Universitatea Babes-BolyaiFacultatea de Geografie

Cluj-Napoca2013

Lucrari practice Cartografiere Pedologica

Prof. Anghel Titu Studenti: Ioan Rogoz Laurentiu Erli Vlad Danciu

ioan.rogoz@yahoo.com

Clasa Umbrisoluri (UMB)

-Nigrosolurile (NS)-Humosiosolurile (HS)

Clasa Salsodisoluri (SAL)

-Solonceacurile (SC)

Clasa Umbrisoluri (UMB)

-se caracterizeaza printr-un orizont A umbric (Au), care se continua cu un orizont intermediar AC,AR sau Bv, avand cel putin in partea superioara (10-15 cm) culori inchise la materialul in stare umeda.

In aceasta clasa sunt incluse nigrosolurile si humosiosolurile, care sunt putin raspandite in zona montana, in conditiile de clima umeda, racoroasa si substrat litologic acid.

Nigrosolurile (NS)

Se caracterizeaza prin culoare inchisa (crome ≤ 2) in Au si orizontul Bv cu V<53% si culori inchise (valori si crome ≤ 3,5). Erau denumite anterior soluri negre acide.

Raspandire si conditii naturale de formare

Sunt caracteristice pentru arealul montan mijlociu, la o altitudine cuprinsa intre 800-1300m din Carpatii Orientali, alaturi de districambosoluri dar pe suprafete mai mici (5000 ha, adica 0,02% din suprafata Romaniei).

Acest areal se caracterizeaza prin:● Clima rece si umeda, temperaturi medii 4-6°C,iar precipitatii 700-1100mm media anuala.● Vegetatia naturala este reprezentata de padurile de fag sau amestec cu Oxalisin covorul ierbos.

●Relieful este caracteristic muntilor mijlocii, cu o fragmentare puternica.●Materialul parental este constituit din produsele de dezagregare si alterare a rocilor acide (granite, sisturi cristaline, gresii si altele).

Procese pedogenetice

Formarea orizontului A umbric are loc in urma humificarii materiei organice provenite din vegetatia abundenta de faneata umeda. In compozitia humusului de tip mull-moder (C/N=20-22) sau moder(C/N=20-25), acizii fulvici predomina pe cei huminici. Procesul de podzolire nu are loc datorita formarii complexelor organo-minerale stabile in orizontul Au.Sub orizontul humifer are locindividualizarea unui orizont B cambic.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului

Nigrosolurile au profilul de tipul:

Orizontul Au are grosimi de 20-35cm, textura mijlocie pana la mijlocie-fina, culoare bruna foarte inchisa in stare umeda (10YR 2/1) si bruna inchisa (10YR 3/1) in stare uscata. Are o structura granulara mica si foarte mica cu numeroase radacinide plante ierboase, friabil, trecere treptata.

Schita profilului unui nigrosol fig 1.

Orizontul Bv₁ are grosimi de 15-20cm, culoare brin cenusie in stare umeda (10YR 3/1-2) si cenusie inchisa (10YR 4,5/2) in stare uscata.

Orizontul Bv₂ are grosimi de 20-35cm,culoare brun-galbuie (10YR 3,5/1-3) in stare umeda si galbuie (10YR-5-6/2-4)in stare uscata.

Roca (R) pe care a evoluat nigrosoluleste situata la adancimea de 50-75cm.

La unele nigrosoluri, orizontul Bv prezinta unele insusiri de fragipan.

Humosiosolurile (HS)

Denumite anterior soluri humicosilicatice, sunt umbrisoluri ce se caracterizeaza prin: orizont A umbric (Au) cu crome<2 in stare umeda; orizont intermediar (A/C AR sau B) cu grad de saturatie in baze mai mic de 53% si culori cu crome si culori <3,5 (umed) in partea superioara.

Au fost cunoscute in literatura si sub denumiri de soluri humifere alpine (de pajisti alpine), ranker alpin, soluri negre-cenusii (acide) alpine.

Raspandirea in conditiile naturale de formare

In Romania humosiosolurile ocupa cca 150.000 ha fiind raspanditepe culmile cristaline domoale, pe versantii slab inclinati din partea inalta a Carpatilor Meridionali precum si a grupei nordice a Carpatilor Orientalicum ar fi Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului la altitudini de peste 1800m.

●Climatul este rece si umde cu ierni aspre si foarte lungi.

●Temperatura medie multianuala este cuprinsa intre -2 si 2°C, iar sumaprecipitatiilor anuale este de 1200-1400mm.

●Vanturlie frecvente si de intensitate mare, impiedica dezvoltarea vegetatieiforestiere.

Humosiosolurile s-au format pe materiale parentale provenite din roci consolidate dure, acide sau intermediare de natura magmatica, metamorficasau sedimentara.

Muntii Rodnei

Procese pedogenetice

●Dezagregarea este intensa, dar datorita materialului parental masiv si dur, in conditiile pedologice aratate, rezulta un sol cu profil scurt, dominatde particule grosiere de nisip si fragmente de roca.

●Alterarea este avansata si deci cantitatea de argila care se formeaza este redusa , deoarece mediul puternic acid franeaza formarea mineralelor argiloase, formandu-se in cantitati mari hidroxizi ferici, care se depun pe granulele de nisip grosier din partea inferioara a profilului imprimand un colorit brun sau brun-galbui.

●Bioactivitatea este slaba deoarece durata mare a perioadei cu temperaturijoase si persistenta indelungata a zapezilor influenteaza negativ activitateabiologica, si de aceea descompunerea materiei organice are loc lent.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului

Orizontul Aţ are grosimi de 3-7 cm si este constituit dintr-o pasla deasa de radacini in amestec cu material mineral. Orizontul Au sau Aou are grosime de 15-25 cm, culoare bruna cenusie foarte inchisa(10 YR 3/2 sau 2/1) si textura nisipoasa. Orizontul A/R, are grosime de 10-20 cm,culoare bruna cenusie, foarte inchis (10YR 3/2) pana la bruna (10YR 4/3) si textura nisipoasa. Orizontul R apare sub nivelul de 30-40 cmadancime, format din roca mai mult sau mai putin dezagregata.

Schita profilului unui humosiosol fig. 2

Proprietati

●Textura este grosiera sau grosiera mijlocie, continutul procentual de argilacu diametrul mai mic de 0,002 mm fiind cuprins intre 5-20%.

●Volumul edafic util scazut se datoreaza adancimii mici la care apare contactul litic si ponderii mari de schelet in profilul solului.

●Reactia humosiosolurilor este puternic acida, valorile frecvente ale pH-uluifiind de 4,4-4,9.

●Humosiosolurile sunt bine aprovizionate cu materie organica partialdescompusa (cca. 20%) dar sarace in humus si deci in elemente nutritive.

●Gradul de saturatie in baza coboara pana la 10% (dar este mult mai mare la solurile formate pe roci bazice).

Clasa Salsodisoluri (SAL)

Salsodisolurile au ca orizont diagnostic un orizont salic (sa) sau un orizont natric (na) in partea superioara (primii 50 cm).Aceste orizonturi diagnostice (“sa” sau “na”) sunt asociate orizonturilor principale A ocric,A molic, sau orizonturilor A si B cambic sau Bargic natric.

Clasa salsodisolurilor cunoscuta sub denumirea de “Clasa solurilorhalomorfe” in sistemul Roman de Clasificare a solurilor (SRCS-1980), cuprinde doua tipuri de sol: solonceac si solonet.

Limita superioara a orizonturilor diagnostice a fost extinsa de la adancimea de 20 cm (in SRCS-1980), la 50 cm in Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor (SRTS-2003).

Solonceacurile (SC)

Solonceacurile, denumite popular “saraturi albe” si “chelituri”, sunt constituitedintr-un orizont A ocric sau A molic si un orizont intermediar la care se asociazaorizontul salic “sa”.

Limita superioara a orizontului salic se gaseste in partea superioara a profiluluide sol pe adancimea de 0-50 cm.

In SRTS (2003), definitia solonceacurilor nu s-a modificat fata de SRCS-1980;dar a fost extins intervalul de adancime in care se incadreaza limita superioara a orizontului salic (de la 0-20 cm la 0-50 cm adancime).

Raspandire si conditiile naturale de formare

●Clima.Zonele climatice in care s-au format si evoluat solonceacurile sunt zonecalduroase-secetoase cu temperaturi medii anuale de 10,5-11,5°C.Precipitatiileau valori de 380-580 mm anual.

●Regimul hidrosalin, caracterizat prin procese ciclice de circulatie si de acumu-lare a sarurilor usor solubile in orizonturile pedogenetice ale solului, este influ-entat in mod direct atat de conditiile climatice si de cele pedo-hidro-geologice.

●Vegetatia naturala caracteristica solonceacurilor este reprezentata prin asociatii de ierburi obligat halofite precum: Salicornia herbacea, Arthemisiasalina, Camphorosma ovata.

●Activitatile antropice favorizeaza si ele in unele situatii salinizarea.

●Materialul parental este constituit din depozite salifere miocene, depozite aluviale, aluvio-proluviale loessoide imbibate cu saruri solubile.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului

Orizontul A ocric salic (Aosa) are grosime de10-20 cm, culoare brun cenusie, foarte inchi-sa in stare umeda (10YR 3/2) si cenusi e in stare uscata.

Orizontul AGosc are grosimi de 10-15 cm, culoare cenusie inchisa (10YR 4/2) in stareumeda si cu pete brune rosietice (5YR 3/4) asociate cu pete cenusii deschise (10YR 6/2).

Orizontul Gosc are grosimi variabile, culoarebrun-cenusie inchisa (10YR 3,5/2) si brun-cenusie foarte inchisa alternand cu petegalbui roscate (5YR 4/6) si pete cenusii.

Schita profilului unui solonceac

Echivalarea denumirilor solurilor dinS.R.C.S. 1980 cu cele din S.R.T.S.2003

la nivelul clasei de sol (cifrele romane dintre paranteze indică ordinea în interiorul clasificării/taxonomiei)

Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor 1980 Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor 2003

Molisoluri (I) Cernisoluri( II)

Argiluvusoluri (II) Luvisoluri (V)

Cambisoluri (III) Cambisoluri (IV)

Spodosoluri (IV) Spodosoluri (VI)

Umbrisoluri (V) Umbrisoluri (III); Andisoluri (VIII)

Soluri Hidromorfe (VI) Hidrisoluri (IX)

Soluri Halomorfe (VII) Salsodisoluri (X)

Vertisoluri (VIII) Pelisoluri (VII)

Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (IX)

Protisoluri(I); Antrisoluri(XII)

Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. 1980 cu cele din S.R.T.S.2003la nivelul tipului de sol

Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor 1980 Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor 2003Andosoluri Andosoluri

Soluri Humicosilicatie Humisiosoluri

Rendizine Rendzine

Soluri brune luvice Luvosoluri

Luvisoluri albice pseudogleizate Luvosoluri

Soluri brune eu - mezobazice Eutricambosoluri

Soluri brune acide Districambosoluri

Soluri brune feriiluviale Prepodzoluri

Podzoluri Podzoluri

Soluri humicosilicatice Humisiosoluri

Soluri pseudogleice Stagnosoluri

Erodisoluri Erodisoluri

Sol desfundate Aluviosoluri

Regosoluri Regosoluri

Stâncărie Litosoluri

Bibliografie

●Gheorghe Blaga, Laura Paulette, Sebastian Udrescu, Feodor Filipov, Ioan Rusu,Dumitru Vasile, “PEDOLOGIE” Editura MEGA Cluj-Napoca 2008

●Google (www.google.ro/com)

●Wikipedia (en.wikipedia.org)