revista taranul roman - septembrie 2011

rnismul Orhidee Legislaie romneasc Lucrri de refacere i modernizare a infrastructurii de prevenire i protecie mpotriva inundaiilor Creterea ovinelor Discuii despre Roia Montan Brioe de ciocolat cu dragoste Jurnal de vacan Despre Naionalism Despre Dumnezeu

ranul Romn - Septembrie 2011

CUPRINS:Editorial: pag. 3-4 rnismul: ... ... pag. 5-7 Idei de afaceri: Orhidee pag. 8 Legislaie romneasc pag. 9 Finanri europene: Lucrri de refacere i modernizare a infrastructurii de prevenire i protecie mpotriva inundaiilor ... ... pag. 9 Sfatul medicului veterinar: Creterea ovinelor pag. 10-13 Agricultura ecologic: Discuii despre Roia Montan pag. 14-17 Buctrie romneasc: Brioe de ciocolat cu dragoste pag. 18-19 Turism: Jurnal de vacan pag. 20-22 Pagina de istorie: Despre Naionalism ... ... pag. 23-25 Pagina de Religie: Despre Dumnezeu pag. 26-27

Voluntar pentru o cauz nobil.Vino n echipa noastr format din specialiti n cele mai variate domenii, dedicati satului romnesc. Institutul Naional de Asisten pentru Ceteni caut voluntari pentru realizarea revistei online ranul Romn, pe urmtoarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate s i trimit articolele i un mini CV la adresa de mail [email protected] Activitatea de jurnalism: 2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista ranul Roman pe urmatoarele domenii: 2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii; 2.1.3 popularizarea activitii SCDR-INAC; a. Politic: 2.1.4 popularizarea agriculturii romneti. b. Economie: 2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informaii privind sprijinirea agricultorilor n organizarea pe plan local; 2.1.7 legislaie romneasc; 2.1.8 legislatie europeana; 2.1.9 fiscalitate (taxe i impozite); 2.1.10 consultan juridic; 2.1.11 consultan contabil; 2.1.12 finanri europene; c. Agricultur: 2.1.13 tiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice n activitatea agricol pe domenii: cereale, legume, fructe, creterea animalelor, plante energetice, medicin veterinar, floricultur, medicin naturist, 2.1.15 agricultur ecologic; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii; d. Timp liber: 2.1.17 poveti din satul romnesc; 2.1.18 reete de buctrie; 2.1.19 obiceiuri i tradiii; 2.1.20 turism; 2.1.21 pagina cititorul

Realizatorii revistei:Manole Silviu Redactor ef; Hulea Mornea ElenaLcrmioara; Oi Simona; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Sbarciog Alina; Daniela Grigoriu; Gabriela Vasilescu; Loredana Terec-Vlad; Anastasia G.

2


Editorial

Poate c domnul Ponta este bine intenionat dar eu am nceput s am mari ndoieli n CAPACITATEA USL de a face ceva bun pentru noi, oamenii de rnd. Aceast ndoial s-a accentuat constant din luna iunie dup publicarea viziunii proiect a USL pentru agricultur vznd c de trei luni este tot n stadiu de PROIECT iar noi, sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direci din Romnia tot nu am reuit s dm de urma celor care trebuie s transforme acest proiect n program (i) n urma discuiilor cu agricultorii. Am gsit din pcate doar FIGURANTI pe lista comisiilor pt. agricultura i o informaie vag: paaarc unu Daniel Constantin a fcut proiectul! Cu aa specialiti agricultura noastr se va duce tot n jos (unde au mpins-o tot specialiti ai PSD, PNL i PDL). De altfel nici domnul Ponta pune mare pre pe agricultura iar dovada sunt discursurile sale unde nu apare cuvntul agricultur sau agricultori nici mcar o singur dat dei n agricultur lucreaz aprox. 4,5 mil. de oameni. Pardon, rani nu oameni! Uitasem c pentru PSD ranii nu sunt ceteni deci nu pot fi nici oameni.

Manole Benieamin Preedintele sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direci din Romnia

3


Editorial

CHESTIUNI ALAMBICATEEconomia subteran a reprezentat dintotdeauna un pericol nu doar pentru Romnia ci i pentru celelalte state ale lumii. Interpretat ca fiind o epidemie din punct de vedere financiar, aceasta antreneaz toate clasele sociale, toate instituiile i n general o mare parte din sectorul privat, aducnd prejudicii aparatului de stat egale cu PIB-ul sau cu mprumuturile efectuate de la Fondul Monetar Internaional. Pentru a cuprinde n cteva cuvinte acest fenomen, este necesar s facem un raport cu ceea ce presupune corupia i formele pe care aceasta le mbrac la nivelul tuturor pturilor sociale, clase sau religii, indiferent dac vorbim de favoritisme, mituire, delapidare sau pur i simplu despre sacoa cu o mic atenie dat funcionarului public sau medicului pentru pensionarea anticipat pe caz de boal. Aceste acte ilicite constituie infraciuni nu numai din punctul de vedere al prejudiciului adus statului sau cel al legislaiei actuale dar i din punct de vedere moral dat fiind faptul c taxele i impozitele ajung n buzunarul bolnavilor nchipuii. Privit ns din alt punct de vedere, acest flagel nu poate dect s ncetineasc evoluia trilor dat fiind faptul c, rata economiei subterane este mai mare n fostele ri comuniste, Austria nregistrnd cel mai mic procentaj, alturi de Luxembrug, adic mai mic de 10 % din PIB. Dac n clasamentele efectuate Romnia ocup locuri fruntae alturi de Bulgaria i statele baltice, valoarea estimat a economiei subterane presupunnd 37,10% din PIB (surs Econtext), n anul 2010 pierderile rezultante s-au estimat la 45 miliarde de euro, iar n 2011, la 44 miliarde de euro. Economia subteran n Romnia este asociat n general cu evaziunea fiscal, traficul ilegal de tutun, arme sau droguri, prostituie, angajare la negru, furt, jocuri de noroc ilegale, activiti cum ar fi munca n gospodrie, ceritul, crim organizat, neplata impozitelor sau dispariia firmelor nainte de efectuarea plilor, profitul obinut de pe urma acestor activiti aflate n afara circuitului bugetar conducnd la obinerea veniturilor semnificative care antreneaz n general toate clasele sociale, fondurile rezultante fiind reinjectate n meninerea i dezvoltarea activitilor criminale. Dimensiunile difer n funcie de sistemul economic al fiecrei ri n parte i de motivaia aparatului de stat de a reduce n mod drastic aceste tipuri de activiti caracterizate prin existena unui tradiionalism i tolerare a acestui gen de activiti n vederea atingerii unui nivel optim de dezvoltare. n privina diminurii acestui tip de infraciuni aparatul de stat a luat msuri drastice, ns de cele mai multe ori acestea rmn la stadiul de pact unde prile implicate n aceast ecuaie nu sunt dispuse s denune, dat fiind faptul c acest lucru presupune o scdere a veniturilor din economia personal. Actualul guvern, prin schimbarea codului penal i a codului de procedur penal nu i propune altceva dect nsprirea pedepselor n toate sferele de activitate, ns personajele cu relaii sus puse rmn totui n afara legii, acest lucru demonstrnd faptul c n general oamenii nu sunt egali n faa legii, elita fiind considerat privilegiat din toate punctele de vedere. Dac n Romnia anilor 2011 cutm o stabilitate att din punct de vedere economic ct i din punctul de vedere al proteciei oferite de ctre aparatul de stat fa de individ, este absolut necesar contientizarea efectelor nocive pe care le are economia subteran vis a vis de situaia actual a rii noastre: ieirea din criz ar fi mult mai rapid, mprumuturile realizate de ara noastr ar fi mult mai repede lichidate, iar nivelul omajului ar scdea, economia individual schimbndu-se ntr-un mod favorabil. n acest caz m ntreb dac elita politic i implicit aparatul de stat ar avea vreun interes n rezolvarea acestor chestiuni.

Loredana Terec - Vlad 4


Activitatea SCDR-INAC

rnismul. Foaie sptmnal a Partidului Naional rnesc.Stoica Rodica Doamne ajuta! Manole Benieamin Si eu cred ca Bunul Dumnezeu este pus in incurcatura si nu stie pe care dintre presedintii PNTCD sa-l ajute. Fiind asa de multi...si toti crestin-democrati...mai bine ii ajuta pe membrii simpli ca-s mai putini. Mai putini decat presedinti si aspiranti la presedintie. Stimate domnule Negrescu Radu Ioan, cand am spus ceea ce am spus, am spus ca fost membru al PNTCD (pana in 1999) si ca fost, actual si viitor TARAN. Asa cum bine ati remarcat si d-stra (sper ca nu ma insel) ca pentru a fi "un bun primar" nu este suficient sa fii "un bun gospodar", la fel atrag atentia si eu ca a fi "taran" nu este sinonim cu a fi "taranist". Taran este o stare de fapt si de suflet iar "taranist" din pacate a devenit cvasi-sinonim cu oportunist! Trist dar adevarat. Cu multa stima. Imi doresc un partid al taranilor asa cum l-au dorit si infaptuit Iuliu Maniu si Ion Mihalache. Pana atunci ma multumesc cu sindicatul agricultorilor "Cultivatorii Directi din Romania" pe care l-am infiintat pe 15 ian. 2006 bazat pe principiile democratiei crestine si a aspiratiilor zecilor de mii de tarani morti in lagarele de exterminare comuniste. Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu! Stimata doamna Cristina Andrei, normal ar fi sa ma bucur pentru faptul ca d-stra va place comentariul meu; din pacate nici mie nu imi face placere ca am ajuns sa fac asemenea comentarii la un partid pe care l-am iubit si de care mi-am legat viata. Dar tocmai pentru ca este viata, ea merge innainte iar noi taranii integrati fiind in natura...mergem impreuna cu viata. Bunul Dumnezeu sa va iubeasca si sa va ocroteasca si pe mai departe! Stimate domnule Negrescu Radu Ioan, ce am spus/raspuns doamnei Cristina Ioan a fost/am simtit-o ca pe o obligatie, ca sa spun asa. Nu vreau sa fiu inteles gresit si de aceea raspund. Dumneavoastra insa stiti ca nici otelul, nici graul, nici sindicat sau partid nu se pot face DOAR cu vorbe. Pentru asta este nevoie de munca si...de innalta calificare in domeniu; lucru care din pacate nu se prea intelege. Multi cred ca este suficient sa imbraci culorile echipei RAPID pentru a fi... CFR-ist! Lucian Ioan Pe vremea lui Maniu si Mihalache situatia geo-politica impunea creearea unui partid prin care natiunea romana sa raspunda evenimentelor politice si administrative prin oameni resposabili ,cu sentimente patriotice deosebit de dezvoltate .Azi PNT-ul a devenit un teren de joaca a catorva indivizi,care pe langa faptul ca n-au o viziune politica,li se si rupe ce o sa se intample cu PNT.Mimarea faptului ca facem politica ,fara a avea nici cea mai mica idee cum am putea depasi momentele si starea asta ambigua ,conflictuala,fara performanta politica ,in mod sigur vom ajunge la disparitia PNT. Trist este faptul ca putinii oameni onesti din PNT nu incearca sa se coaguleze,sa gaseasca un mijloc de comunicare,sa marginalizeze si sa indeparteze idiotii astia care vad doar procese,razbunari,aripi,functii,...urland colerici..noi santem taranistii adevarati,noi santem veritabilii,noi santem legali....Ce penibili....si de rasu lumii... santem.Nu cred ca mai este leac pentru muribundul PNT oricat am invoca divinitatea.. Manole Benieamin Stimati domni Lucian Ioan si Negrescu Radu Ioan, ca PNTCD a murit ca partid este un fapt iar pe vinovati ii va pedepsi istoria si Bunul Dumnezeu. Intrebarea este: ce facem noi "taranistii"? Eu personal, in 15.ian.2006 am infiintat un sindicat al agricultorilor "Cultivatorii Directi din Romania" si revista Taranul Roman, in 2008 am inregistrat la Judecatoria Tecuci Institutul National de Asistenta pentru Cetateni (ONG), am cerut sprijinul si ne-am infratit cu organizatii democrat-crestine di Europa. Sta in puterea noastra sa facem ceva ca idealurile lui Iuliu Maniu si a lui Ion Mihalache sa nu moara. Repet, sta in puterea noastra. A celor care mai avem o cinste, o credinta, o dragoste de tara, de popor si de Dumnezeu!

5



Lucian Ioan ...prea s-a perimat acest partid prin actiunile si conduita acestor indivizi care n-au nici ce-a mai mica legatura cu morala crestina,chiar daca o folosec si sa erijeaza in aparatori ai ideologiei PNT. Manole Benieamin Stimate domnule Negrescu Radu Ioan, aveti dreptate: la cei 54 de ani ai dumneavoastra sunteti nu batran ci chiar f. batran spre deosebire de mine care la cei 55 de ani ai mei sunt in floarea tineretii. Nici eu nu mai am chef de politica si de aceea am introdus in Statut ca sindicatul nostru, al taranilor, este apolitic. Sa faca politica toti...cioflingarii, profitorii, traseistii, oportunistii...ei si cu tot neamul lor. Eu sunt TARAN, stiu ce am de facut azi, maine si ...chiar copii mei stiu ce au de facut ca sa isi apere glia si graiul. Eeeeeiiiiiii...stimati domni! Si sa mai spuna cineva ca vorba romaneasca "Cine se aseamana se aduna" nu este adevarata!?! Lucian Ioan ..parerea mea este ca santem doar ...oameni normali cu simtul realitatii....si ..cu idei si alternative..la situatia actuala. Argumentele stau la baza dialogului civilizat si constructiv... oricum...eu va doresc sa mai faceti atatia ani si sa va bucurati de famiile si prietenii vostrii si de aprecierea lor...si in mod special sa va bucurati de ..sanatate.... Invit pe aceasta cale si alti oameni onesti sa discutam ..si despre Pnt..si alte probleme cotidiene la care am putea gasi rezolvarea impreuna.. Manole Benieamin Cat v-am lasat putin singuri vad ca intre d-stra s-a infiripat deja o prietenie. Dar pe mine de ce m-ati uitat? Oare eu nu sunt demn sa intru alaturi de d-stra si sa facem un trio? de iremediabili taranisti? Lucian Ioan toata apreciere pentru ceea ce faceti si actiunile d-voastra...d-le Manole....nu va lasam :).... Manole Benieamin Oare doar pentru ca sunt fost siderurgist? ori pentru ca acum sunt agricultor? ori pentru ca sunt...tigan? Mi-ar face mare placere daca ati accepta, d-l Negrescu Radu Ioan si d-l Lucian Ioan sa intrati in lista mea de prieteni pe Facebook. Sa vada lumea ce pot face impreuna trei taranisti suparati. Lucian Ioan ha,ha ..tzaganule....si eu sant..slovak ..si tot cu metalurgia am avut treaba...ma simt flatat acuma ca ma inviti...in lista de prieteni...oricum cu lista ,fara lista...sant alaturi de tine..multam de invitatie... si sper sa gasim un mod de-a mai adauga un pic de plus valoare ,moderatie. Manole Benieamin Tot noi metalurgistii saracii trebuie sa ducem greul dar...dac-ai ordin...cu placere. A fost o zi incantatoare pentru mine; am intalnit doi oameni minunati. Si sa ma mai plang ca nu sunt un om norocos...departe de mine si acest pacat! Romulus Ioan fara gluma mai exista partid national taranesc in Romania??? fiindca partid comunist mai este si mai sunt si o droaie de partide liberschimbiste ! Daca ar aparea partidul National Taranesc in care sa se simta spiritul national , maine m-as inscrie , da ca pe vremea lu"Maniu Manole Benieamin Deocamdata exista in spiritul lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache, doar... un sindicat: sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania (http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com/ ) si revista Taranul Roman. Daca aveti curiozitatea si rabdarea va rog sa cititi macar primele numere ale revistei (ianuarie, februarie, martie, aprilie 2006) iar dupa aceea, va rog sa imi comunicati parerea dumneavoastra. Cu stima.

Pentru a salva satul romnesc, semnai petiia de legiferare a Codului Rural i al Pescuitului http://www.petitieonline.ro/petitie-p25258051.html

Apatia partidelor neparlamentare naintea alegerilor din 2012www.cotidianul.ro Sa se reproseze PNL ca nu vrea sa salveze PNTCD este ceva lipsit de sens. PNTCD a fost de la inceput (ian. 1990) dusmanul declarat al comunismului si comunistilor, voia condamnarea crimelor acestora, sub coordonarea lui I. Iliescu a fost infiltrat de securisti sau oameni cumparati de activul PCR iar acesti mercenari au angajament semnat sa distruga PNTCD. Singurul care m-ai putea face ceva era d-l Ciuhandru dar...dandusi seama ca este "prea mic pentru un razboi atat de mare" a inchinat steagul recunoscandu-se invins. Ciorbea, Pavelescu, Milut si...ceilalti sunt mercenari platiti si astazi de I.Iliescu & co. Am uitat sa il pomenesc pe Radu Vasile; sa fie POMENIT dupa fapta lui in veci de veci. Probabil ca de aceea si-a facut casa in Paradisul Verde a lui Tantareanu; stie ca va merge dupa...in alt paradis. Mai intunecat si mai mult rosu decat verde! Vezi dumneata diferenta dintre noi? In timp ce dumneata "muncesti" eu "stau pe net". Asta este si diferenta dintre Presedintii PNTCD care "muncesc" sa distruga partidul si eu un simplu taran fost membru PNTCD. Cu stima si serviciu usor...pe net!

Manole Benieamin 6




Brlogul Pncdn procesul din, 17 august, n care dl Moiescu ncearc s obin nregistrarea echipei sale n Registrul Partidelor, instana a hotrt s dispun amnarea dezbaterii pentru data de 21 septembrie. Mihali Petru Iar!?!?!? Andrei Mihai Ratiu altu' cu capu' ... trist Artene Alin Doamne nu se mai termina scandalul asta, trist pentru ca stam oricum rau cu partidu mai lipsesc si scandalurile astea si in plus vor fi alegerile... Nu se stie mai este pana atunci, din cate stiu in curand dl. Victor Ciorbea va obtine tampila Viorica Boghiu ...caravana trece... Prea mult venin pentru taranisti. Asta nu ma supara, ma doare. Iar cu fiecare in parte nu am nimic. Chiar pe unii ii simpatizez. Poate se vor aseza lucrurile pentru noi. Nu ne lasam intimidati de cei care nu ne iubesc. Dar de ce nu va inscrieti in partid? orice om de bine este bine venit.Si aveti dreptate ca nu sunt in tema. Cand d-stra erati in partid, eu eram doar cu gandul. Dar noi astia de jos nu suntem cadavre. Suntem chiar simpatici. Iar dintre cei din frunte, unii sunt chiar foarte valorosi. Nu conteaza care, bine ca exista. Lucian Ioan Artene....desteptul lumii.... o sa obtina Ciorbea stampila... siiii???....o sa ti-o bage tie in fund...asta-i problema ..stampila..nu ca..nu avem unitate ,ca n-avem mesaj,ca nu santem performanti,ca santrem penibili si neatragatori politic.....De ce nu-i faci tu una la Ciorbea sa aiba si el ....sa va bucurati toti idiotii..ca aveti stampila ca vad ca pe voi asta va intereseaza... Alex Dobrescu Rai mai sunteti ! Cu asemenea indivizi nu va renaste PNTCD-ul niciodata !!! Cei care nu va tolerati unul pe altul ,pentru cauza comuna (PNTCD) . Peste dumneavoastra pot trage apa ,oricand...si ar fi mult mai bine pentru toti.Durerea este ca o sa plutiti...si tot va mai vad ! Lucian Ioan peste voi pot trage apa ..asa era corect..daca tot santem desconsiderati..ce rost are sa ne mai spui ..dumneavoastra...d-le Alex Dobrescu.....ce sa faci cu noi ?????...ni s-a rasturnat caruta cu sistemul de valori .. al cauzelor comune...am orbit cu totul...si nu mai vedem calea dreapta....al cauzei taraniste....LUMINEAZA NE pe noi cei parasiti de duhul blandetii...si arata-ne calea spre iesirea din criza asta .... a intolerantei...si sfatuieste-ne pentru a urma cauza comuna..impreuna in.... unitate de stampile..preanteleptule TRAGATOR DE APA DE RBINET... Manole Benieamin Nu imi pare rau ca m-am retras din PNTCD in 1999. Cel putin nu mai am de ce sa imi fie rusine; nu mai sunt ai mei! Lucian Ioan Ei Manole ..mai sant uscaturi..in padurea verde...:)...a fi taranist este o stare de spirit...dealtfel si de a fi taran....de la tine cetire..speranta mea este ca membrii responsabili ,onesti ,incet,incet vor prelua conducerea PNT-CD ..si vor realiza lucruri concrete ...dar...mai trebuie..sa asteptam ..sa eliminam..intermediarii...pentru a ajunge la taraba politica... Manole Benieamin De acord cu dumneavoastra. Dar pentru ca sunt om de actiune, pana se vor alege apele in PNT-CD duc mai departe spiritul national-taranesc al lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache prin sindicatul agricultorilor cultivatori directi (adica al taranilor). Cu stima. 7


Idei de afaceri

OrhideeleOrhideele devin din ce n ce mai populare ca plante de apartament cu flori datorit metodelor de cultivare mbuntite i datorit accesibilitii acestora. Odinioar considerat pasiunea unei persoane bogate, orhideele sunt acum mult mai accesibile, mulumit descoperirilor recente n tehnici de rspndire. De la prima ncercare de a crete orhidee, pe la mijlocul anilor 1700, acestea avnd o reputaie de a fi greu de crescut; cu toate acestea multe specii de orhidee sunt uor de crescut ca plante de apartament. Orhideele sunt puin energice i pot supravieui muli ani n cas cu o ngrijire corespunztoare. Orhideele fac parte din familia Orhidaceaelor (or-kid-ACE-eeee). Familia orhidee include peste 900 de soiuri/genuri i aproximativ 25.000 de specii, fiind una din cele mai numeroase familii de plante cu flori din lume. Orhideele pot fi ntlnite n aproape toate zonele din lume. Marea majoritate a orhideelor care se cresc n cas provin din zona tropical i subtropical a Americii de Sud. Ele sunt de obicei epifite, nsemnnd c se dezvolt pe arbori sau litofite, nsemnnd c triesc pe soluri pietroase. Orhideele sunt apreciate n mare msur pentru florile lor splendide, care se gsesc ntr-o arie vast de culori de la nuane de albastru, galben, alb, portocaliu i rou pn la o nuan aproape neagr. Cteva tipuri de flori sunt dungate/liniate sau ptate cu combinaii complexe de culoare. Florile pot ine de la o sptmn pn la patru luni, depinznd de tipul speciilor. Oferindu-i-se condiiile optime de cretere, cteva tipuri de orhidee pot nflori continuu pe tot parcursul anului, n timp ce alte tipuri pot s nfloreasc o singur data pe an. Frunzele sunt de obicei de culoare verde de o intensitate medie, dar cteva tipuri de orhidee au frunze frumoase care prezint un complex de pete i o diversitate de culori. Multe tipuri de orhidee sunt frumos mirositoare. n timp ce altele pot mirosi precum carnea putrezit, altele au mirosuri mai plcute precum lmia, portocala, ciocolata, zambila, scorioara, periorul, pepenele verde i nuca de cocos. Tipuri de orhidee uor de crescut Cea mai comun greeal pe care cultivatori nceptori de orhidee o fac atunci cnd acetia i aleg prima lor orhidee este de a cumpra cea mai spectaculoas plant. Din nefericire, cele mai spectaculoase orhidee sunt adesea i cele mai greu de crescut. Patru din cele mai cunoscute tipuri de orhidee sunt Cattleyas, Phalaenopsis, Paphiopedilums i Oncidium. Aceste orhidee nu sunt numai frumoase dar sunt i printre tipurile cele mai uor de crescut. Cattleya sau Orhideea Corsaj, este cea mai rspndit orhidee care se creste acas. Aceste plante epifite i au originile din Mexic i pn n Brazilia, unde se ntlnesc adesea crescnd pe copaci. Ele se prezint ntr-o vast abunden de culori, variind de la lavanda la alb, rou, galben, portocaliu, verde i albastru. Orhideele Cattleya, sau orhideele catt , dup cum sunt adesea numite, sunt adesea mirositoare. Orhideele Catt au nevoie de o lumina strlucitoare i de ceva soare pentru a nflori. O fereastra spre est sau vest este ideal sau poate fi folosit o fereastra puin umbroas spre sud. Lumini artificiale pot fi folosite de asemenea.

Manole Silviu 8


Finanare european

ncepnd cu 1 septembrie se pot depune cereri pentru "Lucrri de refacere i modernizare a infrastructurii de prevenire i de protecie mpotriva inundaiilor"n perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2011, Agenia de Pli Pentru Dezvoltare Rural i Pescuit va primi cereri de finanare pentru "Lucrri de refacere i modernizare a infrastructurii de prevenire i de protecie mpotriva inundaiilor" (Msura 125, submsura c). Fondurile vor fi de 62.500.000 de euro. Depunerea cererilor de finanare se va face la Oficiile Judeene ale Ageniei de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (OJPDRP), zilnic, n intervalul orar 09:00 14:00, termenul limit pentru depunerea proiectelor fiind, 31 octombrie 2011, ora 12:00. Beneficiarii eligibili sunt: comunele i administratorul fondului forestier de stat - Regia Naional a Pdurilor - Romsilva. Sprijinului nerambursabil acordat n cadrul acestei submsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 1.500.000 euro/ proiect. Plafonul minim este de 5.000 de euro, aceast sum reprezentnd valoarea total eligibil a proiectului. n cadrul submsurii 125 c sunt eligibile numai investiiile de prevenire i protecie mpotriva inundaiilor amplasate pe terenuri agricole sau forestiere i / sau pe cursuri de ap care nu sunt gestionate de Administraia Naional APELE ROMNE (torente, praie cu lungimi mai mici de 5 km). Investiiile finanate prin submsura 125 c cuprind: refacerea infrastructurii de protecie mpotriva inundaiilor (componenta c 1), care se refer la infrastructura de protecie mpotriva inundaiilor existent; prevenirea mpotriva inundaiilor (componenta c 2), care se refer la lucrri noi. Multe proiecte de finanare sunt respinse nc din prima faza de evaluare datorit tratrii cu superficialitate a condiiilor de eligibilitate i administrative. Criteriile de eligibilitate ale solicitantului - forma de constituire (ONG, autoritate public, microntreprindere, IMM, ntreprindere mare), vechimea (minim 1-2 ani), profitabilitatea (s fi obinut profit din exploatare n anul precedent depunerii proiectului), activitatea (codul CAEN) pentru care se solicita finanare, reprezentantul legal i lipsa datoriilor n certificatele de atestare fiscal trebuiesc ndeplinite n strict concordan cu specificaiile din ghidurile de finanare. Ec. FELECAN VALERICA

Legislaie romneascO. nr.188/09-08-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale pentru modificarea Normelor de apreciere a bovinelor de reproducie, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 19/2006 O. nr.35/10-08-2011 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor privind aprobarea Condiiilor minime de funcionare a abatoarelor de capacitate mic, O. nr.191/12-08-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanate n cadrul Programului Operaional pentru Pescuit 2007-2013 Decizie nr.148/18-08-2011 (A.I.P.P..M.M.) DECIZIE a preedintelui Ageniei pentru Implementarea Proiectelor i Programelor pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii privind modificarea i completarea Procedurii de implementare a Programului naional multianual pe perioada 2002-2012 de nfiinare i dezvoltare de incubatoare tehnologice i de afaceri, aprobat prin Decizia preedintelui Ageniei pentru Implementarea Proiectelor i Programelor pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii nr. 133/2011 O. nr.193/18-08-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale privind modificarea i completarea Ordinului ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componenei, organizrii i funcionrii Comitetului consultativ pentru sectorul pescresc O.G. nr.15/24-08-2011 ORDONAN pentru modificarea i completarea art. 3 din Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale i aromatice, precum i produsele stupului H.G. nr.848/24-08-2011 HOTRRE pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat productorilor de lapte de vac din zonele defavorizate

9


Medicin veterinar

Recomandri pentru creterea ovinelorIgiena Pentru a preveni mbolnvirile i a asigura sntatea animalelor din adpost, fermierii trebuie s respecte normele de igien. Este important ca instalaiile de furajare i adpare s nu permit contaminarea furajelor i a apei cu dejecii. Respectivele echipamente se verific i se cur cu regularitate. Totodat, este necesar ca instalaiile de adpare s nu permit umezirea aternutului. Aternutul adnc se menine uscat i trebuie asigurat n cantiti suficiente. n perioada de ftare, aternutul se mprospteaz dup fiecare ftare. Placenta i alte resturi rezultate dup ftare se ndeprteaz imediat. Boxele, echipamentul, pardoseala i alte instalaii se cur i se decontamineaz cel puin o dat pe an, dup ndeprtarea dejeciilor. n timpul acestor operaiuni adpostul se depopuleaz. n special n cazul fermelor cu probleme de sntate la efectivele de animale, de exemplu coccidioz sau epidemii de boli infecioase, este necesar s se efectueze curenie i dezinfectarea complet pentru a ine mbolnvirile sub control. Pentru a asigura o igien la standarde nalte, personalul de serviciu (medici veterinari, consultani i lucrtori) care intr n contact cu oile din alte ferme trebuie s foloseasc spaiile pentru splarea i dezinfectarea echipamentului i a nclmintei la intrarea n adpostul pentru ovine. Aceste faciliti se amplaseaz astfel nct vizitatorii s treac n mod firesc printre ele. Exemplu de camer filtru sanitar Curarea i dezinfectarea Curenia se efectueaz nainte de dezinfectare. Substanele dezinfectante nu au un efect maxim dac nainte de aplicarea lor nu se realizeaz o curare manual. Procedurile pentru o curare adecvat i pentru o dezinfectare ulterioar a adposturilor goale i a boxelor cuprind: Curarea atent a locului, inclusiv ndeprtarea dejeciilor i a aternutului; Umezirea pereilor i a pardoselilor care apoi sunt curate cu aparate de curat de mare presiune; Dezinfecia cu substane corespunztoare; aerarea i uscarea aleilor i a boxelor. Alegerea dezinfectantului se face n funcie de civa factori, precum metoda de dezinfectare, durata ct este activ, dependena de temperatur i nivelul pH-ului, spectrul efectului i tipul de microbi din adpost. Dezinfectanii se aleg dup consultarea cu un medic veterinar sau a altui expert. Instruciunile de utilizare a dezinfectantului se vor urma cu atenie. Farmacia din ferm Achiziionarea de ctre fermieri a materialelor de uz veterinar precum i administrarea medicamentelor pentru animale trebuie s respecte indicaiile medicului veterinar. Att legislaia european ct i cea romneasc prevd obligativitatea ca proprietarul sau deintorul animalelor s pstreze o eviden a tuturor tratamentelor medicale efectuate i a numrului de de animale 10


Medicin veterinar

moarte gsite la fiecare inspecie (Directiva Consiliului 98/58/CE transpus prin Ordinul nr. 75/2005 din data de 15 august 2005 emis de Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Securitatea Alimentelor. Instrumentarul medical veterinar i produsele medicale trebuie pstrate ntr-un dulap separat, n camera de serviciu. De asemenea este necesar s se asigure spaiu suficient de depozitare pentru substanele dezinfectante i detergeni. Medicamentele i alte substane de uz veterinar trebuie ferite de lumina direct a soarelui, de surse de cldur, de nghe i de praf. De asemenea, anumite produse veterinare trebuie pstrate n frigider dac sunt prevzute astfel de recomandri. Este recomandat ca fiecare fermier s dispun de urmtoarea list de instrumentar medical veterinar: Foarfece pentru ongloane Cuit pentru copite Piatr abraziv Tinctur de iod Piatr abraziv pentru ascuit cuite Substane pentru protecia copitelor Mnui de unic folosin Gel lubrifiant Sond cu furtun pentru miei Ham de protecie mpotriva prolapsului uterin Procedurile de lucru i supravegherea La proiectarea unui adpost pentru ovine, trebuie avute n vedere fluxurile tehnologice, modul de supraveghere i rutina activitilor de lucru. O amenajare practic i eficient a construciilor dintr-o ferm i facilitarea accesului la fiecare animal previn efortul excesiv n activitile zilnice de rutin i supraveghere. Un adpost pentru ovine trebuie s asigure bunstarea animalelor, dar nu trebuie s se omit niciodat asigurarea condiiilor optime de lucru pentru oamenii care lucreaz ntr-o ferm. n fermele cu angajai trebuie s existe dotri pentru personal, filtru sanitar (toalete, bi, camere de serviciu pentru pauz i sal de mese). Spaiile de birou i cabinetul pentru articolele de uz veterinar pot fi amplasate n adpostul pentru ovine sau n cldiri conexe acestuia. Normele i reglementrile cu privire la sigurana i igiena manipulrii ovinelor sunt prevzute n urmtoarele acte normative: Ordinul nr. 31 din 31 martie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecia animalelor, emis de Parlamentul Romniei; Ordinul nr. 523 din 30 iunie 2008, emis de Ministerul Internelor i Reformei Administrative i n legislaia referitoare la bunstarea animalelor; Ordinul nr. 75/2005 emis de Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor. Supravegherea animalelor i a instalaiilor Legislaia referitoare la bunstarea animalelor (Directiva Consiliului 98/58/CE transpus prin Ordinul nr. 75/2005) prevede o serie de condiii minime privind supravegherea animalelor i a instalaiilor. Cteva dintre acestea sunt redate n continuare: Inspectarea animalelor la intervale de timp corespunztoare, astfel nct s se evite orice suferin a acestora. n sistemele intensive moderne, aceasta nseamn c inspectarea trebuie s aib loc cel puin o dat pe zi. Animalele care prezint simptome de boal sau rni sunt ngrijite imediat. Acolo unde este cazul, animalele bolnave sau rnite se izoleaz ntr-un spaiu potrivit, uscat i cu aternut confortabil. Inspectarea tuturor echipamentelor mecanice sau automate eseniale pentru sntatea i calitatea vieii animalelor trebuie s se fac cel puin o dat pe zi. Atunci cnd se observ defeciuni, acestea trebuie s se remedieze imediat. Dac acest lucru nu este posibil, se urmeaz toi paii necesari pentru protejarea sntii i bunstrii animalelor. 11


Medicin veterinar

Atunci cnd asigurarea sntii i bunstrii depinde de un sistem de ventilaie, se iau msuri pentru asigurarea unui sistem de rezerv care poate garanta schimbarea aerului din adpost n cantiti suficiente. n cazul defectrii sistemului, trebuie s existe un sistem de alarmare. Pentru a asigura supravegherea animalelor i a instalaiilor este important s se acorde o atenie deosebit urmtoarelor aspecte: La administrarea furajelor, se va asigura un front de furajare corespunztor pentru toate animalele. Se va efectua regulat inspectarea aleilor de furajare, a hrnitorilor, adptorilor i a jgheaburilor de adpare. Se va sigura un aternut proaspt si uscat n zona de odihn. Se va ntocmi o eviden a strii de sntate a fiecrui animal n parte. ndeplinirea sarcinilor de rutin, de exemplu supravegherea animalului, ngrijirea ugerului, ngrijirea ongloanelor, individualizarea cu crotalii, nregistrarea indicilor corporali, cntrirea etc. Manipularea i tratarea animalelor bolnave. Monitorizarea climatului din adpost, inclusiv reglarea sistemului de ventilaie, dac acesta nu este automatizat. Verificarea sistemului de ventilaie de rezerv Supravegherea i nregistrarea activitilor desfurate de personalul angajat precum i comportamentul animalelor utiliznd camere video amplasate n punctele critice ale adpostului. Acestea l pot ajuta pe fermier s aib un control mai uor asupra evenimentelor care au loc n grajd.

Manipularea turmei de ovine Oile sunt ntreinute n turme i de aceea, n general, la manipularea lor este preferabil ca orice adpost s aib un arc (rscol). arcul poate fi amplasat n adpost, ca o structur de gestiune fix sau mobil. Un arc proiectat n mod adecvat permite economisirea de timp i efort n realizarea activitilor de gestiune i procedurilor veterinare. De asemenea, permite adunarea, ngrijirea, trierea i tratarea animalelor fr a le cauza un stres suplimentar. arcul trebuie s aib structurile de compartimentare corespunztoare pentru gestionarea animalelor fr a fi separate de turm. De obicei, acesta servete pentru cntrire, nregistrarea indicilor corporali, tundere, control parazitologic, vaccinare, igiena ongloanelor, ataarea crotaluliilor la ureche, trierea, direcionarea spre instalaiile de muls i ncrcarea/descrcarea oilor pentru transport. arcul include zona de odihn i un culoar de trecere pe care sunt amplasate cuete pentru executarea diferitelor activiti cum ar fi: selecia, mbierea copitelor, etc. Boxele de preselecie sau culoarul de manipulare pot fi utilizate pentru tratamentul animalelor. Pentru a nu avea probleme la trecerea animalelor prin structurile de manipulare ale arcului, trebuie avut n vedere comportamentul ovinelor. n acest sens, se va acorda atenie urmtoarelor aspecte comportamentale ale ovinelor: Ovinele sunt dirijate unele dup altele i sunt ndreptate spre spaiile deschise. Ovinele prefer s tie ncotro se ndreapt i se ndeprteaz uor de cldiri, oameni i cini. Ovinele se mic mai repede ntr-un spaiu dac urmeaz mereu aceeai cale i direcie. Ovinele se opresc brusc dac vd o oaie care se deplaseaz n direcia opus. Ovinele se deplaseaz mai repede ntr-un spaiu ngust i lung dect ntr-un spaiu de form ptrat. 12


Medicin veterinar

Tineretul se deplaseaz mai uor dac prima dat urmeaz o oaie adult care cunoate bine traseul. Utilizarea practic a acestor informaii referitoare la comportamentul animalelor n arc, presupune existena urmtoarelor condiii: Culoarul de trecere trebuie s aib perei nchii i ieirea din culoar nu trebuie amplasat lng un perete sau o construcie. Culoarul trebuie s fie suficient de ngust pentru a preveni ntoarcerea oilor i nghesuirea lor. Culoarele cu perei nclinai, n form de trapez (cu o deschidere mai mare n partea superioar) pot prezenta anumite avantaje. Un culoar uor curbat faciliteaz trecerea oilor. Anumite pri din ocolul de reinere i ocolul de preselecie se pot realiza cu panouri de gard. Totui, culoarul de triere trebuie s aib perei laterali fr spaii deschise, pentru ca oile din ocol s treac uor. Altfel, oile din boxele de preselecie vor continua s se ndeprteze de culoar. Amplasamentul arcului (ocolului) se va alege cu atenie. Acesta trebuie s se afle ntr-o poziie central fa de adpostul pentru ovine i zonele de punat. Totodat, terenul ales trebuie s fie bine drenat i departe de orice curs de ap, pentru a se evita poluarea mediului nconjurtor. n cazul includerii n acest circuit i a bilor antiscabioase, suprafaa de ieire din baie a oilor trebuie s fie betonat i prevzut cu o nclinaie de 2% nspre baie care s permit colectarea surplusului de soluie scurs de pe corpul oilor i rentoarcerea acesteia napoi n baie. Zona multifuncional Este indicat ca o parte din adpost s poat avea ntrebuinri multiple. Aceast zon poate fi folosit pentru depozitarea pe termen scurt a furajelor, stocarea echipamentului,suplimentarea numrului de boxe sau spaii destinate personalului. De asemenea, poate servi drept rscol n care se efectueaz deparazitarea intern, tunderea, tierea ongloanelor, vaccinarea i trierea animalelor. Este necesar ca spaiul multifuncional s faciliteze accesul utilajelor. Se recomand poziionarea acestuia la unul din capetele adpostului, cu acces la poart. Echipamente i faciliti pentru creterea i ngrijirea animalelor Pentru creterea i exploatarea unei turme de oi, un adpost trebuie dotat cu o serie de echipamente. O atenie deosebit se va acorda tierii ongloanelor, pentru care sunt necesare foarfece sau cleti i cuite speciale. Pentru dezinfectarea ongloanelor dup tiere este necesar un bazin plin cu soluie dezinfectant. Dac oaia necesit mbiere, cel mai frecvent se utilizeaz un bazin de ciment aezat ntr-o groap, la nivelul solului, sau tuneluri speciale. Printre echipamentele indispensabile unui fermier trebuie s fac parte i cntarele pentru animale i furaje de pn la 200 kg, precum i cntarele speciale pentru ln i pentru mieii nou-nscui care pot cntri pn la 12 kg. Dac tunderea oilor nu se face de ctre un profesionist, adpostul va fi dotat cu echipamentele de tundere necesare. n plus, este indicat s existe spaii pentru marcarea animalelor i emasculator (clete de castrat, foarfece special). Pentru a stabili dac oile sunt gestante i numrul de fetui, se pot utiliza aparate de ecografie speciale.

Daniela GrigoriuPentru a salva satul romnesc, semnai petiia de legiferare a Codului Rural i al Pescuitului http://www.petitieonline.ro/petitie-p25258051.html 13

ranul Romn - 2011

Agricultur ecologic

Discuii despre Roia MontanCristina Nicolae Saillard Ce ne facem?!? Nu mai e timp! Nu se poate nimeni masura cu revolta unui neam intreg! Dar ce asteptati?!? Nu e nimeni furios?!? Nu vrea nimeni sa i urce de ureche in avion pe cei ce ne otravesc cu zambetul pe buze?!? Cand bomba cu ceas se va declansa va fi prea tarziu! Noi suntem multi, ei sunt cativa! Haideti sa salvam tarisoara asta din mainile strainilor care o otravesc si o jupoaie si din mainile jefuitorilor de la putere care ii sustin pe cei care ne otravesc! Si cei care n au nicio reactie sunt la fel de vinovati! Iar localnicii din Rosia Montana care se bucura de proiect sunt doar saraci cu duhul, semi analfabeti care n au habar de consecintele dezastruoase si care se multumesc azi cu o paine mai mare ca painea de ieri! Pt atata lucru sa vinzi tara si sanatatea generatiilor viitoare?!? Ne vom cai amarnic!!! Iar copiii nostri vor trebui sa traiasca cu povara greselilor noastre!! Haideti sa salvam impreuna Rosia Montana!! Fagaras Ioan draga Cristina sunt de acord cu tine.ia initiativa si la treaba. Cristina Nicolae Saillard Simplu, nu? "Ia sa vdm de ce sunt altii in stare..." Ma rog... eu sunt prea departe de locul cu pricina insa pana ajung sa pun si eu piciorul la Rosia voi aplica un autocolant pe masina ca forma de protest legat de ac. situatie. Nu ma mai multumesc cu semnarea petitiilor pt ca nu duce la nimic insa nici "spor la treaba" ca reactie a celor din jur nu e prea incurajator. Si da... multumesc. Ovidiu Hurduzeu Suntem 16 mii in acest grup cu multi membri activi care se pot implica. As propune infiintarea unor "comitete Green de solidaritate cu Rosia Montana" in localitatile pe care le putem acoperi. Ca sa castigam batalia, trebuie facute cat mai multe aliante. Iar partidelor, trebuie sa li se spuna clar ca vor fi judecate in alegeri dupa pozitia lor fata de proiectul Rosia Montana. Aduceti cat mai multe persoane pe Green ca sa putem apoi sa crestem calitativ. Fiecare noua persoana aduce cu sine idei si relatii noi. Bura Emilia Indraznesc sa zic si eu ceva, propun sa investim intr-o stana turistica. la Rosia Montana. Platim un inginer zootehnist, si punem cei interesati valoarea a 2 - 5 oi Sid Stefanescu Cu acte in regula? Adica facem un fel de Cooperativa? Bura Emilia Da. cam asa ceva.Ne-am intalni la stana, la miel haiducesc, balmos si cas, unde punem tara la cale. Cand ne intoarcem acasa luam ceva in traista, ce ziceti? peste 50 capete oi sau capre primim si subventiile de la APIA Manole Benieamin Da, infiintarea unei stane la Rosia Montana este o idee pe cat de simpla pe atat de valoroasa. O stana plus o pensiune (agro-turism). "Rosia Montana SA", donatorii/contribuabilii devin actionari si pot actiona in fata autoritatilor si a justitiei in calitate de PROPRIRTARI care isi apara interesele. In acest fel nu mai conteaza ca eu sunt in Galati; pot da in judecata statul Roman ori Compania la Judecatoria Tecuci in calitate de actionar chiar daca detin o singura actiune in valoare de 10 (zece) lei. Daca cineva din partea locului se ocupa de latura organizatorica, eu subscriu. Bura Emilia Ne-ar motiva direct si un interes material, investitia si riscul nu ar fi asa mare si chiar am putea castiga, cred eu

14

ranul Romn - 2011

Agricultur ecologic

Sid Stefanescu Cred ca s-ar putea face daca toti "actionarii" ar fi egali in drepturi si obilgatii. Am si eu o idee legata de pamant, intr-un stil similar. Subscriu la idee. Financiar nu pot contrinui dar in orice alt mod, da. Manole Benieamin Sa lasam treaba cu "egali" pentru ca este o idee ramasa din vremea comunista care din pacate mai otraveste si acum multe suflete. Nu o sa pretind, cu o actiune, sa fiu egal cu cel care detine 5, 10 sau 5.000. Nu ma preocupa nici " drepturile" banesti la o investitie atat de mica. Ma va preocupa respectarea dreptului meu de PROPRIETAR, respect pentru care militez inca de cand am infiintat Sindicatul agricultorilor "Cultivatorii Directi din Romania. Bura Emilia Eu as da si unui localnic de incredere valoarea a cinci oi sau capre, pe incredere ca cel putin banii investiti ii voi primi intr-o buna zi daca datorita legii minelor nu vom putea concesiona, nu stiu , nu inteleg de ce ne-ar incurca Legea Minelor?! Manole Benieamin Cei care cunosc Rosia Montana si locuitorii TREBUIE sa gaseasca un localnic care detine o suprafata de teren in zona avuta in vedere de RMGC si sa il convinga sa adere la initiativa. El va fi Administratorul COOPERATIVEI, organizatie non profit...ma rog, cineva cu studii de specialitate poate da mai multe sfaturi juridice si contabile iar COOP Rosia Montana poate adera la sindicatul micilor producatori agricoli mai sus mentionat. Asa va deveni o actiune foarte concreta in care sustinatorii vor fi implicati DIRECT in calitate de PROPRIETARIdetinatori de actiuni. Si daca aceasta COOPERATIVA va fi infiintata pe Legea asociatiilor si fundatiilor, pot deveni membri TOTI agricultorii/detinatorii de terenuri agricole din zona. Iar COOP nu va SABOTA actiunile GREEN, dimpotriva le va creste valoarea si eficienta in aceasta lupta care nu este deloc usoara. Ovidiu Hurduzeu "Rosia Montana" poate deveni un brand pentru produsele lactate. In SUA deja s-ar fi facut filme despre intreaga afacere, oraselul ar fi devenit loc de pelerinaj anticorporatist, in zece ani populatia Rosiei Montana s-ar fi triplat, turism, mica industrie. Asta daca romanii ar fi avut spiritul antreprenorial al americanilor... In zece ani Rosia Montana putea deveni capitala ecologiei din Estul Europei, loc de intalnire a conferintelor pe teme ecologiste din intreaga Europa. Dar este bine sa pornim si-o stana. Manole Benieamin Da domnule O. Hurduzeu, noi nu avem spiritul antreprenorial al americanilor, este deja axioma si nu mai are rost sa vorbim pornind de la "DACA". Sta in puterea noastra sa facem o stana deci...SA FACEM O STANA! Este incomparabil mai mult decat doar plangeri si petitii. Iar cineva cu spirit antreprenorial american in fruntea stanei este oricand binevenit. Manole Benieamin D-na Bura Emilia, dumneavoastra fiind din Baia Mare sunteti mult mai aproape decat sunt eu din Galati si de aceea astept sa imi spuneti ce pot sa fac si va voi asculta/urma instructiunile. Ovidiu Hurduzeu Da, e mult mai bine decat petitii. Cum incepem? O oaie sa fie investitia minima? Luana Paully aveti idei bune , insa multa lume vede ceea ce scrieti ... deci ideile pot fi furate ori va vor pune piedici in realizarea lor ... Alex Imreh Bun brainstorming. Eu incerc sa duc ideea mai departe. Am vorbit cu cineva de la Save RM s-a incercat mai demult sa se faca ceva de genu fiecare cumpara cite un mp. Chestia cu coop iar ar fi prea complicata juridic,

15

ranul Romn - 2011

Agricultur ecologic

procedural. Eu PROPUN ASA: cineva de la Rosia Montana are un teren de 500-1000mp, suficient sa se poata ridica o cladire/motel. Teoretic s-ar putea face toata treaba simbolic si cu o parcela de 100 sau chair 1mp. Se face o Socitatea pe Actiuni, cei care initial sint proprietari ai terenului vor fi primii actionari. Apoi se face emisie de actiuni, marire de capital, etc. Se pot gasi in orase notari care sa faca pro bono actele prin care oricine poate cumpara actiuni. Si astfel pot vezi zeci de mii, sute de mii de oameni, personalitati, ong-uri, organizatii, fiecare om poate cumpara cite o actiun de 10 lei, va fi suficient sa mearga la notar si sa verse intr-un cont acei 10lei. Sumele strinse care pot fi semnificative se pot folosi pt procese intentate de RM S.A. contra RMGC, in tot felul de actiuni sau pt construirea unui sediu, care ulterior poate fi motel, sau centru de conferinte sau orice. In acest fel daca legea minelor va dori sa faca exproprierea va trebui sa exproprieze, hopefuly sute de mii de romani si organizatii din toata tara, actionari la RM S.A. ceea ce va fi un mic scandal nu-i asa? Va rog daca citeste asta un jurist, avocat, sa comenteze. Bura Emilia Domnule Manole Benieamin, mi-e teama sa nu bea oile ceva apa poluata mi-e teama ca ideea mea sa nu faca pe cineva sa piarda banii, sa nu credeti ca dau inapoi, eu vreau sa incerc pun valoarea de la o oaie sau capra, la cinci, trebuie sa avem minim nr. de capete necesar pentru a primi subventii. De acord si cu Alex, cui trimit cei 10 lei? Alex Pot cumpara cinci actiuni? Alex Imreh Sa vorbim intii cu ceva avocati/notari sa ne spuna legal ce se poate si cum se poate. Apoi ar trebui ca Eugen David sa fie de acord cu ideea, cei de la Alburnus pot gasi terenul. Ar fi niste amanunte de stabilit, de exemplu cine ia hotaririle in Adunarea Generala a Asociatilor, eu as avea incredere in Eugen David, ar trebui el cu citiva oameni de incredere care si pina cum au dus lupta 12 ani sa puna acel teren si sa ramina prin Statutul SA cei care decid in toate actiunile SA, de ex cu gestionarea fondurilor, eventual constructie, procese, etc. Apoi ar trebui constituit acel SA avind ca si capital de pornire terenul cu pricina si abia dupa aceea se pot face emisiuni de actiuni care sa poate fi 'cumparate' de zeci sute de mii de oameni/personalitati si asociatii/ong-uri/organizatii. Pina acum Alburnus Major a fost sufletul si orgzanizatorul rezistentei si probabil asa va fi in continuare. Ovidiu Hurduzeu Si daca RMGC cumpara majoritatea actiunilor? Manole Benieamin D-le O. Hurduzeu, RMGC poate cumpara cate actiuni doreste daca in STATUT se stabileste: 1. coop/asociatia/organizatia/soc.comerciala are sediul in Rosia Montana si isi desfasoara activitatea in Rosia Montana (cine cunoaste zona poate alege locatia potrivita); 2. Statutul nu poate fi modificat decat cu ACORDUl scris si autentificat la Notariat a TUTUROR membrilor/asociatilor/actionarilor (in acest caz RMGC trebuie sa ne caute peste tot in tara si strainatate pt. a le

16

ranul Romn - 2011

Agricultur ecologic

vinde actiunile pana la ULTIMA). Un avocat istet mai poate introduce si alte asemenea chichite in STATUT. D-le Alex Imreh daca d-stra cunoasteti personal pe cineva din zona, inclusiv prin Alburnus Major, este bine sa incepeti tatonarile pentru a pune ideea in practica. Inregistrarea unui ong. prin Legea asociatiilor si fundatiilor sau a unei cooperative prin Legea coop. costa aprox. 1500 RON in jud. Galati si cred ca nici in jud. Alba nu poate fi mai scump. Bine ar fi sa gasim un avocat din zona (Alba, Cluj, Arad) care sprijina ideea anti-cianuri (anti RMGC). D-na Bura Emilia nu este vorba de intrat cu sume mari si prin urmare nu trebuie sa ii fie teama cuiva ca a pierdut echivalentul a 4 - 5 pachete de tigari; paguba'n ciuperci! Pentru subventii trebuie min. 50 oi sau 25 capre. Pe la noi oile si caprele se vand intre 250 - 350 lei una. Important este ca facem ceva concret, palpabil la care putem contribui efectiv; inclusiv sa mergem la sfarsit de saptamana sa pastem oile ca sa aiba si ciobanii 2 zile libere ca altfel...ca cioban...doar cand iti moare cineva in familie te lasa baciul sa pleci de la stana. Iluzia egalitii Cuvntul egalitate este gol, lipsit de coninut, ca i vid sau infinit, util doar ca instrument de lucru. Dac nu putem fi egali nici mcar cu noi nine avnd n vedere c ne schimbm continuu dimensiunile corporale, nfiarea, preferinele, cunotinele i convingerile, cum putem fi egali cu alii? Egali in drepturi i obligaii? Dar nici mcar n drepturi i obligaii nu suntem egali cu noi nine: copii fiind avem doar drepturi iar obligaiile revin exclusiv prinilor. Apoi lucrurile se schimb; drepturile se reduc i cresc obligaiile. Nici cu soia nu suntem egali de vreme ce doar ea poart sarcina, nate i alpteaz copiii notri. Aa a vrut Creatorul ca nimic din ce este viu sa nu fie egal unul cu cellalt. Chiar ziua i noaptea sunt egale de dou ori pe an doar o clip i chiar in secunda urmtoare una ncepe s creasc iar cealalt s scad. Iluzia egalitii a fost folosit ca arm politic i nc mai este folosit pentru a nela pe muli. Comunismul a ncercat s ne fac pe toi egali n srcie dar nici mcar n srcia absolut cnd i hainele de pe noi sunt de mprumut nu putem fi egali din motive de vrst, sntate, aspect fizic, obinuine, cultur, poziie social (monah stare, deinut ef de barac). n legea pentru nfiinarea cooperativelor agricole (L 566/2004), fie din ignoran sau prostie fie din rea-voin sau nostalgii comuniste, legiuitorul spune c: membrii vor participa cu pri sociale egale ceea ce este o imposibilitate. Chiar dac intrm toi doar cu o singur oaie, prile sociale nu pot fi egale dac lum n calcul rasa (Merinos, igaie, urcan etc.), vrsta, calitatea i cantitatea lnii (ln semi-fin, fin, grosier), cantitatea de lapte, numrul de miei la ftare (sunt i oi care fat constant doi miei) i momentul cumprrii oii, tiut fiind c preul variaz considerabil n decursul anului (oaie gestant, cu miel, mulgtoare, pentru prsil, pentru tiere). Singurul mod n care se poate aplica Legea cooperativelor este revenirea la colhozul bolevic cnd se ia de la fiecare ct are, se adun ntr-un ntreg indivizibil i fiecare este proprietar pe o valoare abstract rezultat din mprirea valorii totale (estimat cu aproximaie) la numrul total de membri. Deci s renunm la iluzia egalitii, s ne acceptm i s ne respectm reciproc aa cum suntem. Iar singura alternativ viabil la iluzia egalitii este motoul Uniunii Europene: Unitate n diversitate. Cristina Nicolae Saillard of, doamne, in sfarsit ceva reactii... ce bucurie sa le observ! eu vreau o oaie tigaie ca are balana pufoasa si o capra! de unde le iau? si cum sa le transport eu oare? :)) Coca Gherghescu Ideea expusa de a face ceva concret si palpabil trebuie sa atraga atentia asupra faptului ca acolo trebuie facut ceva, si trebuie facut repede, pentru ca incercand sa se faca se vor descoperi mai usor obstacolele reale ale dezvoltarii zonei. Trebuie incercat orice ar duce la eliminarea definitiva a acestui proiect minier, si lumea in general trebuie sa lupte impotriva initierii de noi proiecte miniere nu doar la noi, ci oriunde. Specialistii din domeniul minier au mult de lucru la refacerea zonelor deja afectate, eu am mai spus asta, si nu le va ajunge intreaga viata pentru asta.

Mulumim pentru fotografii domnului Alex Imreh i grupului Students for Roia Montan Pentru a salva satul romnesc, semnai petiia de legiferare a Codului Rural i al Pescuitului http://www.petitieonline.ro/petitie-p25258051.html 17


Buctrie romneasc

Brioe de ciocolat cu dragoste

Ingrediente: pentru 18 porii 3 ou 130 gr. zahr 100 gr. unt moale 180 gr. fin 150 gr. lapte 200+50 gr. ciocolat 50 gr. nuc 1 vanilie 1 praf de copt Pentru decor am folosit: 100gr. de ciocolata amaruie, mure si capsune, praf de cacao, inghetata, menta, mergelute aurite pentru decorarea deserturilor. Mod de preparare: 1. Se mixeaza ouale cu zaharul pana se albesc ca o crema. 2. Se adauga untul moale, 200 gr. de ciocolata topita in lapte fierbinte. 3. Faina cernuta cu praful de copt si vanilia, nucile si cele 50 gr. de ciocolata maruntite de marimea potrivita unui bob de fasole. 4. Compozitia obtinuta se imparte in forme pentru briose unse cu unt si infainate cu faina in prealabil, compozitia se portioneaza, lasand un sfert din forma libera pentru crescut. 5. Briosele se dau in cuptorul preaincalzit la 180 grade Celsius pentru 15 minute pe raftul din mijloc a cuptorului.

aici

sunt arahide, de data asta am folosit nuca greceasca

18


Buctrie romneasc

Decorarea: 1. Pentru realizarea bastonaselor din ciocolata, topiti 100 gr. de ciocolata la bain-marie, o turnati peste un platou de sticla sau pe o suprafata de fier ( planul de lucru sa nu fie de lemn ), o intindeti cu spatula pentru imbracat tortul sau cu lama pentru constructii ( folosita doar in scopuri pentru cofetarie, noua si curata ), sau cu un cutit lat, stratul de ciocolata intins, trebuie sa fie de 1 milimetru grosime, asteptati pana ce se intareste ciocolata si o impimgeti cu o lama pentru constructie tinand-o perpendicular planului de lucru, impingeti lama de la sine in asa fel ca sa se roteasca un bastonas.

La acest link filmuletul cum am facut bastonasele din ciocolata pentru decor ! http://www.youtube.com/watch?v=IWbzUKdazl4 2. Peste briose se pune cate un bastonas de ciocolata, se pudreaza cu cacao si se pun cateva pomusoare de mure, capsune si cate o frunzulita de menta. 3. Al doilea mod de ornare, se taie capacelul briosei, se pune cate o bila de inghetata, murele si capsunele, frunza de menta si se acopera cu capacelul briosei peste decor.

Mod de servire: Se serveste calda langa o cafea :) Este o reteta deosebita pentru ca veti simti toata savoarea ciocolatei si a nucilor intr-o briosa pufoasa si calduta ;)

Gherjavschi-Cojocaru Anastasia 19


Turism

Una din zonele cu cel mai ridicat potenial turistic din Munii Pdurea Craiului (Munii Apuseni) este Defileul Criului Repede, declarat nc din anul 1955 de ctre Academia Romn, Comisia Monumentelor Naturii, Rezervaie Geologic i Natural. Profitabilitatea unei regiuni cu potenial turistic se menine att timp ct resursele existente sunt ct mai naturale i ct mai puin influenate i degradate de activitile antropice. Defileul are un relief carstic de tipul cheilor, fapt care a obligat efectuarea unor cercetri subterane i se ntinde pe o lungime de aproximativ 2,5 km lungime. Este strbtut de calea ferat Cluj-Oradea construit n anul 1870, ns n apropiere trece i drumul naional E60, care de asemenea leag cele dou mari orae. Dup anul 1900 au fost amenajate trasee turistice. Defileul dintre Bratca i Vadu Criului beneficiaz de prezena n perimetrul a ctorva obiective de vrf cum sunt Petera Vntului, Defileul propriu-zis al Criului, Petera cu Ap de la Vadu Criului i altele. Cu toate acestea aspectul deosebit de spectaculos al defileului alturi de celelalte peteri din zon se constituie ntr-un ansamblu turistic unitar a crui valorificare ar trebui fcut i global nu doar pe obiective izolate. Din axul acestei zone turistice reprezentat de valea pitoreasc a Criului Repede, se desprind o serie de trasee turistice, de-a lungul vilor Brtcua Miid i Mgura Izbndi, care permit accesul spre alte obiective interesante cum Harta defileului Criului Repede sunt depresiunile de captare carstic de la Dami, Ponora i Zece Hotare, Petera Moanei, Petera Btrnului cmpul de doline de pe Imaul Btrnului i cteva obiective de provenien antropic, obiceiuri i tradiii specifice. n afara speoturismului, exist condiii favorabile pentru practicarea alpinismului, ciclismului, pescuitului, canoe, turismului cinegetic i rafting. Petera Vadu Criului: S-a format n calcare cretacice ale Munilor Pdurea Craiului ca urmare a aciunii prului care o strbate i n prezent. Existena Peterii Vadu Criului a fost semnalat de Cascada Rului Petireu care se revars n Cri de la o nlime de 10 m i care a fost cunoscut nc din secolul trecut, cnd prin defileu se practica plutritul cu sare i lemn. Amplasat ntr-o zon de un pitoresc deosebit, a nceput a fi vizitat din anul 1903. Acest lucru a determinat amenajarea unui traseu turistic subteran. Au fost construite numeroase podee, scri de lemn, plase metalice, protejnd att formaiunile stalagmitice ct i sigurana turitilor. A fost declarat Monument al Naturii n 20

Intrarea n Petera Vadu Criului


Turism

anul 1955 i are o reputaie deosebit pentru bogia faunei cavernicole pe care a adpostit-o cndva. Petera se afl sub custodia Muzeului rii Criurilor din Oradea i nu poate fi vizitat n totalitate, tronsonul din partea neluminat i neamenajat ntre cele dou sifoane carstice fiind interzis publicului att din cauza nesiguranei ct i n vederea protejrii i conservrii formaiunilor stalagmitice i a faunei. Petera Btrnului: este situat n versantul nord-estic al Dealului Crucii (272 m) i se dezvolt n platoul carstic Imaul Btrnului. Intrarea n form triunghiular este orientat spre sud-vest i se afl la baza unui abrupt de calcar ce bareaz Valea Petireului. n ansamblu Petera Btrnului este alctuit din dou galerii: una temporar, prin care se dreneaz apele din valea amintit, i alta uscat (fosil), bogat n formaiuni stalagmitice. Prima care reprezint i calea unic de acces n subteran, este format la nceput dintr-o galerie ngust, urmnd o vertical de nou metri, fapt ce limiteaz puternic numrul de turiti. Cei care totui se aventureaz n explorarea sa, sunt sftuii s aib asupra lor echipament special i lumin cu rezerve.

Portalul Peterii Unguru Mare

Petera Izbndi: este situat n abruptul ce se nal deasupra izbucului cu acelai nume, aflat la extremitatea de sud-vest a comunei uncuiu. Golul subteran la care se poate ajunge prin escaladarea unui perete vertical de circa 10 m nlime, frumos mpodobit de cteva specii de ferigi, este format dintr-o galerie descendent, lipsit de formaiuni stalagmitice. Izbucul Izbndi se afl n versantul drept al Vii Mguran-Izbndi, n extremitatea de vest a comunei uncuiu. Apele acestui izbuc provin de pe o suprafa de 18 km. Cursul de ap debueaz dintr-un sifon ce formeaz la ieire un lac de form oval, aflat n dreapta vii, la baza unui abrupt n care se nscrie petera cu acelai nume, descris anterior. Petera Unguru Mare: este situat n amonte de uncuiu. Parcurgem drumul paralel cu Criul Repede, pn Intrarea n Petera Unguru Mare la Cabana Zenovia. Gura de la intrare n aceasta, este un portal grandios de 20 m lime i nalt de 30 m, deschis la poalele versantului de stnga al Criului. Aleea turistic este luminat i amenajat cu rui metalici i coard, care nu permit vizitatorilor trecerea n spaiul protejat. Tavanul din galeria principal de la intrare este frumos mpodobit de cteva stalactite. Slile din finalul peterii au n tavan spectaculoase hornuri helicoidale care gzduiesc momentan cteva colonii de lilieci. Hornurile sunt puse n eviden de reflectoare ce au fost instalate de alpiniti pn la peste 20 m nlime.

21


Turism

Petera Moanei: este amplasat ntre Petera Unguru Mare i Vntului la altitudinea de 485 m, 30 m deasupra firului apei. Din centrul uncuiuului o strad erpuiete paralel cu Criul Repede pn deasupra unei nalte faleze de calcar ce strjuiete marele cot al rului. Drumul urc n continuare pn n Valea Miidului ajungnd fr dificultate n dreptul peterii. Petera Moanei se desfoar sub forma unui uria Y, ncastrat n masivul de calcare jurasice care se ntinde ntre depresiunea Ponora i Valea Miidului. Are dou intrri i o lungime total de 300 m. Podeaua este tapisat cu o crust alb cu gururi pline cu ap, iar pereii sunt parial acoperii cu formaiuni de prelingere. Petera Vntului: sau Gaura Rsufltoare se situeaz la aproximativ 1 km n amonte de localitatea uncuiu n zona central nordic a Munilor Pdurea Craiului deschizndu-se la o altitudine de 305 m n versantul stng al Criului Repede n zona numit La Frnturi. Este cea mai lung peter din Romnia avnd o lungime total de aproximativ 50 km. Find declarat Monument al Naturii este nchis, accesul fiind permis doar n prezena unui ghid de la Formaiuni stalagmitice n Petera Moanei clubul custode al peterii i doar n grupuri organizate. Spectaculozitatea ei const n tavanul plan orizontal, nivelele de eroziune etajate i celebrele meandre Emil Racovi. n etajele superioare ntlnim speleoteme rare, cristalizri deosebite de ghips curbate antodite, monocristale excentrice de calcit aragonit i cristale dendritice.

Turiti n Petera Vntului Intrarea n Petera Btrnului Cascada Rului Petireu care strbate Petera Vadu Criului i se revars n Cri

Izbucul Izbandi. Lacul de la gura peterii

Ec. FELECAN VALERICA 22

ranul Romn - ... 2011

Pagina de istorie

Despre naionalismHusarii, cavalerii maghiari, au ocupat centrul Clujului www.stiridecluj.ro Dula Zsolt Ce prosti sunt cei de la stiri, husarii nu erau scutiti de dari decat in perioada serviciului militar de 8 ani si nu aveau sarcina apararii granitelor ci formau doar cavaleria usoara a imperiului. Marius Ghita nea zsolt,n-am habar da parca suna destul de convingator cu inima imparatlui si ariciul lui de buzunar! Veres Zsolt bravooo asa mai departe Tiberiu Socaciu hai ma, ca astia erau husari de opereta. si daca era razboi, husarii nu mereau la razboi. deci, nu se cheama ca "aparau granitele"? :)) Marius Ghita SI IN 48 SE TERMINASE RAZBOIU CU RUSII,BAG SAMA! Dula Zsolt Tibi, cred ca glumesti, cum sa nu mearga husarii la razboi ? Tiberiu Socaciu deci, aparau granitele, nu? :D Marius Ghita domne' era plin de ei in toate operetele,erau mai mult artisti de la tiribombe!:))) hai sogore,fane tu destepti!:))) fa-ne,fa-ne Csiby Kroly Mai prieteni valahi, de ce vorbiti prostii? Manole Benieamin Pai...daca vorbim despre lucruri serioase, ne foloseste la ceva? Ne asculta cineva necazurile? Si atunci ne "prostim" si noi precum ...pre-scolarii. Nu am vrut sa jignesc prescolarii dar pe moment nu mi-a venit altaceva in minte. Imi cer scuze! Marius Ghita asa sa dea dumnezeu,boier attila! Csiby Kroly Hai mai frate Manole! Gandeste-te la ce trebuie facut! Se apropie TIMPUL! Si cand se va scufunda tot sistemul acesta ce ne omoara, tot noi va trebui sa facem ceva sa reconstruim Ardealul si Bazinul Carpatic in mod comun, unde vom fi acasa cu totii care recunosc soarta comuna sub Coroana Sfanta a Ungariei! Asa sa fie! Doamne ajuta! Marius Ghita da iesi si matale la interval cu o cadana,doua, acolo in timpul constructiei? Manole Benieamin Noi astia din Moldova nu am prea avut de a face cu acea coroana. Imi amintesc doar de prin Cronici ca Iancu de Hunedoara se intitula "Principe al Transilvaniei, Guvernator al Ungariei si parinte al Ungro-Vlahiei si Moldovei", pe vremea aceea in Moldova fiind Domn Alexandru cel Bun (daca nu ma insel). Dar sa lasam istoria si sa ne intoarcem la prezent: musai sa facem ceva, IMPREUNA, ca altfel murim si saraci si prosti (majoritari+minoritati). Si ne vom merita soarta daca nu vom sti sa folosim aceasta oportunitate: si Romania si Ungaria sunt membre ale UE, cu alte cuvinte acum facem parte din acelasi IMPERIU. Marius Ghita lasa manole asta,nu vezi ca nu vrea "sa importe si el ceva mai proaspat" din imperjurimi?crede el ca pe tarani si clasa muncitoare ii hranesti si burta cu discursuri,,,,ca daca bate vantu nu se mai aude nici difuzoru...si pe urma ...ales bules de sfanta coroana! Csiby Kroly Stimate frate Manole! Toti despre care ati pomenit au fost vasali ai Ungariei. "Ungro-Vlahia" a fost Cumania unde s-au infiltrat vlahii din sudul Dunarii. Basarab a fost print cuman. In Moldova tot cumanii, iasii si ungurii au fost care au construit orase. Si repet: ambele regiuni au fost vasalii Sfantei Coroane a Ungariei! Si la fel si persoanele numite. Da, sunt de acord cu dumneata! Va trebui sa reconstruim Bazinul Carpato-Dunarean! Pentru noi, ca sa putem sa ne aparam impotriva restului lumii care se va scufunda. Repet: Bazinul Carpato-Dunarean! Cu Mafia numita EU nu avem ce face. Ganditi-va pana mai e timp! Manole Benieamin Domnule Marius Ghita, nu este rau sa avem respect si chiar admiratie pentru stramosii nostri si de aceea eu personal ii admir pe unguri pentru ca nu isi uita istoria, traditiile si mostenirea culturala.Parerea mea insa este sa privim trecutul doar d.p.d.v. istoric si sa actionam in conformitate cu realitatile prezentului. In folosul nostru; majoritari+minoritari. Este doar un punct de vedere. D-le Csiby Karoly, aveti dreptate, noi moldovenii si muntenii suntem cumani. Dovada sta limba pe care o vorbim: curata CUMANA din marea familie a limbilor turcice si ANATEMA pe toti cei care spun ca noi vorbim o limba neo-romanica inrudita cu italiana, 23


Pagina de istorie

franceza, spaniola, portugheza si retico (ladino).Nuuuuuuuuuuuu! Limba romana isi are originea pe tarmurile Lacului Aral, Ginghis Han a venit la noi in "vizita" prin 1242 asa...ca intre neamuri iar Dimitrie Cantemir era convins ca se trage din Timur Lenk (Kan Timur in limba turcomanilor). Dar tot am o nedumerire: cum de au ajuns prin partile noastre ale CUMANILOR ungurii?! Ca ei erau pe la Marea Ohotzk, Muntii Urali, Cercul Polar iar fratii lor sunt in Finlanda? Este drept ca impinsi de foame unii au ajuns in Estonia de astazi dar...cat de inspaimantati de foame erau ai de-au ajuns pana in Panonia noastra, a CUMANILOR? Tiberiu Socaciu karcsi, orase e mult spus. e vorba de cateva targuri-cetati. intr-adevar, garnizoanele erau secuiesti la inceput. dar, dupa 1800, targurile moldovenesti au fost "infiintate" de evreii chemati din galitia si din bucovina. Manole Benieamin D-le Csiby Karoly, eu inca imi pastrez parerea buna fata de dumneavoastra si fata de ungurii romani. SUNTEM in UNIUNEA EUROPEANA! IMPREUNA! Ce ati dori acum? Sa reincepem luptele din Evul Mediu pe care nu le-au terminat stramosii nostri? Stefan cel Mare l-a batut pe Matei Corvinul la Baia dar dupa cativa ani si-a casatorit fiul cu fiica Principelui Transilvaniei care era ungur! Cand Ungaria a devenit pasalac, Transilvania a oferit adapost nobililor maghiari care l-au primit pe Mihai Viteazul ca pe un SALVATOR! Ce Dumnezeu? Nu ne putem ridica nici macar la intelepciunea stramosilor nostri? Am pretentie la dstra. Putem vorbi despre trecut, imi place istoria, ca hobby dar de actionat trebuie actionat tinand cont de realitatea prezenta: s-a refacut imperiul lui CHARLEMAGNE ba...mai mare decat chiar el la visat iar urmasii lui franci si alemani ne conduc. Asta este realitatea de azi! Tiberiu Socaciu mihai viteazu era "os domnesc" caci altfel nu putea avea acces la tron. deci, e urmas al lui basarab intemeietorul. despre care djuvara zice ca e cuman. Marius Ghita domnilor,ce va apuca acum...cine va tot impinge la incercari intelectuale de a va diputa cine a fost intai ci ce drepuri au ei pe masura datei aparitei lor? chiar asa v-au imbarligat 'AGENTURILII" NU STRAINE CI CURAT AUTOHTONE SA NU VEDETI CE SE INTAMPLA IN LUME???ACESTE DISCUTII SANT CHIAR DE MARGINE DE BUCURESTII Tiberiu Socaciu deci, o sa zica karcsi ca a venit legitim in ardeal ;) Marius Ghita MOROMETILOR...DA-MI PLACE DE VOI ,CA O TOT COMBATETI SI CINEO PLATI LA IARNA CALDURA? ...LASA CA MAI PUNEM O PATURA PE NOI! Manole Benieamin Toti invingatorii vin" legitim"; legea junglei, legea celui mai tare. Tot "legitim" au intrat si americanii in Irak si Afganistan si tot "legitim" mai impusca si soldatii romani niste rebeli de prin acele parti. Mama lor de "talibani". La oaaaaaaaaseeeeeeee...ce cauta ei pe pamantul nostru stramosesc mostenit de romani de la Attila, Ginghis Han si Tamerlan. Nici nu stiu daca aceste discutii sunt de ras ori de plans?! Oare ne-am bolanzit de tot? Tiberiu Socaciu exista dreptul celui mai puternic. este o forma de legitimare recunoscuta de istorie. Manole Benieamin De acord cu d-stra; de altfel cine este atat de nebun sa nu recunoasca dreptul invingatorului?! Doar cineva care vrea musai sa devina erou post-mortem (ma refer la istoricii care scriu "istoria" pe placul invingatorilor). Dar trebuie sa existe si bunul simt al urmasilor care trebuie sa se impace cu ideea ca nu mai sunt ceea ce au fost; a zburat puiul cu ata...si in veci de veci nu va mai renaste regatul lui Matias Crai. Ramane doar monumentul din Cluj ca amintire si...atat! Tiberiu Socaciu monumentul cu tablita buclucasa... Manole Benieamin Da stimate domn. Cata tevatura, pentru ce? Pentru ca ungurii nu vor sa recunoasca un adevar? Ca cel mai mare rege al Ungariei a fost roman? Carol Robert d'Anjou a fost adus din Franta sa le fie rege intr-un moment mai greu. Si cine putea fi rege in Ungaria cand regina vaduva (parca Isabela a lui Vladislav mort la Varna) plecase in Sfantul Imperiu Roman de origine Germanica impreuna cu Ungaria de Sus (Slovacia de astazi)? Cine mai putea salva Ungaria daca nu fiul lui Iancu Huniad cu sprijinul cnejilor romani din Transilvania? Tiberiu Socaciu avea sange de roman, dar se pare ca era dintr-un neam de fel bastard imperial. oricum, daca janko mai era cat-de-cat rumun, fi-su, matia, era cam hun. oricum, erau cam catolici, erau cei mai mari grofi din ungaria (ca avere si putere), iar matia era un fel de "carturar", 24


Pagina de istorie

dupa ale carui carti nu plange "neamul lui", ci plang ungurii. o parte din biblioteca corvina a fost primita de la turci, daca nu ma insel. oricum, grosul cartilor s-au pierdut. si nu le-a furat fane babanul, la baia ;). Manole Benieamin Draga Tiberiu Socaciu, capetele incoronate aveau acest narav de a se inrudi cu alte capete incoronate din alte tari incat nu prea mai stii cine si ce era. Dar pornind de la aceste casatorii s-a ajuns la revendicari de teritorii cum a fost cazul rusilor care au pretins Basarabia ca fiind "zestrea" Domnitei Olena, fiica lui Stefan cel Mare trimisa la Moscova ca sotie a lui Ivan cel Groaznic. Iar lupta catolicilor impotriva ortodoxilor a imbracat multe forme, inclusiv renuntarea la identitatea nationala pentru cei trecuti sub obladuirea Papei. Tiberiu Socaciu trecerea la catolicism prin uniatie a facut ca pentru transilvaneni sa se redestepte spiritul latin. a fost o miscare isteata a habsburgilor, cu complicitatea papei. problema este ca la 1700 si dupa prin uniatia transilvanenilor vlahi, rutenilor, armenilor din transilvania etc. biserica catolica si-a batut un cui in talpa, caci a acceptat tacit o discriminare pozitiva in randul clerului. teoretic, un nascut romanocatolic care vrea sa se preoteasca poate fi hirotonisit in culte rasaritene, deci sa aiba voie la o nevasta oficiala. revenind la uniatie. in plin ev al slavonicismului moldovlah, puseul de latinism si avantul de latinitate a facut s-a se renasca limba vlaha si sa se relatinizeze. vezi lexiconul de la buda si scoala ardeleana, doar doua episoade post uniatie... Manole Benieamin Nu m-am referit la uniatie asta fiind alta poveste. M-am referit la inaintarea spre rasarit a catolicismului prin convertirea nobilimii si a principilor/domnitorilor. In Moldova Alexandru cel Bun a poruncit "arderea cartilor pe latinie" dupa cum spune Cronicarul si a adus episcop de la Constantinopol care a devenit apoi Primul Mitropolit al Moldovei. Era o declaratie de independenta. Este posibil ca din acelasi motiv sa fi inceput si razboiul dintre Basarab I si Carol Robert d'Anjou; Domnita Clara, nora lui Basarab era catolica si se pare ca insista ca si Ungro-vlahia sa recunoasca suprematia Papei dar Basarab a recunoscut Patriarhia de la Constantinopol. Nu stiu prea multe amanunte. Biserica greco-catolica promovata de habsburgi (uniatia) a servit intereselor imperiale dar si romaniloe ardeleni ceea ce este foarte bine. Tiberiu Socaciu nu uitati, ca catolicismul a dus o vesnic lupta impotriva ereziilor, lupte care in general au reusit. spre deosebire de ortodoxism, unde "ereziile" ortodoxe sunt inca la locul lor. doar asa s-a putut naste protestantismul, iar husitismul ceh e mai mult simbolistica, chiar si dupa 500 de ani. revenind. chiar si ungurii au avut unul-doua episoade de ortodoxie si de semiortodoxie, iar fratii chiril si metodie au ajuns pana in slovacia. pana la urma, granita intre bizantini si latini a ramas sa fie pe carpati, dar asta nu inseamna ca nu exista latini in moldova sau ortodocsi in ardeal sau ungaria Manole Benieamin Persistenta limbii slavone ca limba de cancelarie si de cult in Moldova si Muntenia se explica prin orgoliul Domnitorilor care nu voiau sa se uite ca ei sunt urmasii Asanestilor care au fost Tari (Imparati) peste Balcani. Sa nu uitam ca inventarea alfabetuluil chirilic si traducerea Bibliei in limba slavona la porunca lui Boris I (pe la 880 d.C) era o declaratie de independenta politica fata de Imperiul Bizantin si de Imperiul Roman a lui Charlemagne printr-o declaratie de independenta fata de Papa (care voia sa il recunoasca DUX daca il recunoaste Suveran Pontif) si fata de Patriarhul de la Constantinopol. Tiberiu Socaciu oricum, dupa alexandru cel bun s-a folosit termenul dux moldaviae. dar papa "recunostea" regi, incoronandu-i, nu niste duci. aia cu dux era formula data de unguri, din cauza descalecatorilor. dux avea o semnificatie initiala preponderent militara si mai putin nobiliara.


25

ranul Romn Septembrie 2011

Pagina de religie

Despre DumnezeuCalin Miclaus Dumnezeul vechiului testament este cel mai antipatic personaj al literaturii fantastice. E un tiran gelos i mndru, nedrept, neierttor, dictatorial, nsetat de snge, plin de ur, rasist, epurator etnic, misogin, homofob, infanticid, vinovat de cel mai crunt genocid din istoria rasei umane, megaloman, sadic, pestilen ial, capricios. Dar ne iubete i nu cere mai nimic n afar de supunere oarb. Lucian Valeriu pai, nohh... ia pune-te putin in locul lui! ;) Calin Miclaus m, io aa stau i m gndesc ... dac a face copii, nu i-a tortura i nu i-a omor Calin Miclaus plus c dac a avea cel mai lung penis din lume, nici de ego nu mi-ar prea mai psa ... Lucian Valeriu da, pe primii doi! :)) Calin Miclaus nici pe restul :) i dac a vedea c pruncii mei i rstignesc fratele... parc parc le-a spune c nu-i bine ce fac, eventual o scovard s se liniteasc Lucian Valeriu aia deja erau rude de gradul 8246986708760918+04983987r9387979765 :) Calin Miclaus taj m c-s fii. dac n-ar fi el n-am avea via , el ne-o bag pe nri... numa la rm i-o bag pe cur+ Lucian Valeriu nu pantru tati, bahh... de aia ne si lasa sa ne omoramn intre noi... Calin Miclaus nu p truda ... nu zic to i "tatl nostru" ? niciunu nu zice "strstrstrstr... bunicul nostru" ce-i drept ar i da n blbial la c i de 'str' ar trebui s pronun e ... s-ar termina ziua nainte s se termine primele dou cuvinte din rugciune retarzii ia din america ar termina mai repede. ia TIU c pmntul are 6000 de ani (sau 12000 dup caz) Manole Benieamin Draga Calin Miclaus, da chisnovatic mai esti matale; m-ai facut pe mine om batran (nascut in 1956 dupa unele socoteli privind curgerea anilor) sa rad cu lacrimi! Iti multumesc inca odata ca ai acceptat cererea mea de prietenie. Nu de alta dar...tot vorbind cu cei de varsta mea parca...incepusem si eu sa prind mucegai. "Si ma rog Domnului Dumnezeului nostru sa va lumineze ochii mintii ca sa intelegeti nadejdea credintei in EL". Spun asta din cauza ca pentru foarte multi credinta si CUNOASTEREA se reduc la a plati liturghii si parastase/pomelnice, a aprinde lumanari si a face nu stiu cate metanii...in fata a nu stiu ce relicve sau icoane. Mergi pe drumul tau! Iddio ti benedica e ti custodisca! Calin Miclaus hmmm ... ceva cu pstrarea binecuvntrii ? :) ferici i cei sraci cu duhul ? :) Radu Dumitrescu Stii ce mai cere pe langa supunere oarba?! Bani multi, si neimpozabili. Calin Miclaus de-ar fi numai att ... mai demult avea nevoie i de sacrificii :) erau ceva versete prin vechiul testament care- i spuneau cum s scapi de cium :) era o faza cu ceva gin ce trebuia tiat i fcut nu'ce cu sngele ... n nop ile cu lun plin :D Manole Benieamin "Voi aparatori ai LEGII! Nici voi nu intrati in Imparatia Cerurilor si nu ii lasati nici pe altii sa intre!" 26

ranul Romn Septembrie 2011

Pagina de religie

Calin Miclaus Hitler dac l-ar fi recunoscut pe Iisus drept Domn, ar fi putut s intre... right ? Calin Miclaus pe de alt parte, un evreu/ateu cumsecade n-are nici o ans :) Manole Benieamin Domnule Calin Miclaus, am o rugaminte la dumneata; te rog sa devii colaborator la revista online Taranul Roman si sa te ocupi de pagina dedicata religiilor. Revista este a sindicatului agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania, sindicat foarte sarac (normal fiind un sindicat al taranilor si nu al "baronilor") iar colaboratorii sunt platiti doar cu...multumiri. Te rog! Calin Miclaus Mul umesc de invita ie, dar nu cred c sunt omul potrivit. A promova mai degrab sim ul critic, judecata limpede i educa ia dect credin a. n schimb mi-ar face mare plcere s corespondez cu dvs pe tema amintit. Prefer mailul, e mai uor de urmrit discu ia i de punctat ideile. A fi vrut s v scriu ieri sau astzi dar nu-mi vd capul de treburi :) Apreciez spiritualitatea dvs (din ce mi-a i scris pe peretelui lui Tibi), dar mai ales modul diplomatic n care evita i s duce i discu ia n derizoriu sau spre ceart. Sper c n-am ncurcat oalele :) Credin a nu-s convins c e echivalent cu religia... Oricum, e de discutat Manole Benieamin Mai copil drag! Dar daca aveam nevoie de altcineva apelam la un popa sau un predicator care le stiu pe toate ad initium si nu mai lasa loc la discutii!? Tu esti cel mai potrivit si te rog sa nu iti faci griji: stiu si eu diferenta intre credinta si manifestare religioasa care mimeaza credinta. "A promova mai degrab sim ul critic, judecata limpede i educa ia dect credin a." Asta vreau sa promovezi in paginile revistei noastre. Sper ca nu te sperii si o iei la fuga. Oricum, noi suntem aici si te asteptam. Cu stima. Paul Stoica parca ii personaj de Caragiale nu? Manole Benieamin Mircea Eliade era foarte tanar cand a plecat in India sa studieze filosofiile orientale. Mai tarziu a devenit cel mai mare istoric al religiilor, neegalat inca pe plan mondial. Sa nu va sperie varsata frageda: acum aveti toate atuurile. Sa nu lasati "mosnegii" (ca mine) sa va taie aripile! Va doresc sa aveti curajul de a va transforma visele in realitate. Realitatea voastra, adevarul vostru! Asta conteaza; celelalte sunt...politeturi (ca sa ne intoarcem la nenea Iancu). Pop Raul de ce nedrept? pe restul le inteleg Vladimir Rabotka E OK traducerea dar Dawkins suna mult mai bine in engleza. Mai ales cand e citit de Dawkins :) Calin Miclaus raul: vezi mai sus faza cu hitler i evreul cumsecade ... da' ar mai fi :) ne pedepsete pe noi pentru c na vrut/tiu s ne fac perfec i Manole Benieamin Calin, astept mail-ul tau. Iar Dumnezeu nu ne pedepseste pentru ca nu suntem perfecti ci pentru ca nu vrem sa fim perfectibili. CREATIA este ceva fix, odata pentru totdeauna numai in mintile preotilor. Daca ai citit Biblia gandeste-te de ce Iisus a spus ucenicilor sai ca Imparatia Cerurilor se aseamana cu samanta de mustar sau cu drojdia(de bere folosita pt. a face paine) ? Calin Miclaus Voi compune astzi mailul... Dumnezeu ne pedepsete pentru pcat. Pcatul l facem din cauza dorin elor noastre. Dar aceste dorin e fac parte din firea noastr, fire care Dumnezeu a creat-o, deci el e responsabil i pentru dorin e, fac parte din crea ie. Calin Miclaus Apostazia este un pcat de neiertat (cale sigur spre iad). Dar, dac a fi tat, nu mi-a pedepsi copiii (cu chinuri eterne) pentru c nu cred n mine, innd cont de faptul c nu le dau nici o dovad a existen ei mele. Treaba cu 'caut' i 'crezi orbete' nu e valabil. Dac i iubesc, le-a da toate dovezile necesare pentru ca acetia s aibe motive s cread n mine (mcar n existen a mea). Nu-i n regul s pedepseti pe cineva pentru c nu crede n Mo Crciun sau n Loch Ness Monster, mai ales dac nu exist nici un indiciu mcar c acetia ar exista. Marcus Florin painule painule... ce framantari ai :) cu aia cu spaghetele ai mai facut ceva? ne putem inscrie? Calin Miclaus Am lsat-o pe un drum mort ... am altele pe cap :) Oricum, fiind o religie non-profet, oricine poate fi mntuit chiar i fr s cread :D sau s se nscrie. V recomand textul (care nu mi apar ine) "Iisus l ntlnete pe Socrate". Poate fi gsit aici: calinutz.vestic.ro/iisus-ilintalne%C8%99te-pe-socrate/ Marcus Florin interesant textul.. dar cam lung pt a fi citit la munca... so, o sa ia calea imprimantei :) Pentru a salva satul romnesc, semnai petiia de legiferare a Codului Rural i al Pescuitului http://www.petitieonline.ro/petitie-p25258051.html 27

revista taranul roman - septembrie 2011

Documents