revista tare! nr. 2

TARE!NUMĂRUL 2, MAI 2011

REVISTA IUBITORILOR GIMNASTICII ROMÂNEŞTI

specialspecialDEVA

INTERVIUCU PITICI

INTERVIURIDE SUFLET

INTERVIU CU ANAMARIA TĂMÂRJAN

CAMPIONATUL NAŢIONAL

DE LA BACĂU

GIMNASTICAAEROBICĂ

PREGĂTIREAÎN GIMNASTICA

AEROBICĂ

INTERVIUPRICHINDELIADAREGULI DE CALIFICARE

LA JOCURILE OLIMPICE

LONDRA 2012

CONCURSURIJUNIORI

NUMĂRUL 2, MAI 2011

Concursurile gimnaştilor seniori şi juniori

TARE!

Campionatul Național de Gimnastică Masculină Reşița 2010

Campionatul național de la Bacău

Concursul de la Marssilia

Top Gym

Bumbo Cup

Klagefurt

Novi Sad

5

17

814

182122

Editorial

Interviu cu pitici25

CONCURSUL DE LA MARSSILLIA

INTERVIU CU PITICI

Interviuri de suflet

Interviu cu Cristinel Micu

Interviu cu Anamaria Tămârjan

5357

Gimnastica în reguli şitermeni tehnici

Reguli de calificare la Jocurile Olimpice de la Londra 2012

Analiză tehnică pe exerciții

Modelarea pregătirii tehnice în gimnastica artistică masculină de

înaltă performanţă

Vârsta - o problemă îngimnastica artistică

66

63

69

75

Gimnastica româneascăîntre trecut şi viitor

Istoria Clubului Sportiv Lugoj

Portret de gimnastă 8481

Gimnastica aerobică

Despre gimnastica aerobică

Pregătirea în gimnastica aerobică

Interviu

9396

91

VÂRSTA - O PROBLEMĂ ÎN GIMNASTICA ARTISTICĂ

AUTORI ARTICOLE

Mona, Amalia, Jerry Lynch, Lucian Popa, Cata_RB, Mihai P, Beatrice Ciobanu, Liliana Barsanu, Mitzilina, Claudiu, Adela Maria, GymLugoj, Aurelie, Marcu Iulia Andreea, Mihai Maria Alexandra

COORDONATORI

Alina - www.dracsor.comAmalia

DESIGNER GRAFIC

Irina - www.irulan.ro

FOTO COPERTĂ

Ioan Coroiu

MULŢUMIRI PENTRU FOTOGRAFII:

Brigid McCarthy, Stefan Wurzer, Martina Eggeling, Andra, Fangymnastics, TofGym, GymLugoj, Papavondiekind, Thomas Schreyer, Gazeta sporturilor, Prosport

SURSE INFORMAŢII

Fangymnastics, romgym.ro

Bârna este supranumită şi “puntea suspinelor”. Nu şi pentru Ana, care nu crede că este un aparat greu.“E foarte greu pentru unele, pentru mine este cel mai uşor aparat. Nu mi-e frică de ea şi, orice s-ar întâmpla, pentru că majoritatea accidentărilor la bârnă le-am avut, tot o iubesc.” - Ana Porgras, cam-pioana mondiala la bârnă

Bârna

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incidi-dunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat.Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incidi-dunt ut labore et dolore magna aliqua.

Concursurile gimnaştilor seniori şi juniori

Reguli de calificare la Jocurile Olimpice de la Londra 2012 Analiză tehnică pe exerciții Modelarea pregătirii tehnice în gimnastica artistică masculină de înaltă performanţă Vârsta - o problemă în gimnastica artistică

Campionatul Național de Gimnastică

Masculină Reşița 2010

Campionatul național de la Bacău


Top Gym

Bumbo Cup

Klagefurt

Novi Sad

581417182122

Bârna

5

Când am intrat în sala de la Reşiţa vineri, în prima zi de concurs, nu mă gândeam doar la ce elemente noi voi avea ocazia să văd, ci şi la câţi spectatori se vor aduna. Eram obişnuită cu săli aproape complet goale şi nu credeam că această competiţie va face excepţie. Până şi galeria noastră e mai mică de această dată, datorită localizării geogra-fice. Dar am avut o surpriză extrem de plăcută...

Mulţi ani, Reşiţa a fost "casa" gimnaştilor din Lotul naţional de juniori, aşa că acest oraş are o tradiţie deosebită în gimnastica masculină, iar organizatorii s-au ridicat la înălţimea acestei tradiţii. De câteva săptămâni, postul local de radio amintea zilnic în buletinele de ştiri despre apropi-

atele naţionale şi aducea informaţii de ultimă oră din lotul de seniori, care sosise de ceva vreme la Reşiţa pentru un can-tonament. A fost un exemplu de media-tizare, s-a arătat că se poate. Şi nu numai

Campionatul Naþional de Gimnastică Masculină Reşiþa 2010

PODIUM INDIVIDUAL COMPUSFoto: Andra

SURSĂ DECLARAŢII: romgym.ro

CONCURSURILE GIMNAŞTILOR SENIORI

6

că se poate face reclamă, dar şi că se poate ca oamenii să fie atraşi de ideea unui concurs de gimnastică şi să vină în sală! Încă din ziua de vineri, am fost uimită de cât de multă lume era prezentă, iar vârful a fost atins duminică după-amiaza, când tribunele au fost cu adevărat pline de un public receptiv, entu-ziast şi generos în încurajări şi aplauze.

Cu siguranţă, bucuria a fost mare şi pentru sportivi, mai ales că mulţi dintre ei (Flavius Koczi, Alin Jivan, Daniel Rădeanu, Andrei Groza, Vlad Cotuna, Ovidiu Buidoşo etc) sunt născuţi în Reşiţa sau în oraşe din apropiere şi au avut astfel ocazia de a avea parte de susţinerea familiei şi a apropiaţilor, pe care îi răsplăteau cu zâmbete calde în momen-tele de respiro dintre exerciţii.

Dar să lăsăm atmosfera şi să trecem la concurs. Concurs din care au lipsit Marian Drăgulescu şi Cosmin Iancu, ambii cu probleme medicale, dar care a marcat şi 2 reveniri după accidentări de durată, ale lui Marius Berbecar şi Robert Stănescu. Ziua de vineri a fost dedicată concursului pe

echipe şi de individual compus, ambele la masculin. Adică 17 seniori şi 13 juniori, lucrând simultan pe cele 6 aparate, faţă în faţă cu dorinţa mea de a vedea absolut tot, şi exerciţii, şi reacţii de pe margine. Rezultat evident: misiune imposibilă.

Mă axez pe seniori, dar şi pe juniorii pe care deja îi cunoaştem de la Campio-natele Europene de juniori sau de la Jo-curile Olimpice ale Tineretului, medaliaţi sau finalişti – Andrei Vasile Muntean, Daniel Rădeanu, Adelin Kotrong, Andrei Groza şi nu numai. Chiar şi aşa, chiar şi cu ajutorul prietenilor forumişti din galerie, rămân nevăzute exerciţii importante şi la final nu am o impresie clară despre favoriţii la podium şi clasamentul mă sur-prinde pe alocuri. Cum era de aşteptat, Flavius Koczi este campion absolut al României, dar cel mai important e că a făcut un concurs fără ratare, reuşind şi co-borârea de la bară, cea care îi face de multe ori probleme.

Duminică, în finalele pe aparate, s-a avut grijă, pe cât posibil, ca gimnaştii să evolu-eze alternativ şi să nu se lucreze simultan



7

COLOANA INFINITULUIFoto: Andra



la 2 aparate, astfel concursul fiind şi mai plăcut de urmărit. Am avut ocazia să revăd şi să analizez mai atent câteva dintre highlight-urile concursului masculin de la Reşiţa: săriturile în general, la fel de spectaculoase şi dificile ca întotdeauna; execuţiile deosebite şi elegante ale lui Andrei Vasile Muntean la aparatele sale forte, paralele şi inele; revenirea frumoasă pe 6 aparate a lui Marius Berbecar, la doar câteva luni după o ruptură musculară; soluri îmbunătăţite ca dificultate şi

execuţie pentru Alin Jivan şi Vlad Cotuna; bara seniorului Andrei Muntean, exerciţiu reuşit ce a inclus o desprindere extrem de spectaculoasă şi dificilă, un Kovacs grupat (dublu salt înapoi grupat peste bară); o săritură nouă (din păcate ratată) pentru Daniel Rădeanu, juniorul specialist la acest aparat - o Tsukahara cu 2 şuruburi şi jumătate, valoroasă chiar şi pentru un senior.

În final, cele 3 zile pline de gimnastică au fost doar încălzirea pentru Campionatele Mondiale de la Rotterdam. Din păcate, în ciuda unei comportări bune în calificări, băieţii au ratat finala pe echipe pentru doar 0.1 puncte. O diferenţă infimă, în condiţiile în care în punctajul echipei se adună 24 de exerciţii. La toamnă, la Tokyo, sperăm să fie mai bine... şi trebuie să fie mai bine!

Băieþii au ratat finala pe echipe pentru doar 0.1 puncte

AUTOR: Cata_RB

8


CONCURSURILE GIMNAŞTILOR JUNIORI

Campionatele Naþionale de Gimnastică ale junioarelor de la Bacău - finalele individualeVineri, 05 noiembrie 2010, în Sala Sporturilor de la Bacău s-au desfăşurat Campionatele Naţionale Individuale de Gimnastică, finalele individuale. După calificările ce au avut loc în timpul verii, cele mai bune sportive la fiecare categorie s-au reunit la Bacău pentru aceasta întrecere. Voi prezenta acest concurs sub forma unui interviu, cu una dintre gim-nastele prezente în sală, ca şi concurentă, dar şi ca spectatoare: Beatrice Ciobanu.

PODIUM INDIVIDUAL COMPUS, CATEG. III, NIV. 4Foto: Andra

BETI, ÎȚI MULȚUMIM PENTRU CĂ AI AC-

CEPTAT PROPUNEREA NOASTRĂ DE A NE

AJUTA SĂ POVESTIM ÎMPREUNĂ CON-

CURSUL DE INDIVIDUAL COMPUS DIN

CADRUL CAMPIONATELOR NAȚIONALE

DE JUNIOARE DE LA BACĂU, 2010 CUM ERA STAREA VOASTRĂ DE SPIRIT ÎN

Mă bucur că vă pot ajuta pentru revista. E o onoare pentru mine.

9

ANA PORGRASFoto: Gazeta sporturilor




AUTOR: Cata_RB

SEARA DE DINAINTEA CONCURSULUI?

Eram emoţionate... ştiam că avem doar un concurs şi trebuie să dăm tot ce e mai bun din noi. Speram ca la fiecare fată să vină vreun părinte, prieten, verişor, frate... să ne susţină în tribune... Înainte de culcare fiecare îşi sună părintele, începeau încurajările... ne facem rugăciunea... iar fiecare se gândea la ziua care urma să vină.

NOAPTEA A TRECUT ŞI A SOSIT ŞI ZIUA

CONCURSULUI! CÂT DE DEVREME AȚI

AJUNS DIN NOU LA SALA SPORTURILOR?

Ţin minte că ne-am trezit la ora 7:30, ne-am besmeticit un pic, am ajuns la masă... Era linişte... Dimineaţa urma să participe categoria a III-a. Aveam 2 colege care participau. Încercam să le încurajez cât pot eu de mult. Aveau emoţii... ştiau că e un concurs greu şi trebuie să îi facă față.

CARE ERAU COLEGELE DE LA A III-A PE

CARE AI MERS SĂ LE SUSȚII?

Fetele de la lotul de junioare Oneşti şi Raluca Andronache şi Adelina Andronache

CUM SUNT EMOȚIILE PENTRU CINEVA

CARE STĂ ÎN PUBLIC, PE SCAUNE, DEŞI

MAI TÂRZIU ŞTIE CĂ URMEAZĂ SĂ CON-

CUREZE?

Da... emoţiile sunt mai mari... în public. Nu ştiu cel puţin pentru mine. Îmi tran-spirau mâinile de numai puteam...

ŞTIU CĂ E GREU SĂ NU FII SUBIECTIV,

DACĂ AI FOST ÎN SALĂ PENTRU A LE SPRI-

JINI ÎN MOD SPECIAL PE FETIȚELE DE LA

ONEŞTI, ÎNSĂ... ÎȚI MAI AMINTEŞTI ŞI ALTE

MICUȚE CARE ȚI-AU ATRAS ATENȚIA?

Desigur. Mi-au atras atenţia şi fetele de la Deva. Sunt nişte fetiţe puternice şi dacă o ţin tot aşa pot ajunge departe. Sincer mi-a plăcut foarte mult de Paula Tudorache. Mi-a lăsat o impresie foarte bună. La fel ca Silvia Zarzu şi Dora Vulcan sau Puiu An-dreea. O altă gimnastă ce mi-a atras atenţia este Irina Păun... un copil foarte frumos construit şi este şi la lot de'altfel. Cred că pe viitor va face o figură foarte bună pentru România, dacă se ţine.

BINE, ALTE IMPRESII FRUMOASE?

Dora la sol... prin elasticitate, la bârnă la fel şi are o pozitie foarte frumoasă, arată

10



bine pe aparate; Laura Culbece a făcut o figură frumoasă şi ea. Păcat de paralel pe care l-a ratat; are un paralel foarte compli-cat... şi îl execută frumos. Păcat că în con-curs emoţiile şi-au spus cuvântul; Anda Butuc, de asemenea, e un copil foarte bun, cred că a avut ceva probleme la ge-nunchi de nu şi-a putut arăta adevărata valoare; Laura Jurcă are potenţial, şi din câte am observat îşi controlează foarte bine emoțiile şi dă dovadă de atitudine... şi aşa a şi câştigat concursul. Şi Aida Or-heanu mi-a făcut o impresie bună... este foarte elegantă.

CÂND ERAI ÎN SALĂ, TE GÂNDEAI CĂ E

ULTIMUL TĂU CONCURS? AVEAI EMOȚII LA

GÂNDUL ASTA?

Nu, sincer credeam că pot face mai mult, aveam multe planuri, ştiam că am fost un copil cu potenţial, dar în gimnastică trebuie să ai şi un gram de noroc.

CUM AI SIMȚIT SUSȚINEREA PUBLICULUI LA

BÂRNĂ? SĂ ÎNȚELEG CĂ AI AVUT PRO-

BLEME CU BÂRNA?

Da... am avut ceva probleme... dar asta e...

TE-AM VĂZUT APOI ÎN CONCURS LA SOL

ŞI AI ZAMBIT, AI MAI GĂSIT RESURSE SĂ

MAI ZÂMBEŞTI? CUM AI REUŞIT SĂ MERGI

MAI DEPARTE? TE-AU AJUTAT ANTRENORII,

COLEGELE, ÎN VREUN FEL?

Pai, sincer... ştiu că nu trebuia să arăt dezamăgirea pe faţă şi să fac o figură frumoasă indiferent de ce făcusem la bârnă. Antrenorii mi-au fost alături şi mama mea care a fost în public. Şi le mulţumesc enorm pentru tot.

ÎN TIMPUL EXERCIȚIULUI LA SOL, AM

VĂZUT O COLEGĂ DE LA ONEŞTI ÎN

DREPTUL PARALELULUI ÎNCURAJÂNDU-TE,

CURIOZITATEA MEA ESTE: ÎN TIMP CE EŞTI

PE SOL, ASCULȚI MUZICA, EŞTI ATENTĂ SĂ

NU GREŞEŞTI, MAI AUZI ŞI PUBLICUL? MAI

POȚI SĂ ÎȚI AUZI COLEGELE CARE TE

ÎNCURAJEAZĂ?

DA. Auzi orice în timpul solului... Auzi încurajările, muzică... tot.

AUTOR: Beatrice Ciobanu, Amalia

11





AUTOR: Cata_RB

Sala din Bacău s-a dovedit primitoare pentru mulţi iubitori ai gimnasticii veniţi în această zi frumoasă de toamnă târzie, să îşi încălzească sufletul cu acest spectacol oferit de micuţele gimnaste junioare de care se leagă speranţele noastre pentru viitoare medalii, atât la campionate euro-

pene, mondiale, dar şi la JO.

Finalele pe aparate s-au desfăşurat în paralel pentru junioare II, junioare III - nivel III şi junioare III - nivel IV de aceea a

Campionatele Naþionale de Gimnastică alejunioarelor de la Bacău - finalele pe aparateSambata 06 noiembrie, în Sala Sporturilor din Bacău, s-au desfăşurat Campionatele Naţionale Individuale de Gimnastică, rezervate junioarelor II şi III-finale pe aparate. Dupa prima zi a întrecerilor, cand a avut loc concursul individual compus, cele mai bune opt sportive de la fiecare probă s-au calificat în finalele pe aparate de sâmbătă.

PODIUM SARITURI, CATEG. III, NIVEL 4Foto: Andra

12



fost un pic mai greu de urmărit.

La junioare II a fost un spectacol inte-resant. Practic lupta s-a dat între gimnas-tele de la Cetate Deva şi cele de la Focşani.

Ana Maria Ocolişan este o gimnastă de perspectivă care s-a impus la sărituri şi paralele câştigând medaliile de aur, dar a luat şi un argint la sol. O altă gimnastă care promite la aceasta categorie de vârsta este Maria Răuţă, medaliată cu argint la paralele şi bârnă şi bronz la sărituri. Eu cred că această gimnastă va creşte frumos şi se anunţă o pretendentă la un loc în echipa României. S-au mai evidenţiat la această categorie Andreea Rotaru, Alexandra Marcu, dar şi Cristina Iliescu care are un exerciţiu interesant la paralele.

La junioare III - nivel III concursul a fost foarte frumos şi interesant deoarece toate

gimnastele sunt bune, au cam aceeaşi valoare şi toate meritau medalii. Gimnas-tele de la Deva în componenţa Mădălina Blendea, Laura Jurcă, Andreea Iridon au avut parte de parteneri de concurs pe măsură, Larisa Culbece (Timişoara), Anda Butuc (Bucureşti), Andreea Puiu (Oneşti), Aida Orheianu (Focşani). Un concurs frumos la această categorie cu gimnaste talentate şi eu cred ca ele vor creşte atât la dificultate, cât şi la artistică.Toate fetele mi-au plăcut la fel de mult, dar evidenţiez pe Andreea Iridon care are o artistică bună la sol, dar trebuie să mai crească la difi-cultate şi Aida Orheanu, o gimnastă cu un exerciţiu frumos la sol şi care se găseşte într-un real progres. Menţionez de aseme-nea pe Laura Jurcă, Mădălina Blendea şi Adela Florea cu exerciţii frumoase şi sperăm că în viitor ne vor reprezenta cu succes în competiţii internaţionale.Toate fetiţele de la acesta categorie pot ajunge la lot, depinde de cum vor fi indrumate de antrenori şi în primul rând de sănătatea fiecăreia.

La junioare III - nivel IV concursul a fost la fel de interesant evidenţiindu-se în mod

Se anunþă o pretendentă la un loc în echipa României

13




Trebuie felicitaþi toþi antrenorii care pregătesc aceste fetiþe

AUTOR: Liliana Birsanu

deosebit Irina Păun, o gimnastă cu mare potential chiar dacă în finalele pe aparate nu a câştigat aur, a luat argint la toate cele patru aparate, deci este speranţa noastră pentru o gimnastă foarte bună la individual compus, ea câştigând aurul la aceasta probă în concursul de vineri cu un punctaj foarte bun 55.150 puncte, de fapt este cel mai mare punctaj din întreg con-cursul de la cele trei categorii de vârstă.

Frumoase au fost şi celelalte evoluţii, dar evidenţiez în mod deosebit pe Ioana Badea la bârnă, Denisa Năstase la sol şi de asemenea Diana Teodoru de la Bacău, la sărituri, făcându-ne să ne amintim de Monica Roşu, campioana olimpică la aceasta probă, care a fost pregătită tot aici la Bacău de către Cornel Agop şi care a fost prezentă în sala de concurs şi a par-ticipat la premierea fetelor. Concursul s-a încheiat cu festivitatea de premiere unde micuţele au avut şansa să fie premiate şi felicitate de două dintre marile noastre campioane olimpice Simona Amînar şi Monica Roşu şi probabil fiecare micuţă gimnastă şi-a dorit să

devină o campioană. A fost un concurs bun, gimnastele se găseau într-o formă de concurs foarte bună pentru sfârşit de an. Cred că venirea la lot a celor doi emeriţi antrenori Bellu şi Bitang a mobilizat fetele, fiecare dorindu-şi să fie remarcată şi să facă parte din lotul naţional.

Trebuie felicitaţi toţi antrenorii care pregătesc aceste fetiţe, le dorim sănătate şi putere de muncă şi aşteptăm următoarele concursuri pentru a încuraja micile gimnaste sperând că într-o zi vor reprezenta România în concursuri internaţionale. Felicitări gimnastelor, an-trenorilor, arbitrilor şi nu în ultimul rând or-ganizatorilor şi aşteptăm cu nerăbdare următoarele competiţii.

14



În 2010 România a fost reprezentată de trei tinere domnişoare: Irina Păun (n. 1998), Ioana Badea (n. 1998) şi Maria Răuță (n. 1997) pentru care această competiţie a reprezentat debutul lor pe scena internaţională a gimnasticii. La

primul lor concurs internaţional au avut no-rocul să le întâlnească şi să concureze alături de echipa Rusiei, proaspăt medaliată cu aur la Campionatele Mondi-ale de la Rotterdam care a venit cu trei dintre componentele de bază: Ksenia Afa-


Elite Gym Massilia - o competiţie - spectacol care reuneşte atât nume cunoscute, cât şi speranţe ale gimnasticii feminine mondiale, competiţie la care în anii trecuţi au participat pentru România şi Raluca Haidu, Ana Porgras, Amelia Racea, Claudia Voicu, Diana Trenca.

IRINA PĂUNFoto: Stefan Wurzer, www.gymnasticsunited.com

IOANA BADEAFoto: Stefan Wurzer, www.gymnasticsunited.com

15




Ioana şi Maria însă nu au avut o zi prea bună

AUTORI: Amalia, Beatrice şi Mona

nasyeva, Ksenia Semenova şi Tatiana Na-bieva. La concursul pe echipe, fetele noas-tre le-au mai avut ca şi adversare pe se-nioarele din Franţa şi pe junioarele din Australia, Franţa, Elveţia, Belgia şi Germa-nia.

Din păcate emoţiile şi lipsa de experienţă şi-au spus cuvântul, fetele terminând con-cursul pe echipe pe poziţia a şaptea cu un total de 99.250 de puncte, în timp ce primul loc a revenit echipei de senioare a Rusiei cum era de aşteptat (110.300 puncte), pe locul doi s-a clasat echipa de junioare a Franţei (108.150 puncte) iar pe trei au fost australiencele cu 106.500 puncte.

Cea mai bună clasare a fost cea a Irinei care a reuşit să-şi stăpânească emoţiile obţinând a treia notă din concurs la bârnă (14.150) şi a patra la sol (12.900), iar cu un total de 50.950 a fost a unsprezecea în clasamentul individual. Ioana şi Maria însă

nu au avut o zi prea bună, iar presiunea primului concurs internaţional şi-a spus cu-vântul, ele terminând concursul pe locurile 19, respectiv 20. Micuţele au reuşit totuşi să câştige publicul de partea lor cu soluri frumoase şi expresive şi să atragă atenţia colegelor din Rusia care le-au încurajat şi aplaudat pe tot parcursul concursului.

În cea de-a doua zi a competiţiei s-au desfăşurat finalele pe aparate, unde au concurat ţările calificate în urma primei zile de concurs, iar clasamentele de data aceasta s-au făcut separat pentru senioare şi junioare.

La bârnă pentru România au concurat Irina Păun şi Maria Răuţă. Irina a reuşit un exerciţiu foarte bun pentru care a primit 13.850 şi s-a clasat pe prima poziţie urmată fiind de Joanna Dejardin din Belgia

Irina a reuşit un exerciþiu foarte bun pentru care a primit 13.850 şi s-a clasat pe prima poziþie

16


MARIA RĂUŢĂFoto: Stefan Wurzer, www.gymnasticsunited.com

(13.200) şi de olandeza Maartje Ruikes (12.750). Din păcate, Maria a avut emoţii mari, fiind singura ei finală şi după mai multe dezechilibrări a ratat la danilova înainte şi a terminat concursul pe poziţia a şaptea cu un punctaj de 11.675.

România a mai fost prezentă doar în finala la sol, prin Irina, care a demonstrat încă o dată că are psihic de concurs şi a reuşit să-şi ducă exerciţiul până la capăt fără ratare, reuşind astfel să se claseze pe poziţia a patra cu punctajul de 12.900, la doar 0.025 de ocupantele locului al doilea Lea Calon din Franţa şi Natalia Joura din

Australia. Primul loc a fost ocupat de bel-gianca Terry Grand'ry care a obţinut punctajul de 13.400.

A fost un concurs extrem de folositor pentru Irina Păun, Maria Răuţă şi Ioana Badea şi o oportunitate de a simţi atmos-fera unui concurs internaţional, cu nume importante, de a încerca să-şi stăpâneas-că emoţiile şi chiar dacă uneori nu au reuşit aşa cum şi-ar fi dorit au învăţat cu siguranţă ceva util din această experienţă.

AUTOR: Mona

17

MĂDĂLINA BLENDEAFoto: TofGym (Picassa)

ADELA FLOREAFoto: TofGym (Picassa)



AUTOR: Amalia

Concursul internaþional Top Gym

Tot la sfârşit de noiembrie, în Belgia, la Charleroi, a avut loc concursul internaţional ce a devenit o tradiţie şi pentru noi, Top Gym. Reprezentantele noastre în concurs au fost Mădălina Blendea şi Adela Florea. Chiar dacă acest concurs nu a fost încununat cu me-dalii, cel mai bun rezultat reuşit de fetele noastre fiind un loc 5 la sol, totuşi, acest con-curs a constituit un motiv de bucurie pentru fete, care au câştigat experienţă. Va fi, cu siguranţă, un concurs de care îşi vor aminti atunci când vor fi pe podiumurile olimpice, mondiale sau europene!

18



MARIAN DRĂGULESCUFoto: Facebook

IRINA PĂUN ȘI MARIA RĂUȚĂFoto: Facebook

Bumbo Gymnastics Cup

Ultimul concurs din an pentru gimnaştii noştri a fost Bumbo Gymnastics Cup (2-4 Decem-brie 2010), un concurs de promovare a gimnasticii în Africa de Sud, unde participanţii au avut şi surprize din partea organizatorilor, primind cadouri şi având organizate mici excur-sii şi concursuri în afara sălii de gimnastică.

19



Competiţia organizată la Matsport Centre în Tshwane a adunat 59 de gimnaşti din 12 ţări, având programate concursuri de gimnastică artistică, gimnastică ritmică şi trampolină.

Ţara noastră i-a avut ca reprezentanţi la gimnastică artistică masculină pe Marian Drăgulescu la seniori şi Daniel Rădeanu la juniori, iar la feminin pe micuţele junioare Irina Păun şi Maria Răuţă.

În competiţia de seniori, Marian s-a des-curcat foarte bine, reuşind să câştige locul al doilea la individual compus cu un total de 84.900 puncte, cel mai mare punctaj obţinându-l la sol - 15.150. Pe primul loc s-a situat ucraineanul Vitaliy Nakonechnyy cu 86.550 puncte, iar locul al treilea a fost ocupat de Luke Folwell din Marea Britanie care a obținut punctajul de 84.750. În fi-nalele pe aparate a mai urcat de două ori pe podium reuşind să câştige şi finala de la sol (15.400) şi cea de la bară (14.300), însă la cal cu mânere a termi-nat pe poziţia a şasea (11.450) din cauza unei ratări.

Juniorul Daniel Rădeanu s-a întors acasă cu 5 medalii din Africa: bronzul la indi-vidual compus (80.750), aur la sol (14.550) şi sărituri (15.675), argint la bară (13.500) şi bronz la cal cu mânere (13.750). La inele a terminat concursul pe poziţia a patra (12.250), iar la paralele pe poziţia a şasea (10.750).

La feminin, Irina şi Maria au avut adver-sare din SUA, Wales şi Africa de Sud, competiţia fiind dominată de americancele Katelyn Ohashi şi Mckenzie Wofford care au obţinut primele două locuri la indi-vidual, bârnă, paralele şi sol. Katelyn

SPERANŢE PENTRU VIITORFoto: Fangymnastics

20


PODIUM FINALA DE LA BÂRNĂ Foto: Fangymnastics

Ohashi s-a impus şi la sărituri urmată fiind de Jennifer Khwela din Africa de Sud şi de colega ei, Mckenzie Wofford.

Micuţele noastre gimnaste au avut rezul-tate destul de bune, Irina clasându-se pe locul cinci la individual cu 49.200 puncte, pe locul trei la bârnă (13.900), pe cinci la sol (12.650), pe şapte la paralele (10.575) şi pe opt la sărituri (12.338). Maria a fost a noua la individual compus cu 47.325 puncte, a şasea la bârnă (13.250), a şaptea la sărituri (12.400) şi sol (11.900) şi a opta la paralele (9.525).

Un concurs bun pentru gimnaştii noştri, un concurs în care Marian a demonstrat că nu se opreşte aici şi că mai are încă multe de spus în gimnastică, iar Daniel pare că se pregăteşte să-i calce pe urme dovedind că are abilităţi la sol şi sărituri.

La junioare mi se pare important de remar-cat constanţa Irinei la cei 12 ani ai ei şi faptul că a trecut şi de a doua competiţie internaţională fără ratări, iar la Maria mă bucură faptul că a reuşit să evolueze fără ratare la bârnă în finala pe aparate şi la individual compus. Dacă ar lăsa emoţiile de o parte şi ar reuşi să îşi pună în valoare solul acela superb, ar creşte mult în ochii arbitrelor şi ar avea mult mai multă în-credere în ea.

La Maria mă bucură faptul că a reuşit să evolueze fără ratare la bârnă în finala pe aparate şi la individual compus

AUTOR: Mona

21

PODIUM INDIVIDUAL COMPUS: BRONZ ASIANA PENGFoto: Papavondiekind (Picassa)

BRONZ ŞTEFANIA STĂNILĂFoto: Papavondiekind (Picassa)



AUTOR: Amalia

Cconcurs internaþional de la Klagenfurt

La sfârşitul lunii noiembrie, la Klagenfurt a avut loc obişnuitul concurs internaţional, Alpen Adria Cup, unde, de-a lungul timpului, au concurat multe din gloriile gimnasticii româneşti: Maria Olaru, Lavinia Miloşovici, Gina Gogean, Oana Petrovski. În acest an, a venit rândul micuţelor gimnaste de la Deva: Laura Jurcă, Andreea Iridon, Patricia Bec, Emanuela Pîrva, Asiana Peng, Andreea Munteanu, Miriam Aribăşoiu, Alexandra Marcu, Ştefania Stănilă, Ana Maria Ocolişan.

Echipa Cetate Deva s-a compus din Ştefania Stănilă şi Ana Maria Ocolişan, clasându-se pe locul 2, cu un total de 92.250 puncte.

La individual, Ştefania Stănilă a câştigat medalia de bronz, cu un total de 47.250 puncte. Ana Maria Ocolişan s-a clasat pe locul 8, în cadrul aceleiaşi competiţii, cu un total de 48.000 puncte.

La categoria la care au participat, Laura Jurcă şi Andreea Munteanu s-au clasat pe locurile 4, respective 5, cu totaluri de 46.700, respectiv 46.650 puncte. La aceeaşi categorie au concurat şi Miriam Aribaşoiu şi Patricia Bec.

În cadrul concursului de la categoria ei, Asiana Peng a câştigat medalia de bronz, cu un total de 45.050 puncte.

22


ANDREEA IRIDON ELIZA PÂRVU

La etapa DKMT, 8-10 ani, Asiana a luat tot aurul posi-bil, AA, VT, UB, BB, FX si cupa - cea mai bună gimnastă din concurs la DKMT. Olivia Câm-pian a luat acasă tot argintul. La ca-tegoria 11-13 ani, Andreea Iridon a câştigat 4 medalii de argint şi un bronz la paralele. Eliza Pârvu a adus argintul pierdut de Andreea la paralele şi bronz la restul aparatelor şi individual.

Tot în acest week-end a avut loc un alt concurs internaţional cu gimnaste din 8 ţări, unde Asiana a câştigat concursul la sol, argint la individual, bronz la sărituri şi paralele. Adela Florea (înscrisă doar în

concursul internaţional) a fost cea mai bună la individual şi bârnă şi a mai venit acasă şi cu argint la sărituri şi paralele. Bravo!

La Maria mă bucură faptul că a reeşit să evolueze fără ratare la bârnă în finala pe aparate şi la individual compus

AUTOR: Amalia

Concurs internaþional de la Novi Sad

La sfârşit de decembrie, la Novi Sad a avut loc un alt concurs internaţional pentru fetele noastre de la Deva. Reprezentantele noastre au fost tot de la Deva: Adela Florea, Asiana Peng, Olivia Câmpean, Alisia Bocnaru, Mădălina Enache, Carmen Ghiciuc

Săritura "Amânar" este considerată una dintre cele mai grele şi mai valoroase din gimnastica feminină. Motiv pentru care sportivele care o efectuează pot fi numărate, fără exagerare, pe degetele unei mâini. Executarea perfectă a unui "Amânar" îi poate pune la gât gimnastei medalia de aur. Prosport

Masa de sărituri


Editorial


Interviu cu pitici 25

25

Am auzit de multe ori persoane care să spună: “Aş vrea să fiu o muscă, să văd... să aud...”. Am auzit şi persoane care spuneau: “Mi-ar plăcea să mă transform într-o musculiţă, să observ ce se întâmplă în culisele gimnasticii!” Tu ai avut vreodată gândul ăsta? Ţi-ai dorit vreodată să ştii ce e dincolo de medaliile olimpice, mondiale, europene, naţionale sau... din concursurile amicale? Dincolo de ceea ce vedem la televizor? Dincolo de un concurs pe care îl vezi chiar în direct, ca spectator? Să ştii ce e în sufletul acelei gimnaste care, nu de puţine ori, strânge din dinţi, priveşte la palma ruptă şi, totuşi, sare pe trambulina şi urcă pe paralel? Sau... are dureri mari la genunchi şi totuşi ‘’lipeşte’’ aterizarea, fără ca tu să îţi dai seama că acolo e, totuşi, o problemă? Ai vrut vreodată să ştii ce e în sufletul unei mari campioane, atunci cand îşi primeşte medalia? Sau de unde a început totul?

Vă invit, împreună cu mine, într-o călătorie, în care să cunoaşteţi câteva mici gim-naste, ale căror nume poate că nu vă sunt străine. Dar... să le cunoaştem altfel decât în sala de concurs sau sala de antrena-ment, să le aflăm visele cele mai îndrăzneţe, problemele cu care se confruntă şi... imaginează-ţi că eşti o musculiţă pe peretele unei camere de cămin, din capitala gimnasticii, Deva, într-o seară frumoasă de decembrie. Iată ... eşti martor la răspunsurile fete-lor la câteva intrebări, comple-tate de discuţiile lor vesele pe diferite subiecte:

Interviu cu pitici


EDITORIAL

26

EDITORIAL

În cameră, atmosfera e deja destul de destinsă şi fetele zâmbesc vesele!

În ţinuta lor de “noapte bună’’, cu puţine minute înainte ca somnul să le vină pe la gene, cele 5 micuţe gimnaste, aşezate comod în camera a două din colegele lor, sunt gata să se prezinte:

REPORTER:

Pentru început să îmi spuneţi, vă rog, numele voastre. Hai, Năsuc, tu eşti prima!

LAURA:

Laura

Apoi fiecare îşi spune numele, pe rând: “Andreea, Adela, Patricia, Eliza, Mădălina”. Fetele, neştiind pentru ce anume trebuie să răspundă la aceste întrebări, sunt curioase:

ADELA:

Dacă ştiti cum ne cheamă, de ce ne-aţi mai întrebat?

MĂDĂLINA ÎNCEARCĂ SĂ ÎŞI TEMPEREZE

PUŢIN COLEGA, CEA MAI ÎNDRAZNEAŢĂ

ŞI VORBAREAŢĂ, DE ALTFEL:

Adela, termină!

REPORTER:

Prima intrebare pentru toate: Cum arată costumul tău ideal de gimnastă?

PATI:

Negru, de catifea şi cu portocaliu aici-şa, pe piept!

LAURA:

Cu portocaliu cu cercuri.

ADELA:

Cu mânecă lungă, alb, negru şi-o dungă roşie!

REPORTER:

Şi dunga roşie unde să fie?

ADELA:

La piept.


REPORTER:

Numai acolo? Pe spate nu?

MĂDĂ, TREZITĂ PARCĂ DINTR-UN VIS, IN-

TERVINE ZGOMOTOS:

Roşu, al meu e roşu, albastru...

PATRICIA ÎNCEARCĂ SĂ ÎŞI TEMPEREZE

COLEGELE, FIIND SEARĂ, CÂND AR

TREBUI SĂ FIE MAI MULTĂ LINIŞTE:

Mai înceeet! Mai încet!

LAURA ÎŞI SCHIMBĂ PREFERINŢELE RAPID:

Cu mânecă lungă, albastru, cu pietricele...

REPORTER:

Cu pietricele? De mare?

LAURA:

Albastre? Albe!!!REPORTER:

Hei, Adela, ăsta e costumul ei preferat, nu al tău! Eventual îi punem pietre de pe stradă! (Încercăm să destindem şi mai bine atmosfera)

MĂDĂLINA, NERĂBDĂTOARE SĂ MAI

PRIMEASCĂ O ÎNTREBARE:

Haideţi! Altă întrebare! Pentru mine!

REPORTER:

Răbdare, fetelor! Andreea, ai răspuns?

ANDREEA:

Costumul? Negru, cu mânecă lungă şi pe-aici... cu argintiu!

ELIZA:

Al meu e mov, cu... linii

REPORTER:

Ce linii?

ELIZA:

Roşii...

PATRICIA SIMTE NEVOIA SĂ DEA

27

EDITORIAL

MICUŢELE GIMNASTE DE LA DEVA, SPERANŢE PENTRU 2016


ADELA PARE SĂ NU FIE DE ACORD CU

IDEEA COLEGEI EI:

Albe pietricelele?

LAURA:

Îs albe!

ELIZA:

Da, albe sunt la costumul ei!

REPORTER:

Hei, Adela, ăsta e costumul ei preferat, nu al tău! Eventual îi punem pietre de pe stradă! (Încercăm să destindem şi mai bine atmosfera)

MĂDĂLINA, NERĂBDĂTOARE SĂ MAI

PRIMEASCĂ O ÎNTREBARE:

Haideţi! Altă întrebare! Pentru mine!

REPORTER:

Răbdare, fetelor! Andreea, ai răspuns?

ANDREEA:

Costumul? Negru, cu mânecă lungă şi pe-aici... cu argintiu!

ELIZA:

Al meu e mov, cu... linii

REPORTER:

Ce linii?

ELIZA:

Roşii...

PATRICIA SIMTE NEVOIA SĂ DEA

EXPLICAŢII:

Eu nu am zis care îmi place cel mai mult, am zis în care mă simt eu cel mai bine şi-mi place! Că-mi plac şi altele, poate mai frumoase, dar... în ăla mă simt eu cel mai bine

28

EDITORIAL

ADRIANA TĂMÂRJANFoto: Thomas Schreyer (www.ffgym.com)

REPORTER:

Asta mă intereseaza şi pe mine! Următoarea întrebare: care a fost cel mai greu concurs la care aţi participat? (Adela, prima cu mâna sus). Adela?

ADELA:

Belgia!

MĂDĂLINA E DE ACORD CU PRIETENA ŞI

29

EDITORIAL

deşi noi nu suntem nici la lotul de junio-are!

REPORTER:

Eliza?

ELIZA:

Niciunul!

REPORTER:

Niciunul nu a fost greu? Pati?

PATRICIA:

Klagenfurt - Austria

REPORTER:

De ce?

PATRICIA:

Păi, a fost concurs internaţional şi...

REPORTER:

Tu, Andreea?

ANDREEA:

Niciunul! Niciunul nu a fost greu!

COLEGA EI DE CAMERĂ:

Belgia!

REPORTER:

De ce?

ADELA:

Pentru ca ne-am bătut cu senioare... Şi pentru ca ne-a luat pe cod de senioare,

MEDALII ŞI ZÂMBETE DE COPII


30

EDITORIAL

REPORTER:

Dar DKMT-ul? Ce ţi-a plăcut cel mai mult de acolo?

ELIZA(GLUMIND):

Mie banchetu’! Glumeam!

REPORTER:

Cum te-ai simţit, Andreea, pe podium? Că ai luat locul 1!

ANDREEA:

Bine!

REPORTER:

Şi ai luat şi un premiu acolo?

ANDREEA:

Am câştigat o bicicletă.

REPORTER:

Si te dai cu ea?

ANDREEA:

Nu, că am dus-o acasă.

REPORTER:

Ai făcut-o cadou?

ANDREEA:

Da!

REPORTER:

Pentru cine?

ANDREEA:

Am făcut-o cadou la mami care munceşte şi are nevoie de ea să facă naveta.

REPORTER:

Foarte frumos din partea ta, Andreea. Dar tu, Laura?

LAURA:

Nici unul nu a fost greu!

REPORTER:

Atunci care ţi-a plăcut cel mai mult?

PATRICIA, CARE DOVEDEŞTE CĂ ÎŞI

CUNOAŞTE BINE COLEGA:

Naţionalul!

31

EDITORIAL

LAURA:

Bacău!

PATRICIA, FERICITĂ CĂ A AVUT DREPTATE:

Ha, ha, noroc ca i-am zis eu!

REPORTER:

De ce? Că ai luat locul 1? Şi Laura râde de bucurie… Ce premiu v-aţi dori să câştigaţi la un concurs?

TOATE FETELE ÎN COR:

Medalia de aur!!!!!!!

REPORTER:

În afară de medalii!

PATRICIA:

Aaaa... o cupă de sticlă!

REPORTER:

De sticlă?

ADELA:

O cupă de aur!

ANDREEA:

Acum, fetele ne divulgă ce îşi doresc ele... în afară de medalii, mai în glumă, mai în serios!

Mădălina: Eu vreau apartament cu maşină... Laura (glumind): Vilă cu piscină şi Madonna ca vecina! Adela: Ce-am vrut să zic? Offf, m-aţi încurcat şi nu mai ştiu! A, da! Bani! Reporter: Bani? Ooo, îmi dai şi mie? Adela: Bine! Reporter: Un tort de ciocolata, măcar? Patricia: Da, îi împarte cu dvs! Reporter: Mădă, tu ce ai zis? Un apartament? Atât? Andreea: Eu vreau un apartament, o maşină, bani... Mădă revine la visul ei de-o viaţă: Eu vreau tot aurul de la olimpiadă! Andreea continuă: Cheile de la maşina! Da’ de aia decapotabilă! Reporter: Să zicem că ajungeţi la olimpiadă! La ce aparat vreţi medalia de aur? Adela: La paralel! Toate! Eliza: Sărituri! Mădălina: La paralel! Individual compus! Reporter: Doar unul! (Trebuia să limităm puţin, pentru a afla care e aparatul

care le e cel mai drag fetelor) Mădălina: Paralel! Eliza: Sol! Patricia: Sărituri! Reporter: De ce la sărituri? Că ai venit în nas în Austria? Pati: Da, vreau să-mi iau revanşa! Adela: Paralele! Andreea: Paralele! Laura: Sărituri!

O cupă mare de aur!

ELIZA: (CONTINUÂND VISUL FRUMOS AL

COLEGELOR EI):

O cupă de aia aşa... maaaaaareeeeee!

ANDREEA:

Cadouri...

REPORTER:

Ce cadouri?


ELEGANŢĂ ŞI GRATIE

32

EDITORIAL




MĂDĂLINA:

Eu vreau apartament cu maşină...

LAURA (GLUMIND):

Vilă cu piscină şi Madonna ca vecina!

ADELA:

Ce-am vrut să zic? Offf, m-aţi încurcat şi nu mai ştiu! A, da! Bani!

REPORTER:

Bani? Ooo, îmi dai şi mie?FACEM O ECHIPĂ DE AUR!

DA, SUNTEM CELE MAI BUNE!


33

EDITORIAL

ADELA:

Bine!

REPORTER:

Un tort de ciocolată, măcar?

PATRICIA:

Da, îi împarte cu dvs!

REPORTER:

Mădă, tu ce ai zis? Un apartament? Atât?

ANDREEA:

Eu vreau un apartament, o maşină, bani...

MĂDĂ REVINE LA VISUL EI DE-O VIAŢĂ:

Eu vreau tot aurul de la olimpiadă!

ANDREEA CONTINUĂ:

Cheile de la maşină! Da’ de aia decapotabilă!

REPORTER:

Să zicem că ajungeţi la olimpiadă! La ce aparat vreţi medalia de aur?

ADELA:

La paralel! Toate!

ELIZA:

Sărituri!

MĂDĂLINA:

La paralel! Individual compus!

REPORTER:

Doar unul! (Trebuia să limităm puţin, pentru a afla care e aparatul care le e cel mai drag fetelor)

MĂDĂLINA:

Paralel!

ELIZA:

Sol!

PATRICIA:

Sărituri!

REPORTER:

De ce la sărituri? Că ai venit în nas în Aus-tria?

34

EDITORIAL




PATI:

Da, vreau să-mi iau revanşa!

ADELA:

Paralele!

ANDREEA:

Paralele!

LAURA:

Sărituri!

REPORTER:

Laura, poftă bună! (între timp, Laurei îi era cam foame) La ce vârstă ai început gim-nastica şi cine a fost primul antrenor?

LAURA:

7 ani! Domnisoara Adela şi doamna Pia

ADELA ÎŞI ÎNTRERUPE CEALALTĂ COLEGĂ

DE CAMERĂ:

Eu am avut doi antrenori...

LAURA:

Doamna Pia a fost prima noastră antreno-are!

MĂ

DĂ

LIN

A B

LEN

DEA

A

DEL

A F

LOR

EA

35

EDITORIAL




REPORTER:

Mădălina!

MĂDĂLINA:

Doamna Pia! Şi-am început la 7 ani.

PATRICIA E CEA CARE NE LĂMURESTE, DE

DATA ASTA:

Vă zic eu! Doamna Pia era doamna Olim-pia Barbu...

ELIZA COMPLETEAZĂ ŞI MAI MULTE DATE

DIN ISTORIA ECHIPEI:

Domnişoara Adela nu era antrenoarea noastră oficială. Numai doamna Pia era. După ce a ieşit doamna la pensie ne-a luat domnişoara Adela.

MĂDĂ:

Era doar să ne ajute la început.

ADELA:

La 5 ani cu doamna Luci şi domnu’ Cristi. Şi de la 7 ani cu domnişoara Adela.

REPORTER:

Să înteleg că din clasa întâi aţi trecut toate

ELIZ

A P

ÂRV

ULA

UR

A J

UR

CA


36

EDITORIAL

la domnişoara Adela?

TOATE:

Da!

REPORTER:

Mădă, care-i aparatul preferat şi care e cel mai greu?

MĂDĂLINA:

Paralelul preferat! Şi cel mai greu... când nu fac bine la paralele, paralelul, când nu fac bine la sărituri, săritura!

REPORTER:

Patricia, vârsta la care ai venit în gim şi cu cine ai început?

PATRICIA:

La 8 ani, cu doamna Pia.

REPORTER:

Şi cu domnişoara Adela când ai început?

PATRICIA:

Imediat!

REPORTER:

Ce înseamnă imediat?

MĂDĂ MEREU PREGATITĂ SĂ NE

LĂMUREASCĂ:

Când a venit, avea 7 ani şi imediat a împ-linit 8 ani

PATI:

Oricum nu a durat mult!

REPORTER:

Laura, atenţie! Care a fost ultimul element învăţat şi cât timp ţi-a luat să-l stăpâneşti? Nu se pune salt apel!

LAURA:

Ce-am învăţat acuma, nou? Flick pe unu, flick pe două, la bârnă!

ANDREEA O CONTRAZICE:

Nu, tu, Laura, că ăla nu a fost ultimul!

MĂDĂLINA E DE ACORD CU ANDREEA:

Laura, ai înnebunit?

ANDREEA:

Saltul lateral l-ai învăţat ultimul!

37

EDITORIAL




ELIZA:

Danilovă!

ANDREEA:

Nu, că ăla nu-l face! (Discuţii aprinse pe tema: ce a mai învăţat nou Laura... proba-bil că aşa se discută despre fiecare dintre ele cand lipsesc reporterii)

ADELA:

Eu nu ştiu...

REPORTER:

Da’ pe Laura am întrebat-o!

LAURA:

Salt lateral, o săptămână.

REPORTER:

O săptămană? Eliza, la ce vârstă ai venit în gimnastică? Şi ce amintiri ai de atunci?

ELIZA:

Daaaa, la 7 ani!

REPORTER:

Zi! Erai cea mai bună din grupă? Şi? Ce s-a întâmplat?

ELIZA SE RUŞINEAZĂ. MĂDĂLINA ÎI VINE ÎN

AJUTOR:

Îţi dau ursuleţul!

REPORTER:

Ne spui, Eliza?

MĂDĂLINA:

“Am chiulit”, asta vrea să zică!

LAURA, CA SĂ DESTINDĂ ATMOSFERA:

No, zi la Pufi, (ursuleţul preferat al Laurei) că el ne zice tot!

ELIZA, TIMIDĂ, ÎN ŞOAPTĂ:

Am tras chiulul!

MĂDĂLINA, CU UN AER DE LIDER DE

ECHIPĂ, AUTORITARĂ:

Eliza, lasă ursuleţul şi vorbeşte, gata! Deja


38

EDITORIAL

mă enervezi!

REPORTER:

Eliza, dacă nu vorbeşti cu mine nu te mai întreb nimic!

MĂDĂ INSISTA:

Zi, Eliza: “am chiulit”!

REPORTER:

Andreea, la câţi anişori ai început gimnastică? (Şoapte. Mădă: Zi, am chiu-lit!)

ANDREEA ÎNCEARCĂ SĂ SALVEZE

SITUAŢIA, RELUÂND DISCUŢIA:

La 5 ani, cu doamna Dana şi domnul Cărpinişan!

REPORTER:

Ai o gimnastă care îţi este ca un model?

PATRICIA:

Ahhhh!

ANDREEA:

Nastia Liukin!

MĂDĂLINA:

Da’ eu vreau să-mi puneţi asta!

REPORTER:

Păi... răspundeţi fiecare pe rând!

PATRICIA:

Nastia Liukin

ADELA:

Eu Mustafina, să nu fiu ca voi!

MĂDĂ:

Nastia!

PATRICIA:

No, las-o, că aia-i prea...

LAURA:

Simona Amînar! Dacă voi puneţi din alte ţări, eu pun din România.

REPORTER:

Numai de asta ai ales-o pe Simona?

LAURA:

Nuuuu!

39

EDITORIAL




PATRICIA:

Da’ mie-mi place de Nastia că are multe medalii în palmares, nu că-mi place de ea aşa... adica îmi place şi asa, dar...

REPORTER:

Mădă, cum te ajută antrenorii să persever-ezi, să mergi mai departe?

ADELA:

Prin vorbe!

ELIZA:

Comunicare

REPORTER:

Şi ce îţi comunică?

PATRI:

Hai! Bravo! E bine aşa... !

REPORTER:

Şi când nu ies elementele? Ce se întâmplă?

MĂDĂ:

Încep să plâng?

IOA

NA

NIC

OA

RĂ

AN

DR

EEA

IRID

ON

40

EDITORIAL




REPORTER:

De ce? Te ceartă antrenorii? Te ceartă fetele?

MĂDĂ:

Nuuu. Ochii din umbră mă încurajează şi mă ajută să...

REPORTER:

Laura! Aparatul preferat şi care e cel mai greu?

LAURA:

Săritura preferată

ELIZA DIN NOU VREA SĂ O AJUTE:

Bârna cel mai greu…

LAURA:

Şi paralelul cel mai greu. Nu ştiu să aleg între bârnă şi paralele.

REPORTER:

Zi, Eliza, care e cel mai greu?

MĂDĂ:

Săritura

COPIII MINUNE AI DEVEI


41

EDITORIAL

ELIZA:

Săritura!

REPORTER:

Şi care-ţi place cel mai mult?

MĂDĂ:

Solul!

ELIZA:

Solul, că acolo fac cel mai mult!

LAURA:

Că dansezi, dansezi hora!

REPORTER:

Laura, ce vrei să te faci când vei fi mare?

MĂDĂ ÎŞI AMINTEŞTE:

Pati, fix azi ai zis ce vrei tu să te faci când vei fi mare!

REPORTER:

În ce ţară? Te mai gândeşti, nu? Patricia!

PATI:

Aparatul favo...?

REPORTER:

Care este cel mai frumos cadou pe care ţi l-ai dori exact acum?

PATI:

Acuma, acuma acuma? Staţi puţin să mă gândesc! Acuma mi-aş dori o medalie olimpică!

ELIZA:

Eu ştiu ce mi-aş dori!

ADELA:

Eu vreau să spun ceva şi Andreea-mi fură!

REPORTER:

Acuma, Patricia, nu eşti la concurs!

PATRICIA:

Să vină domnişoara Adela şi să-mi zică că... � o să merg la europene!

MĂDĂ (GÂNDITOARE):

Numai la europene? Eu vreau la mondiale!

42

EDITORIAL




La olimpiadă!

REPORTER:

Andreea, cum te ajută antrenorii să pro-gresezi? Prin ce metode? Te prind de nas! Până se gândeşte Andreea, zi, Adela, ce aveai de zis! Aparatul tău preferat!

ADELA:

Paralelul

REPORTER:

Şi cel mai greu?

ELIZA ŞTIE TOT DESPRE COLEGA EI DE

CAMERĂ:

Bârna

ADELA:

Bârna

REPORTER:

Hai, zi, Andreea!

ANDREEA:

Mă ajutaţi...

REPORTER:

O grămadă până acuma

ADELA:

Exerciţii mentale şi exerciţii fizice!

PATRICIA:

Şi eu vreau! Câteodată domnişoara Adela se pune să ne arate... ne explică aşa...

MĂDĂLINA:

Ne explică cu păpuşa!

REPORTER:

Şi face frumos domnişoara Adela? Recunoaşteti că vă face de râs uneori?

ELIZA:

Daaaaaa (cor) Chiar că ziceţi că sunteţi de la ProTV!

REPORTER:

Mădălina, atunci când eşti pe podium la un concurs, care e primul lucru la care te gândeşti?


43

EDITORIAL

LAURA:

La familie!

MĂDĂLINA:

Păi, când sunt pe locul 1…

REPORTER:

De exemplu, concursul de la Bacău…

MĂDĂLINA:

Nuuuu!

REPORTER:

De ce? Că nu prea ai luat medalii?

ELIZA NE CONTRAZICE:

A luat 4, una mai trebuia!

MĂDĂ:

Că intru pe bursă, că intru la lot, că mă cunoaşte lumea...

LAURA:

Că n-o să mai plătesc din banii mei...

REPORTER:

Tu dintr-ai tăi? Ai salar?

MĂDĂ:

Că o să fie lumea cu ochii pe mine!

REPORTER:

Şi cum te simţi?

MĂDĂLINA:

Extrafantastic! Cărămidarul! (asta e o poezie care îţi încurcă limba: Cărămidarul şi cu cărămidăriţa s-au urcat în vârful cărămidarului şi vorbesc cărămidăreşte… Este o poezie pe care fetele încearcă să o înveţe)

REPORTER:

Mădă, care e metoda ta de a face faţă greutăţilor?

MĂDĂ:

Să-mi vorbesc!

LAURA, DIN NOU GLUMEAŢĂ:

Să-ţi spui: parcă mă simt grea!

44

EDITORIAL




MĂDĂ:

Mă gândesc că acuma îmi e greu şi mai încolo o să-mi fie bine!

REPORTER:

Eliza, cum te ajută antrenorii să pro-gresezi? Îţi vorbesc? Nu? Te încurajează?

MĂDĂ CONTINUĂ SPIRITUL DE GLUMĂ AL

LAUREI:

Te dă afară!

PATI (PUŢIN PLICTISITĂ):

Eu vă citesc o poveste.

REPORTER:

Ce cadou ai vrea să primeşti?

(Râsete, fetele se uită pe nişte poze, caiete)

PATRICIA, DISTRATĂ DE POVESTEA CARE ÎI

DISTRĂGEA ATENŢIA:

Fluturii...

O VOCE:

Taci, tu, cu fluturii tăi!

ELIZA:

Să iau medalii în Serbia!

REPORTER:

Adela, ultimul element învăţat şi cât ţi-a luat să-l stăpâneşti?

ADELA:

Salt lateral, 2 zile!

REPORTER:

Laura! Ai fost văzută într-un concurs la care… aproape ai căzut de pe bârnă…

LAURA:

DKMT (râde)

REPORTER:

Ce te-a făcut să te străduieşti să rămâi pe bârnă?

LAURA:

Să vadă lumea că…

PATRICIA:

Că ai şanse la medalie…


45

EDITORIAL

MĂDĂ:

Că nu te dai aşa usor bătută!

ADELA:

Că nu cedezi nervos!

REPORTER:

Patricia, ce părere ai despre tine, în comparaţie cu colegele tale, ţinând cont ca eşti veterana grupei?

PATI, FĂRĂ IDEI, DAR… TREBUIA SĂ SPUNĂ

CEVA:

Că sunt norocoasă că am vârsta asta!

REPORTER:

Adela, tu? Eşti cea mai mică!

ADELA:

Bine, mai ales că pot învăţa elemente pentru anul viitor!

REPORTER:

Andreea, aparatul preferat şi de ce?

ANDREEA:

Paralelul… toate îmi plac!

REPORTER:

Şi cel mai greu?

ANDREEA AJUTATĂ DE ADELA ŞI ELIZA:

Săriturile!

REPORTER:

Ce cadou ţi-ai dori acum?

ANDREEA:

Nu ştiu ce-mi doresc!

ADELA:

Un laptop!

LAURA:

Un aparat de fotografiat!

REPORTER:

Laura, care e metoda ta de a face faţă greutăţilor şi ce te ajută să mergi mai de-parte?

LAURA:

Mă stresează că nu pot să fac elementele şi rămân în urmă!

46

EDITORIAL




REPORTER:

Mădă, ce ţi-ai dori cel mai mult?

MĂDĂLINA:

Medalia de aur la olimpiadă!

REPORTER:

Eliza? Până se gândeşte Eliza… Laura, unde îţi place mai mult să concurezi, în România sau în Elveţia?

LAURA:

În amândouă!

REPORTER:

Dar publicul? Îţi aminteşti cum strigau: Hai, Laura, hai, Laura! Ţi-a plăcut?

LAURA:

Mai mult în Elveţia! Daaaa!

REPORTER:

Adela, care e metoda ta de a face faţă greutăţilor?

ADELA:

Mă gândesc că mai târziu va fi mult mai bine! Îmi iau inima în dinţi…

REPORTER:

Şi o sfâşii toata! Ce cadou ţi-ai dori?

ADELA:

Să am o casa şi acolo şi în Deva!

REPORTER:

Şi premiu la un concurs?

ADELA:

Locul 1 la individual, la olimpiadă! Nu, peste tot!

REPORTER:

Să te vedem la DKMT!

MĂDĂ:

Eu aur la paralele, în 2016, la olimpiadă!

REPORTER:

Eliza, ce ai vrea să faci la DKMT în Serbia?

ELIZA:


47

EDITORIAL

Să nu ratez la nimic şi să iau medalii!

REPORTER:

Andreea, tu cum faci faţă greutăţilor? Cum vă simţiţi aici departe de casă?

LAURA:

Eu bine, că îi văd… pe laptop!

ADELA:

Bine, dar mi-e dor!

MĂDĂLINA:

Mă simt ca acasă

PATI:

Eu mă simt bine că nu îi văd şi când îi văd, e aşa bine!

REPORTER:

Dacă te aude taică-tu, te dezmoşteneşte! Cum vi se par concursurile în afara ţării?

MĂDĂ:

Puţin mai greu, dar frumos, cu multe ca-douri.

LAURA:

Bancheturile înfricoşătoare :) �REPORTER:

La şcoală cum vi se pare?

ADELA:

Bine, dar frică la teză.

REPORTER:

V-ar plăcea mai multe antrenamente?

ELIZA:

Daaa, pe locul 2 şcoala, nu, pe locul 3!

REPORTER:

În concluzie, vă place gimnastica!

COR:

Daaaaaaaaa!

Parcă m-am trezit dintr-un vis frumos, după ce le-am privit şi ascultat pe cele cinci fetiţe minunate, povestind despre viaţa lor frumoasă de gimnastă. Dar

48

EDITORIAL




haideţi să le cunoaştem acum şi dintr-o altfel de perspectivă, cea a antrenorilor, oamenii care sunt pentru ele „ceilalţi părinţi”, cei care le cunosc mai bine ca ori-cine, cei care îşi împart sufletul lor între aceste micuţe, cei care, dacă sunt întrebaţi ce mai fac, de multe ori răspund ce mai fac ‘’fetiţele lor’’. Aceşti oameni, care le pregătesc şi celor care pregătesc atâtea altele, în diferite alte cluburi, aceştia sunt oamenii cărora ar trebui să le mulţumim! Cu aceasta ocazie, vrem să aducem un cuvânt de mulţumire doamnei Olimpia Barbu, prima antrenoare a celor mai multe din fetiţe, şi celor doi antrenori din prezent, Adela Popa şi Ionică Coroiu. Ei au acceptat să ne spună câteva cuvinte despre fete.

Mădălina BlendeaAndreea Iridon

Născută pe 8 ianuarie 1999, începe gim-nastica în 2005, alături de doamna Ulpia Barbu, ajutată de domnişoara Adela Popa. Era un copil tare timid şi trist, mai ales că în urmă cu foarte puţin timp îi decedase tatăl. În săptămâna imediat următoare în-

Născută pe 23 noiembrie 1999, este un copil introvertit, dar care TACE ŞI FACE, foarte muncitoare, dar, din nefericire, la fel de fragilă. Când nu are de lucru, ori cere de lucru, ori îşi găseşte singură de lucru, exersând la câte un exerciţiu sau element. Îsi cunoaşte foarte bine punctele slabe din

ceputului noului an şcolar, Mădălina începe să înţeleagă unde se află şi mai ales de ce şi pentru ea începe o nouă viaţă. Este o gimnastă care DĂ TOTUL ÎN ANTRENA-MENTE, dar ezită în competiţii, deşi spune că nu-i este teamă. Se descurcă foarte bine pe patru aparate, dar aparatul ei forte e paralelul.


Adela Florea

Laura Jurcă

49

EDITORIAL

pregătirea fizică şi lucrează pentru a le corecta. Poate fi numită „eleganta grupei”, de aceea se descurcă foarte bine la bârnă.

Născută pe 14 septembrie 1999, a început gimnastica la jumatatea clasei a doua. Datorită problemelor cu năsucul ei, am dus o mare bătălie psihologică; foarte închisă, trăia în „lumea ei”. De un an, Laura s-a maturizat mult, şi-a dat seama ce are de făcut, care e visul ei de sportivă şi-a surprins tatăl în mod plăcut la Naţionalele de la Bacău, unde venise special din Elveţia ca să o vadă. A fost cel mai frumos cadou făcut părinţilor ei. Este un copil vesel acum, jucăuşă, glumeaţă, cea mai copilaroasă dintre toate. Aparatul ei cel mai bun în prezent este bârnă, chiar dacă acum un an avea dificultăţi mari, însă va fi o foarte bună acrobată şi săritoare, de asemeni.

Născută pe 10 iunie 2000, cea mai mică, un copil tare isteţ, cu mult talent, nimic

nu-i scapăochiului, foarte

critică. Desi e puţin cam dezordonată,

se străduieşte să se corecteze, iar în vacanţe se străduieşte să nu pună mai mult de 2 kg, deoarece e foarte grea revenirea. Are o relaţie foare constructivă cu

mama ei, care o îndrumă foarte bine în ce are de făcut. Preferă paralelul, dar e o gimnastă foarte bună pe patru aparate.

50

EDITORIAL




Născută pe 11 noiembrie 1998, începe gimnastica foarte târziu, aproape de 10 ani, iar numele ei de alint este Buni.

Născută pe 21 iunie 1999, face furori în clasa I, ca gimnastă, dar mai târziu şi ca elevă, ea şi Patricita fiind eleve foarte conştiincioase şi la şcoală.

Patricia Bec

Eliza Pârvu

„Cred că dificultatea elemen-telor executate de mine, pe care am încercat să le fac fără greşeală, mi-au atras renumele de «regele calului cu mânere». Unele dintre elementele pe care le executam erau rar întâlnite la ceilalţi adversari ai mei" - Marius Urzică, campion olimpic la cal cu mânere

Calul cu mânere


Interviuri de suflet




5357

53

Am plăcerea să stau de vorbă cu domnul Cristinel Micu, antrenor la Colegiul Naţional "Cetate Deva".



INTERVIURI DE SUFLET

BUNA ZIUA. CARE AR FI BILANŢUL ACESTUI

AN COMPETIŢIONAL, DOMNULE CRISTINEL

MICU?

Pentru gimnastele pregătite de noi, rezul-tatele au fost mulţumitoare, însă ca an-trenori ne-am fi dorit mai mult. Specific că am obţinut în acest an un număr de 30 de medalii.

V-AŞ RUGA SĂ ÎMI PREZENTAŢI ECHIPA

DVS DE GIMNASTE ŞI ANTRENORI,

PRECUM ŞI VÂRSTA MICILOR GIMNASTE.

Lucrăm cu copii de vârste diferite. Cele care au vârsta optimă pentru a concura sunt: Asiana Peng, Cimpian Olivia, Botnaru Alisia, Enache Mădălina, Ghiciuc Carmen. Aceste gimnaste au vârste cuprinse între 9 şi 10 ani. In acest an li se vor alătura: Florea Denisa, Gopsa Viorica, Lazar Ana Maria, Bazavan Ana Maria, Gal Monalisa, Raţiu Dorina. Pe lângă acestea mai avem încă 6 gimnaste care însă - din pacate - au şanse mai mici de a fi prezente în competiţiile anului 2011.Colectivul de antrenori este format din:

Micu Cristinel, Groza Gogean Gina, Menciu Luciana, Slabu Lenuţa.

CUM S-A NĂSCUT PASIUNEA DVS PENTRU

GIMNASTICĂ? CUM A ÎNCEPUT CARIERA

DVS DE ANTRENOR? CARE A FOST PAR-

CURSUL DVS?

Cu largul concurs al soţiei mele (Ramona Micu) care visează zi şi noapte gimnastică. Cariera mea de antrenor a în-ceput în urmă cu 6 ani, cu o grupa de gim-naste începătoare a clubului din Deva.

CUM V-AŢI ACOMODAT ÎN POSTURA DE

ANTRENOR LA DEVA?

Fiind o persoană deschisă pot spune ca m-am acomodat şi integrat extrem de rapid în grupul de antrenori deja aflaţi acolo.

SE POATE SPUNE CĂ MARILE

PERFORMANŢE ÎNCEP DE AICI, DE LA

GRUPELE MICI? CONSIDERAŢI CĂ SUNTEŢI

INTIŢIATORII SAU ARTIZANII VIITOARELOR

MARI SUCCESE?

54


Asta ne dorim cu toţii: să fim iniţiatorii vii-toarelor gimnaste de succes. Din păcate, nu toate aceste mici gimnaste ating matu-ritatea sportivă.

CARE SUNT, ÎN GENERAL, CAUZELE RE-

TRAGERII PREMATURE A UNEI GIMNASTE,

ÎNAINTE CA ACEASTA SĂ ÎŞI FI VALORIFI-

CAT POTENŢIALUL ?

Cele mai frecvente cauze sunt lipsa calitaţilor psihice necesare acestui sport de performanţă şi mai ales lipsa calităţilor fizice pentru practicarea gimnasticii.

PUTEM ÎNCERCA SĂ CONTURĂM

PROFILUL PSIHOLOGIC AL UNEI MICI GIM-

NASTE, ASPIRANTĂ LA PERFORMANŢĂ ŞI

GLORIE? CE CALITĂŢI TREBUIE SĂ

ÎNTRUNEASCĂ ACEASTA PENTRU A-ŞI

PĂSTRA ŞANSA PROMOVĂRII LA LOTUL

NAŢIONAL DE JUNIOARE SAU SENIOARE?

Acceptarea disciplinei, curajul, determi-narea, dorinţa conştientă şi perseverenţa. Toate acestea trebuie bine dezvoltate odată cu înaintarea în vîrstă pentru a face faţă multiplelor provocări din gimnastică.

V-AŞ RUGA SĂ MENTIONAŢI NUMELE GIM-

NASTELOR ATRENATE DE DVS ŞI PROMO-

VATE, ÎN DECURSUL ANILOR PRECEDENŢI,

LA LOTUL DE JUNIOARE ŞI ULTERIOR LA

LOTUL DE SENIOARE.

Geamparoiu Tatiana, Bâlea Maria, Tufă An-dreea

REFERINDU-NE STRICT LA MOMENTUL

PREZENT, CARE SUNT GIMNASTELE DE

PERSPECTIVA ANTRENATE DE DVS?

Asiana Peng, Cimpian Olivia, Ghiciuc Carmen, Florea Denisa, Gopşa Viorica, Raţiu Dorina. Acestea sunt gimnastele pe care le creditez cu cele mai multe şanse în viitor.

DEVA ESTE PENTRU DVS A DOUĂ CASĂ,

LOCUL ÎN CARE VĂ PETRECEŢI CEA MAI

MARE PARTE A TIMPULUI. CUM ESTE ÎNSĂ

OMUL CRISTINEL MICU, DINCOLO DE

SALA DE GIMNASTICĂ?

Un pasionat de sport în general, bucătar şef acasă, deschis la tot ce este nou.

CUM VĂ PETRECEŢI TIMPUL LIBER? CE VĂ

PLACE SĂ FACEŢI ÎN TIMPUL LIBER?

55



Timpul meu liber, în general, este legat tot de sport. Joc fotbal într-o echipă de ama-tori, pe teren de dimensiuni reduse. Vara îmi plac ieşirile la iarbă verde şi înotul.

CE V-AŢI PROPUS PENTRU ANUL 2011?

In primul rând să fim sănătoşi cu toţii, iar apoi să încercăm să ne demonstrăm nouă, tuturor, că toată munca depusă în sală şi, nu numai, nu este şi nu va fi în zadar.

CUM VĂ VEDEŢI PESTE 10 ANI? UNDE...

FĂCÂND CE...?

Imi doresc ca pînă atunci tot ceea ce voi face să fie bine făcut, rezultatele să fie din ce în ce mai bune. Şi nu în ultimul rînd, să fim sănătoşi pentru a finaliza toate proiec-tele.

ALINA- ROMÂNIA

Care este primul element dificil pe care o mică gimnastă îl învaţă la paralele şi sărituri? Care sunt, concret, etapele învăţării unui element dificil la aceste două aparate?

Pentru o gimnastă care se află la început de cariera, cel mai greu element, după părerea mea, este îndreptarea cu balans în stînd pe mîini. Ele trebuie "cărate" zilnic pe mişcarea de îndreptare, iar separat lucrează balansul de pe bară în stînd pe mîini tot cu ajutorul antrenorului, pînă ce se obţine rezultatul dorit. La sărituri sînt mai multe etape, însă cea mai importantă este obţinerea unui stînd pe mîini foarte bun şi ieşirea de pe masă, însă pentru aceste lucruri ai nevoie de o pregătire tehnică şi fizică foarte bună

Numeroase persoane, numeroşi fani s-au arătat interesaţi de Dvs şi munca Dvs.

Care este maniera de a gândi compoziţia unui exerciţiu care ajunge a fi prezentat într-o formă finală, în concurs?

Maniera diferă de la un antrenor la altul. Noi, spre exemplu, urmărim să punctăm tot ceea ce o pune în valoarea maximă, atât în ceea ce priveşte partea tehnică, a acrobaticii, cât şi cea artistică. In decursul anilor, o gimnastă încearcă un număr mai mare de elemente, însă într-un integral final se vor regăsi doar acele elemente pe care sportiva le simte şi le execută cel mai bine.

SUSAN BIEGELEISEN, GARMISCH-PARTEN-

56


KIRCHEN, GERMANY

Care sunt modelele micilor gimnaste? În anii 70-90, oricare gimnastă ar fi răspuns "Nadia". Are Nadia încă influenţă asupra micilor gimnaste? Sau ele au acum ca model alte gimnaste?

Chiar şi astăzi, modelul numarul 1 pentru micile gimnaste a rămas Nadia Comăneci. Pe lîngă Nadia mai sunt: Amînar, Răducan, Ponor şi - mai nou - Sandra Izbaşa şi Ana Porgras.

SERENA POWEL- NEW ZEELAND

Din punctul tău de vedere al antrenorului, care este cel mai greu aparat de antrenat?

Din punctul meu de vedere, (şi cu siguranţă nu numai al meu) cel mai greu aparat de antrenat este paralelul. La acest aparat, practic, din prima zi de lucru, an-trenorul duce o muncă continuă, atât psihică, cât şi fizică, muncă ce durează până în momentul în care gimnasta îşi încheie cariera.

Din punctul de vedere al gimnastelor, care este cel mai greu aparat şi de ce?

Din punctul de vedere al gimnastelor, tot paralelul este cel mai greu. Este un aparat foarte tehnic şi este mai mult de lucru. Din

punct de vedere fizic, greutatea corpului este preluată de braţe, iar fără o pregătire fizică foarte bună, rezultatele vor întarzia să apară.

JEREMY- USA

Care este relaţia dintre tine şi micuţele tale gimnaste? Eşti ca un tată sau ca un prieten pentru ele?

Ţinând cont de faptul că ele intră în grija noastră de la o vîrstă foarte fragedă, pot spune că le sunt ca un părinte. Pe parcur-sul carierei lor te ataşezi emoţional foarte mult de ele şi pe lângă părinte le devii şi prieten. Dar să nu uităm de cel mai impor-tant lucru pe care trebuie să îl insufli încă de la o vârstă fragedă: DISCIPLINA.

ECORN- UNITED KINGDOM

Care sunt gimnastele/gimnaştii tăi preferaţi?

Gimnasta mea favorită va rămâne Nadia Comăneci. Pe lînga ea le apreciez şi în continuare pe: Gina Gogean, Ecaterina Szabo, Lavinia Miloşovici, Andreea Răducan, Simona Amînar şi, mai nou, Ana Porgras. Dintre gimnaşti îi prefer pe Valeri Liukin şi Alexei Nemov.

AUTOR: Jerry Lynch

57


CUM AI ÎNCEPUT GIMNASTICA?

La vârsta de 4 ani am păşit prima dată într-o sală de gimnastică. Părinţii au fost cei care ne-au îndrumat către acest sport.

CINE AU FOST PRIMII ANTRENORI?

Primii antrenori au fost: Doina Olaru, Ga-briela Eftemie şi Camelia Rădulescu.

CE APARAT ÎŢI PLĂCEA CÂND ERAI LA ÎN-

CEPUTURILE CARIEREI?

Aparatul meu preferat a fost, este şi va rămâne bârna.

CE ELEMENT ŢI S-A PĂRUT ATÂT DE DIFICIL

CÂND ERAI MICĂ GIMNASTĂ, ÎNCÂT AI

FOST FOARTE MÂNDRĂ DE TINE CÂND

L-AI EXECUTAT CORECT?

Toate elementele pe care le-am învăţat atât când eram mică, cât şi pe parcursul carierei au fost dificile şi bineînţeles de fie-care dată când le executam corect eram fericită, nu neapărat mândră. Nu de fiecare dată te poţi duce pe aceeaşi mişcare. În gimnastică trebuie să înveţi să redresezi greşeala.

POVESTEŞTE-NE DESPRE PRIMUL TĂU CON-

CURS CA GIMNASTĂ.

Primul meu concurs a fost la vârsta de 8 ani şi bineînţeles plin de emoţii.

CUM AI FOST SELECŢIONATĂ LA ECHIPA

DE JUNIOARE?

Am fost selecţionată în urma unui concurs


ANAMARIA TĂMÂRJANFoto: Thomas Schreyer (www.ffgym.com)

58



Eram aproape de îndeplinirea visului

de maestre reuşit. După acest concurs am primit vestea la care visam, iar după aflarea acestei veşti, mi-am dat seama că eram pe drumul cel bun şi aproape de îndeplinirea visului, acela de a ajunge cel mai bun dintre cei mai buni, la care se gândeşte orice sportiv.

CARE A FOST PRIMA TA MEDALIE LA JU-

NIOARE ŞI CUM ŢI S-A PĂRUT ACEA

EXPERIENŢĂ?

Primele mele medalii au fost la un cam-hpionat naţional de juniori, Buzău. Această experienţă a fost de nedrescris, a fost o experienţă unică. Aceste prime medalii mi-au adus prima ''răsplată'' pentru munca depusă şi mi-au dat incredere şi putere de muncă pentru a atinge perfecţiunea în continuare.

CE APARATE AU TREBUIT ÎMBUNĂTĂŢITE

TEHNIC LA JUNIOARELE MARI?

La senioare nu au trebuit înbunătăţite tehnic, ci doar perfecţionate. La junioare am trecut prin această etapă, aceea de a-mi îmbunătăţi elementele învăţate.

CUM SE DESFĂŞURAU ANTRENAMENTELE?

CE ANTRENORI AI AVUT?

Antrenamentele se desfăşurau normal. Antrenorii pe care i-am avut la senioare sunt: Puia Valer (coregraf), Raluca Bugner, Liliana Cosma, Marius Vintilă, Cătălin Meran, Lucian Sandu şi nu în ultimul rând Forminte Nicolae.

CE ÎNSEAMNĂ ŞCOALA PENTRU GIM-

NASTE? CUM FĂCEAŢI ORELE ŞI LECŢIILE?

Şcoala pentru gimnaste e aceeaşi ca şi pentru ceilalţi elevi.

59


ROMANIAN SWANFoto: www.turnfoto.nl

CARE MATERIE ERA FAVORITA TA?

Materiile mele preferate au fost istoria şi româna.

PRIMUL CONCURS INTERNAŢIONAL LA

CARE AI PARTICIPAT CA JUNIOARĂ?

POVESTEŞTE-NE CUM A FOST.

La primul concurs internaţional la care am participat ca junioară am avut mult mai multe emoţii ca la un concurs naţional, deoarece reprezentam România.

CE GIMNASTĂ DIN GENERAŢIA TA AI

CONSIDERAT-O CA FIIND O ADVERSARĂ

REDUTABILĂ?

Singura adversară de care mă temeam eram eu. În primul rând a trebuit să mă lupt cu mine, să trec peste obstacole şi să am încredere că sunt cea mai bună.

ANII 2008 ŞI 2009 AU FOST, POATE, CEI

MAI BUNI ANI AI CARIEREI TALE. CARE AR

FI CELE MAI FRUMOASE AMINTIRI PE CARE

LE AI DIN ACEŞTI 2 ANI?

Olimpiada de la Beijing 2008 va rămâne cea mai frumoasă amintire trăită în acest sport. A fost o experienţă unică ce nu poate fi descrisă în cuvinte.

ÎN 2007, ÎNAINTE

DE DEBUTUL TĂU

LA SENIOARE AI

AVUT PARTE DE

ACCIDENTAREA

ACEEA LA

GENUNCHI ŞI APOI

2 LUNI ÎN CARE NU

AI PUTUT URCA PE

APARATE. CÂT A

DURAT RECUPER-

AREA?

Recuperarea a durat în jur de 2 luni. A fost cea mai grea revenire... Din punctul meu de vedere cel mai greu lucru din viaţa sportivă este să revii după o ac-cidentare şi nu oricum, ci în forţă şi să ai încrederea necesară de a ajunge unde erai sau poate chiar mai sus.

ÎNAINTE CU 3 LUNI DE OLIMPIADĂ AI AVUT

ACEA ÎNTINDERE INGHINALĂ. BĂNUIESC

CĂ TE-AI ANTRENAT TOT TIMPUL PE

60



DURERE ŞI ŞTIU CĂ ACOLO AI CONCURAT

CU DURERI FOARTE MARI, PROBLEMELE

TALE AGRAVÂNDU-SE. ÎN 2009 NU ERAI

COMPLET RECUPERATĂ DUPA ACEA

FISURĂ DE FEMUR ŞI ÎNAINTE DE EUROPE-

NELE DIN 2009 DURERILE AU REAPĂRUT.

CUM AI REUŞIT SĂ TE MOBILIZEZI ŞI SĂ TE

ANTRENEZI ÎN CONTINUARE, SĂ TRECI

PESTE DURERE ?

Durerile n-au reapărut, ele au existat tot timpul. Dorinţa de a-mi arăta mie în primul rând şi apoi celorlalţi că pot mai mult m-a mobilizat să mă antrenez în continuare.

DESCRIE-NE PUŢIN CEL MAI BUN AN AL

CARIEREI TALE, ANUL 2008. CUM AI REUŞIT

SĂ REVII DUPĂ ACCIDENTAREA DIN 2007

ŞI SĂ ÎŢI ÎNCEPI AŞA FRUMOS CARIERA DE

SENIOARĂ CU O MEDALIE DE BRONZ LA

SOL ŞI UNA DE AUR LA ECHIPE LA EURO-

PENE.

Gândul că olimpiada ''bate la uşă'' m-a făcut să uit şi să trec peste eşecul din 2007 şi mi-a dat puterea de a continua să mă antrenez cu speranţa de a câştiga la olimpiadă.

ÎN OCTOMBRIE 2010 AI MAI DAT O ŞANSA

GIMNASTICII ŞI PENTRU O SCURTĂ

PERIOADĂ DE TIMP TE-AI ÎNTORS LA LOTUL

NAŢIONAL. CUM AI REGĂSIT ECHIPA ŞI AT-

MOSFERA, MAI ALES CĂ ÎNTRE TIMP AU

AVUT LOC NIŞTE SCHIMBĂRI ÎN CEEA CE

PRIVEŞTE COLECTIVUL DE ANTRENORI?

Da, într-adevăr mi-am dorit să arăt întregii lumi că încă nu am spus totul în gimnastică şi din această cauză i-am mai dat o şansă gimnasticii. Echipa a rămas aceeaşi, iar în ceea ce priveşte atmosfera, aceasta era mult mai degajată.

PE VIITOR AI DORI SĂ TE ÎNDREPŢI TOT

SPRE GIMNASTICĂ SAU AI VREA SĂ FACI

CU TOTUL ALTCEVA?

Deocamdată am de terminat facultatea pe care am început-o şi bineînţeles de a-mi pune la punct sănătatea.

CE PĂRERE AI DESPRE NOUA GENERAŢIE

DE GIMNASTE DIN ROMÂNIA? VOR PUTEA

SĂ SE BATĂ LA JOCURILE OLIMPICE DE

VARĂ DIN 2012 CU MARILE PUTERI: RUSIA,

CHINA ŞI STATELE UNITE ALE AMERICII?

Am încredere în cei doi mari antrenori (Domnul Bellu şi Doamna Mariana) că vor duce echipa acolo unde îi este locul.

Inelele presupun foarte multă forţă şi trebuie să lucrezi zi de zi. Aparat spectaculos şi extrem de solicitant.

Inelele


Gimnastica în reguli şi termeni tehnici


Reguli de calificare la Jocurile Olimpice de la Londra 2012

Analiză tehnică pe exerciții

Modelarea pregătirii tehnice în gimnastica artistică masculină

de înaltă performanþă

Vârsta - o problemă în gimnastica artistică

63666975

63

“Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi ci să participi, aşa cum în viaţă nu contează triumful ci lupta. Esenţial nu este să cucereşti ci să lupţi bine.” Aceste cuvinte reprezintă atât idealurile enunţate de Coubertain, cât şi un simbol al întrecer-ilor olimpice. Au mai rămas 501 zile până la momen-tul în care flacăra olimpică se va reaprinde pe arenă olimpică. Sportivii din toate colţurile lumii aşteaptă momentul în care visul de a fi olimpic va deveni reali-tate. Participarea la o ediţie a Jocurilor Olimpice reprezintă pentru fiecare sportiv o performanţă greu de egalat, iar dacă această experienţă este încununată cu laurii olimpici, atunci totul se transformă într-un moment de neuitat, o amintire care va dăinui în mintea tuturor. Distincţia de campion olimpic reprezintă, poate, absolutul în materie de performanţe sportive.

“Fără un titlu olimpic, nu eşti complet ca sportiv”, spunea la un moment dat cam-pioana noastră mondială de la bârnă, Ana Porgras. Putem oare să o contrazicem? Acesta este visul ei, aceasta este concepţia ei despre sportul de performanţă. Tot ceea ce putem să facem este să o sprijinim şi să o susţinem în “călătoria” ei spre îndeplinirea acestui ţel olimpic.

Gimnastica artistică este unul dintre cele

mai urmărite sporturi olimpice, aflându-se aproape la fiecare ediţie în topul de audienţă din întreaga lume. Gimnastica este sportul datorită căruia marea noastră campioana, Nadia Comăneci, a fost numită “zeiţa de la Montreal”. Fără îndoială, Nadia este un simbol al Jocurilor Olimpice, un simbol al sportului şi nu în ultimul rând, un simbol al perfecţiunii. La Olimpiada din anul 1976, Nadia a devenit idolul unor zeci de generaţii, iar ceea ce a reuşit ea să realizeze în acel an, a fost,

Reguli de calificare la Jocurile Olimpicede la Londra 2012


GIMNASTICA ÎN REGULI ŞI TERMENI TEHNICI

64



este şi va fi unul dintre cele mai reprezen-tative momente din istoria sportului.

LONDRA, VIA ROTTERDAM & TOKIO

Participarea la o ediţie a Jocurilor Olim-pice nu este un lucru foarte uşor de obţinut. De-a lungul unui ciclu olimpic există mai multe etape, pe care fiecare sportiv este nevoit să le treacă. Pentru gimnastica artistică, aventura olimpică începe cu doi ani înainte, la Campionatele Mondiale unde există nişte bareme bine puse la punct. Drumul spre Londra 2012 a început anul trecut la Rotterdam şi se con-tinua anul acesta cu ediţia Mondialelor, care va avea loc în capitala ţării Soarelui Răsare. Cele mai bune 24 de echipe (feminine şi masculine) clasate la Rotter-dam se vor luptă încă o dată la Tokio, pentru a-şi rezerva locurile la cea mai grandioasă întrecere sportivă a lumii.

În urma Campionatelor Mondiale de la Tokio, cele mai bune 8 echipe se vor cali-fica direct pentru Londra, iar pentru cele-lalte 4 locuri rămase vacante se va organiza un turneu preolimpic, la care vor participa ţările clasate între locurile 9 -16.

Biletele directe spre Londra le vor primi şi medaliaţii din cadrul finalelor pe aparate de la Tokio, iar printre participanţi este ab-solut necesar să se afle şi reprezentanţi de pe toate continentele lumii. Astfel, fie-care continent va avea asigurat locul la întrecerea olimpică. Africa, America, Europa şi Asia vor primi din oficiu câte 2 locuri fiecare, în timp ce Oceania va avea dreptul să trimită 1 sportiv, direct în competiţia olimpică.

Federaţia Internaţională de Gimnastică va avea şi ea posibilitatea să ofere dreptul de participare pentru doi gimnaşti, sub forma unei invitaţii nominative, în colaborare cu Asociaţia Comitetelor Olimpice Naţionale şi cu Comitetul Olimpic Internaţional. Nu în ultimul rând, gimnaştii clasaţi cel mai bine în clasamentul de la individual compus vor putea să-şi câştige dreptul de participare.

Drumul spre Londra 2012 a început anul trecut la Rotterdam

65


În cazul în care un gimnast nu reuşeşte să îndeplinească criteriile mai sus amintite sau nu primeşte o invitaţie din partea foru-rilor internaţionale, atunci mai are o şansă de a participa prin intermediul unui wild card, va trebui să realizeze un barem impus. În cazul unui gimnast, acesta va trebuie să concureze la trei aparate în concursul de calificare şi să obţină 85% din media rezultatelor obţinute de toţi participanţii la două dintre aparate. În cazul unei gimnaste, aceasta va trebui să concureze la cel puţin două aparate şi să obţină 85% din media rezultatelor obţinute la unul dintre aparate. Vor mai putea intra în posesia unui wild card şi reprezentanţii echipelor care nu au intrat în top 8 la Campionatul Mondial de la Tokio sau în top 4 la concursul preolimpic.

Obţinerea calificării la Olimpiada este reprezentată de un drum anevoios şi plin de obstacole. Gimnaştii care nu au în spate o echipă puternică vor trebui să lupte din greu pentru a-şi obţine calificare pe cont propriu. Însă, pentru a-ţi îndeplini visul este nevoie de multă muncă, de ambiţie şi nu în ultimul rând de consecvenţă. Poate mulţi se întreabă dacă se merită sacrificiul. Răspunsul la această întrebare nu-l vom putea afla, până nu încercăm.

“Pentru sportivi, Jocurile Olimpice reprezintă cea din urmă verificare a valorii lor” (Mary Lou Retton – campioana olimpică absolută în 1984)

Gimnaştii care nu au în spate o echipă puternică vor trebui să lupte din greu pentru a-şi obþine calificarea pe cont propriu


AUTOR: MihaiP

66


SANDRA IZBAŞA

EXERCIŢIUL SOL – ROTTERDAM 2010

1. Pirueta dublă cu piciorul la 90 de grade (D) [2.402]

2. Tsukahara grupat (dublu salt înapoi grupat cu o întoarcere de 360 grade) (E) [5.502]

3. Săritura în sfoară + cadet cu 360 de grade intoarcere

4. Salt înapoi întins cu 1 şurub şi jumătate (C) [5.301] + salt înapoi întins cu 3 şuruburi (E) [5.501] - 0.2 puncte bonus (legare indirectă)

5. Cloche cu 180 de grade întoarcere

6. Piruetă simplă cu o întoarcere (A) [2.101]

7. Salt înapoi întins cu 2 şuruburi şi jumătate (D) [5.401] + salt spre înainte întins cu un şurub (C) [4.302] - 0.2 puncte bonus (legare directă)

CELE MAI DIFICILE 4 ELEMENTE ACRO-

BATICE:

2E-1 punct 2C-0.6 puncte 1.6 puncte

Nota finală: 1.6 + 0.4 + 1.1 + 0.4 + 2.5 = 6.0

Analiza exerciþii: Sandra Izbaşa şi Ana Porgras

Coborârea: ultima diagonală. Sunt 2 ele-mente legate (D+C). Se ia în considerare elementul cel mai dificil, adică D. Acesta aduce 0.4 puncte

SANDRA IZBASAFoto: Brigid McCarthy

67



ANA PORGRAS

EXERCIŢIU BÂRNĂ – ROTTERDAM 2010

1. Urcare cu rulare (A) [1.107]

2. Danilovă înainte (D) [5.410] + Săritura cuib (D) [2.408] - 0.1 puncte bonus

3. Flic (B) [5.205] + flic pe ambele picioare (B )[5.203] + salt înapoi întins (E) [5.513] - 0.2 puncte bonus

4. Cloche cu piciorul la cap (E) [2.508]

5. Danilovă laterală (D) [5.409]

6. Salt lateral (D) [5.412]

7. Cloche înainte (C) [2.305] + salt înapoi grupat (C) [5.313] - 0.1 puncte bonus

8. Piruetă simplă cu o întoarcere (A) [3.301]

9. Săritură în sfoară (A) [2.102] + sis-sone (A) [2.108]

10. Flic (B) + flic pe 2 (B) + dublu salt înapoi echer (E) [6.505] - 0.2 puncte bonus

CELE MAI DIFICILE 4 ELEMENTE ACRO-

BATICE:

Coborârea: ultima diagonală. Sunt 2 ele-mente legate (D+C). Se ia în considerare elementul cel mai dificil, adică D. Acesta aduce 0.4 puncte

CELE MAI DIFICILE 3 ELEMENTE ARTISTICE:

2D-0.8 puncte 1C-0.3 puncte 1.1 puncte

Bonificaţii: 0.2 + 0.2 = 0.4 puncte

CERINŢE OBLIGATORII:

2 elemente acrobatice, legate între ele (direct sau indirect) - 0.5 punctePasaj gimnic (secvenţă de minim 2 el-emente artistice diferite) - 0.5 puncteSalturi spre înainte / lateral şi spre înapoi - 0.5 puncteSalturi cu rotaţie transversală şi longitudinală, adică salturi cu înşurubări si cu răsturnări-0.5 puncteCoborâre minim D - 0.5 puncte 2.5 puncte

Nota finală: 1.6 + 0.4 + 1.1 + 0.4 + 2.5 = 6.0

68


ANA PORGRASFoto: Brigid McCarthy


AUTOR: Mitzilina

1E - 0.5 puncte 3D - 1.2 puncte 1.7 punctePlus coborârea E - 0.5 puncte

CELE MAI DIFICILE 3 ELEMENTE ARTISTICE:

1E - 0.5 puncte 1D - 0.4 puncte 1.2 puncte1C - 0.3 puncteBonificaţii: 0.1 + 0.2 + 0.1 + 0.2 = 0.6 puncte

CERINŢE OBLIGATORII:

O legare a minim 2 elemente acrobatice - 0.5 puncte

Elemente acrobatice spre înainte / lateral şi spre înapoi - 0.5 punctePasaj gimnic - legare a cel puţin 2 elemente artistice diferite, dintre care măcar unul este o săritura artistică în sfoară - 0.5 punctePirueta - 0.5 puncteCoborâre minim D - 0.5 puncte 2.5 puncte

Nota finală: 1.7 + 0.5 + 1.2 + 0.6 + 2.5 = 6.5



Modelarea pregătirii tehnice în gimnastica artistică masculină de înaltă performanþă (I)The modeling represents a way through the thinking is led to finding the truth, which is a process helped by other samples, due to analogical reasoning. The model is a material and theoretical system, which develops to another scale, a structure – elements and their relation – of another system that we are trying to understand. The original one, as an object, phenomenon or a real process is developed by the help of the model. This way, the reality’s knowledge is indirectly through the same model. The process of constructing model is called modeling. This process has as a target the initialize in analogical reasoning’s employment, the finding of objects’ and phenomenon’s new properties, through these models’ studying.

69

70



Nota finală: 1.7 + 0.5 + 1.2 + 0.6 + 2.5 = 6.5

Gimnastica artistică actuală se caracterizează printr-un mare dinamism, amplitudine şi risc în execuţie, solicitând un nivel superior de precizie şi expresivi-tate din punct de vedere al execuţiei e-lementelor tehnice. În domeniul formării şi perfecţionării măiestriei sportive s-au acu-mulat numeroase cunoştinţe teoretico-practice. Acum, rezolvarea contradicţiei dintre volumul imens de cunoştinţe acu-mulate şi posibilităţile de acumulare limi-tate şi relativ constante, transmiterea volumului mare de cunoştinţe într-un timp din ce în ce mai scurt se dovedeşte a fi sarcina principală în procesul de pregătire.

Modificarea continuă a cerinţelor speciale cuprinse de codul de punctaj, precum şi modificarea permanentă a valorii diferite-lor elemente, duce la cerinţa adaptării per-manente a procesului de pregătire, mai ales la nivelul gimnaştilor de înaltă performanţă, unde aceste adaptări trebuie să fie foarte rapide, în vederea obţinerii de rezultate optime în competiţii. Obţinerea şi menţinerea în topul mondial al performanţelor reprezintă obiectivul funda-mental al acestui proces de pregătire, re-

zolvarea sarcinilor formulate astfel fiind preocupare permanentă atât a specialiştilor, cât şi a gimnaştilor, la acest nivel.

Am efectuat acest studiu pornind de la următoarele premise:

1. implicarea mea directă şi activă în pro-cesul de pregătire de înaltă performanţă în gimnastica artistică;

2. performanţele de top mondial realizate de gimnastica artistică masculină din ţara noastră;

3. tendinţele de evoluţie ale gimnasticii artistice la nivel mondial, care se pot con-cretiza în următoarele aspecte fundamen-tale: siguranţă maximă în execuţie, perfecţiune tehnică şi estetică; eliminarea monotoniei, unilateralităţii execuţiilor, implicit creşterea spectaculozităţii aces-tora; modificarea permanentă a sistemului competiţional, în strictă legătură cu nevoia de “show”- implicarea directă a mass-media şi a publicităţii.



71

DESPRE MODEL ŞI MODELARE

Modelarea reprezintă un mod de lucru prin care gândirea este condusă la descoperi-rea adevărului cu ajutorul unor modele, graţie raţionamentului analogic.

Modelul este un sistem material sau teo-retic care reproduce, la altă scară, structură - elemente şi relaţii dintre ele - unui alt sistem pe care ne propunem să-l cunoaştem. Sistemul original, obiect, fenomen sau proces real este reprodus cu ajutorul modelului. Cunoaşterea realităţii se realizează astfel indirect prin interme-diul modelului. Construirea modelelor este numită modelare. Modelarea urmăreşte iniţierea în utilizarea raţionamentului ana-logic, la descoperirea de noi proprietăţi ale obiectelor şi fenomenelor, prin studierea modelelor acestora. Modelul trebuie să fie eficient, adică simplu, fidel originalului, relevant şi reprezentativ. Modelul reflectă realitatea obiectivă, dar numai rezumativ. El nu epuizează originalul, este mai omogen şi mai abstract decât acesta. Originalul este un sistem deschis, iar mod-elul este un sistem închis. Modelul trebuie să poată fi cantificat precis, să aibă

parametri de ordin cantitativ şi calitativ.

CALITĂŢILE MOTRICE SOLICITATE DE GIM-

NASTICA DE PERFORMANŢĂ

Gimnastica sportivă este o ramură sportivă care solicită limitele superioare ale orga-nismului uman, nivelul de dezvoltare atins la ora actuală putând recomanda clasifi-carea gimnasticii sportive în categoria “sport extrem”, iar acest fapt a necesitat o muncă continuă şi sistematică, perseverentă, având ca scop dezvoltarea calităţilor motrice, formarea şi însuşirea unui bagaj voluminos,variat şi dificil de exerciţii şi educarea calităţilor psihice. Apare astfel, necesitatea de cunoaştere a nivelului de manifestare a calităţilor mo-trice, care stau la baza învăţării şi execuţiei oricărui exerciţiu, la cunoaşterea calităţilor motrice necesare, dar într-o formă complexă, deoarece mişcările se execută cu o anumită combinaţie de forţă şi viteză, cu o anumită amplitudine, cu diferite unghiuri de acţiune a lanţurilor musculare şi pârghiilor osoase din orga-nism, cunoscând faptul că centrul de greutate al gimnastului trebuie să urce la 250 - 260 cm, există faze de zbor cu mul-

72



multiple rotaţii, iar în cazul coborârilor de pe aparate, se aterizează, deseori, aproxi-mativ de la nivelul etajului doi.

CONŢINUTUL TEHNIC AL EXERCIŢIILOR PE

APARATE

Sol. Exerciţiul la sol este alcătuit de manieră predominantă din salturi acro-batice, combinate cu alte elemente gim-nice precum părţi de forţă, mişcări de mo-bilitate, stânduri pe mâini şi combinaţii coregrafice, constituind un tot armonios şi ritmat, cu o durată maximă de 70 de se-cunde, care se derulează pe toată suprafaţa solului (12 m X 12 m).

Cal cu mânere. Exerciţiul la cal cu mânere este caracterizat de executarea, în sprijin şi pe toate părţile calului, de balan-suri pendulare şi de forme din cele mai di-verse de balansuri circulare cu picioarele apropiate sau depărtate. Se pot executa balansuri trecând prin stând pe mâini cu sau fără rotaţie. La acest aparat nu sunt permise părţi de forţă, toate elementele fiind executate din balans fără nici o între-rupere. Inele. Exerciţiul la inele se caracterizează prin elemente de elan, de forţă şi menţinere, repartizate într-un

număr aproximativ egal.

Sărituri. Săritura este executată dintr-un elan şi bătaie cu ambele picioare pe trambulină şi un scurt sprijin al mâinilor pe cal. Săritura poate să conţină una sau mai multe rotaţii în jurul axelor corpului.

Paralele. Exerciţiul la paralele cuprinde elemente de elan şi zbor, cu diferite tranziţii între atârnat şi sprijin.

Bară fixă. Exerciţiul la bară fixă se caracterizează printr-o prezentare dinamică conţinând elemente de elan, rotaţii şi desprinderi, fără oprire, executate aproape şi departe de bară şi în diferite prize ale mâinilor.

Nota finală: 1.7 + 0.5 + 1.2 + 0.6 + 2.5 = 6.5

KOCZI PE CALUL NĂRĂVAŞFoto: Yahoo.com



73

EVALUAREA

Evaluarea în activitatea sportivă este un proces complex de natură didactică prin care se măsoară şi se apreciază predispoziţiile vocaţionale şi capacitatea de performanţă dobândite de sportivi în urma procesului de pregătire şi a celui competiţional.

IPOTEZA CERCETĂRII

Pornind de la premisele enunţate anterior şi de la studiul bibliografic efectuat con-sider că cunoaşterea profilului tehnic al gimnaştilor de înaltă performanţă, la nivel actual, oferă posibilitatea prefigurării unui model al gimnaştilor de performanţă care vor concura în următoarele cicluri olim-pice.

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

CERCETĂRII

Contactul direct cu gimnaştii cei mai buni din lume la ora actuală(atât din ţara noastră cât şi din străinătate), dar şi stu-diul exerciţiilor acestora pe înregistrări video au stat la baza alcătuirii acestui studiu. Exerciţiile analizate din punct de vedere al elementelor tehnice valorificate

în codul de punctaj F.I.G. sunt cele prezen-tate în marile competiţii : J.O., C.M., C.E. şi etapele de Cupă Mondială, cuprinse în intervalul anilor 2000 şi până în prezent, perioadă la care se referă actualul cod de punctaj.

Din studiul conţinutului tehnic al element-elor conţinute în codul de punctaj F.I.G. se observă că anumite grupe de elemente oferă a gamă redusă din punctul de vedere al marii dificultăţi din această cauză regulamentul internaţional oferă po-sibilitatea realizării de combinaţii de elemente mai puţin dificile, dar legarea lor directă duce la creştere în valoare a aces-tora. Acest tip de dificultate îl voi menţiona sub titulatura de “combinaţii” specificând şi grupa de elemente din care fac parte.

Studiul a fost structurat pe toate cele 6 aparate şi a urmărit frecvenţa prezentării în concurs a diferitelor elemente tehnice de mare dificultate. Au fost studiate exerciţiile gimnaştilor din următoarele ţări, considerate de către specialişti a fi cele mai reprezentative: România(8),

74



Continuarea în Numărul 3

KOHEI UCHIMURAFoto: Yahoo.com

Rusia(8), Bielorusia(5), Ukraina(6), China(6), Japonia(6), Statele Unite(6), Germania(5), Franţa(4), Italia(4), Grecia(3), Bulgaria(3) şi Spania(3),în această ordine, însumând un număr de 67 gimnaşti.

Din punct de vedere al pregătirii fizice am apelat la normele şi probele de control fo-losite de lotul olimpic de gimnastică al ţării noastre, care cuprinde: Tracţiuni din atârnat la bară fixă – număr maxim de repetări contra timp 20 sec. = minim 18 execuţii corecte. Flotări în sprijin pe braţe la paralele cu încărcătură suplimentară de 5 kg(săculeţi cu nisip fixate la nivelul gleznelor) – număr maxim de repetări contra timp 20 sec. = minim 30 repetări corecte. Ridicări simultane de trunchi şi picio-are din culcat – număr maxim de repetări contra timp 20 sec. = minim 25 repetări corecte. Sărituri sus – jos pe ambele picioare simultan pe capac de ladă de gimnastică(h=40 cm)contra timp 20 sec. = minim 21 repetări corecte. Sprijin echer menţinut minim 10 sec.

Ridicări de trunchi din culcat facial pe lada de gimnastică, picioarele fixate, trunchiul în afara suprafeţei de sprijin – număr maxim de repetări contra timp 20 sec. = minim 30 repetări corecte.

AUTOR: Lector univ. Drd. Antrenor Emerit Lucian PopaUniversitatea „Aurel Vlaicu” Arad

75



Nota finală: 1.7 + 0.5 + 1.2 + 0.6 + 2.5 = 6.5

De-a lungul istoriei, cerinţele de vârstă în gimnastică au fost stabilite de către Federaţia Internaţională de Gimnastică (FIG) pentru a reglementa vârsta la care sportivii au voie să participe la competiţii pentru seniori.

Înainte de anul 1981, vârsta minimă

necesară pentru a concura în eveniment-ele internaţionale de seniori era de 14 ani. Cu și mai multă vreme înainte, gimnastele aveau tendinţa de a avea 20 de ani înainte de a se antrena in gimnastică artistică; cele mai multe studiau baletul ani de zile înainte de intrarea în sport. De exemplu, Larissa Latynina, prima mare gimnastă sovietică, a câştigat prima ei medalie olimpică la individual-compus la vârsta de 21de ani, a doua la 25 şi a treia la 29 de ani.

În anii 1970, vârsta medie a gimnastelor care concurau la Jocurile Olimpice a în-ceput să scadă treptat. Deşi nu a fost o raritate pentru adolescenţi să concureze în 1960, în gimnastică acest lucru a devenit o normă încetul cu încetul prin faptul că dificultatea în gimnastică a început să crească, Nadia Comăneci fiind unul dintre exemplele principale – ea a câştigat medalia de aur la individual-compus, la

Vârsta - o problemă în gimnastica artistică

Vârsta reprezintă un lucru esenţial pentru cariera unui sportiv de performanţă. Se spune că pe măsura ce timpul trece, cu cât înaintezi mai mult în vârstă, unui sportiv îi scad abilităţile atletice şi astfel, odată cu suprasolicitatea organismului, încep să apară di-versele probleme ce ţin de sănătate şi de constanţă în performanţă.

NADIA COMĂNECIFoto: Gazeta sporturilor


76

14 ani, în anul 1976, la Olimpiada de la Montreal. Nadia deţine recordul ca fiind cea mai tânară campioană olimpică şi se poate spune despre ea că a schimbat mentalitatea în gimnastică în ceea ce privește „vârsta”.

Fetele mai mici şi mai uşoare, în general, excelau în mai multe elemente acrobatice dificile impuse de codul de punctaj. În iulie 1980, chiar înainte de Jocurile Olim-pice, Federaţia Internaţională de Gimnastică a decis să ridice vârsta minimă pentru gimnaste în competiţii internaţionale de la 14 ani la 15 ani, o schimbare care a intrat în vigoare doi ani mai târziu.

Până la începerea Jocurilor Olimpice din 1992, lumea gimnasticii era formată aproape exclusiv din fete slabe si prepu-bertale, ca atare au apărut îngrijorări mari cu privire la sănătatea acestor sportive.

Studiile au arătat că fetele la această vârsta pur şi simplu nu pot face faţă antre-namentelor stresante de zi cu zi şi că stre-sul pus pe corpurile lor, parţial dezvoltate, aproape sigur provoacă probleme care ar putea persista până la maturitate.

Gimnastica este unul dintre cele mai periculoase sporturi din lume cu o incidență a accidentărilor mult mai mare față de alte sporturi, precum fotbalul sau baschetul. Oasele unei gimnaste tinere, încă în creştere, sunt mult mai supuse problemelor scheletice, sistemul osos fiind mult mai fragil.

Federaţia Internaţională de Gimnastică a răspuns la această problemă prin creşterea vârstei minime din nou, în anul 1997, la vârsta de 16 ani. Restricţiile de vârstă nu au fost făcute pentru a avea același nivel de gimnastică din punct de vedere al avantajelor şi aptitudinilor fizice, ci pentru a proteja tinerii sportivi de accidentări.

A fost creşterea vârstei minime pentru gimnaste o decizie bună?

A avut de suferit gimnasti-cica din cauza deciziei?

77



Dar asta înseamnă că o gimnastă de 15 ani este mai bună decât una de 20 sau mai mult?

Un comentator american spunea odată: "Gimnastica este un sport care tot timpul se schimbă" şi un motiv important pentru care gimnastica se schimbă este faptul că gradul de dificultate al exerciţiilor creşte mereu, iar din această cauză gimnastele de 20 ani nu mai fac față; acestea sunt mai obosite şi corpul lor nu se mai poate mişca la fel, comparativ cu gimnastele de 15 ani care sunt mai uşoare şi mai flexi-bile. Gimnastica este foarte grea, iar multe gimnaste nu pot face faţă ritmului de an-trenamente la o vârstă mai mare.

Pentru anumiţi sportivi, vârsta nu pare a fi un impediment în drumul lor spre victorie. Dacă ar fi să ne uităm în detaliu, nu este o mare diferenţă între o gimnastă în vârstă de 15 ani şi una de 20 de ani. Ce contează este calitatea! Un exemplu este Oksana Chusovitina care la Campionatele Mondiale din 2005 a fost medaliată cu

argint la sărituri. La vremea aceea ea avea 33 de ani şi era mamă!

Iar la Jocurile Olimpice de la Beijing în 2008, a câştigat medalia de argint tot la acest aparat. Uimitor este faptul că la vârsta ei, ea încă are abilitatea de a prac-tica gimnastica de înalt nivel şi de a câştiga medalii. În acest moment, Chuso-vitina se antrenează pentru cea de-a şasea ediţie a Jocurilor Olimpice. Ea a reprezentat Uniunea Statelor Indepen-dente în 1992, Uzbekistan în 1996, 2000 şi 2004 şi Germania în 2008. Întrebată într-un interviu cum se simte la această vârstă, ea a răspuns "Vârsta este doar un număr pentru mine."

Totul depinde de la caz la caz, de la sportiv la sportiv, de la organism la orga-nism. E clar că unii pot fi foarte puternici şi rezistenţi din punct de vedere fizic, iar alţii ceva mai fragili şi acest lucru nu ţine neapărat de vârstă. Aici putem include şi puterea mentală, care este cu certitudine unul dintre cele mai importante elemente in calea spre succes.

Oksana Chusovitina nu este singura


78

gimnastă care are peste 20 de ani şi este încă în activitate. Sunt numeroase alte gimnaste care au demonstrat că nu trebuie să ai 15 ani pentru a face performanţă. Gimnaste precum Beth Tweddle din Marea Britanie, 26 de ani, campioană mondială la paralele şi sol, sau Alicia Sacramone din S.U.A. în vârstă de 23 de ani, care în 2010 a câştigat titlul mondial la sărituri. În timp ce multe gim-naste mai mari sunt considerate "bune... la vârsta lor", Tweddle şi Sacramone au fost capabile să concureze cu fete tinere, ca şi cum nu ar fi îmbătrânit o zi.

concura în marile competiţii.

“Este mai bine să înceapă la 14 ani. Este greu să rezişti la o asemenea presiune, atât de mult timp”, susţine antrenorul lotu-lui naţional de gimnastică din Rusia, Alex-ander Alexandrov. “În final, trebuie să se gândească la viitorul lor, la educaţie, aşa că poate este mai bine pentru ele să înceapă mai devreme, decât mai târziu”, a explicat el.

Vârsta poate constitui un obstacol în cari-era sportivă, dar poate fi şi un avantaj. Totul ţine de antrenament, de anumite menajamente când situaţia o cere, de acea inteligentă de care ai nevoie pentru a-ţi concretiza şansele atunci când apar, de modul de alimentaţie, de odihnă, de organizarea programului şi, nu în ultimul rând de talent.

În lumea gimnasticii, maturitatea se învaţă la vârste mici, iar “pensionarea” vine mai rapid decât în orice alt domeniu. În aceste condiţii, o parte dintre antrenori au susţinut că sportivii ar trebui să aibă dreptul de a decide singuri dacă sunt pregătiţi şi când sunt pregătiţi pentru a

Limita de vârstă înseamnă că există mai puþine şanse pentru o gimnastă să ac-tiveze mai mult - da sau nu?

Rămâne însă întrebarea: Contează vârsta atunci când vorbim de gimnaste de 14 ani?

AUTOR: : Claudiu, Adela Maria

Marius Urzică are doua elemente de gimnastică, la cal cu mânere şi la paralele, care îi poartă numele.

Paralelele


Gimnastica românească între trecut şi viitor

8184


Portret de gimnastă (Maria Rauta)

81

Oraşul Lugoj este faimos şi cunoscut pentru multitudinea de sporturi de performanţă practi-cate de-a lungul anilor, cunoscute la nivel naţional şi mondial pentru rezultatele obţinute. Un etalon important al sportului lugojean este reprezentat de gimnastica artistică, sport de performanţă care a debutat în acest mic oraşel imediat după primul război mondial, prin apariţia în 1919 a “Societăţii de gimnastică din Lugoj”, iar apoi a “Clubului maghiar de gimnastică şi scrimă”. Al doilea război mondial aduce după sine înfiinţarea la Lugoj a Şcolii sportive Lugoj de către profesorul Titus Isar în anul 1957. Începând cu înfiinţarea acestei şcoli începe şi expansiunea gimnasticii la nivel local şi naţional.

La secţia de gimnastică masculină a Lugo-jului debutează şi antrenorul Francisc Belcsak, care se dovedeşte a fi unul dintre cei care i-a lansat pe viitorii mari campioni ai oraşului.

Născut în anul 1945, antrenorul emerit Francisc Belcsak îşi începe cariera sportivă mai întâi ca gimnast, apoi studiază gim-nastica la Şcoala de Antrenori de la Bucureşti.

Acesta îşi începe cariera tumultoasă în 1969 cu prima sa grupă de gimnaşti formată din:

Birnbaum Werner-6 ani, Ispravnicu Radu-7 ani, Pintea Valentin-7 ani, Dogan Adrian-8 ani, Cătană Marian-8 ani, Olariu Iulian-8 ani, Ionaşiu Octavian-9 ani, echipă cu

care va urma să cucereasca un număr im-presionant de medalii la diferite categorii, ducând prestigiul oraşului la nivel naţional. Acest succes este remarcat şi de către ziarele din acele vremuri, din ale căror ti-tluri cuvintele Lugoj, au dominat, primii laureaţi, nu au lipsit.



GIMNASTICA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE TRECUT ŞI VIITOR

CUPA FEDERAŢIEI ROMÂNE DE GIMNASTICĂ,1972, PITEŞTI

82



Unii dintre aceşti sportivi cuceresc rând pe rând, an după an cele mai importante ti-tluri naţionale. Printre cei care se remarcă la toate campionatele naţionale, cât şi la unele internaţionale, se numără Ionaşiu Octavian, Olariu Iulian, Pintea Valentin, Dumitru Sîrbu, Ghergu Aurel, obţinând mereu primele locuri în concursuri atât la individual, cât şi cu echipa. Aceşti lugojeni vor reprezenta şi echipa masculină de la lotul naţional de gimnastică începând cu anul 1976.

“Antrenorii de la lot care ne-au preluat la Bucureşti au fost foarte multumiţi: mobili-tate, forţă şi un bagaj de elemente consid-erabil”, ne-a declarat Ionaşiu. Acea generaţie a fost prima de la lotul de se-niori, din care au făcut parte 5 lugojeni deodată.

Dintre cei cinci, Valentin Pintea obţine în anul 1985 la Campionatul European de la Oslo locul III la inele, în anul următor participă cu echipa la Olimpiada de la Los Angeles, obţinând locul VI la sol şi locul XV la individual compus, iar la Olimpiada următoare din 1988, obţine la Seul locul

VII cu echipa, formată din: Marian Rizan, Adrian Sandu, Nicoale Bejenaru, Marius Toba şi Marius Gherman. Lugojeanul Vali Pintea este în prezent antrenor de gimnastică feminină în Oslo, Norvegia.

Un alt lugojean, care de asemenea este stabilit în Norvegia, este Octavian Ionaşiu, care a participat în 1978 la primele Cam-pionatele Europene de Juniori din Italia, apoi în 1981 la Campionatele Europene de Seniori, urmate de Campionatele Mon-diale din 1981 şi 1983.

Lugojul însă mai are un reprezentant de seamă, care antrenează în prezent în Ger-mania. Kurt Szilier s-a născut la Lugoj în 1957 şi a început să practice gimnastica la Şcoala sportivă din Lugoj, apoi la cea din Timişoara. Dupa plecarea sa la lotul naţional de gimnastică, obţine nenumărate medalii de aur la Campi-onatele Internaţionale ale României între anii 1976-1980. Un an mai târziu, obţine locul III la cal la Campionatul European de la Roma, iar la Olimpiada din 1980 de la Moscova obţine un considerabil loc VIII la bară, alaturi de Dan Grecu, precum şi locul

83



IV cu echipa, după URSS, Germania de Est.

Campionatul Mondial din 1981 de la Mos-cova reprezintă un moment istoric unic pentru oraşul Lugoj, prin participarea lugojenilor Octavian Ionaşiu, Kurt Szilier, Valentin Pintea şi Dumitru Sîrbu în echipa masculină care ocupă la acel campionat locul IX în lume.

Lugojeanul, Adrian Ianculescu, în prezent antrenor la lotul naţional de juniori de la Bistriţa, obţine de-a lungul carierei sale în gimnastică mai multe rezultate considera-bile. Acesta participă la Campionatele Mondiale din 1994 de la Dortmund unde obţine un loc X cu echipa, apoi în anul următor la Sabae se clasează pe locul III cu echipa. În anul 1996, Ianculescu participă la Campionatul European de la Copenhaga. Anul 1997 îi aduce lui Adrian medalia de bronz la sărituri la Mondialele de la Lausanne, precum şi locul VII cu echipa. În anul 1992, Adrian Ianculescu participă la Olimpiada de la Barcelona, iar 4 ani mai târziu participă şi la Olimpiada

de la Atlanta.

Istoria gimnasticii lugojene a fost până în prezent presărată cu participări la cele mai importante competiţii de nivel mondial, de foarte mulţi sportivi, care au luat parte alături de mari nume la cele mai semnifi-cative campionate, reprezentând cu onoare România, precum şi oraşul Lugoj.În anul 2011, lotul naţional de gimnastică are în componenţa sa din nou un număr de 3 sportivi lugojeni: Andrei Savu, Ionut Todor şi Victor Banicioiu. Sperăm ca istoria să se repete şi să auzim din nou de sport-ivii lugojenii, care participă şi obţin medalii la Campionatele Europene, Mondiale şi la Olimpiade.

De asemenea sperăm ca viitoarele speranţe, care în prezent se mai antrenează la Lugoj: Rafael Szabo, Alex Bănicioiu, Lazăr Crăiniceanu, Lorenzo Pecie, Marian Toda să le calce legendelor mai sus amintite pe urme.

Gymlugoj.blogspot.com

84



MARIA RĂUŢĂ:

Originară din Focşani, Maria Răuţă a făcut primii paşi spre o reputaţie în gimnastică

la Campionatele Naţionale Junioare 2009 în categoria 3, unde a câştigat titlul la in-dividual compus. După victoria asta, a adăugat titlurile la bârnă şi la sol în aceeaşi competiţie, ceea ce înseamnă că a avut un bilanţ de 3 medalii de aur pentru acest concurs.

În 2010, şi-a început sezonul la campio-natul naţional pe echipe al junioarelor în categoria 2, la Buzău, unde a ieşit pe locul 2 în echipe şi pe locul 4 pe planul individual. Mai târziu în an, oricum, provo-carea ei a fost putin mai grea la campio-natul naţional de la Reşiţa, unde s-a luptat cu Larisa Iordache, Diana Bulimar şi

Portret de gimnastă - Maria Răuþă şi Irina Păun

Cum aproape toată atenţia noastră fiind concentrată în jurul pregătirii senioarelor, uităm uneori că gimnastele junioare reprezintă viitorul gimnasticii românesti. Într-adevăr, în timp ce gimnastele senioare sunt expuse în toată lumea pentru performanţele lor, micuţele sunt în pregatite să fie vedetele de mâine în sportul lor. Ambiţia, răbdarea şi dorinţa de a câştiga sunt calităţii necesare în lotul de gimnastică românesc.

În domeniul ăsta, în ultima vreme, am putut observa performanţele junioarelor Maria Răuţă şi Irina Păun, ambele antrenându-se la lotul naţional de la Deva şi fiind prin cele mai promiţătoare junioare. Deja, la vârsta lor, au participat la două competiţii internationale care s-au desfăşurat în Africa de Sud şi în Franţa. Cu caracteristicile diferite ale fiecăreia şi cu de-terminare ar putea realiza visul tuturor gimnastelor: faptul de a participa la Jocurile Olim-pice.

SPERANȚE PENTRU VIITORFoto: Fangymnastics

85



multe altele… Din păcate, n-a reuşit să ne arate ceea ce e capabilă să facă. Cu un punctaj total de 47.6, o medalie a fost imposibilă pentru gimnastă şi a ocupat locul 10, depăşind doar 3 gimnaste.

În noiembrie, în cadrul campionatului naţional al junioarelor din Bacău, a realizat cea mai bună nota ei la individual compus pentru anul 2010, 51.300. Confirmaţia talentului ei a fost aproape evidentă pentru evenimentul acesta, unde s-a aflat pe poziţia a treilea la individual compus, câştigând de asemenea medaliile de argint la bârnă şi la paralele şi medalia de bronz la săritură. Succesul a fost întreg.

Cup, o competiţie reputată în Franţa. Chiar dacă nu şi-a făcut integralele perfect, ne-a încântat cu un exerciţiu plin de viaţă la sol şi s-a clasat în finala la bârnă în categoria « Top Massilia ». Oricum, ghinionul a con-tinuat şi a căzut. Locul 7 pe acest aparat în finala a fost singura « recompensa » concretă pentru ea, însă a câştigat multă experienţă.

Trei săptămâni mai târziu, în cadrul lui « Bumbo Cup », a avut o altă şansă de a fi remarcată. Calibrul concursului a fost destul de mare, cu participaţiile gimnaste-lor din patru ţări diferite. Notată cu 13.475 la bârnă, Maria a fost devansată doar de trei gimnaste pe acest aparat.

În concluzie, Maria Răuţă mai are mult de făcut înainte să devină campioana olimpică, dar am multă încredere în ea.

Daca îşi stăpâneşte emoţiile, cred că e capabilă să ne arate elemente minunate, interpretate cu o uşurinţă deconcertantă.

Tare, Maria!

După aceste competiţii, o perspectivă nouă s-a deschis pentru Maria: concursuri internaţionale. Într-adevăr, a avut oportu-nitatea de a participa la Massilia Gym

Chiar dacă nu şi-a făcut integralele perfect, ne-a încântat cu un exerciþiu plin de viaþă la sol

86



Ieşirea din umbră a Irinei a fost poate mai puţin spectaculoasă decât cea a Mariei, dar faptul e că a fost foarte constantă în aproape toate competiţiile unde s-a aflat şi că a câştigat medalii la multe ocazii ne dă speranţe. De exemplu, la campionatul naţional de juniori pe echipe de la Bacău în 2009, în categoria 3, a fost doar devansată de Oana Stefanache la indi-vidual compus şi şi-a ajutat echipa să câştige titlul în concursul pe echipe.

Putem menţiona şi campionatul naţional şcolar din acelaşi an, în categoria 3, unde s-a demarcat încă o dată, obţinand o medalie de bronz la individual compus, una de argint cu echipa şi o alta de bronz

IRINA PĂUN:

Probabil mai strălucitoare decât colega ei, Irina ne-a demonstrat multe ori valoarea ei. Având în vedere faptul că şi-a debutat sportul în acelaşi club decât cu Sandra Izbaşa (Steaua Bucureşti), talentul Irinei arată poate mai puţin extraordinar. Dar să nu ne înşelăm, pentru că în spatele unui zâmbet fermecător se ascunde o deter-minare de campioană.

SPERANŢE PENTRU VIITORFoto: Fangymnastics

87



la paralele. Despre campionatul naţional junior individual, care a avut loc la Focşani, deşi n-a putut face mai mult decât poziţia 16 la individual compus, şi-a adunat forţele pentru finalele pe aparate, unde a cucerit bronzul la săritură.

Dacă ne oprim după concursurile din anul 2009, palmaresul Irinei e deja mai mult decât excepţional. Dacă ne uităm şi la re-zultatele sale din 2010, e minunat. La campionatul naţional al junioarelor de la Buzău s-a ilustrat în mod semnificativ, ter-minând pe prima poziţie a clasamentului individual în categoria 3. A depăşit-o pe Ioana Badea (care a luat argintul) cu mai mult decât un punct, confirmându-ne încă o dată enormul ei talent.

La campionatele naţionale de la Reşiţa, când s-a confruntat cu gimnaste junioare mult mai experimentate decât ea, ne-a uimitat literalmente. A realizat exerciţii foarte bine executate şi ne-a demonstrat o maturitate foarte rară pentru vârsta ei. S-a aflat pe locul 4 la individual compus probabil pentru că nu avea o dificultate suficientă să termine pe podium, dar a izbutit să le depăşească pe gimnaste ca Maria Bâlea şi Georgiana Gheorghe care au ajuns la lotul naţional de la Izvorani. În cadrul finalelor pe aparate, se clasase pe cele 4 aparate. A câştigat bronzul la paralele şi argintul la sol, fiind întrecută doar de Larisa Iordache, campioana europeană junioară la acest aparat. Putem zice că bilanţul acestei competiţie a fost foarte pozitiv pentru Irina.

Parcursul spre medalii a continuat la cam-pionatul naţional al junioarelor de la Bacău. S-a demarcat cu exerciţii foarte di-namice şi efectuate cu veselie. A zburat

A realizat exerciþii foarte bine executate şi ne-a demonstrat o

maturitate foarte rară pentru vârsta ei.

Palmaresul Irinei e deja mai mult decât excepþional

88

AUTOR: Aurelie


cu uşurinţă spre aurul la individual compus, obţinând un punctaj total de 55.150, aproape 2 puncte mai sus decât rivala ei, Ioana Badea, care a terminat o altă dată cu medalia de argint. Irina s-a impus şi în finalele pe aparate, unde a adăugat 4 medalii de argint la colecţia ei.

Presiunea a fost probabil mai importantă la Massilia, o competiţie internaţională în Franţa. A fost prima ieşire din România a Irinei pentru un turneu de gimnastică. Un fapt e sigur, dacă era nervoasă, nu a arătat-o, ci şi-a stăpânit emoţiile. La indi-vidual compus, a terminat în mijlocul plo-tonului, pe locul 11, fiind notată cu 50.950. Trebuie să menţionăm faptul că a concurat contra gimnaste că Tatiana Na-bieva şi Aurélie Malaussena, care au par-ticipat la mondialele de la Rotterdam. În categoria mai specifică a junioarelor, s-a clasat în finalele la bârnă şi la sol. Şi-a făcut combinaţiile foarte bine la bârnă, iar a executat un cuib minunat. A urcat pe prima treaptă a podiumului, cu o notă de 13.850. La sol, a sfârşit la un pas din po-diumul (diferita printre ea şi bronzul era de 0.25). Putem zice că această competiţie

a fost benefică pentru gimnastă, care a putut câştiga experienţă şi care a fost remarcată de arbitri internaţionali.

Ultimul concurs al Irinei pentru 2010 a avut loc în Africa de Sud. Opusă lui Kate-lyn Ohashi şi Mckenzie Wofford a ieşi cu poziţia 5 la individual compus. Oricum, a obţinut nota a doua la bârnă, confirmân-du-se potenţialul la acest aparat, în timp ce a fost pe locul 3 la sol în calificări. În finale a luat bronz la bârnă.

Dacă ne gândim la toate realizările ale Irinei, constatăm că are un talent imens în gimnastică. Să sperăm că va avea un viitor favorabil şi că îşi va îndeplini obiec-tivele personale.

Tare, Irina!

A obþinut nota a doua la bârnă, confirmându-se potenþialul la acest aparat

Un aparat la care evoluează doar gimnastele. Cele două bare sânt confecţionate din lemn şi fibră de sticlă. Este aparatul care de-a lungul vremii a suferit cele mai multe schimbări în componenţa exerciţiilor. Acum este obligatoriu ca exerciţiile să conţină urcarea, zboruri între bara de sus şi cea de jos, desprinderi, două întoarceri diferite, stând în mâini şi coborârea.

Paralelele inegale

Gimnastica aerobicăCalendar competiþional 2011

919396



Interviu

91

Definiţie. Combinaţii de dans aerobic, paşi, împreună cu mişcari ale braţelor cu un nivel ridi-cat de coordonare efectuate în acelaşi tempo cu muzica pentru a crea secvenţe dinamice, ritmice şi continue. Sportul aerobic este un sport de competiţie care îi captivează pe cei pasionaţi de sport, fiind o combinaţie unică de coregrafie aerobică şi elemente de gimnastică.

ISTORIC

Gimnastica aerobică a urmat îndeaproape gimnastica artistică cu rezultate presti-gioase pe plan mondial şi european. Pe plan internaţional gimnastica aerobică din România a devenit deschizătoare de drumuri şi model pentru definirea con-ceptului acestei noi discipline sportive.

DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE

TEHNIC SAU TACTIC

Efortul specific în gimnastica de performanţă este de intensitate variabilă, intensitatea şi durata fiind determinate de gradul de dificultate al exerciţiilor, de numărul de repetări, de durata pauzelor.

Sistemul competiţional se referă la modul de organizare şi desfăşurare al competiţiilor de gimnastică aerobică.

Competiţiile se desfăşoară astfel:

- competiţii scolare;- competiţii judeţene;- diverse cupe (Cupa României, Cupa "Cetate" Deva, Cupa Farul Constanţa etc);



GIMNASTICA AEROBICĂ

ENERGIE ȘI PASIUNE Foto: Marcu Iulia Andreea

92

AUTOR: Marcu Iulia Andreea


Începând de la vârsta de 12 ani sportivii pot participa în proba de individual

- campionate naţionale şi internaţionale;- campionate balcanice, europene şi mon-diale;- jocurile mondiale.

Principalele prevederi regulamentare cuprind condiţiile participării gimnaştilor la diferite compeţii. De exemplu: Categoria a III-a (juniori 3) cuprinde participarea copiilor cu vârste cuprinse între 9-11 ani. Programul prezentat de participanţi la această categorie trebuie să respecte elementele impuse de Federaţia Română de Gimnastică la aceasta categorie.

Categoria a II-a (juniori 2) cuprinde participarea sportivilor cu vârste cuprinse între 12-14 ani. De menţionat că în-cepând de la vârsta de 12 ani sportivii pot participa în proba de individual.

Categoria I (juniori 1) cuprinde partici-

parea sportivilor cu vârste cuprinse între 15-17 ani.

Seniori (minim 18 ani)

PROBELE SUNT:

-Individual feminin;-Individual masculin;-Perechi (fată + băiat);-Trio;-Grup (6 sportivi).

ECHIPAMENTUL ESTE IMPUS ŞI SE COM-

PUNE DIN:

La fete: Tenişi, şosete albe, dress-uri, cos-tumul de gimnastică, iar părul prins în coc.La baieţi: Tenişi, şosete albe şi costumul de gimnastică.

O condiţie impusă este ca atât costumul ales de concurent, muzica, cât şi exerciţiul trebuie să fie într-o armonie perfectă.

93

Anul 2010 a fost un an plin de realizări şi schimbări la nivelul lotului nostru. Au venit fete noi, au plecat altele. În anul 2010 am evoluat, am învăţat elemente noi, am schimbat core-grafii şi am participat la multe concursuri în tara. Printre cele mai importante, şi care au un loc special în amintirile noastre, sunt cele de la Arad, Oradea, Craiova şi Bucureşti.

În primul weekend din luna iunie am plecat către Arad, cu o zi înainte de con-curs. A fost un drum lung şi obositor de zece ore cu microbuzul. În seara în care am ajuns am sărbătorit ziua de naştere a

unei colege, care a împlinit 18 ani. Oricât de mult ne-am fi dorit noi, am primit doar o bucăţică mică de tort, iar ora de culcare




MUNCĂ, VESELIE: O ECHIPAFoto: Mihai Maria Alexandra

94

AUTOR: Mihai Maria Alexandra


O ECHIPĂ PUTERNICĂFoto: Mihai Maria Alexandra

nu s-a prelungit pentru că a doua zi ne aştepta concursul, care a fost internaţional şi la care au participat 15 loturi din ţară şi din Ungaria. A fost un concurs greu, de nivel ridicat, cu arbitri internaţionali în juriu, cu mulţi participanţi şi multă concurenţă. Lotul nostru s-a prezentat respectabil, obţinând un loc I şi mai multe locuri II şi III.

Două săptămâni mai târziu am plecat către Oradea, primul concurs la care am fost fără doamna antrenoare. De data aceasta drumul a fost mai lung, de

douasprezece ore, şi foarte obositor. tatea de premiere a fost specială pentru lotul nostru; doua colege s-au retas din activitate şi chiar dacă doamna antrenoare nu a fost cu noi, am avut grijă ca cineva din juriu sa spună câteva cuvinte pentru cele două colege care s-au retras. De ase-menea au primit din partea noastră câte un trofeu, pentru toată activitatea lor în cadrul lotului nostru.

Câteva luni mai târziu, la începutul lui

95



Anul 2011 ne găseşte în plină pregătire pentru concursurile care vor urma. După ultimul concurs avut în decembrie 2010, am început pregătirea fizică ce a durat până la începutul lunii februarie. Antrena-mentele şi-au modificat structura: după încălzire am trecut direct la programe de forţă. Am lucrat pe diferite grupe, astfel încât, într-o săptămână ne antrenăm toţi muşchii. Trambulina pentru sărituri a deve-nit noua noastră bună prietenă. Într-un colţ al sălii încă se află ganterele cu care am lucrat în toată această perioadă. Am învăţat elemente noi, am mărit dificultatea exerciţiilor si am îmbunătăţit execuţia. Anul acesta vom avea opt concursuri în oraşe diferite şi cel puţin tot atâtea spec-tacole. Vom avea patru concursuri în pe-rioada mai-iunie si încă patru în perioada octombrie-noiembrie. În momentul de faţă suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru primul concurs care va avea la începutul lunii mai, la Târgu Jiu. Va fi un concurs naţional, la care vor par-ticipa aproximativ zece loturi din toată ţară Ne punem toate speranţele în acest con-curs şi sperăm ca totul să fie bine.

noiembrie am participat la concursul orga-nizat în oraşul nostru, la noi acasă cum obişnuim să spunem. E un sentiment foarte plăcut să ştii ca sunt alături de tine toţi cunoscuţii şi că te încurajează. Con-curs a descurs normal, au participat aceleaşi loturi cu care ne întălnim de obicei, însă cel îl face special e faptul că a fost la noi acasă. La începutul lunii decembrie am avut ul-timul concurs la Bucureşti, cel mai mare şi cel mai important concurs din an. Au venit peste 20 de loturi din toată ţara, iar concurenţa a fost una acerbă. Cu toate astea, lotul nostru s-a prezentat admirabil şi am încheiat anul competiţional cu mai multe locuri I, II şi III.

Anul 2011 ne găseşte în plină pregătire pentru concursurile care vor urma. După

ultimul concurs avut în decembrie 2010, am început pregătirea fizică ce a durat până la începutul lunii februarie. Antrena-mentele şi-au modificat structura: după încălzire am trecut direct la programe de forţă. Am lucrat pe diferite grupe, astfel încât, într-o săptămână ne antrenam toţi muşchii. Trambulina pentru sărituri a deve-nit noua noastră bună prietenă. Într-un colţ al sălii încă se află ganterele cu care am lucrat în toată această perioadă. Am învăţat elemente noi, am mărit dificultatea exerciţiilor si am îmbunătăţit execuţia. Anul acesta vom avea opt concursuri în oraşe diferite şi cel puţin tot atâtea spec-tacole. Vom avea patru concursuri în pe-rioada mai-iunie si încă patru în perioada octombrie-noiembrie. În momentul de faţă suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru primul concurs care va avea la începutul lunii mai, la Târgu Jiu. Va fi un concurs naţional, la care vor par-ticipa aproximativ zece loturi din toată ţară Ne punem toate speranţele în acest con-curs şi sperăm ca totul să fie bine.

Am lucrat pe diferite grupe, astfel încât, într-o săptămână ne antrenam toþi muşchii

96

Interviu Adela UdreaTVR Craiova - Prichindeliada



CE ACTIVITATE LE PROPUNEŢI PRICHIN-

DEILOR AICI LA PALATUL COPIILOR?

La cercul de gimnastică aerobică activi-tatea se desfăşoară pe nivele de vârstă, de la 5 ani vârsta minimă, până la 18 ani, pentru începători, avansaţi şi performanţă. Cei începători vin odată pe saptămână, avansaţi de două ori, iar cei de la performanţă vin de trei, chiar 4 ori pe săptămână, pentru ca nu putem să ne “permitem” să obţinem performanţă fără o activitate intensă, ceea ce presupune an-trenamente suplimentare.

CE ÎI MOTIVEAZĂ PE CEI MICI SĂ VINĂ

ÎNTR-UN NUMĂR NUMEROS LA CURS?

Eu zic că este un curs atractiv şi de cele mai multe ori îi motivează participarea la multe concursuri în ţară. La specificul nostru în fiecare an se organizează cel puţin şapte concursuri de nivel interjudeţean, naţional si internaţional.

CE CALITĂŢI TREBUIE SĂ AIBĂ UN COPIL

PENTRU GIMNASTICA AEROBICĂ?

De obicei, pentru selecţia unei grupe de performanţă este bine ca acest copil să aibă calităţi native, mobilitate, forţă... Dar

sunt bineveniţi şi ceilalţi copii pentru că îi pregătim un an, doi, după care îi selectăm.

CE LE DEZVOLTĂ GIMNASTICA AEROBICĂ

COPIILOR? DE CE ESTE BINE SĂ O PRAC-

TICE DE LA O VÂRSTĂ ATÂT DE FRAGEDĂ?

Este bine să vină încă de micuţi, de la vârsta de 5-6 anişori, se iniţiază în acest sport, dar pe mine lucrul cel mai mare, care mă face să mă simt cel mai bine este faptul că încearcă să practice un sport. Practicarea unui sport presupune în primul rând disciplină. Un copil care face indife-rent ce, o formă de mişcare, ştie să so-cializeze, relaţionează foarte bine. Ne-maivorbind ce armonios se dezvoltă or-ganismul unui copil care practică sport.

CÂND SE POT ÎNSCRIE COPII LA CURS?

De obicei înscrierile se fac în perioada 15 septembrie – 1 octombrie în fiecare an. Acum suntem în semestrul II, se mai pot face înscrieri direct la cadrele didactice. Orice copil e binevenit, oricând. Niciodată nu ştii cine îţi bate la uşă.

feedback: [email protected]

revista tare! nr. 2

Documents