OCTOMBRIE2011anul XIXNr. 398

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa PPoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

3Ma[ini de lux folosite la \n[elareaunor societ`]i de asigurare

5Jocurile de noroc pe „sub mas`“

10-11Recens`mântul - cui deschizi u[a?!

8-9No]iunile de „func]ionar“ [i „func]ionar public“

18-20Sc`parea din infern prin autoeducare

22-23Modalit`]i de cooperare interna]ional` \n lupta \mpotriva criminalit`]ii

16-17Misterul diademei otr`vite

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Viorel VASILE

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

|n contextul modific`rii Legii 295/2004privind regimul armelor [i muni]iilor prinLegea 117/27.06.2011, armele neletale destinate autoap`r`rii au fost trecute întotalitate sub regimul autoriz`rii, similarregimului aplicabil armelor letale, stabilindu-se condi]ii mai restrictive privindprocurarea [i de]inerea acestora.

La începutul lunii octombrie, în eviden]eleServiciului Arme, Explozivi, Substan]ePericuloase se aflau înregistrate 8642 persoane care de]in 15.145 arme letale(preponderent arme de vân`toare) [i22.256 persoane fizice, care de]in 25.797arme neletale.

Num`rul mare de arme neletale de]inutese datoreaz` [i faptului c` în perioada 2004-2008, conform Legii 295/2004 privindregimul armelor [i muni]iilor, acestea nuerau supuse autoriz`rii, putând fi cump`ratepe baza unei notific`ri înso]it` de o copie aactului de identitate.

În aceste condi]ii, orice persoan` interesat` a beneficiat de posibilitatea de a-[i achizi]iona un num`r nelimitat de armeneletale.

Din analizele efectuate la nivelul Poli]ieiCapitalei, a reie[it interesul evident al unor

categorii de persoane de a-[i procura arme[i muni]ii, pe care le-au folosit în alte scopuridecât cele pentru care au fost autorizate,respectiv comiterea unor infrac]iuni deviolen]` (tâlh`rii, [antaj, r`zbun`ri întregrup`ri infrac]ionale, intimid`ri).

De asemenea, s-a constatat o cre[tere aincidentelor spontane în care s-au folositarme neletale, de obicei pe fondul unoralterca]ii minore comise în trafic, la locurilede parcare sau datorit` consumului excesivde alcool.

Astfel, s-a decis declan[area unei ac]iunide verificare a de]in`torilor de arme [imuni]ii letale [i neletale din categoria celorsupuse autoriz`rii, ac]iunea fiind coordonat`de Directorul General al Poli]iei Capitalei, dlchestor de poli]ie Viorel Vasile [i care se vadesf`[ura în perioada 10 octombrie - 10 noiembrie 2011.

Principalele obiective ale acestei ac]iunisunt:

identificarea de]in`torilor de arme [imuni]ii care prezint` pericol pentru ordineapublic`, siguran]a na]ional`, via]a [i integritatea corporal` a persoanelor, conform datelor [i informa]iilor existente laorganele de poli]ie;

verificarea condi]iilor de asigurare asecurit`]ii armelor [i muni]iei;

verificarea valabilit`]ii documentelor încare sunt înscrise armele [i muni]iilede]inute;

instruirea posesorilor de arme [imuni]ii cu privire la modific`rile survenite înlegisla]ia în domeniu.

Men]ion`m c` la art.14 din H.G.130/2005privind normele de aplicare a legii sunt stipulate urm`toarele:

armele [i muni]iile sunt p`strate îndulapuri sau casete metalice special amenajate, care sunt asigurate cu cel pu]indou` sisteme de închidere independent`, cucheie sau cifru;

dulapurile sau, dup` caz, casetele trebuie s` fie prev`zute cu compartimentediferite care s` fie asigurate fiecare cu câte

LA ZI

Armele la control !

1POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

Directorul general al Direc]ieiGenerale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, dl chestor de poli]ie ViorelVasile a precizat c` „ac]iunea de veri-ficare a a de]in`torilor de arme [i mu-ni]ii letale [i neletale din categoriacelor supuse autoriz`rii se înscrie înparametrii principalelor obiective alePoli]iei Capitalei pentru a asigura ce-t`]enilor bucure[teni un climat de or-dine [i siguran]` public` [i o ripost`ferm` dat` grup`rilor infrac]ionaleprin anularea dreptului de de]inere aarmelor letale si neletale ale mem-brilor acestora“.

2 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

un sistem de închidere pentru p`strareamuni]iei, separat de arme, a închiz`toarelorapar]inând carabinelor [i, dup` caz, a pieseia 3-a a armelor lungi cu ]evi basculante;

armele lungi semiautomate sep`streaz` numai asigurate cu dispozitiv special, de blocare a tr`gaciului.

în cazul în care se constat` neregulireferitoare la p`strarea securit`]ii armelor [imuni]iilor, pentru care legea prevede la art.32 punctul 14 [i art.133 litera „e“, amend`contraven]ional` între 5001 - 10.000 lei, seva anun]a de îndat` comisia constituit` lanivelul Serviciului Arme, Explozivi, Substan]ePericuloase, pentru a dispune m`sura complementar` de anulare a dreptului dede]inere, port [i folosire a armelor, întrucâtcompeten]a revine serviciului de specialitate.

De asemenea, vor fi verificate persoanelecontrolate în toate eviden]ele [i aplica]iilepoli]iei, în vederea stabilirii dac` prezint`pericol pentru ordinea public`, siguran]ana]ional`, via]a [i integritatea corporal` apersoanelor, urm`rindu-se:

- dac` fac parte din grup`ri infrac]ionale;- dac` se afl` în st`ri conflictuale cu alte

persoane;

- dac` se de]in date c` sufer` de boli neuropsihice;

- alte date de interes operativ.|n prima s`pt`mân` de la declan[area

acestei ac]iuni, au fost controlate 1899 depersoane. Din totalul acestora, s-a dispusanularea autoriza]iei de de]inere pentru 192de persoane. De asemenea, au fost constatate nereguli în modul de p`strare [ide manipulare al armelor [i muni]iilor înrândul a 121 de de]in`tori.

Cu ocazia verific`rilor au fost aplicate 23de amenzi contraven]ionale, în cuantumtotal de 23.000 de lei.

De asemenea, s-a constatat de]inerea \nmod legal a unor arme letale [i neletale\nscrise pe numele tuturor membrilor defamiliei (so]ie, copii, concubin` etc.).

În urma controalelor efectuate, G.Gheorghe [i D. Emanoil au fost depista]ide]inând în mod ilegal arme supuse regimului autoriz`rii, iar 16 de]in`tori dearme neletale s-au prezentat la sec]ia depoli]ie pentru a preda armele, afirmând c`renun]` la dreptul de de]inere al acestora.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Credit foto: Corbis.com

3POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

JUDICIAR

Ma[ini de lux folosite la \n[elareaunor societ`]i de asigurare

Orientul Mijlociu a devenito pia]` foarte bun` de desfacere pentru ho]ii dema[ini de lux din România.O astfel de grupare, preocupat` s` se\mbog`]easc` \n acest moda fost pus` \n spatele gratiilor de Serviciul FurturiAuto al Poli]iei Capitalei, la\nceputul lunii octombrie,dup` patru luni desupravegheri [i investiga]ii.

Oamenii legii au \nceputverific`rile \n luna iunie,când au fost sesizate maimulte furturi de ma[iniscumpe. Anchetatorii audescoperit c`, \nc` din 2010,un grup bine organizatscosese din ]ar` cinci ma[inide lux, apar]inând unor societ`]i de leasing. Ho]ii s-au orientat c`tre Turcia,Siria, Irak, Kuweit [i Egipt,acolo unde au g`sit imediatcump`r`tori.

La \ntoarcerea \n ]ar`,„afaceri[tii“ se prezentau la

Poli]ie [i declarau c`ma[inile le-au fost furate.Urm`torul pas era s` seprezinte la societ`]ile deasigur`ri, pentru a-[i recupera banii din primelede asigurare, care nu erautocmai pu]ini dac` ]inemcont c` ma[inile valorau\ntre 20.000 [i 80.000 deeuro.

Dup` ce au fost adunatedestule probe pentru a-ipune sub acuzare pe ho]i,poli]i[tii de la Furturi Auto,sub supravegherea unuiprocuror al Parchetului depe lâng` TribunalulBucure[ti, cu suportul specializat al SRI [i sprijini]ide echipaje SSPIR, au efectuat, \n diminea]a de 5octombrie, 14 perchezi]ii peraza Capitalei [i jude]elorPrahova, Ilfov, Dâmbovi]a [iTeleorman, pentru punereaîn executare a 21 mandatede aducere, fiind depista]i:W. Lee, 29 de ani, cet`]ean

britanic, având re[edin]a înRomânia, S. Siloiu, 40 deani, D. Radu, 32 de ani, D.Mihai, 38 de ani, T. Mladin,40 de ani, P. Tiberiu, 26 deani, G. Marius, 36 de ani, M.C`t`lin, 25 de ani, P.Cristian, 35 de ani, S.Gabriel, 29 de ani, M.Constantin, 23 de ani, T.Constantin, 41 de ani, D.Robert, 19 ani, B. Georgian,30 de ani, S. Cristian, 44 deani, F. Claudia, 39 de ani, F.Drago[, 26 de ani, B. Anton,66 de ani, I. Eugeniu, 48 deani, V. Dacian, 32 de ani [iM. Radu, 44 de ani.

Din cele 21 de persoaneaduse la audieri, anchetatorii au decis ca 10dintre ele s` fie re]inute. Maiapoi, Curtea de ApelBucure[ti, \n urma recursurilor introduse deavoca]ii acestora, a decis cacei 10 s` r`mân` \n spatelegratiilor, respingând recursurile.

|n dosarul instrumentat depoli]i[tii de la Furturi Auto [ide procurorii ParchetuluiCapitalei a fost audiat [ipre[edintele „AstraAsigur`ri“, Radu Must`]ea,dar [i un angajat al unei altecompanii de asigur`ri,„UniCredit Leasing“.

Societ`]ile de asigurarep`gubite se vor constituiparte civil` \n procesul ce vaurma, pentru a-[i recuperapagubele produse de ho]i,care dep`[esc câteva sutede mii de euro.

AA.. SSoorriinnCredit foto: Corbis.com

4 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

ECONOMIC

Fiscalitatea ridicat`, existent` \n majoritateastatelor lumii, a determinat atât persoanelejuridice cât [i pe cele fizice s` valorifice, \n condi]iimoderne, arta de a evita c`derea \n câmpul deatrac]ie al legii fiscale. Evaziunea fiscal` esteuna dintre principalele metode folosite pentruexonerarea de la plata obliga]iilor fiscale,printr-o porti]` legal` numit` „companiile offshore“.

Termenul „offshore“ desemneaz` un teritoriusituat dincolo de ]`rm, „\n larg“. Potrivit dic]ionarului anual al revistei „The Economist“,companiile offshore sunt firme \nregistrate \nanumite ]`ri sau jurisdic]ii care au o legisla]iefiscal`, fie f`r` impozite, fie cu impozite foartesc`zute, ce nu desf`[oar` \ns` activit`]i peteritoriul statului unde sunt \nmatriculate. Acestejurisdic]ii \n care „la]ul“ fiscal este inexistent, suntcunoscute sub denumirea de paradisuri fiscale. |ngeneral, scopul cre`rii unor astfel de companiieste de a aduna profitul acumulat, care r`mâneneimpozabil sau impozabil cu un procentajnesemnificativ [i care poate fi scos de ac]ionaridin societate sub form` de dividende, acestear`mânând, la rândul lor, neimpozabile.

Cu siguran]`, afacerile offshore sunt afaceride anvergur`. Exist` date c` aproape 60% dindepozitele de valut` ale omenirii sunt\nmagazinate \n b`nci offshore, iar 35% dinvaloarea comer]ului mondial de bunuri [i servicii trece prin centre offshore sau prin paradisuri fiscale.

O alt` caracteristic` a centrelor offshore estefaptul c` ele sunt specializate \n func]ie de serviciile pe care le ofer`. De exemplu, InsuleleBermude sunt specializate \n domeniul asigur`rilor [i reasigur`rilor, Luxemburg, Dublin[i Insulele Guernsey sunt \n fruntea fondurilor deinvesti]ii offshore, Insula Cayman este placa turnant` a trusturilor offshore, iar Jersey ab`ncilor. Tot prin Insula Cayman trec [i asigur`rile medicale, \n timp ce Arhipelagul Barbados estespecializat \n corpora]iile str`ine de import -export. De aceast` porti]` legal` profit` [i ceicare opereaz` ilegal. Mar]i, 18 octombrie, subcoordonarea Parchetului de pe lâng` TribunalulBucure[ti, Serviciul de Investigare a Fraudelor alPoli]iei Capitalei, beneficiind de suportul Direc]ieiGenerale de Informa]ii [i Protec]ie Intern` [iServiciul de Investigare a Fraudelor C`l`ra[i, adeclan[at o ac]iune pentru destructurarea unuigrup infrac]ional, care în perioada martie 2010

- iulie 2011, prin M. Yehia, Y. Omar, J. Mowafak[i A. Florea, împuternici]i prin procur` special`în numele unor societ`]i comerciale, au înf`]i[atdatorii inexistente ale uneia dintre societ`]i c`treo societate de tip offshore, pentru a transfera lapre]uri subevaluate bunurile de care se bucurasocietatea, în frauda creditorilor. Mai mult,cunoscând c` una dintre societ`]i are datoriiimportante c`tre bugetul de stat, s-a constatat c`aceasta figureaz` cu debite restante la bugetul destat [i bugetul asigur`rilor sociale [i fondurilorsociale cu suma de peste 2.000.000 de lei, dincare aproximativ 160.000 de lei cu re]inere la surs`,învinui]ii au urm`rit cesionarea fictiv` a p`r]ilorsociale [i declararea fictiv` a sediului social, pentru a se sustrage de la plata acestor datorii.Totodat`, la solicitarea celor patru, un beneficiar aefectuat pl`]i de aproximativ 270.000 de lei directîn conturile societ`]ii offshore, la fel procedând [io alt` societate comercial`, care a efectuatpl`]i de aproximativ 70.000 de lei în contulaceleia[i societ`]i offshore.

Dup` ce au derulat activit`]i comerciale înnumele societ`]ii [i au acumulat datorii la bugetulde stat, constând în TVA, impozit pe profit, contribu]ii cu re]inere la surs`, cei patru aucesionat societatea unui cet`]ean str`in [i audeclarat un sediu fictiv, unde nu sunt de]inutedocumente contabile [i nici nu se desf`[oar`activit`]i lucrative pentru a nu se putea executa silit de c`tre Agen]ia Na]ional` deAdministrare Fiscal`, în vederea recuper`riidatoriilor c`tre bugetul de stat.

Cei patru sunt urm`ri]i penal sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de evaziune fiscal`, bancrut` frauduloas`, transmitere fictiv` ap`r]ilor sociale în scopul îngreun`rii sau sustragerii de la urm`rirea penal` [i sp`lare debani, prejudiciul fiind estimat în acest momentla aproximativ 3,5 milioane de euro.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

B`ie]ii „de[tep]i“ ai economiei subteraneCredit foto: Corbis.com

5POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

ECONOMIC

Explozia firmelor care seocup` cu jocurile de noroc acunoscut un trend ascendent\n România \n ultimii ani, caun r`spuns la nevoia românilorde a câ[tiga bani mul]i cuinvesti]ii mici, ajuta]i [i de undram de noroc. Dar, ceea cenu [tiu mul]i dintre cei intr`\n astfel de loca]ii, este c`\ntotdeauna „Casa câ[tig`!“.Iar cei câ]iva noroco[i, carepleac` mai boga]i decât auintrat, nu sunt mul]i, [i, \nmod sigur intr` \n calculelecelor care controleaz` astfelde jocuri. Pe lâng` firmele cuacte, au ap`rut bine\n]eles [ifirme care \ncearc` s` câ[tige partida cu statul, jucând la „cacealma“, adic` \n termenide specialitate organizeaz`cazinouri clandestine pentru anu pl`ti taxe [i impozite.

Poli]i[tii Serviciului deInvestigare a Fraudelor dinPoli]ia Capitalei au efectuatun flagrant delict la \nceputullunii octombrie, dup` ce aveauinforma]ii c` \n cartierul Rahovadin Capital`, la o firm` carefunc]iona drept club sportiv,erau organizate ilegal partidede poker. Astfel, cu ocaziadescinderii efectuate, a fostidentificat organizatorul jocurilorde noroc, în persoana lui C.Sorin, 33 de ani, din Bucure[ti,

care organiza zilnic turnee ilegale de poker, la care seacordau premii importante înbani juc`torilor, fiindu-le perceput` o tax` de participare.Totul se petrecea la subsolulcl`dirii unde era amenajat uncazino, având patru meseprofesionale de poker cu 40de locuri, sisteme pentrusupravegherea video a incintei[i a vecin`t`]ilor imobilului,programe de calculator pentrugestionarea partidelor depoker [i dealeri cu experien]`.

Au fost surprin[i în timpuljocului 31 de juc`tori, mizaturneului fiind 10.000 lei.Toate bunurile utilizate (mesede joc, bani, calculatoare,aparatur` electronic` etc.) aufost ridicate în vederea confisc`rii speciale. Valoareaprejudiciului cauzat bugetuluide stat consolidat prin neplatataxelor de autorizare [ilicen]iere este de 1.400.000 lei.To]i juc`torii au fost condu[ila sediul Poli]iei Capitalei -Serviciul de Investigare aFraudelor, în vederea aplic`riide sanc]iuni contraven]ionalepentru participarea la jocuride noroc ilegale. Cercet`rilesunt continuate împotriva luiC. Sorin sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de evaziune fiscal` [i desf`[urare f`r` licen]`

sau autoriza]ie a oric`reia dintre activit`]ile din domeniuljocurilor de noroc.

„P`c`nele“ cu probleme

|n acela[i registru, poli]i[tiiServiciului de Investigare aFraudelor - Sectorul 2 Poli]ie,au ac]ionat în mai multe punctede lucru ale unor societ`]icomerciale, situate pe [os.Fundeni, str. Ferdinand [i str.Câmpul Mo[ilor, fiind verificatecum sunt organizate [iexploatate jocurile de noroc\n ceea ce prive[te m`rcile [iindica]iile geografice, precum[i drepturile de autor [i drepturile conexe. Cu aceast`ocazie, împreun` cu comisariai G`rzii Financiare [i exper]iiBiroului Român de MetrologieLegal`, au fost verificate treifirme unde se desf`[urauactivit`]i de jocuri de noroc,fiind constatate trei infrac]iunipentru care comisarii G`rziiFinanciare Bucure[ti au aplicato amend` de 8000 lei [i auconfiscat aproximativ 1200 lei.

La una din societ`]i,reprezentat` de O. Teodor, 50de ani, au fost depistate cinciaparate de joc de tip slot-machine, din care patruaveau instalate pe ele programe de joc contraf`cute.

Echipamentele au fost sigilate [i indisponibilizate, valoarea total` a bunurilorfiind de aproximativ 45.000 lei.

Cercet`rile sunt continuatede poli]i[tii Serviciului deInvestigare a Fraudelor, fa]`de O. Teodor, sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii privinddrepturile de autor [i drepturile conexe privind organizarea [i exploatareajocurilor de noroc.

AA.. SSoorriinn

Jocurile de noroc pe „sub mas`“

Credit foto: Corbis.com

6 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

NATO

John Herz (analist politic [i sociolog german)afirma c` „tr`im \ntr-o epoc` \n care amenin]areala adresa supravie]uirii noastre - supra\nc`rcareanuclear`, foametea [i expansiunea resurselorenergetice, distrugerea habitatului omului -preocup` toate na]iunile [i popoarele [i prinurmare trebuie s` afecteze procesul de luare adeciziilor pe plan extern, ca [i concep]iiledespre securitate“.

|n acest context, \n perioada 7-10 octombrie2011 a fost g`zduit` la Bucure[ti, a 57-a Sesiuneanual` a Adun`rii Parlamentare a NATO.

Alian]a Nord-Atlantic` este un mecanism deinterven]ie militar, dar [i politic, fondat pe bazaunui Tratat \ntre statele membre, acceptat dec`tre acestea \n urma dezbaterilor publice [i aunor procese parlamentare specifice. Tratatulsprijin` drepturile individuale ale acestora, precum [i obliga]iile interna]ionale pe care leau statele, conform Cartei Na]iunilor Unite.Fiecare ]ar` membr` este obligat` s` \[i asumeatât riscurile [i responsabilit`]ile cât [i avantajelesecurit`]ii colective, angajându-se s` nu iaparte la nici un alt acord interna]ional care arputea intra \n conflict cu clauzele Tratatului.

Scopul esen]ial al NATO este de a asiguralibertatea [i securitatea tuturor membrilor s`i,prin mijloace politice [i militare, \n conformitatecu Tratatul Nord-Atlantic [i cu principiile CarteiNa]iunilor Unite.

NATO reprezint` leg`tura transatlantic` prinintermediul c`reia securitatea Americii de Nordeste \n permanent` conexiune cu securitateaEuropei. Ea este manifestarea practic` a efortului colectiv depus de c`tre membrii s`i,pentru sus]inerea intereselor lor comune \nproblema securit`]ii.

La Summit-ul de la Lisabona 2010, lideriiNATO au adoptat un nou concept strategic, desecuritate, func]ional pentru urm`torii zece ani.Acest document stabile[te viziunea NATO pentru o Alian]` activ` [i evolutiv`, capabil` dea-[i ap`ra membrii \mpotriva amenin]`riloractuale. Astfel, noul plan strategic:

- deschide calea pentru Alian]` de a-[i moderniza pentru efectuarea securit`]ii colective, iar \n acela[i timp s` continue promovarea stabilit`]ii interna]ionale;

- \ndeamn` alia]ii s` investeasc` \n segmentele primordiale, pentru a fi capabil decontracararea oric`ror poten]iale atacuri cibernetice (informa]ionale) sau cu rachetebalistice;

- ofer` statelor mai multe oportunit`]i decooperare [i dialog;

- angajeaz` NATO \n privin]a reconsolid`riirela]iilor [i cooper`rii strânse cu Rusia.

|n cadrul Summit-ului de la Lisabona 2010s-au stabilit obiectivele cât [i pa[ii stabilit`]iiinterna]ionale, \n materie de siguran]` [i securitate este reprezentat de proliferarearachetelor balistice, atât \n rândul actorilorstatali cât [i non-statali, la nivel global.

Acest nou concept urgenteaz` Alian]a de aimplementa scuturi antirachet` \n spa]iul euro-atlantic pân` \n luna iunie 2011.

Pe lâng` obiectivul primordial al acestuisummit, de a consolida cooperarea, \n materiede securitate, dintre SUA [i Rusia, s-a dorit [isolu]ionarea problematicii de ap`rare [i stabilitate a teritoriului afgan.

NATO - ca alian]` militar` - trebuie s` seconfrunte cu amenin]`rile strategice curente aleprezentului [i viitorului, cât [i cu proliferareatehnologiei rachetelor balistice, aceasta constituind punctul nevralgic al securut`]iiinterna]ionale la acest moment.Credit foto: Corbis.com

Repere [i proiec]ii ale Adun`rii Parlamentarea NATO - Bucure[ti 2011

7POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

NATO

Adunarea Parlamentar` a NATO (NATO PA) -fosta Adunare nord-atlantic` - este instan]aparlamentar` care, din 1955 ofer` parlamentarilor din America de Nord [i EuropaOccidental` posibilitatea de a analiza \mpreun` problemele care fac obiectul unorpreocup`ri sau interese comune. |n ultimii ani,]inând cont de schimb`rile politice majore careau avut loc \n fosta Uniune Sovietic` [i EuropaCentral` [i de Est (CEE), Adunarea [i-a l`rgitsemnificativ num`rul membrilor [i mandatul.

Prin sesiune a Adun`rii a avut loc \n iulie1955 la Paris (la Palatul Chaillot, fostul cartiergeneral al NATO), când s-au reunit 158 de parlamentari din 14 ]`ri membre.

|n prezent AP NATO are 257 membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentelecelor 28 de ]`ri membre NATO [i 66 delega]i(f`r` drept de vot) din parlamentele a 14 stateasociate (Federa]ia Rus`, Ucraina, Austria,Azerbaidjan, Sedia, Elve]ia, Georgia, Armenia,R. Moldova, Macedonia, Bosnia [i Her]egovina,Finlanda, Serbia [i Muntenegru). La reuniuniparticip` [i parlamentari din ]`ri cu statul deobservator precum Japonia [i Kazakstan,reprezentan]i ai Parlamentului European, aiAdun`rii Parlamentare a OSCE [i ai Adun`riiUniunii Europei Occidentale, ai Adun`riiParlamentare a Consiliului Europei [i ai delega]iilor mediteraneene asociate (Algeria,Israel, Iordania, Mauritania [i Maroc.)

Adunarea Parlamentar` este complet independent` fa]` de NATO, dar constituie overig` de leg`tur` \ntre parlamentele na]ionale[i Alian]`, care \ncurajeaz` guvernele s` ]in`cont de preocup`rile acesteia atunci când seelaboreaz` legile.

O alt` func]ie a Adun`rii este aceea de aadmite \n permanen]` c` hot`rârile interguvernamentale luate \n cadrul NATOdeprind \n ultim` instan]` de aprobareaautorit`]ilor politice na]ionale, conformprevederilor constitu]ionale \n vigoare \n parlamentele alese \n mod democratic.

Misiunea principal` a Adun`rii este de ainforma [i de a apropia punctele de vedere.Ofer` parlamentarilor Alian]ei ocazia s` prezinte subiectele [i temele de interesna]ional guvernelor proprii sau organismelordecizionale ale Alian]ei [i s` se informeze reciproc asupra perspectivelor foarte diverse

care exist`, la nivel na]ional sau regional, \nprivin]a problemelor importante de interescomun. Adunarea are un rol important [i \nsensul c` permite evaluarea opiniei parlamentarilor [i publicului asupra problemelor legate de Alian]` [i pentru c`furnizeaz`, gra]ie deliberarilor care au loc \ncadrul s`u, o situa]ia precis` asupra a[tept`riorunora sau altora privind diferitele linii deac]iune ale acesteia.

Recomand`rile [i rezolu]iile pe care le formuleaz` sunt transmise guvernelorna]ionale unor organiza]ii importante [i secretariatul general al NATO, care \[i facecunoscut` pozi]ia dup` consultarea ConsiliuluiNord-Atlantic.

Principalele institu]ii de parteneriat, cooperare [i dialog sunt:

EAPC - Consiliul Parteneriatului Euro -Atlantic. Numeroasele Comitete ale NATO sereunesc cu regularitate \n format EAPC sau alParteneriatului pentru Pace;

PJC - Consiliul Permanent Comun NATO -Rusia;

NUC - Comisia NATO - Ucraina;MCG - Grupul de Cooperare

Mediteranean`. Pe lâng` \ntrunirile dintrealia]i, MCG se mai reune[te [i cu reprezentan]iai ]`rilor participante la Dialogul Mediteraneanal Alian]ei.

CCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

Credit foto: Corbis.com

- va urma -

8 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

BREVIAR JURIDIC

În alin. (2) al art. 147 C. Pen. este definit termenul„func]ionar“ ca fiind „persoana men]ionat` înalin. (1), precum [i oricesalariat care exercit` oîns`rcinare în serviciul uneialte persoane juridice decâtcele prev`zute în acel alineat“.

Din aceast` formularerezult` c` no]iunea defunc]ionar are un în]elesmai larg decât cea defunc]ionar public,cuprinzând [i orice salariatcare exercit` o îns`rcinare înserviciul altei unit`]i cu personalitate juridic`, cumar fi societ`]ile comercialepe ac]iuni, cele cu r`spundere limitat` etc.

Denumirea „orice salariat“ se refer` la salaria]iicare au contract de munc`în condi]iile prev`zute deCodul Muncii, nu [i la ceicare presteaz` un serviciupe baza unei conven]ii civile,situa]ie în care se aplic` dispozi]iile Codului Civil.Aceasta deoarece în cadrulcelor dou` ipoteze difer`

condi]iile de încadrare, drepturile, obliga]iile [ir`spunderile p`r]ilor.

Potrivit art. 147 alin. (1) C. Pen., prin „func]ionarpublic“ se în]elege „oricepersoan` care exercit` permanent sau temporar, cuorice titlu, indiferent cum afost învestit`, o îns`rcinarede orice natur`, retribuit`sau nu, în serviciul uneiunit`]i dintre cele la care serefer` art. 145“.

Art. 147 C. Pen. facereferire la art. 145 C. Pen.,care precizeaz` expres c`prin termenul „public“ seîn]elege „tot ce prive[teautorit`]ile publice,institu]iile publice, institu]iilesau alte persoane juridicede interes public, administrarea, folosirea sauexploatarea bunurilor proprietate public`, serviciilede interes public, precum [ibunurile de orice fel care,potrivit legii, sunt de interespublic“.

Aceasta presupuneexercitarea unei îns`rcin`ri

în serviciul unei unit`]i dintre cele la care se refer` art. 145 C. Pen., dec`tre orice angajat, indiferent de durata acesteiîns`rcin`ri, de titlul [i demodalitatea învestirii, pentru stabilirea acesteicalit`]i fiind neap`rat necesar` existen]a unuiraport de serviciu.

Nu poate fi consideratfunc]ionar public o persoan`care în mod sporadic ]inelocul unui func]ionar publicf`r` consim]`mântulorganelor de conducere,c`ci într-o asemenea situa]ienu exist` un raport de serviciu între aceast` persoan` [i unitatea în carelucreaz`.

Dac` o alt` persoan`decât func]ionarul denatureaz` realitatea cuprilejul întocmirii unuiînscris [i astfel, luându-seact de declara]ia acelei persoane, alterareaadev`rului este încorporat`în con]inutul actului, dec`tre un func]ionar careîntocme[te actul [i care estede bun`-credin]`, fapta nupoate fi încadrat` în art. 289alin. (1) C. Pen., ci în art.292 C. Pen., respectiv aceapersoan` va r`spunde pentru fals în declara]ii.

Exemple din practicajudiciar`

În practica judiciar` s-are]inut aceast` calitate defunc]ionar fa]` de: administratorul unei societ`]i comerciale, oficiantul po[tal, gestionarul,osp`tarul, vame[ul, agentul

No]iunile de „func]ionar“ [i „func]ionar public“

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

BREVIAR JURIDIC

de circula]ie, lichidatorii judiciari ai unor societ`]icomerciale numi]i prinhot`râre judec`toreasc`,exper]ii din cadrul unuibirou local de expertizetehnice etc.

Dintre cele trei profesii liberale - notarii publici,medicii [i avoca]ii - în literatura [i practica juridic`s-a sus]inut c` numaiavoca]ii nu au calitatea defunc]ionari, în timp cemedicii [i notarii au calitateamen]ionat`, putând fi decisubiec]i activi ai acesteiinfrac]iuni.

În acest sens s-apronun]at [i Înalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie precizândc`, în raport cu prevederileart. 147 C. Pen., caredefinesc no]iunile defunc]ionar public [ifunc]ionar în sensul legiipenale, precum [i în raportcu prevederile art. 1 dinLegea nr. 51/1995 pentruorganizarea [i exercitareaprofesiei de avocat, potrivitc`rora aceast` profesie esteliber` [i independent`, cuorganizare [i func]ionareautonom`, avocatul nu arenici calitatea de func]ionarpublic [i nici calitatea defunc]ionar.

Din decizia nr. 983 din 24aprilie 1996, pronun]at` deCurtea Suprem` de Justi]ie,Sec]ia Penal`, rezult` c`, înesen]`, medicul estefunc]ionar public din punctul de vedere al legiipenale, cu toate c` în Legeanr. 74/1995 privindexercitarea profesiei demedic s-a prev`zut expresc` medicul nu are calitateade func]ionar public.Referitor la notarul public, s-au pronun]at o serie dedecizii, în sensul c`, prin

atribu]iile exercitate, poate fisubiect activ al infrac]iuniide fals intelectual.

În decizia Cur]iiConstitu]ionale nr. 780 din 7noiembrie 2006, cu ocaziainvoc`rii excep]iei de neconstitu]ionalitate, s-aar`tat c` notarul public ]inede esen]a unei profesii independente, neavândîndatoriri, sarcini [i atribu]iispecifice reglementate dedispozi]iile referitoare lastatutul func]ionarilor publici.

Cu privire la aceste sus]ineri,Curtea a respins excep]ia de neconstitu]ionalitate,sus]inând c`, potrivit art. 3 [i4 din Legea nr. 36/1995,notarul public este învestits` îndeplineasc` un serviciude interes public, iar actulîntocmit de acesta, purtândsigiliu [i semn`tur` esteasimilat actului ce eman` dela o autoritate public`. Însfâr[it, dispozi]iile legale criticate nu contravin niciprevederilor art. 73 alin. 3,lit. „j“ din Constitu]ie.

În conformitate cu art. 14din Legea nr. 36/1995,activitatea notarilor publicise desf`[oar` în cadrul unuibirou în care pot func]ionaunul sau mai mul]i notaripublici asocia]i, cu personalulauxiliar corespunz`tor, eviden]a birourilor de notari publici [i lucr`rileprivind numirea [i încetareafunc]iei notarilor publici fiind întocmite de personalul de specialitatenotarial` din MinisterulJusti]iei. Trebuie subliniat c`, potrivit art. 17 din Legeanr. 36/1995, MinisterulJusti]iei nume[te sau suspend` din func]ie notarulpublic.

În cadrul acestor birouri,în care se presteaz` servicii

de interes public, exist`raporturi de serviciu care nupot fi restrânse numai laraporturi juridice de munc`, chiar dac` întrenotar [i biroul notarial nuexist` raporturi tipice demunc`.

Pe durata cât notarul î[idesf`[oar` activitatea încadrul biroului, el se afl` înserviciul acestui birou, ac`rui înfiin]are este dat` încompeten]a MinisteruluiJusti]iei, care emite ordin înacest sens, conform art. 15din Legea nr. 36/1995. Cât prive[te autonomiafunc]iei de notar, aceasta serefer` la modalitateaîndeplinirii serviciului deinteres public. Potrivit art. 3din Legea nr. 36/1995privind notarii publici [i activitatea notarial`, notarul este învestit s` îndeplineasc` un serviciu deinteres public [i are statutulunei func]ii autonome, nuare o subordonare ierarhic`[i se supune numai legii,nefiind exclus` calitatea luide func]ionar public.

NNiiccoolleettaa PPRRIIVVAANNTTUU

Credit foto: Corbis.com

10 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Preocup`rile actuale ale demografiei seorienteaz` tot mai mult spre cunoa[terea,descrierea [i analiza evolu]iei familiilor [i agospod`riilor, ca form` esen]ial` a moduluide convie]uire uman`, suport informa]ionalstatistic esen]ial pentru construirea politicilorde dezvoltare economic` [i social` a ]`rii.

Prin strategia elaborat` cu privire laRecens`mântul Popula]iei [i al Locuin]elor,ce se va desf`[ura în luna octombrie 2011se va extinde fondul de informa]ii care s`caracterizeze evolu]ia în timp a familiilor,respectiv a gospod`riilor - componentele debaz` ale convie]uirii umane.

În acest fel, vor putea fi descrise în viitortendin]ele principale ale evolu]iei familiilor [igospod`riilor, din care s` se desprind` prinstudiu aspecte privind:

fenomenul de îmb`trânire a popula]iei;cre[terea gospod`riilor de persoane

singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea num`rului [i structurii genera]iilor care convie]uiesc în cadrul familiei;

structura familiilor dup` num`rul decopii [i cel al copiilor între]inu]i;

componen]a familiilor dup` rela]iile derudenie sau parentale;

statutul femeilor în cadrul familiei;fenomenul migra]iei, în special al

migra]iei temporare, la munc` în str`in`tate[i altele.

În perspectiva urm`toarelor decenii,situa]ia [i evolu]ia familiilor trebuie cercetatemai complex, în multiplele lor corela]iidemografice [i social-economice, având învedere faptul c` o dezvoltare uman` durabil` nu poate omite rolul pe care familiaîl are [i îl va avea în evolu]ia societ`]ii.

Astfel de obiective, deopotriv` generoase,dar [i complexe, nu pot fi abordate f`r`informa]iile pre]ioase ale Recens`mântuluiPopula]iei [i al Locuin]elor, mai pregnantorientat spre asigurarea de informa]ii pertinente [i foarte detaliate, care s` poat` fiutilizate în lucr`ri [i cercet`ri asupra unoraspecte prioritare ale dezvolt`rii durabile,cum sunt cele privind dezvoltarea re]eleia[ez`rilor umane [i ale amenaj`rii teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism),cele ale aspectelor calit`]ii vie]ii legate decondi]iile de locuit (inclusiv ale utiliz`rii fondului unit`]ilor de locuit), privind fundamentarea dezvolt`rii construc]iilor delocuin]e [i a dot`rilor edilitare necesare, celelegate de mediul ambiant.

În plus, cerin]ele prioritare ale fundament`rii strategiei [i programelor dedezvoltare regional`, precum [i a programelor de dezvoltare economic` [isocial` a unor regiuni [i zone defavorizate,vor putea fi satisf`cute prin valorificareacorespunz`toare a informa]iilor disponibileale recens`mântului.

Aceste informa]ii nu pot fi ob]inute decâtprintr-o participare [i cooperare responsabil`a tuturor locuitorilor României, prin r`spunsuri oneste la întreb`rile recenzorilor,[tiut fiind c` toate aceste informatii se

Recens`mântul - cui deschizi u[a?!SPECI MEN

MMooddeell lleeggiittiimmaa]]iiee rreecceennzzoorr

11POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

PREVENIRE

bucur`, în conformitate cu Legea statistic`,de confiden]ialitate absolut`, c` ele nu pot fifolosite în nici un fel de circumstan]e, altfeldecât în scopuri statistice.

Ce trebuie s` [tim despre felul în care seva desf`[ura Recens`mântul popula]iei:

Recens`mântul popula]iei se vadesf`[ura în perioada 20 - 31 octombrie2011;

Cu o zi înainte de recens`mânt, recenzorii trebuie s` viziteze toate locuin]ele

în care urmeaz` s` completeze fi[ele derecens`mânt pentru a stabili, de comunacord cu persoanele respective, o or` [i o ziîn care se va desf`[ura interviul;

La vizita prealabil`, recenzorii vor fiînso]i]i de administratorii/pre[edin]iiasocia]iilor de proprietari (în zonele deblocuri);

Recenzorii vor avea asupra lor o legitima]ie pe care sunt notate seria [inum`rul buletinului de identitate, astfelîncât, dac` o persoan` are dubii vis-a-vis deun recenzor, poate s`-i cear` acestuia s` se legitimeze;

Recenzorii nu vor intra în locuin]a persoanelor intervievate decât la cererea/rug`mintea acestora (locatarilor);

Dac` dubiile persist`, persoana intervievat` poate suna la num`rul de telefon 1741 (re]ele mobile) [i 021.9201(Romtelecom).

De asemenea, pentru situa]iile de urgen]`,atât recenzorii cât [i cet`]enii pot apelanum`rul unic, 112.

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Credit foto: Corbis.com

14 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

În ziua de21 mai 2001,poli]i[tiibra[oveni l-auarestat pentru

pedofilie [i de]inere ilegal` dearmament [i muni]ie pecet`]eanul englez Mason HealJeeffry, în vârst` de 54 de ani,nec`s`torit.

Acesta a intrat pentru primadat` în România pe 5 ianuarie2000. Pentru a ob]ine viz` de[edere în ]ara noastr`, Jeeffry[i-a înfiin]at o firm`, SC„Mason Service“ SRL, la care eunic asociat, în anul 2001,pentru a-[i reînnoi viza decomerciant, Mason Neal Jeeffrya desf`[urat câteva activit`]i încadrul firmei, dar, spun poli]i[tii,acestea erau insuficiente pentru a-i asigura traiul chiar [iîn ]ara noastr`. Pe 5 ianuarie2001, englezul [i-a ad`ugatpe lista obiectelor de activitatea societ`]ii [i un articol careprevedea c` dore[te s`investeasc` în „îngrijirea corporal̀ “ a copiilor din România.

Mason Neal Jeeffry a intratîn aten]ia poli]i[tilor la sesizareavecinilor acestuia. „Zilnic,veneau aici câte doi-trei copii.Unii mai cura]i, chiar bineîmbr`ca]i, iar al]ii, boschetari.Odat`, copiii se certau pe banii[i aten]iile pe care le primiser`de la englez“, poveste[te AlexV., un fost vecin.

Primul caz observat depoli]i[ti a fost cel al unuib`ie]el, în vârst` de 6 ani,elev în Rî[nov. Copilul locuiadoar cu mama lui [i a fost„curtat“ prin intermediul unorplimb`ri cu ma[ina la CetateaRî[nov, la Castelul Bran [i la

un bazin de înot. În luna mai2000, Mason Neal Jeeffry aîntre]inut rela]ii sexuale cucopilul, dup` ce l-a dus laiarb` verde [i i-a dat ma[inalui s` o conduc`. Perversiunilesexuale au avut loc în ma[inaenglezului, spun poli]i[tii. Prinma[ina lui au mai trecutboschetarul T.V. (14 ani), fra]iiG.B. (10 ani) [i CB. (12 ani)din Rî[nov [i înc` cel pu]in[ase-[apte copii.

Pentru a nu trezi [i maimulte suspiciuni, [i fiindc`începuse s` aib` probleme cuvecinii, Mason a schimbat treiapartamente. Ultima oar`,acesta s-a mutat într-o garsonier` de pe bd. G`rii.

Poli]i[tii au aflat c` pedofiluldore[te s` închirieze aceast`locuin]` [i, cu acordul proprietarului, au instalat îngarsonier` o camer` videoascuns` într-un tablou.Imaginile surprinse de aceast`camer` video sunt zguduitoare.Pe pelicul`, care constituiecea mai conving`toare prob`pentru procurori, apare pedofilul între]inând rela]ii

sexuale cu mai mul]i copii. „Afost nevoie s`-l urm`rim zile[i nop]i, o mul]ime depoli]i[ti, deoarece ne erafoarte greu s` dovedim c`între]inea rela]ii sexuale cucopiii, având în vedere c`majoritatea dintre ace[tia nurecuno[teau. Pentru cei carepovesteau îns` cum au fostracola]i, era greu de doveditdiscern`mântul lor, - fiind maimici de 14 ani“, explic`comandantul I.P.J. Bra[ov,colonelul Mircea Bucur. |ntr-osear`, poli]i[tii bra[oveni auaflat c` Mason Neal Jeeffry aacostat un alt b`ie]el, pe carel-a dus în apartamentul s`u.Anchetatorii, împreun` cu oechip` de masca]i au spartu[a de la intrarea în garsonier`, folosind - metoda„berbec“. Ace[tia l-au prins înflagrant delict pe pedofil.Imediat dup` ce a fost scoscopilul din locuin]`, englezula fost imobilizat [i transportatla sediul I.P.J. Bra[ov. Poli]i[tiiau chemat [i un procuror,care a descins o dat` cu ei înlocuin]a în care englezul î[ib`tea joc de copiii români.

În garsonier` s-au g`sit unpistol mitralier` T.T. de calibru7,62 mm [i un cu]it devân`toare. Neal Mason esteun cunoscut poet [i scriitor înAnglia [i }ara Galilor.

În }ara Galilor este cunoscut[i ca profesor universitar, elpredând timp de mai mul]iani la universit`]i de prestigiu,precum University of Walessau Swansea University. A scrisnumeroase lucr`ri pentruAcademia Galez` [i nuveleprelucrate pentru radio [i televiziune.

În Anglia, Mason a mai fostcercetat penal, dar nu pentrupedofilie, ci pentru fraud` fiscal .̀ De aceea, el s-a

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

Copil`ria, mea, extrem defragil` în permanen]`.Dac` un zâmbet mi-arstr`punge obrajii palizi,

m-ar lovi fericirea.Expresie trist`, de copil

abuzat, cu vârsta ascuns`,îmi port lacrima ca pe o

insign`.

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

PREVENIRE

refugiat în }ara Galilor, undea devenit la fel de celebru caîn Anglia, datorit` talentuluis`u de poet.

Cea mai citit` poezie a luiNeal Mason, de c`tre poli]i[tiibra[oveni, este intitulat`:„China Pierrot Doll“, „P`pu[`chinezeasc` împietrit`“, undeacesta descrie copil`ria sa.„Copil`ria, mea, extrem defragil` în permanen]`. Dac`un zâmbet mi-ar str`pungeobrajii palizi, m-ar lovi fericirea. Expresie trist`, decopil abuzat, cu vârstaascuns`, îmi port lacrima cape o insign`/Prive[te atent înochii mei translucizi [i compasiunea te va priviînapoi, privirea pe care i-amaruncat-o mamei melenep`s`toare, o p`pu[` înbra]ele ei, [i adul]ii care m`luau drept o juc`rie/. Joac`-tecu mine [i m` voi amuza, închip instinctiv tânjind spre oml`diere, emo]ii înve[mântateînc` în negru [i alb/ întotdeauna m` vei sc`pa, înmod con[tient, amenin]aremoart` [i totu[i permanentprezent`, m` tem de traumafinal` a respingerii, deoareceam fost s`rutat de buze reci,o afec]iune mocnind ca argilaars`, [i scânteia iubirii nu m-aaprins nicicând./ Impasibil,bra]ele tale înconjur`toare demam` r`t`cit`, m` n`p`desctriste]i ap`s`toare, o paloarefunebr` plângând o alt`copil`rie care ar fi trebuit s`fie a mea.“

Dup` cum rezult` dinpoezie [i apoi din m`rturisireaanchetatorilor, Mason a avuto copil`rie nefericit`, fiindmolestat sexual de tat`l s`ude la o vârst` fraged`, f`r` camamei lui s`-i pese.

În dup`-amiaza zilei de 11iunie 2001, Mason a primit

vizita consulului Marii Britaniila Bucure[ti. Domnul Cameronl-a întrebat dac` este tratatcum se cuvine [i dac` arenevoie de ceva. Pedofilulenglez nu i-a solicitat decâtmedicamente, deoareceînaintea arest`rii urma untratament. Diplomatul englezi-a promis c` va lua leg`turacu o clinic` din Marea Britanie[i i le va trimite prin po[t`.Dup` care, arestatul a ceruthârtie de scris [i creion, pecare le-a primit dup` interven]ia diplomatului pelâng` conducerea I.J.P., de[i,în mod normal, de]inu]ii nubeneficiaz` de a[a ceva. NealMason a fost avertizat s` nuîmprumute nim`nui nici hârtie, nici vreun instrumentde scris, pentru ca nu cumvaceilal]i de]inu]i s` trimit`bile]ele în exterior. Pe hârtiaprimit` de la [eful I.J.P.Bra[ov pedofilul englez al`sat o scrisoare în versuri, petrei pagini, în care î[i anun]ainten]ia de a-[i pune cap`tzilelor. Documentele au fostre]inute de procurorii militaribra[oveni pentru cercet`ri.

În acea noapte, în jurul orei3.00, dup` ce colegii de celul`au adormit, s-a spânzurat confec]ionând un [treangdintr-un cear[af pe care l-a

legat de gura de aerisire acamerei. Colegii s`i de celul`s-au trezit când l-au auzithorc`ind [i l-au salvat.

Mason a declarat c` nu arede repro[at nimic poli]i[tilorbra[oveni [i nici celor cincicolegi de celul`, care nu s-aupurtat urât cu el, dar dorea s`se sinucid` mai demult, înc`dinainte de a fi prins. „{tiamc` într-o bun` zi va ie[i laiveal` tot ceea ce am f`cutaici cu copiii. M-am gândit c`,dac` voi fi prins, s` scap luându-mi via]a. De aceeaaveam asupra mea, înmomentul în care am fostre]inut, un pistol militar T.T.de calibru 7,62 mm, unînc`rc`tor cu patru cartu[e [iun cu]it de vân`toare. Eu nuam inten]ionat vreodat` s`fac r`u cuiva cu aceste arme,ci am vrut s` m` sinucid.Oricum, voi încerca s` îmipun cap`t zilelor pentru c` nuvreau s` ajung la închisoare.Mi-e team` de regimul dedeten]ie din închisoare pentruc` [tiu c` atât în penitenciareledin Anglia, cât [i în cele dinRomânia, este un regim mairestrictiv [i mai aspru“, le-adeclarat anchetatorilor.

- va urma -

Traian TANDIN

Credit foto: Corbis.com

16 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Mai departe. GaborMarieta, o pensionar`, semiparalizat`, din stradaTerasei nr.45. A decedat laSpitalul de Urge]`, dincauze, deocamdat`,necunoscute, b`nuindu-sec` la mijloc ar fi vorba de ointoxica]ie extrem de rebel`,cu evolu]ie galopant` spreexitus. B`trâna era n`scut`la Alba Iulia, \n anul 1915,luna august, ziua 5, fiica luiAdalbert [i Lucia, stabilit` \nBucure[ti, la 18 septembrie1948. A fost c`s`torit` dedou` ori. Investiga]iile ulterioare au stabilit c`Marieta Gabor telefonase lafamilia Petre Ra]iu [ianun]ase, cu vocetremurând`: „O veni omu lu’

Miclo[. O zis c` trece [i pela voi“.

Exista vreo leg`tur` \ntrecei doi? Da. InspectorulPetru]iu s-a deplasat \n AlbaIulia, unde a aflat c` [i PetreRa]iu tr`ise mul]i ani \nacest ora[, mai \ntâi ca [ofer personal al unui str`-str`nepot al fiuluiLucre]iei Borgia, fiica papeiAlexandru al VI-lea, apoi ca[ofer de taxi, pân` s-a mutat\n Bucure[ti, prin 1949.Acolo a cunoscut-o bine peMarieta Gabor, care lucra cabuc`t`reas` la acela[ist`pân [i care - ce straniecoinciden]`! - a venit [i ea \nCapital`, unde s-a angajat,tot ca buc`t`reas`, la un restaurant central. De fapt,ea l-a „tras“ pe Petre Ra]iu\n Bucure[ti.

Despre st`pânul celor doimai circul` [i \n ziua de azio legend` pe care cei care oauzeau o tratau cu zâmbete\ng`duitoare, dene\ncredere. Se spunea c`respectivul fugise prin februarie 1948 din Alba Iulia

cu destina]ia Viena, dup` ce\[i transferase \n secret omare parte a averii sale lab`nci vieneze [i elve]iene.Timpul scurt [i precipitataplecare spre alte t`râmurinu i-au permis s` ia cu el [io parte dintre bijuteriileascunse \n seiful blindat dincrama de vinuri de la {ard.

Singurii care mair`m`seser` la re[edin]` \nziua fugii erau MarietaGabor [i Petre Ra]iu, [oferul.Lor le-a spus despre seif [ilocul unde se afl`, punându-is` jure c`-l vor p`zi pân`când va trimite el un om s`ia bijuteriile de-acolo. Parolade recunoa[tere va fi: „Amvenit din partea lui Miclo[!“.Ce mai \ncoace [i \ncolo: unscenariu de film poli]ist!

Singurul care a crezut,\ns`, \n aceast` legend` afost inspectorul Petru]iu. El[tia de telefonul pe care i-ld`duse Marieta Gabor luiPetre Ra]iu. („o venit omu lu’Miclo[. O zis c` trece [i pela voi“) [i \ncepuse s` fac`„pun]ile“ de leg`tur` \ntre

Cre

dit

foto

: Goo

gle.

com

Misterul diademei otr`vite

3

Constantin CONSTANTINESCU

Bucure[ti - Pia]a Unirii

17POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

ceea ce se vorbea prin AlbaIulia [i realitatea dinBucure[ti. „Pân` la unmoment dat, ipoteza dumitale mi se pare plauzibil` - i-a spus comisarul Gavrilescu subordonatului s`u. Esteposibil ca Petre Ra]iu s` firecuperat \n secret bijuteriiledin seif, s` le fi ascuns \nmotorul ma[inii, cu gândulc` \i vor r`mâne lui. Dinpartea st`pânului nu primisenici un semn de via]` atâtaamar de vreme, pân` \n ziuacând \i telefonase MarietaGabor. Dar de aici \ncolo?“

„Presupun c`, dup` ce aaflat c` vine «omul luiMiclo[», b`trânul a coborât\n garaj [i a umblat lacomoara lui. Nu [tiu cu cescop, poate pentru a mutabijuteriile \ntr-o alt` partesau poate chiar subamenin]area omului luiMiclo[?“ „Ei bine, aici scâr]ieceva. A ajuns mesagerulrecuperator \n garajulb`trânului? Cum de aur`mas bijuteriile \nascunz`toarea lor, mai pu]incoroana aceea, sau cum \ispune, diadema de aur cupietre pre]ioase? Cum a fostucis Petre Ra]iu? Dar doctorul?“

Expertizele medicale [itehnice au durat câteva zilebune, dar a[teptarea lor ameritat to]i banii. Prietenbun cu comisarul Gavrilescu, doctorul Dr`gan, expert criminalist, a dat n`val` \nbiroul acestuia, strigând:„Slav` Domnului c` mai e[ti\nc` \n via]`!“ Raportul expertului era concludent,dar pur [i simplu te puteatrimite \n zona aiurelilor:

atât Petre Ra]iu, cât [i doctorul fuseser` uci[i de ...diadema blestemat`. Dup`o clip` de t`cere, comisarulGavrilescu \ng`im`:„|nseamn` c` n-avem pecine cerceta pentru s`vâr[ireacelor dou` crime?“ „Ba da,pe bijutierul care a conceputacest par[iv instrument de aucide. Diadema are vreo380 de ani vechime, dac`nu cumva [i mai mult, [ieste prev`zut` cu un dispozitiv montat exact la\mbucarea fruntariului cu cercul de aur. E un resortcare, când este atins,declan[eaz` un ac ce se afl`\ntr-o tij` foarte fin` plin` cucea mai puternic` otrav` dinlume: curara“. „Cum naiba ]i-a venit ideea s` cau]i a[aceva la bijuteria aceea?“„Dar nu mi-a venit nici oidee. Tu mi-ai spus c` veterinarul acela care a asistat la cercetarea la fa]alocului ar fi remarcat pedegetul doctorului o\n]ep`tur` ca de b`rz`un. Ei,am g`sit [i la degetul marede la mâna lui Petre Ra]iu o\n]ep`tur` similar`. A[a amf`cut leg`tura cu chestiaasta, spus` tot de veterinar,

cum c` b`rz`unii nu-i\n]eap` niciodat` pe v`cari\n degete, ci \n alte p`r]i.A[a m-am dus la diadem`,spunându-mi: «Dac`„b`rz`una“ asta are un ac?Ea nu poate \n]epa decât \ndegete. {i a[a a fost.|nseamn` c` b`trânul nu[tia de acel dispozitiv, doctorul nici atâta [i cândau luat \n mân` diadema,tragedia a fost gata»“.

Gata este [i povestea noastr`. Sau poate c` noi n-am surprins decât o partedin ea. Poate c` al]ii vor ficei care vor descoperi cui auapar]inut „bijuteriile otr`vite“,ce giuvaergiu criminal a conceput [i me[terit diadema, cum a ajuns \nseiful de la crama din {ard[i cine a fost „omu luMiclo[“. Noi n-am aflat. |nschimb, am aflat de lapoli]ie, c` Marieta Gabor,când i-a dat telefon lui PetreRa]iu, b`use [i ea o licoaredespre care cel care o vizitase \i spusese c` estecel mai bun leac alb`trâne]ii. Acea licoare senumea ... „adormireve[nic`“.

ISTORIA LA ROTATIV~

Cre

dit

foto

: Goo

gle.

com

- sfâr[it -

Bucure[ti - Sp`l`torie

18 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

|n centrele de deten]ie franceze, \n special \n cele pentru pedepse lungi (demaxim` siguran]`), fa]` de cele americane(\n care se face mai mult sport), se studiaz`serios. |n primul rând, pentru c` \n aceste„l`ca[uri blestemate“, timpul se comprim`,contrar teoriei relativit`]ii.

Iar \n al doilea rând, pentru c` studiul, \ngeneral, este considerat de legislatorulfrancez, dar [i de criminali[ti, psihologi [isociologi, primul „pas spre o eventual`reinser]ie reu[it` \n societate \n cazuleliber`rilor condi]ionate pentru cei care execut` pedepse cu \nchisoare pe via]`“.

Cu trei decenii \n urm`,François Mitterrand câ[tigaalegerile preziden]iale (pe10 mai 1981) \n fa]a rivalului Valéry Giscardd'Estaingn. Descendent alunei familii burgheze catolice [i conservatoare,absolvent al celebrei [colide \nalte studii politice„{coala liber` de {tiintePolitice“ \n 1937, \nc` dintimpul campaniei electorale promitea electoratului ca \n cazul \ncare va fi ales pre[edinteal Fran]ei, va aboli pedeapsa cu moartea, \n ciuda faptului c`atunci, circa 70% dintre francezi erau deacord cu aceast` pedeaps`.

Ministrul Justi]iei, Robert Badinter, adopt`\n {edin]a Adun`rii Na]ionale din 17 septembrie 1981 proiectul de lege privindabolirea pedepsei cu moartea. RobertBadinter era profesor universitar de drept,avocat parizian, eseist [i om politic, fiul unuiimigrant rus evreu, un prieten intim al luiMitterrand, aboli]ionist convins, un ap`r`torbenevol ai celor „\nghesui]i pe culoarelemor]ii din marile centre de deten]ie franceze“.

Promulgat` pe 9 octombrie 1981, legeaprevedea ca toate sentin]ele de condamnarela pedeapsa capital`, \ncepând cu

1 noiembrie 1980, s` fie comutate la\nchisoare pe via]`. Ulterior, pedepsei i s-a asociat [i o perioad` de siguran]` maxim`de 25 de ani (\nainte de care condamnatulnu putea fi eliberat condi]ionat sub controljudiciar), care mai târziu, printr-o ordonan]`a guvernului a fost redus` la 22 de ani.

|n acest context social-politic francez,Philippe Maurice, ast`zi istoric medievalistde reputa]ie mondial`, ultimul condamnat lamoarte, devine, f`r` s` fi b`nuit pe-atunci [if`r` s` fi dorit acest lucru, simbolul aboliriipedepsei capitale \n Fran]a. De asemenea, eldevine [i simbolul unei reintegr`ri de

excep]ie \n societate.Philippe Maurice a fost

condamnat la moarte, pe28 octombrie 1980, pentruuciderea a doi poli]i[ti \n1979, \n timpul unuischimb de focuri \ntre el [iautorit`]ile poli]iene[ti deordine public`, dup` ce afost surprins \n parking-ulunui supermarket,sustr`gând un radio-casetofon dintr-unPeugeot 604, pe-atunciconsiderat` o ma[in` de lux.

Pe 25 mai 1981, lanumai patru zile de la

investitura \n func]ia suprem` a statului,Mitterrand \l gra]iaz` pe Philippe Maurice [iconform legii Badinter, pedeapsa \i estecomutat` la \nchisoare pe via]`.

Eliberat dup` 23 ani de deten]ie (1977 -2000), \n \nchisorile cele mai cunoscute(printre care [i „Fresnes“, respectiv „LaSanté“ din regiunea parizian`), datorit` uneiperforman]e intelectuale ie[ite din comun,scrie cartea „De la ur` la via]`“, ale c`rordrepturi de autor le cedeaz` rudelor victimelor sale [i c`rora le cere scuze prinintermediul celui mai mare canal na]ionalfrancez de televiziune, TF1.

Gestul s`u zguduie din temelii \ntreagaopinie public` francez` [i interna]ional`, atât

Sc`parea din infern prin autoeducare

|n jurul marilor metropole seformeaz` structuri tentaculare

[i sisteme urbane satelit, compacte, organic legate de metropol`, cu o mare

densitate urban`, precum [i cu o mixitate

social` exotic`, controlând o popula]ie

de circa patru ori mai maredecât a metropolei \ns`[i.

””

pe aboli]ioni[ti, cât mai ales pe cei caresus]ineau importan]a [i rolul men]inerii \nvigoare a pedepsei capitale \n lume.

Pentru a-l judeca, \ntr-un fel sau altul pePhilippe Maurice, consider`m c` trebuie s`cunoa[tem contextul social-istoric \n care s-aderulat activitatea criminal` a acestuia.

|n Fran]a anilor 60-70 are loc liberalizareasexual`, care induce o revolu]ie social` petoate componentele sale intrinseci, ceea cetineretul interpreteaz` \ntr-o manier` u[ordeformat`, având ca rezultat un haos socialjuvenil.

Este momentul când societ`]ile occidentale de consum \ncep s` produc`primele „de[euri“ umane, \n sensul c` ritmuleconomiei occidentale trece printr-o faz` de\ncetinire [i asist`m astfel la o cre[tere exponen]ial` a [omajului, considerat anterior un fenomen izolat. Odat` cu hiperurbanizarea [i metropolizarea Fran]ei,\ncepe s` se reduc` semnificativ decalajuldintre ora[e [i sate, precum [i construc]iaunor cartiere populare gigant, cu cl`diri-turn,de dimensiuni uria[e, pe locul mahalalelormetropolelor, care vor fi cunoscute ulteriorsub numele de „banlieue“ (regiunea urban`metropolitan`), efectele ei fiind surprinz`toare.

Astfel, \n jurul marilor metropole seformeaz` structuri tentaculare [i sistemeurbane satelit, compacte, organic legate demetropol`, cu o mare densitate urban`, precum [i cu o mixitate social` exotic`, controlând o popula]ie de circa patru orimai mare decât a metropolei \ns`[i. Acestecartiere, ini]ial, au fost destinate \n specialfor]ei de munc` necalificat` sau slab calificat`, importat` din Magreb [i fostelecolonii franceze din Africa Subsaharian`pentru reconstruc]ia Fran]ei. Din cauzacojuncturii social-economice mai susamintite (dar [i a hiperindustrializ`rii) ele sevor degrada, devenind cartiere sugrumate de[omaj, de insecuritate, cu un \nalt grad deinfrac]ionalitate, \n care criminalitatea (traficul de droguri, violul, furturile de totfelul [i chiar crimele) sunt la ordinea zilei.

Cum fra]ii Maurice, cât [i mama lor,aveau orient`ri politice de stânga sau chiarde extrem` stânga, \n general orient`ri

specifice celor care tr`iesc \n condi]ii socialemodeste, era normal ca responsabili dee[ecul lor s` fie mediul social defavorizat \ncare au crescut, respectiv autorit`]ile politice[i administrative care nu i-au ajutat [i nu aumanifestat suficient interes pentru ca ei s`se poat` integra \ntr-o societate de consumexpansionist`, \n plin` reform`, pe atuncigreu controlabil`.

Este interesant [i credem c` merit` s`subliniem faptul c` nici demersurile efectuate \n favoarea lui Philippe Maurice [inici sus]inerea lui moral` nu ar fi fost posibile (inclusiv a so]iei sale, cu care s-ac`s`torit \n \nchisoare), dac` acest mod degândire, necunoscut dar [i inacceptabil \nc`românului, nu ar fi fost deja familiarautorit`]ilor franceze înc` de acum 30 de ani.

|n anii '80, \n \nchisoarea „Saint Maur“(Châteauroux), unde era \ncarcerat PhilippeMaurice, dup` comutarea pedepsei sale capitale la pedeapsa cu \nchisoare pe via]`,exista deja un serviciu care acorda ajutorde]inu]ilor dornici s` studieze \n \nv`]`mântulsuperior. Colegii profesorului emerit BernardChevalier, reputat istoric [i specialist alEvului Mediu, de la Universitatea François

19POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

MONDO POLICE

PPhhiilliippppee MMaauurriiccee

20 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

Rebelais din Tours (care a [i ini]iat programul),erau cei care examinau studen]ii-de]inu]i \n\nchisoarea Saint Maur.

Ace[tia au fost impresiona]i de nivelulridicat de inteligen]` al lui Maurice, ceea cea remarcat [i de Robert Badinter, când l-avizitat imediat dup` condamnarea acestuia lamoarte, \n \nchisoarea „Rue de la la Santé“,asigurându-l c` dac` Mitterrand câ[tig`alegerile preziden]iale, el va r`mâne \n via]`.

Pe 18 octombrie 1989, când ZidulBerlinului era deja pr`bu[it, când \n ]`rileblocului comunist s-au declan[at tot felul derevolu]ii, mai mult sau mai pu]in stângace,mai pu]in credibile [i \n]elese, cu mai mult`sau mai pu]in` v`rsare de sânge, PhilippeMaurice \[i sus]inea lucrarea de diplom`având ca tem` Evul Mediu la Yzeures-sur-Creuse, \n fa]a profesorilor Bernard Chevalier[i Christine Deluz, sub escort` (cu c`tu[e).

La acel moment, \n afara diplomei delicen]` pentru care se preg`tise, studiaselatina, paleografia [i dreptul dup` materialepuse la dispozi]ie de Universitatea din Tours,cu ajutorul Administra]iei PenitenciarelorFranceze [i era mult mai integrat \n societateafrancez`, de[i se afla \n spatele gratiilor,decât mii de oameni liberi, onorabili.

De asemenea, mama acestuia îi aduceacursurile universitare xeroxate pentru examene, iar m`tu[a îi depunea bani \n contpentru a putea procura strictul necesar pentru igiena personal` având \n vedere c`studiul l-a \mpiedicat s` desf`[oare o activitate lucrativ` \n acest scop, oricumprost remunerat`.

Pe 16 decembrie 1995, când lumea sepreg`tea de s`rb`tori, Philippe Maurice,\nc`tu[at, era condus la Universitatea dinTours, unde \n fa]a unei comisii compusedin profesori universitari [i \n prezen]a apeste 100 de persoane, \[i sus]ine teza de doctorat cu titlul: „La Famille enGévaudan au XVe siècle, d'après les sources notariales (1380-1483)“, care va fi publicat` ulterior cu o prefa]` a luiRobert Badinter.

Realiz`rile intelectuale ale lui Maurice nuau r`mas f`r` ecou \n cercurile intelectualefranceze. Astfel, un comitet de sprijin compus din 150 de personalit`]i [tiin]ifice,printre care [i câ]iva istorici francezi derenume (Jaques Le Goff, Jean Favier), precum [i laurea]i ai premiului Nobel, solicit` eliberarea lui condi]ionat` (sub control judiciar), \n urma ofertei de munc`oferit` de Departamentul de Arheologie aUniversit`]ii Tours. Astfel, pe 4 noiembrie1999, Philippe Maurice beneficiaz` de unregim de semilibertate, lucrând \n cursul zileila universitatea din Tours, iar noaptearevenind \n spatele gratiilor.

|n 2000, ministrul Justi]iei, ElisabethGuigou, semneaz` eliberarea condi]ionat`sub control judiciar.

Crimele pe care acesta le-a comis au avutloc \ntr-un anumit context social-istoric [i nuau fost premeditate, fiind consecin]a unuiact necugetat, comis la repezeal` de untân`r imatur, lipsit de ap`rare, care a ripostat cu o arm` de foc \mpotriva poli]i[tilor.

|ns`, efectuând cu demnitate pedeapsaimpus` de lege, el are dreptul s` se considere reabilitat \n fa]a lumii, c`reia \iserve[te mult mai mult \n libertate decât \n\nchisoare.

Acest punct de vedere este sus]inut deto]i cei care l-au cunoscut [i \l cunosc,\ncepând cu Robert Badinter care l-adescoperit [i i-a salvat via]a, respectiv,Bernard Chevalier [i continuând cu cei 150de oameni de [tiin]` de reputa]ie mondial`,care l-au apreciat solicitând autorit`]ilorfranceze gra]ierea lui.

Thomas CSINTA

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

21POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

Cauciucurile de iarn`- obligatorii de anul

acestaDotarea cu anvelope de iarn` este

obligatorie doar în cazul conducerii unuiautovehicul pe drumurile publice acoperite cuz`pad`, ghea]` sau polei. Cadrul legal, carereglementeaz` acest aspect este Ordonan]aGuvernului num`rul 55//22001111,, aprobat` cumodific`ri prin Legea num`rul 116611//22001111..

Autoturismele trebuie dotate cu anvelopede iarn` pe toate ro]ile. În cazul autovehiculelor destinate transportului rutier demarf`, având masa total` maxim` autorizat` depeste 3,5 tone, cât [i în cazul autovehiculelordestinate transportului de persoane de peste8+1 locuri, ro]ile axelor de trac]iune trebuiedotate cu anvelope de iarn` sau dispozitive(lan]uri) antiderapante. În cazul în care acestevehicule sunt dotate cu anvelope de iarn`, numai este necesar` montarea altor dispozitiveantiderapante.

Conform Directivei Europene 9922//2233//CCEE din31 martie 1992, privind pneurile autovehiculelor [i ale remorcilor acestora,anvelopele de iarn` se individualizeaz` prinprezen]a simbolului „„MM++SS““,, „„MM..SS..““,, „„MMSS““ sau„„MM&&SS““..

Actele normative de mai sus nu definescanvelopele „„AALLLL SSEEAASSOONNSS““ [i nu prev`d acestmarcaj, care este un marcaj de natur` comercial`.

În consecin]`, anvelopele „„AALLLL SSEEAASSOONNSS““nu pot fi considerate ca fiind echivalente cuanvelopele pentru z`pad` [i nu pot fi

recomandate în locul anvelopelor special construite pentru z`pad`, decât dac` suntmarcate suplimentar cu unul dintre simbolurile„„MM++SS““,, sau „MM..SS..““,, sau „„MMSS““,, sau „„MM&&SS““..

Sezonul rece aduce o grij` \n plus pentru [oferi

Temperaturile negative [i partea carosabil`umed` pot determina apari]ia poleiului, înspecial diminea]a [i seara. În aceste condi]ii,un mare pericol îl reprezint` partea carosabil`,în special cea format` din piatr` cubic`, dar [idin zona pasajelor rutiere, unde, din cauzadiferen]elor de temperatur`, se poate formapoleiul.

În vederea preîntâmpin`rii unor situa]ii carepot conduce la derapaj, este recomandat ca[oferii s` evite bruscarea direc]iei, frân`rile [iacceler`rile accentuate. Trebuie folosit` cupredilec]ie frâna de motor, care se ob]ine printrecerea dintr-o treapt` superioar` de vitez`, înuna inferioar`.

Este important ca instala]ia de climatizare [i[terg`toarele de parbriz s` func]ioneze în parametri normali, pentru a avea o vizibilitateperfect`, iar autovehiculul s` fie dotat cupneuri corespunz`toare.

Pentru evitarea evenimentelor rutiere, conduc`torii de autovehicule s` circule cuvitez` redus` [i s` p`streze o distan]` de siguran]` în mers între autovehicule.

Nu \n ultimul rând, [oferii încep`tori s`evite, pe cât posibil, conducerea autovehiculului în condi]ii de drum alunecos,pe timp de noapte sau pe distan]e mari, dat`fiind experien]a redus` [i riscul implic`rii înevenimente rutiere nedorite.

De asemenea, viteza trebuie adaptat` permanent la condi]iile de drum (carosabilacoperit cu z`pad`, ghea]` sau polei), iar cândpartea carosabil` este acoperit` cu polei,ghea]`, z`pad` b`t`torit`, mâzg` sau piatr`cubic` umed`, [oferii trebuie s` circule cu ovitez` care s` nu dep`[easc` 30 km/h, înlocalit`]i, sau 50 km/h în afara lor.

IIooaannaa SSTTAANNCCUU

RUTIER

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

22 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

STRATEGII

O tr`s`tur` esen]ial` avremurilor pe care le tr`im,determinat` de progresulvertiginos al [tiin]ei [i tehnicii,de schimbul intens de valorimateriale [i chiar spirituale,o constituie tendin]a deintensificare a cooper`rii\ntre state, pe diverse planuriale activit`]ii politice, sociale,culturale [i juridice.

Fenomenul globaliz`rii,deschiderea frontierelor [iexplozia mijloacelor decomunica]ie au conferit onou` dimensiune criminalit`]iitransna]ionale organizate,c`reia nu i se poate facefa]` cu succes decât pring`sirea celor mai flexibilemijloace de cooperare interna]ional` [i prin intensificarea asisten]eijuridice \ntre state.

Problema criminalit`]iiinterna]ionale a preocupat\nc` de la apari]ia acestuifenomen, majoritateastatelor lumii intrând \naten]ia unor importanteorganiza]ii interna]ionaleprecum Societatea Na]iunilor(acum ONU), ComisiaInterna]ional` de Poli]ieCriminal` (\n prezent INTERPOL) [i Consiliul Europei.

Prima manifestare acooper`rii \n acest domeniu,a constituit-o crearea \n1923, la Viena, cu ocaziaprimului CongresInterna]ional al Organelor dePoli]ie Criminal`, a ComisieiInterna]ionale de Poli]ieCriminal`, care a avut casarcin` organizarea colabor`rii interna]ionale \ndomeniul descoperirii

autorilor diferitelor delicte [iinfrac]iuni. Comisia a fostreorganizat` \n 1946 [i \n1956 s-a transformat \nOrganiza]ia Interna]ional`de Poli]ie Criminal` (OIPC),cu denumirea prescurtat`INTERPOL, care estechemat` s` intervin` lasolicitarea serviciilor depoli]ie din diferite ]`ri membre, prin intermediulbirourilor centrale (na]ionale),atât \n situa]ia \n care un

infractor a fugit \n str`in`tate,cât [i \n cazul \n careinfrac]iunea a dobândit uncaracter interna]ional.Domeniul de activitate alInterpol-ului este limitat lainfrac]iunile de drept comun[i are un caracter procedural,precum [i un caracter informativ.

De la aceste prime\ncerc`ri de unire a eforturilor statelor \n combaterea crimei organizate [i pân` \nprezent, cooperareainterna]ional` [i-a extins [idiversificat formele de manifestare, atât pe planuniversal, cât [i pe planregional european, o

contribu]ie deosebit` \ndomeniu fiind adus` deConsiliul Europei, sub egidac`reia au fost adoptate,pân` \n prezent, peste 160de conven]ii [i acorduri, precum [i numeroase recomand`ri, prin care sestabilesc ac]iuni comune \ndomeniile economic, social,cultural, [tiin]ific, juridic [iadministrativ [i se reglementeaz`, printrealtele, un sistem de coordonare \ntre stateleeuropene \n lupta contrafenomenului criminal.

Din examinarea acesteicooper`ri, respectiv a legisla]iei interna]ionale careo reglementeaz`, rezult` c`ea cunoa[te dou` formeprincipale, [i anume:

- colaborarea sau conlucrarea statelor membrepentru combaterea unor categorii de infrac]iuni;

- asisten]a juridic` interna]ional` \n materiepenal`:

Colaborarea sau conlucrareastatelor membre pentrucombaterea unor categoriide infrac]iuni: acest aspect alcolabor`rii statelor membre \nlupta \mpotriva criminalit`]iise realizeaz`, \n principal,prin semnarea sau aderareala conven]ii interna]ionale,prin care statele \[i asum`obliga]ia de a reprima, prinmijloace proprii anumitecategorii de infrac]iuni.

Men]ionez \n acest sens:CCOONNVVEENN}}IIAA PPEENNAALL~~

PPRRIIVVIINNDD CCOORRUUPP}}IIAA -adoptat` la Strasbourg la 27ianuarie 1996, instrument

Modalit`]i de cooperare interna]ional` \n lupta \mpotriva criminalit`]ii

Prin Conven]ie sunt stabilite m`surile

ce trebuie luate la nivelna]ional \mpotriva

corup]iei active [i pasivedin sectorul public [i

privat.

” ”

STRATEGII

23POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

juridic elaborat \n urmarecomand`rii din Rezolu]ianr. 1, adoptat` de mini[triieuropeni de justi]ie la ceade-a 21-a Conferin]` a lor(Praga, 1997), \n scopulaplic`rii rapide aProgramului de ac]iune\mpotriva corup]iei.Conven]ia cuprinde prevederi referitoare laincriminarea coordonat` ainfrac]iunilor de corup]ie, ocooperare interna]ional`mai strâns` \n cercetareaunor asemenea infrac]iuni [iun mecanism eficace decombatere a lor. Prin Conven]iesunt stabilite m`surile cetrebuie luate la nivel na]ional\mpotriva corup]iei active [ipasive din sectorul public [iprivat, \mpotriva corup]ieifunc]ionarilor interna]ionali,judec`torilor cur]ilor interna]ionale [i membriloradun`rilor parlamentareinterna]ionale, abaterilor dela principiile generale alecooper`rii \n domeniu [i dispozi]iile referitoare laextr`dare.

CCOONNVVEENN}}IIAA EEUURROOPPEEAANN~~PPEENNTTRRUU RREEPPRRIIMMAARREEAA TTEERROORRIISSMMUULLUUII - adoptat`la Strasbourg la 27 ianuarie1977, prin care statelemembre ale ConsiliuluiEuropei, constatând\nmul]irea actelor de terorism au stabilit m`suripentru ca autorii unor astfelde acte s` nu se poat` sustrage tragerii la r`spundere penal`. Potrivitacestei Conven]ii, sunt calificate ca acte de terorism:

- infrac]iunile prev`zutede Conven]ie pentru reprimarea captur`rii ilicitede aeronave, semnat` laHaga la 16 decembrie 1970;

- infrac]iunile cuprinse \n

câmpul de aplicare a Conven]iei pentru reprimareade acte ilicite \ndreptatecontra siguran]ei avia]ieicivile, semnat` la Montrealla 23 septembrie 1971;

- infrac]iunile grave,cuprinzând atacurile \mpotrivavie]ii, integrit`]ii corporalesau libert`]ii persoanelorcare se bucur` de protec]ieinterna]ional`, inclusiv aagen]ilor diplomatici;

- infrac]iunile care au caobiect r`pirea, luarea de ostaticisau sechestrarea ilegal`.

Infrac]iunile care au caobiect folosirea armelor dedistrugere \n mas`, rachete,bombe, grenade, explozibili,arme de foc automate sausemiautomate, scrisori saucolete-bomb` (\n m`sura \ncare acestea reprezint` unpericol pentru persoane).

Fiecare stat contractant seoblig` s` ia m`surile legislative necesare pentruca aceste infrac]iuni politicesau conexe la infrac]iunipolitice ori inspirate descopuri politice, iar \n situa]ia\n care nu-l extr`deaz` pecel suspectat de comitereaunui act terorist se oblig` s`supun` cauza, f`r` \ntârzieri,autorit`]ilor sale competentepentru exercitarea ac]iuniipenale.

CCOONNVVEENN}}IIAA CCUUPPRRIIVVIIRREE LLAA SSUUBBSSTTAANN}}EELLEEPPSSIIHHOOTTRROOPPEE,, adoptat` laViena la 21 februarie 1971,[i Conven]ia contra traficuluiilicit de stupefiante, de substan]e psihotrope, adoptat` la Viena la 2decembrie 1988, prin carestatele membre aleOrganiza]iei Na]iunilor Unite,care au aderat la acesteinstrumente interna]ionale,se oblig` s` colaborezestrâns \n scopul coordon`riiluptei \mpotriva traficuluiilicit de substan]e psihotrope [i s` asigure peplan na]ional coordonareaac]iunilor preventive \mpotriva acestui fenomen.Aceste instrumenteinterna]ionale, elaborate subegida Consiliului Economic[i Social al ONU, urm`rescs` \mbun`t`]easc` cooperarea interna]ional` \nreprimarea traficului ilicit dedroguri pe uscat [i pe mare,statele fiind con[tiente c`fenomenul respectivamenin]` stabilitatea, securitatea [i suveranitatealor [i submineaz` bazeleeconomiilor na]ionale.

Romic` Adrian VLAD

- va urma -

Credit foto: Google.com

24 Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

SPORT

Joi, 29 septembrie a.c., la ora 15,00, pe stadionul central din Complexul Sportiv„Dinamo“ s-a desf`[urat finala campionatuluide fotbal al Ministerului Administra]iei [iInternelor, \ntre echipele Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` Arge[ [i echipaInspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` Dolj.

Meciul, arbitrat de o brigad` divizionar`avându-l la centru pe Andrei Chivulete, ajutat la cele dou` linii de Vlad Bârleanu [iMircea Grigoriu, a fost aprig disputat, iar rezultatul final a fost stabilit abia \n prelungiri.Echipa I.S.U. Dolj, \nscris` \n Liga a III-a a campionatului na]ional de fotbal sub denumirea de „Prometeu“ a \nceput mai binejocul [i au \nscris relativ repede \n minutul 27prin Alin Bala. Dup` gol, fotbali[tii arge[eni [i-au dominat permanent adversarii reu[ind s`egaleze \n minutul 39 prin Marius Radu. Pân`la sfâr[itul celor 90 de minute de joc, de[i s-aratat foarte mult la ambele por]i nu s-a mai\nscris nici un gol. Au urmat prelungirile regulamentare de dou` reprize a câte 15 minute,unde elevii antrenorului Bogdan R`ducan,mult mai experimenta]i (câ[tig`tori ai ultimelorpatru finale consecutive) au reu[it s`-[i adjudecetrofeul cu num`rul cinci, \nscriind golul victorieiprin Marius Chi]` \n minutul 112.

|n deschiderea acestei finale, a avut loc pestadionul „Florea Dumitrache“ din cadrulaceluia[i Complex Sportiv „Dinamo“, meciulpentru locurile 3 [i 4, \ntre finalista de anul trecut I.P.J. Arge[ [i participanta \n premier` laun turneu final I.J.P.F. Satu Mare. Meciul, condusexcelent de o brigad` feminin` de arbitri din

Bucure[ti (Cristina Bujor, Laura Harzoiu [i Speran]aPopescu) a fost deosebit de spectaculos, aprigdisputat, unde poli]i[tii arge[eni, condu[i cum`iestrie \n teren de c`pitanul de echip` CristiFlorescu, au ratat incredibil de mult, iarpoli]i[tii-frontieri[ti de la Satu Mare au \nscrisprintr-o dubl` a lui Remus Vlad \n minutele 59[i 85, adjudecându-[i trofeul pus \n joc. Pe aleeade la stadion la vestiar, fotbali[tii arge[enibomb`neau \n cor de neimplicarea conduceriiIPJ \n vederea asigur`rii minimului de efortpentru buna desf`[urare a acestei competi]ii,organizat` la nivelul ministerului, culminândcu neparticiparea nici unui cadru de conducereal inspectoratului la aceast` manifesta]ie.|ncercarea brutal` a c`pitanului de echip`Cristi Florescu de a-i face s` \nceteze cuacuza]iile, a fost \n zadar.

Organizatorii [i invita]ii participan]i la aceast`competi]ie printre care: doamna chestor depoli]ie dr. Elisabeta Lip`, pre[edinte al ClubuluiSportiv „Dinamo“, inspectorul general alInspectoratului General pentru Situa]ii de Urgen]`- colonel Marcel Lucaciu, prim-adjunctulinspectorului general al Inspectoratului Generalpentru Situa]ii de Urgen]` - general de brigad`Viorel Neme[, inspectorul [ef al Inspectoratuluipentru Situa]ii de Urgen]` Dolj, colonel LiviuR`ducan, inspectorul [ef al Inspectoratului pentruSitua]ii de Urgen]` Arge[, colonel Ion Popa,adjunctul inspectorului [ef, colonel ConstantinDeaconu, etc. au \nmânat la festivitatea de premiere cupe, diplome [i medalii.

TTiittii BBOORR}}EEAAFFoottoo:: MM`̀dd`̀lliinnaa EEPPUURREE

Meci cu scântei \ntre pompieri

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

Zagreb - a douacas` a atle]ilorcu epole]i din Bucure[ti

În perioada 22-27 septembrie a.c., o delega]ie aDirec]iei Generale de Poli]iea Municipiului Bucure[ti, format` din subcomisarMihai Ciubotariu Vieru, agent[ef principal {tefan Oprina,agent [ef principal GheorgheMunteanu [i agent [efadjunct D`nu] Cernat a participat la manifest`riledesf`[urate cu ocazias`rb`toririi zilei poli]ieicroate, ce au purtat numele„„CCrroossuull cceelloorr ppaattrruu zzoonnee aalleeZZaaggrreebbuulluuii““.. Astfel, poli]i[tiibucure[teni au participat labilan]ul activit`]ilor pe anul2011 [i premierea celor maibuni poli]i[ti croa]i, urmândca apoi s` se desf`[oare crosul „„CCeellee ppaattrruu zzoonnee aalleeZZaaggrreebbuulluuii““,, unde ace[tia auob]inut urm`toarele rezultate: \n clasamentul pe

echipe - Locul 1, iar \n clasamentul individual -LLooccuull11 - Oprina {tefan; LLooccuull 33 -Cernat D`nu]; LLooccuull 55 -Ciubotariu Mihai; LLooccuull 66 -Munteanu Gheorghe.Totodat`, {tefan Oprina aocupat pentru a [aptea oar`consecutiv locul \ntâi,ob]inând trofeul transmisibilcare va fi p`strat în vitrina cutrofee a Poli]iei Capitaleipân` la edi]ia viitoare.La competi]ia de anul acestade la Zagreb au participatpeste 250 de alerg`tori.

{{tteeffaann OOPPRRIINNAA

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21