Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

MARTIE2018

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVII Nr. 475 http://b.politiaromana.ro

MARTIE2018

anul XXVIINr . 475

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

2

5

Convorbire \n[el`toare

Martirii Poli]iei Române

Banca Comercial` „Albina“ SAa durat doar trei ani [i zece luni

14 - 15

16 - 18

21 - 23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Mihai Marius VOICU

Drago[ Orlando NICUMarius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

4Ho] online

„|n pat cu du[manul“

6 - 7Centenarul Marii Uniri

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

1POLI}IA CAPITALEI - Martie

Ziua Poli]iei Române - 25 martiePrimele atest`ri privind Poli]ia Român`

dateaz` din vremea lui Neagoe Basarabsau a lui Mihai Viteazu (crearea institu]ieiAgiei), continu` cu domnia lui Mihai{utzu (organizarea pazei Capitalei,emiterea primelor acte de identitate [ireglementarea portului armelor) iar din1806, organele de paz` [i ordine din Capital` primesc denumirea generic`de „Poli]ie“.

|n 1821, Tudor Vladimirescu acordascutiri de taxe [i impozite celor îns`rcina]is` men]in` ordinea public` [i s` apereproprietatea cet`]enilor, iar în 1831, prinRegulamentele Organice, atribu]iilePoli]iei sunt extinse. În timpul Revolu]ieide la 1848 are loc reorganizarea Poli]iei,prin apari]ia institu]iei [efului Poli]ieiCapitalei, c`ruia i se subordoneaz` Guardia municipal`.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vod`emite „Cronica poli]ieneasc`“ prin care, încele 158 de articole, erau reglementatesarcinile „înaltei poli]ii“ [i „obi[nuitei poli]ii“, ceea ce a constituit momentulcre`rii primei structuri centrale cu atribu]iiîn organizarea [i coordonarea activit`]ilorpoli]iene[ti.

Prin art. 50 al Legii nr. 218 din 23aprilie 2002, data de 25 martie a fostdesemnat` Ziua Poli]iei Române. Alegereaacestei date este legat` de simbolulcre[tin al Bunei Vestiri, aflat pe primulsteag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat [i pe actualul drapel al Poli]ieiRomâne. În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânatMarelui Ag` Mih`i]` Filipescu ([efulPoli]iei din acele timpuri) drapelul pecare este cusut` sigla Steagului Agiei.

Al`turi de sigl` se afla o ghirland` dinaur, în interiorul c`reia era prezentat`Maica Domnului, înaintea îngerului ce-iaduce vestea cea bun` (Buna Vestire).

Fiecare stat are istoria sa, iar în interiorul acestuia, toate institu]iile auparcurs un drum devenit peste ani istorie.

Poli]ia, ca dimensiune obligatorie a statului este la fel de veche [i la fel deactual` ca acesta. Ea este o constant` asociet`]ii umane, fiind una din cele maivechi institu]ii cunoscute.

Celebrul om de litere francez, Honorede Balzac, spunea, extrem de concis: „Guvernele sunt trec`toare, societ`]ile seschimb`, poli]ia r`mâne“.

Începând cu Legea de organizare aPoli]iei - a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmat` de Legea luiVasile Lasc`r (1 aprilie 1903) [i de Legeapentru organizarea Poli]iei generale astatului (8 iulie 1929), competen]ele organelor de Poli]ie sunt extinse, iarraporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie1949 se înfiin]eaz` Mili]ia, apoi, prinDecretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989se reînfiin]eaz` Poli]ia Român`, ale c`reicompeten]e vor fi reglementate, ulterior,prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 [i prinLegea 218 din 23 aprilie 2002.

|ncepând cu anul 1990, Poli]ia Român`a cunoscut mai multe etape de transform`ri, menite s` asigure siguran]apersoanelor, a colectivit`]ilor, drepturilorlegitime ale cet`]enilor, precum [i a altordrepturi prev`zute în acte interna]ionalela care România este parte.

Ziua Poli]iei Române - 196 ani de la \nfiin]are

Martie - POLI}IA CAPITALEI

CAZUISTIC~

2

În cursul zilei de joi, 1 martie, poli]i[tii Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, sub supravegherea Parchetuluide pe lâng` Judec`toriaSectorului 6, au pus în aplicare o autoriza]ie deperchezi]ie într-un penitenciar, fiind vizat` opersoan` suspectat` c` as`vâr[it dou` infrac]iuni deîn[el`ciune, prin Metoda„Accidentul“, prejudiciultotal fiind de peste 16.000lei.

La sfâr[itul lunii decembrie 2017, poli]i[tiiSec]iei 21 au fost sesiza]ide un b`rbat, în vârst` de63 ani, cu privire la faptulc` a fost contactat telefonicde un individ care l-a informat c` fiica sa a fostimplicat` într-un accidentrutier, urmând a fi operat`,iar pentru efectuareaopera]iei este necesar`suma de 4300 lei. Astfel,\ntreaga sum` i-a fostsolicitat` victimei, care afost convins` s` predeaunei persoane necunoscutebanii ceru]i. Ulterior, victima a constatat c` afost în[elat`.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` a rezultat presupunerea rezonabil` c` fapta reclamat` a fost comis` deun b`rbat, în vârst` de 29ani, încarcerat într-un penitenciar, care a ini]iatconvorbirea telefonic` [i aindus victima în eroare,determinând-o s`-i remit`o sum` de bani, prin

intermediul unui complice.În urma investiga]iilor

efectuate a fost identificat[i cel de-al doilea b`rbat,în vârst` de 41 ani, stabilindu-se c` acesta fusese eliberat din penitenciar în luna decembrie 2017. Totodat`,s-a stabilit c` \n luna ianuarie a.c., prin acela[imod de operare, un b`rbatîn vârst` de 78 ani a fostindus în eroare [i determinat s` remit` celorîn cauz` suma de 12.000lei.

Pe 1 martie a fost pus`în executare o autoriza]iede perchezi]ie, emis` deJudec`toria Sectorului 6,într-un penitenciar, în camera unde se aflab`nuitul, fiind identificate[i ridicate un telefon mobilfunc]ional [i dou` cartele

telefonice.Cercet`rile sunt

continuate sub aspectuls`vâr[irii a dou` infrac]iunide în[el`ciune, fiind efectuate, totodat`, verific`ri pentru stabilireaîntregii activit`]iinfrac]ionale a celor doib`rba]i.

Dup` ce a fost prezentatmagistra]ilor, fa]` deb`rbatul \n vârst` de 41ani, eliberat din penitenciar\n decembrie 2017, s-a dispus arestarea preventiv`pe o perioad` de 30 zilepentru dou` infrac]iuni de\n[el`ciune.

Ac]iunea a beneficiat desprijinul de specialitate alDirec]iei Opera]iuniSpeciale din cadrulInspectoratului General alPoli]iei Române.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Convorbire \n[el`toare

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Martie

LA ZI

3

Poli]i[tii Serviciului de Investigare aCriminalit`]ii Economice Sector 5 au organizat,\n noaptea de 16 martie, o ac]iune de combatere a contrabandei [i comer]ului cuproduse contraf`cute, \n zona [oseleiGiurgiului. Cu sprijinul poli]i[tilor Sec]iilor 18 [i19, ofi]erii de la economic au efectuat un filtrurutier, fiind vizate autocarele de transport persoane, care efectueaz` curse interna]ionale.

Cu ocazia verific`rii unui astfel de autocar,care efectua o curs` Istanbul-Bucure[ti,oamenii legii au descoperit mai multe produse,pentru care proprietarii nu au putut prezentaacte de provenien]`, existând indicii temeinicec` sunt contraf`cute. Astfel, au fost ridicate \nvederea confisc`rii: peste 200 parfumuri, 230articole de \mbr`c`minte [i 150 perechipantofi sport. Totodat`, au fost confiscate [i160 grame de bijuterii [i 50 pachete de ]ig`ri,f`r` timbru.

Anchetatorii au \ntocmit dosare penale pentru opt persoane (U. Engin, 68 ani, D.

Mariana, 50 ani, D. Yasemin, 25 ani, V. Ioana,47 ani, C. Dilara, 47 ani, I. Nicoleta, 40 ani, P.Mariana, 43 ani, E. Florin, 45 ani [i I. Gina, 39ani), sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii depunere în circula]ie de produse contraf`cute [i contraband`, fapte prev`zute [i pedepsite deart. 90, lit. b din Legea 84/1998 [i art. 270 dinLegea 86/2006.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Autocar plin cu obiecte de contraband`

Joi, 1 martie, \n rondul de la Pia]a AlbaIulia, poli]i[tii Brig`ziiRutiere Bucure[ti, au„amendat“ toate doamnele [idomni[oarele, participante la trafic, cu ofloare [i o felicitare.Astfel, cu ocazia Zilei de „1 Martie“ [i a sosiriiprim`verii calendaristice,conduc`toarele auto aufost surprinse în modpl`cut de agen]ii rutieri,respectându-se tradi]ia din anii anteriori.

BB..PP..RR..

O prim`var` frumoas`!

Comer]ul online devine, pezi ce trece, instrumentul preferat de achizi]ionare de produse al românilor, iar cifreleanuale cheltuite de români sunt\n cre[tere. |n acest contextfavorabil s-a dezvoltat [i pia]ade anun]uri online de vânzare-cump`rare, unde oricine poatevinde atât produse noi, cât [iuzate, chiar dac` nu sunt persoane juridice. „Trocul“online este sus]inut de foartemulte site-uri de profil, carepromoveaz` astfel de activit`]i.

De[i marea majoritate acelor care folosesc astfel deplatforme online sunt de bun`credin]`, exist` [i utilizatori care

caut` profitul maxim, f`r` s`cheltuiasc` nimic. Un astfel depersonaj a fost arestat peventivpentru 30 de zile, dup` ce afurat trei telefoane mobile (valorând peste 11.000 lei).

Totul a pornit de la sesiz`rilea trei bucure[teni, carepostaser` pe un site de profilc` doresc s` vând` telefoanemobile de ultim` genera]ie dela firme de top \n acest domeniu.

La anun]uri a r`spuns interesat I. Gheorghe, 20 ani,care s-a \ntâlnit cu cei trei, pe 2,8 [i 11 martie [i, de fiecaredat`, a aplicat aceea[i metod`:a cerut s` testeze telefonul, iar

când victimele erau de acord, b`rbatul, dup` numai câtevaclipe, o lua la fug`, l`sându-i peoameni f`r` reac]ie.

Judiciari[tii Sec]iei 24 au preluat sesiz`rile celor treip`gubi]i [i dup` mai multeverific`ri, au reu[it, pe 13 martie, s` \l re]in` pe I.Gheorghe, asupra lui fiind g`sit[i recuperat unul dintre telefoanele furate, care a fost\napoiat proprietarului.

Cercet`rile sunt continuate, pentru a fi recuperate [i celelalte dou` telefoane, dar [ipentru a identifica dac` suspectul a mai comis fapteasem`n`toare.

Martie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

800 lei pentru un ceas din aur!Pe acela[i palier infrac]ional, ca cel prezentat

mai sus, s-a situat un alt individ din Capital`,care a reu[it s` \n[ele un b`rbat, \n urma unei tranzac]ii facilitat` tot prin intemediul unui anun]pe un site de profil. Astfel, pe 2 februarie, unb`rbat de 40 ani, care postase pe internet c`dore[te s` vând` un ceas din aur la pre]ul de14.000 lei, a primit o ofert` de la I. Antonio, 41ani, care s-a ar`tat interesat [i a stabilit s` se\ntâlneasc` \n zona Pie]ii Gemeni din sectorul 2,

pentru a finaliza tranzac]ia.|n urma \ntâlnirii, I. Antonio s-a declarat

mul]umit de ceas [i i-a ar`tat victimei un plic \ncare sus]inea c` sunt cei 14.000 lei. |n realitate,individul pusese \n plic doar o bancnot` de 500lei, dou` de 100 lei [i 34 bancnote de 1000ruble din Belarus, care erau a[ezate \n a[a fel\ncât s` nu fie observate la o prim` privire.

Cel p`gubit nu a avut intui]ia de a verifica to]ibanii din plic, decât dup` ce „cump`r`torul“ plecase demult. |n[el`toria a fost adus` \naten]ia poli]i[tilor Sec]iei 6, care au preluat plângerea b`rbatului p`gubit, iar \n urmaverific`rilor l-au identificat pe autor, cunoscut cuantecedente penale.

Luni, 12 martie, oamenii legii au descins lalocuin]a acestuia [i l-au condus la sec]ie, pentruaudieri. De asemenea, a fost recuperat [i ceasuldin aur, care a ajuns la proprietarul \n[elat.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Ho] online

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRRC

redi

t fo

to: C

orbi

s.co

m

POLI}IA CAPITALEI - Martie 5

Poli]ia Capitalei a realizatun studiu sociologic, cuprivire la victimele violen]eiîn familie, din care au rezultat urm`toarele:

aproape 85% dintre victime sunt femei;

40% din cazurile deviolen]` în familie suntrepetate;

47% dintre victime î[iretrag plângerea, fapt careînl`tur` r`spunderea penal`a agresorului;

doar un sfert dintre victime î[i scot certificatmedico-legal.

Urmare a violen]elor, înanul 2017 au fost ucisepatru persoane [i s-au comis17 tentative de omor, comparativ cu anul 2016,când au fost ucise cinci persoane [i s-au comis 15tentative de omor.

Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii dincadrul Poli]iei Capitalei aini]iat, înc` din 2012, Proiectul „Ordinul deprotec]ie“, pe parcursul a[apte ani fiind organizateîntâlniri-dezbateri cu peste1000 de poli]i[ti, ce au beneficiat de suportulreprezentan]ilor ONG-urilorcare activeaz` în acest domeniu.

Studiind analiza realizat`de M.D. Pagelow (1981),care a ar`tat c`, în grupuri profesionale în care for]aeste o calitate, exist` o inciden]` mai mare de producere a violen]elor,activit`]ile Serviciului deAnaliz` [i Prevenire aCriminalit`]ii, pentru

prevenirea violen]ei în familie, vor fi orientate, înanul 2018, c`tre acestea.

Tendin]a tinerilor de aalege serviciul care s`-i scapede insatisfac]ia traiului deacas`, aduce în unele institu]ii oameni cu modeleparentale violente.

Din luna martie a.c. auînceput întâlnirile cu poli]i[tii,urmând ca activit`]ile s` fieextinse la discu]ii cu jandarmi, militari, [oferi,reprezentan]i ai bisericii sauai mediului privat. Discu]iilevor fi axate pe metode deinterven]ie preventiv`, însitua]ia în care subiec]ii suntmartori ai infrac]iunilor deviolen]` în familie: ceînseamn` responsabilitateacivic`, cum se poate interveni în siguran]`, cineare atribu]ii în domeniu, caresunt a[tept`rile pe carecet`]enii le au de la Poli]ie [icum poate Poli]ia s` creasc`gradul de siguran]` comunitar`.

S` nu uit`m c` în disputele familiale sunt

cuprin[i, f`r` voia lor, copiii,uneori minori. Cei r`ma[i înurma unor astfel de faptegrave, cum ar fi omorul,tr`iesc multiple traume: pede o parte un p`rinte ajungeîn mormânt, în urma ucideriilui de c`tre partener iar, pede alt` parte, cel care acomis fapta merge laînchisoare [i este astfelîndep`rtat de copil. Atuncicând copilul este [i minor,acesta ajunge s` fie cazat încentrele de plasament, tr`ind[i drama institu]ionaliz`rii.

Formarea unei categoriide martori informa]i corect [iproactivi este condi]ia debaz` pentru reducereaefectelor violen]elor în familie, dar [i un mod princare poten]ialele victime [i-arrecâ[tiga încrederea [i speran]a c` pot fi ajutate s`întoarc` destinul [i s`tr`iasc` în siguran]`.

{i, nu în ultimul rând, ocale de a proteja copiii dedrame ireparabile.

AAuurreelliiaann BBOOCCAANN

PREVENIRE

„|n pat cu du[manul“Credit foto: Corbis.com

Martie - POLI}IA CAPITALEI6

Centenarul Mari i Unir iUnirea Basarabiei cu România \n documente

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

Telegrama lui Ion Incule], pre[edinteleSfatului }`rii, adresat` regelui Ferdinand I

(11 martie 1918)

MM..SS.. RReeggeelluuii -- IIaa[[ii,,În numele Sfatului }`rii, care reprezint`

poporul românesc din Basarabia desrobit dejugul secular, aduc Majest`]ii Voastre expresiunea credin]ei neclintite a întreguluipopor românesc din România R`s`ritean`, careîn unire cu ]ara-mum` vede chez`[ia desvolt`rei sale libere, calea neîmpiedicat`spre cultura na]ional` [i dreptatea social`.

AAll MMaajjeesstt`̀]]iiii VVooaassttrree pprreeaa pplleeccaatt sseerrvviittoorr,, IIooaann IInnccuullee]],,

PPrree[[eeddiinntteellee SSffaattuulluuii }}`̀rriiii ddiinn BBaassaarraabbiiaa

Declara]ia de unire a Basarabiei cu România (27 martie 1918)

În numele poporului Basarabiei, Sfatul }`riideclar`:

Republica Democratic` Moldoveneasc`(Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr` [i vechile grani]e cu Austria,rupt` de Rusia acum o sut` [i mai bine de anidin trupul vechii Moldove, în puterea dreptuluiistoric [i dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure s`-[ihot`rasc` soarta lor, de azi înainte [i pentrutotdeauna se une[te cu Mama sa România.

Aceast` Unire se face pe urm`toarele baze:1. Sfatul }`rii actual r`mâne mai departe

pentru rezolvarea [i realizarea reformei agrare,dup` nevoile [i cererile norodului. Acestehot`râri se vor recunoa[te de Guvernul român.

2. Basarabia î[i p`streaz` autonomia provincial`, având un Sfat al }`rii (Diet`), alespe viitor prin vot universal, egal, direct [i secret,cu un organ împlinitor [i administra]ie proprie.

3. Competen]a Statului }`rii este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor [i

ora[elor;c) numirea tuturor func]ionarilor

administra]iei locale prin organul s`u împlinitor, iar func]ionarii înal]i sunt înt`ri]i deGuvern.

4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.

5. Legile în vigoare [i organiza]ia local`(Zemstve [i ora[e) r`mâne în putere [i vorputea fi schimbate de Parlamentul român,numai dup` ce vor lua parte la lucr`rile lui [ireprezentantul Basarabiei.

6. Respectarea drepturilor minorit`]ilor dinBasarabia.

7. Doi reprezentan]i vor intra în Consiliul deMini[tri român, acum desemna]i de actualulSfat al }`rii, iar pe viitor lua]i din sânulreprezentan]ilor Basarabiei din ParlamentulRomân.

8. Basarabia va trimite în ParlamentulRomân un num`r de reprezentan]ipropor]ional cu Popula]ia, ale[i pe baza

votului universal, egal, direct [i secret.9. Toate alegerile din Basarabia pentru

voloste, sate, ora[e, Zemstve [i Parlament sevor face pe baza votului universal, egal, direct[i secret.

10. Libertatea personal`, libertatea tiparului, a cuvântului, a credin]ei, a adun`rilor[i toate libert`]ile ob[te[ti vor fi garantate prinConstitu]ie.

11. Toate c`lc`rile de legi, f`cute din motivepolitice în vremurile turburi ale prefacerilor dinurm`, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiic` cu Mama saRomânia, Parlamentul român va hot`rî convocarea neîntârziat` a Constituantei, în carevor intra propor]ional cu popula]ia [i reprezentan]ii Basarabiei, ale[i prin vot universal, egal, direct [i secret, spre a hot`rîîmpreun` cu to]ii înscrierea în Constitu]ie aprincipiilor [i garan]iilor de mai sus.

Tr`iasc` Unirea Basarabiei cu România, de-apururea [i pentru totdeauna!

PPrree[[eeddiinntteellee SSffaattuulluuii }}`̀rriiii,, II.. IInnccuullee]]SSeeccrreettaarruull SSffaattuulluuii }}`̀rriiii,, II.. BBuuzzdduuggaann

Lege asupra ratific`rii unirii Basarabiei cuRomânia (31 decembrie 1919).

Art. unic. Se ratific`, investindu-se cu puterede lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie1918, publicat în „Monitorul oficial“, nr. 8 din10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cuvechiul Regat al României, în cuprindereaurm`toare:

FFeerrddiinnaanndd IIPrin gra]ia lui Dumnezeu [i voin]a na]ional`,

rege al României, La to]i de fa]` [i viitori, s`n`tate:

Sfatul ]`rii din Basarabia, în [edin]a de la 27martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 devoturi pentru, contra 3, fiind [i 36 de ab]ineri,urm`toarea rezolu]iune:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul ]`riideclar`:

Republica Democratic` Moldoveneasc`(Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,Dun`re, Marea Neagr` [i vechile grani]e cuAustria, rupt` de Rusia acum o sut` [i mai binede ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric [i dreptului de neam,pe baza principiului c` noroadele singure s`-[ihot`reasc` soarta lor, de azi înainte [i pentrutotdeauna,

Se une[te cu mama sa, România“.[i prezidentul Consilului nostru declarând c`:„În numele poporului român [i al regelui, M.S.Ferdinand I al României, ia act de acest votquasi unanim [i declar` la rândul lui Basarabiaunit` cu România de veci [i indivizibil`“.

DDaatt îînn IIaa[[ii,, llaa 99 aapprriilliiee 11991188PPrree[[eeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii ddee MMiinnii[[ttrrii,,

AA.. MMaarrgghhiilloommaann..MMiinniissttrruu ddee jjuussttii]]iiee,, DD.. DDoobbrreessccuu

Aceast` lege s-a votat de AdunareaDeputa]ilor în [edin]a de la 29 decembrie anul1919, în unanimitate, prin aclama]iuni.

PPrree[[eeddiinnttee,, NN.. IIoorrggaaSSeeccrreettaarr,, TTeeooddoossiiee BBâârrccaa

Aceast` lege s-a votat de Senat în [edin]ade la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate,prin aclama]iuni.

PP.. PPrree[[eeddiinnttee,, DDrr.. CC.. {{uummuulleeaannuuSSeeccrreettaarr,, II.. BBaallbbaarreeuu

Promulg`m aceast` lege [i ordon`m ca eas` fie investit` cu sigiliul statului [i publicat` în „Monitorul oficial“.

Dat în Bucure[ti, la 31 decembrie 1919.„Monitorul oficial“, din 1 ianuarie 1920

Surse: Ioan Scurtu, Theodora St`nescu-Stanciu,Georgiana Margareta Scurtu,

Istoria Românielor între anii 1918-1940;Bogdan Murgescu, Istoria României în texte,Editura Corint, 2001

SSuurrssaa:: HHiissttoorriiaa..rroo

POLI}IA CAPITALEI - Martie 7

-- vvaa uurrmmaa --

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

Martie - POLI}IA CAPITALEI8

Scrisori de mul]umire

Doresc s` exprim celemai sincere mul]umiricolegilor dumneavoastr`din cadrul Sec]iei 1 Poli]ie,care m-au ajutat cu mult`considera]ie s` dep`[esc ositua]ie nepl`cut` pentrumine, un incident ce aavut loc cu ocazia viziteimele \n Bucure[ti, la datade 13 februarie.

Din cauza neglijen]eimele, mi-am l`sat telefonul \n taxiul care m-a transportat la hotel.Fiind un telefon scump,\nglobeaz` multe informa]ii despre afacereamea [i despre familie, iarorice \mprejurare de abuzar reprezenta o posibil`amenin]are privind siguran]a, atât a familieimele, cât [i a afaceriimele.

|n ciuda eforturilormele [i a personalului dela hotel, nu am pututidentifica [oferul [i nicicompania de taxi, pentrua lua leg`tura cu acesta.Ca o ultim` speran]` \n aob]ine telefonul, amapelat la Sec]ia 1 Poli]ie.

Trebuie s` recunosc c` m-am deplasat acolopu]in confuz, \ntrebându-m` singur: „de ce i-ar p`sa poli]iei detelefonul meu?“ Sunt convins c` \n ]ara mea nua[ fi beneficiat de nici un

fel de sprijin, valabil dealtfel [i pentru alte ]`ri \ncare am c`l`torit prin prisma afacerii mele.

Spre surprinderea mea,lucr`torii Sec]iei 1 Poli]ieau realizat din primulmoment importan]a pecare acel dispozitiv electronic o are pentruafacerea [i via]a mea personal`.

Mi-au \n]eles teama,f`r` nici un fel de comentariu sau repro[, [icu mult` r`bdare au reu[its` contacteze companiade taxiuri, \ns`, \n ciudaacestor eforturi, nu amputut lua leg`tura cu[oferul, \n persoan`.Ulterior, folosind diverseaplica]ii, \mpreun` amputut localiza taxiul prinGPS [i zona \n care seafla. Urm`rind aplica]ia,doi dintre colegii dumneavoastr` m-au\nso]it pân` la locul \ncare se afla parcat taxiul.

Trebuie s` recunosc c`eram preocupat deriscurile \ntreprinse decolegii dumneavoastr`, cu privire la ini]ierea uneiastfel de interven]ii, de[iabordarea lor calm` [i prietenoas` [i contactullor permanent cu ceilal]icolegi, prin intermediulre]elelor de socializare,mi-au transmis un

sentiment de siguran]`.Odat` ce am ajuns la

taxi, cu mult efort,r`bdare, polite]e [i f`r` acrea vreo situa]ienepl`cut` \n cartier,poli]i[tii l-au determinatpe [oferul de taxi s`-mirestituie telefonul.

Am fost foarte fericit,relaxat [i, cel mai important, \n siguran]`,ceea ce face ca prezen]amea \n Bucure[ti s` fieuna confortabil`, [tiind c`am un sprijin \n caz deurgen]` (chiar dac`lucrurile nu par a fi a[adrastice).

Am \mp`rt`[it, de asemenea, colegilor [i prietenilor, cât este de important acest lucru cândvizitezi o ]ar` str`in`, indiferent de motiv,afacere sau via]` personal`.

|nc` o dat`, v` rog s`primi]i recuno[tin]a mea[i mul]umiri colegilor dumneavoastr`. Trebuie s`v` sim]i]i mândri c` ave]iastfel de colegi, carelucreaz` \n Poli]ia din România.

Aceast` situa]ie var`mâne pentru mine ceamai bun` experien]`uman` tr`it`.

Sincere mul]umiri, I. Masmanidis

Bun` ziua,

CORESPONDEN}~

POLI}IA CAPITALEI - Martie 9

MONDO POLICE

Montaje financiare frauduloase -Algoritmul lui Ponzi

O criz` economic` de anvergur` este odegradare brutal` a situa]iei economice, respectiv a perspectivelor economice pe planlocal (într-o ]ar`), regional (grup de ]`ri) sau peplan interna]ional (mondial).

În aceste situa]ii, în func]ie de gravitateasitua]iei, vorbim fie de o încetinire a economiei(o diminuare pasager` a cre[terii PIB), fie de orecesiune economic` (o sc`dere important` aPIB).

Printre cele mai importante crize economice ale epocii contemporane (începândcu secolul trecut), putem men]iona:

„Panica bancherilor“, criza financiar` înSUA (1907), având ca efect pr`bu[irea brusc` abursei de valori cu aproape 50% (din valoareamaxim` atins` cu un an \n urm`);

„Marea Depresie“ (1929-1937), cea mai important` recesiune economic` a secolului XX,declan[at` ca urmare a crizeibursiere de la New York, între24-29 octombrie 1929, precedat` de o puternic`cre[tere economic` din anii1920;

„{ocurile petroliere“ (modificarea ofertei petroluluipe pia]`, combinat` cucre[terea pre]ului acestuia) dinanii 1970;

Criza financiar` aSistemului Monetar European din 1993;

Criza economic` mexican` (1994-1995),care va debuta ca urmare a unei devaliz`ri amonedei mexicane;

Criza asiatic` (Asia de Sud-Est), caredebuteaz` în luna iulie 1997 [i se va propagarapid [i \n alte ]`ri emergente (Rusia, Argentina,Brazilia), ca urmare a retragerii unor fonduriuria[e de investitorii str`ini, ceea ce va destabiliza economia din regiune;

Criza economic` mondial` (2007 - 2012),care a generat în majoritatea ]`rilor industrializate o „piramid`“ enorm` de datorii, („US housing bubble“);

Criza finan]elor publice elene (începând cu

2009), care pân` la sfâr[itul anului 2014 a acumulat o datorie public` enorm` (177% dinPIB) [i un deficit bugetar uria[ (13% din PIB),având ca efect sl`birea „Zonei Euro“.

Cu ocazia unor asemenea crize economice,montajele financiare frauduloase (piramidale), înspecial cele de tip „Ponzi“ (cele mai utilizate),încep s` se pr`bu[easc` în lan], iar acestea vorprovoca pagube materiale uria[e societ`]ii civile.

Un algoritm de tip „Ponzi“ const` într-un montaj financiar fraudulos (al unui fond deinvesti]ii), în care rata de rentabilitate (dobânda)promis` investitorilor este mai mare decât ratade rentabilitate a investi]iilor.

Într-un asemenea context, remunerareainvestitorilor vechi se face din fondurile deinvesti]ii ale clien]ilor noi. Dac` escrocheria nueste descoperit` la timp, fondul de investi]ii se

va pr`bu[i, având ca efect falimentarea acestuia, decip`gubirea investitorilor.

Sistemul func]ioneaz` atâttimp cât clientela este mare [iîn cre[tere, ca urmare a primilorinvestitori, care recuperându-[ibanii investi]i, fac astfel publicitate fondului de investi]ii.

Acest sistem (cunoscut [i subnumele de „sistem piramidal“)a fost utilizat pentru prima dat`în 1919 la Boston, de c`treCharles Ponzi - de origine

italian` - cunoscut [i sub numele de Charles P.Bianchi, care va deveni milionar în mai pu]in de[ase luni.

Descendent al unei familii originare dinParma, Ponzi sose[te în SUA \n 1903, la bordul vasului comercial transatlantic S.S.„Vancouver“. Dup` ce î[i pierde toate economiile la jocurile de noroc, va presta laBoston tot felul de munci necalificate.

Ajunge la Montreal \n 1907 [i i-a leg`tura cuun compatriot, Luigi Zarossi, care prospera caurmare a comer]ului ilicit cu ]ig`ri, respectiv aunei institu]ii financiare „Banca Zarossi“, avândca obiectiv (principal) administrarea economiilorimigran]ilor italieni, c`rora li se oferea o

Totul se va pr`bu[i \n 1928.

Marthe Hanau reu[ise s` escrocheze mii

de persoane, cu peste 170 milioanefranci francezi. Frauda a fost descoperit`...

” ”

11

Martie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

10

dobând` de 6%, în timp ce b`ncile canadienenu propuneau decât 2%.

„Rebotezat“ Charles Bianchi (un descendental unei bogate familii italiene[ti fictive), Ponzi(angajat mai întâi în calitate de casier), descoper` la Zarossi c` acesta pl`tea dobândapromis` clien]ilor, din banii noilor investitori,punând astfel la punct, algoritmul care îi poart`numele (Algoritmul Ponzi).

În 1908, când clien]ii lui Zarossi încep s` aib`îndoieli, acesta î[i las` familia la Montreal [i serefugiaz` (cu banii \ncasa]i de la imigran]ii italieni) în Mexic, cu care SUA nu avea acorduride extr`dare.

În ceea ce îl prive[te pe Ponzi, acesta va aveaghinion: el va fura un carnet de cecuri de la unfost client [i î[i scrie un cec în valoare de 423dolari canadieni, falsificând semn`tura directorului b`ncii, Damien Fournier. Va fi prins[i condamnat la trei ani de \nchisoare.

Dup` ce este eliberat, Ponzi se \ntoarce \nSUA, iar \n 1919, la Boston, \[i pune \n mi[careschema, oferind investitorilor o dobând` de 10ori mai mare fa]` de cele oferite de b`nci, înnumai trei luni.

Profitul acestuia este realizat cu sprijinulInternational Postal Reply Coupons, cu un randament de circa 40,5 - 50%, numai într-o lun` [i jum`tate [i cu circa 95 - 100% în treiluni, ca urmare a unor investi]ii f`cute de 41.000 de persoane, în valoare total` de

15 milioane dolari.Sistemul va func]iona pân` la sfâr[itul

Primului R`zboi Mondial, când din cauza problemelor de natur` financiar-economice, s-adereglat stabilitatea sistemului monetar, respectiv a ratelor de schimb, ceea ce a avut caefect pr`bu[irea fondului de investi]ii.

Denun]at în „Boston Post“ [i c`utat de poli]ie[i FBI, Ponzi se va preda autorit`]ilor pe 12august 1920. În urma unui proces federal, elpledeaz` vinovat [i este condamnat la cinci anide închisoare, dar este eliberat dup` trei ani [ijum`tate.

Ponzi pleac` în Florida, unde va pune „pepicioare“ o alt` afacere, rentabil` - de vânzarede terenuri, cunoscut` sub numele de„Charpon“, dar nu va dura foarte mult, pentru c`în 1926 este condamnat, din nou, la un an deînchisoare pentru escrocherie.

Dup` eliberare, în 1934, instan]ele federale decid expulzarea lui de pe teritoriulamerican în Italia. Aici va face acela[i lucru, pân`când Benito Mussolini, pre[edinte al ConsiliuluiItalian de Mini[tri îi ofer` un post în cadrulMinisterului de Finan]e, ceea ce îi va permiteacestuia deturnarea unor sume importante debani apar]inând trezoreriei na]ionale.

Pentru a sc`pa de pedeaps`, Ponzi se refugiaz` în Brazilia, unde în 1936, public`cartea autobiografic` „The Rise of Mr Ponzi“.Ruinat [i abandonat de cei apropia]i, Ponzimoare pe 18 ianuarie 1949, într-un spital publicdin Rio de Janeiro.

Charles Ponzi

Alexandre Stavisky

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie 11

MONDO POLICE

Elaborarea unui algoritm Ponzi, func]ional,necesit` complicitatea factorilor de decizie îndomeniul politic [i economic, dar proceduranecesit` [i cuno[tin]e importante de ingineriefinanciar`.

Printre cazuri celebre în istorie, care au folositscheme de tip Ponzi, putem men]iona în Fran]ainterbelic` „Afacerea Hanau“ (1928), „AfacereaStavisky“ (1934) sau ceva mai recent, în zilelenoastre, în SUA, „Afacerea Madoff“ (2008),respectiv, „Stanford“ (2009).

„Afacerea Hanau“ este legat` de numele luiMarthe Hanau (1886-1935), cunoscut` [i subnumele de „banchera anilor nebuni“ (1920-1929, un deceniu cu o cre[tere economic`exploziv`).

Marthe Hanau creeaz` în 1925 o publica]ie(„La Gazette du franc“), care devine cunoscut`rapid pe pia]a de investi]ii, datorit` calit`]ii colaboratorilor, precum [i personalit`]ilor dinlumea economic` [i politic` pe care le intervieva.

Gazeta oferea consiliere investitorilor (înmaterie de plasamente bursiere) „sf`tuindu-i“ s`cumpere ac]iuni la firme cu activit`]i fictive (pentru care publica]ia primea un procent de10% din beneficii), iar în paralel, publica]ia [i-acreat propria societate financiar` - „AgenceInterpresse“, care emitea titluri cu o dobând` de8%, achitat` clien]ilor nu din capitalul rezultat înurma investi]iilor reale, ci din fondurile noilorclien]i ai agen]iei (conform Algoritmului luiPonzi).

Totul se va pr`bu[i \n 1928. Marthe Hanaureu[ise s` escrocheze mii de persoane, cu peste170 milioane franci francezi. Frauda a fostdescoperit` în urma investiga]iilor f`cute de

banca „Agence Havas“. Hanau este acuzat` deescrocherie financiar`, respectiv însu[ire debunuri necuvenite [i va fi încarcerat` laînchisoarea „Saint Lazare“. Se va sinucide pe 14iulie 1935 (ziua na]ional` a Fran]ei), la infirmeria închisorii „Fresnes“, dup` ce a înghi]ito cutie cu pastile de fenobarbital.

Montajul financiar Hanau prezint` o importan]` istoric`, mai ales pentru faptul c`acesta a fost realizat de o femeie, într-o epoc`când, femeile, nu aveau nici m`car dreptul lavot.

„Afacerea Stavisky“ este o criz` politico-economic`, declan[at` dup` moartea, pe 8 ianuarie 1934, în circumstan]e misterioase, a luiSerge-Alexandre Stavisky, care simbolizeaz` crizaunui regim instabil din punct de vedere social-politic, dominat de corup]ie, provocând c`dereacelui de-al doilea guvern, condus de CamilleChautemps (26 noiembrie 1933-27 ianuarie1934), în timpul pre[edin]iei lui Albert Lebrun.

Mai multe manifesta]ii au fost organizate înfa]a Camerei Deputa]ilor de grupuri parlamentare de dreapta, asocia]ii reprezentândfo[tii combatan]i în Primul R`zboi Mondial [iLiga de Extrem` Dreapta, cu scopul de a protesta \mpotriva destituirii prefectului depoli]ie Jean-Baptiste Chiappe, ca urmare a afacerii Stavisky. Acestea se vor transforma într-orevolt` popular`, iar în urma interven]iei \n for]`a poli]i[tilor asupra manifestan]ilor, cel pu]in 15persoane vor fi ucise [i alte 2000 vor fi gravr`nite.

Pe 23 decembrie 1933, Gustave Tissier, directorul B`ncii „Crédit Municipal Bayonne“,care a deturnat (gra]ie rela]iilor pe care le aveaîn mediul politic) 235 milioane de franci, în contul lui Alexandre Stavisky, este arestat, laordinul subprefectului Antelme.

Acesta, care nu era decât „executantul“fondatorului b`ncii Alexandre Stavisky, a pus încircula]ie „bonuri“ false la purt`tor, în valoare de25 milioane franci, conform algoritmului luiPonzi.

Stavisky a fost arestat în repetate rânduri (19 ori) pentru fraud` financiar`, dar a fost pusîn libertate de fiecare dat`, având în vedereleg`tura strâns` cu escrocii epocii [i cu personalit`]i importante apar]inând mediuluipolitic.

TThhoommaass CCSSIINNTTAAMarthe Hanau

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Mai pro[ti decât permite legea

Doi spanioli din Madrids-au gândit s` fure casa demarcat dintr-un mic magazin,\n care intraser` prin efrac]ie.Pentru a-[i duce planul la bunsfâr[it, au legat-o cu un lan]de bara de protec]ie acamionului cu care veniser` lafurat. Dar, \n loc s` smulg`partea din fa]` a aparatului,a[a cum pl`nuiser`, s-au trezit c` a fost smuls` … barade protec]ie a acestuia.

Speria]i, cei doi au p`r`sitlocul faptei, nemaioprindu-sedecât acas`. Atât c`, pe lâng`bara de protec]ie, le-au l`sat„cadou“ poli]i[tilor [inumerele de \nmatriculare alema[inii. Restul a fost floare laureche. Pentru poli]i[ti,bine\n]eles.

Doi bandi]i americani auintrat, \narma]i, \ntr-un magazin alimentar dinDetroit. Unul dintre ei a strigat spre clien]ii afla]i\n`untru: „Cine mi[c` undeget va fi \mpu[cat“. Nimenin-a avut curaj s` fac` vreungest, \ns` cel`lalt atacator,aflat \n urma lui, a rupt-o lafug` spre casele de marcat.Imediat, colegul lui l-a\mpu[cat \n cap.

{apte membri ai uneibande de r`uf`c`tori au fostuci[i de poli]ia brazilian`,dup` ce tentativa acestora de

a jefui o banc` din ora[ulInaja (din nordul provicieiPernambuco) a luat o\ntors`tur` proast` pentru ei.

Poli]ia local` a precizat c`zece b`rba]i \narma]i cu revolvere au intrat \n sediulb`ncii [i i-au cerut casieruluibanii. |n timp ce bandi]ii seurcau \ntr-o dubi]`, poli]i[tiiau reu[it s`-i \mpu[te pe doidintre ei.

Dup` o urm`rire ca-n filme, ma[ina bandi]ilora nimerit \n mijlocul altuischimb de focuri dintre poli]ie

[i o band` de infractori, dinora[ul Ibimirim, situat \napropiere. Cu acest prilej, aumai fost omorâ]i \nc` cincibandi]i, numai ceilal]i trei,r`ma[i neatin[i de gloan]e, aureu[it s` dispar`. Poli]ia adeclarat c` bandi]ii au fostatât de neglijen]i, \ncât nici n-au urm`rit \n prealabil activitatea b`ncii. Altfel, ei arfi putut vedea c` paza b`nciifusese recent \nt`rit`, iar sediul ei fusese prev`zut cuun sistem de alarm` performant.

Sup`rat pe sora lui c` nu\mp`r]ise cu el câ[tigul laloterie, ci-i d`duse numai1000 de dolari din totalul de

71.000, americanul JohnAllen, din Franchtown, Ohio,s-a dus \ntr-o noapte s`-i deafoc la ma[ina nou-nou]`, carevalora cât jum`tate din câ[tig.

Dup` ce a stropit cu benzin` tot garajul, a ie[it din\nc`pere, ca s` aprind` f`clia,preg`tit` din timp, cu carevenise. |ns`, \ndat` ce aaprins-o, hainele de pe el auluat foc. N-a mai putut fi salvat.

|ncercarea ratat` a unuiho], de a jefui sucursalab`ncii „Devin“ din localitateaslovac` Trenci s-a terminattragic, când sediul a fost\nconjurat de poli]ie, iar ho]uls-a sinucis \n casa de bani.Potrivit poli]iei slovace, ho]ul,un tân`r \n vârst` de 25 ani, asechestrat, seara, cu ajutorulunui pistol, o angajat` ab`ncii \n vârst` de 51 ani [i,dup` ora 23.00, a dus-o\napoi la banc`, obligând-o s`deschid` u[ile de la intrare [ipe cea de la seif. Ho]ul adescoperit \n seif circa 8,5milioane de coroane (aproximativ 200.000 dedolari), dup` care a \nchisfemeia \ntr-un birou, de undeaceasta a reu[it, totu[i, s`activeze pe ascuns sistemulde alarm`, conectat direct lapoli]ie. Poli]i[tii au \nconjuratimediat banca [i ho]ul s-aascuns, de fric`, \n seif, darcând a v`zut c` situa]iadevine din ce \n ce maiproast` pentru el, [i-a tras unglon] \n cap cu pistolul pecare \l avea asupra lui.

Acum câ]iva ani, ni[teho]i niponi au dat o spargerela Monet`ria Statului Tokio.Dup` ce au furat 350.000 de

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree

ddiinn nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

„|mi pare r`u c` atunci am

numit-o cotoroan]`.Helen e, de fapt, cea mai stra[nic`

femeie pe care am\ntâlnit-o vreodat`!“

”

Martie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

yeni, au constatat c` bancnotele erau tip`rite doarpe o singur` fa]`.

O band` de ho]i din SanJose, capitala statului CostaRica, a avut parte de o surpriz` nepl`cut`, dup` ce ajefuit ma[ina blindat` a uneib`nci. |n loc de bani, saciifura]i erau ticsi]i cu felicit`ripentru s`rb`torile de iarn`,pe care banca inten]iona s`le trimit` clien]ilor s`i.

N-a putut jefui un magazin, c`zându-ipantalonii \n vine

John Anger (27 ani) a\ncercat s` jefuiesc` un magazin din WashingtonTownship, New Jersey (SUA),dar, \n momentul \n care aapucat sacul de bani, i-auc`zut pantalonii \n vine.

Lui John Anger i-au c`zutblugii largi, \n momentul \ncare inten]iona s` fug` dinmagazinul pe care-l jefuise.

Ru[inat, Ager a \ncercat s`-[iridice pantalonii [i, sc`pându-[i prada din mân`,s-a n`pustit pe u[` afar`.

Dup` câ]iva pa[i, s-a\mpiedicat [i a c`zut.Trec`torii, crezând c` au de-aface cu un exhibi]ionist, l-auanun]at pe primul poli]ist\ntâlnit \n cale. Tân`rul a fostrapid arestat. „Un ghinion atâtde nenorocit, n-am avut \nvia]a mea!“, li s-a plâns Angerpoli]i[tilor.

Cu pu]in timp \nainte,tân`rul intrase \n magazin [ise repezise la o casier`,având un cu]it \n mân`:„Scoate to]i banii, cotoroan]`afurisit`!“ Cu mâiniletremurânde, Helen Strauss(42 de ani) i-a \ntins s`cule]ulcu bani, strân[i \n acea zi, [iAnger l-a \n[f`cat. Apoi, aurmat drama…

Anger a fost condamnat lacinci luni de \nchisoare pentru tentativ` de jaf.Interesant de amintit e faptul

c`, \n decursul lunilor dedeten]ie, John a fost vizitat, \nfiecare s`pt`mân`, de HelenStrauss. Dup` isp`[ireapedepsei, ho]ul a devenitamantul casierei, pe care\ncercase s-o jefuiasc`. „|mipare r`u c` atunci am numit-o cotoroan]`. Helen e,de fapt, cea mai stra[nic`femeie pe care am \ntâlnit-ovreodat`!“ a declarat Anger,care este [omer.

Psihologie cu pu[c`rie

Jefuirea unui magazin specializat \n comercializareatelefoanelor mobile i-a extenuat pe membrii uneibande de ho]i din Malaezia.

La nici doi pa[i de locul \ncare comiseser` infrac]iunea,au g`sit de cuviin]` s` seopreasc`, pentru a da pe gâtcâteva sticle cu b`uturi r`coritoare.

A fost suficient ca proprietarul magazinului jefuits`-[i arunce ochii pe fereastr`, \n timp ce suna lapoli]ie, [i s`-i z`reasc` pe ceice-l jefuiser`, posta]i \n fa]achio[cului de peste drum, ca[i cum nimic nu s-ar fi \ntâmplat. A avut suficienttimp s`-i anun]e pe oameniilegii, care au sosit la fa]alocului, i-au imobilizat peinfractori [i i-au arestat.

To]i membrii bandei eraurecidivi[ti, având câteva condamn`ri pentru „afaceri“mult mai complicate: furt demotorete, jafuri armate [i viol\n zona Kuala Lumpur.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Martie 15

Credit foto: Corbis.com

Chestura de Poli]ie Oradea a arestat pe studentul St. Koroknai, care a r`spândit [tirialarmiste la radio, iar Chestura de Poli]iePite[ti a arestat [i \naintat Cur]ii Mar]iale dinPite[ti pe mecanicul Traian Ludo[an, de la IARBra[ov, care \n restaurantul Calul B`lan dinSibiu s-a exprimat „Fie Groza cât de gras, deManiu nu m` las“. La Miercurea Ciuc, poli]i[tiil-au arestat pe preotul Ioan Mitaru, care \nrestaurantul „Bucure[ti“ a strigat „Jos jidanii!Jidanii ne sugrum` ]ara“.

La 21 februarie 1946, \ntr-un spectacol derevist` „Savoy“ la Teatrul Na]ional Timi[oara,\ntr-un scen` din actul II, când s-au lansat desus drapelele românesc, sovietic, englez [i francez, s-audesprins [i au c`zut pe scen`.Ele au fost ridicate de pe scen`,dar actorul Ovidiu Teodorescu aluat drapelul sovietic [i l-a datla o parte \nspre culise, cupiciorul. Chestorul Poli]ieiTimi[oara a dispus o cercetarepentru ofens` a drapelului unei]`ri aliate.

La Giurgiu, \ntr-o adunare aPN Popular din 24 februarie1946, când se striga „Tr`iasc`armata ro[ie!“, iar elevul de liceu Ion Stoiandin clasa a VI-a, a strigat „Tr`iasc` armataverde!“, a fost imediat arestat [i dus la poli]ie,unde a declarat c` a strigat „verde“ dingre[eal`. La 23/24 februarie 1946 ora 1, unofi]er sovietic a fost \mpu[cat \n picior \n timpce mergea \n Pite[ti. La 26 februarie, gardianulpublic Radu Andrei de la Chestura Craiova acerut la patru in[i (un \nv`]`tor, doi studen]i [iun licean) s` nu mai scrie lozinci politice peziduri. Ei l-au bruscat [i ultragiat. |n timpulcercet`rilor a fost ultragiat [i chestorul Poli]ieiCraiova. Pe ziduri era scris: „Jos Groza cu

cartela, sus Dinu cu franzela!“|n noaptea de 25/26 februarie 1946 \n

cartierul clujean M`n`[tur, au ap`rut „afi[e cucaracter reac]ionar na]ionalist român, menite aduce la instigarea popula]iei conlocuitoare“.Unul dintre anun]uri, semnat „Noi“, suna astfel: „România este a românilor [i sevorbe[te române[te. |nceta]i cu limba hun`!“|n februarie 1946, PN} \[i ob]inea informa]iilechiar din anturajul gl. Susaikov, prin translatorul Nicolae Deac.

La 11 februarie 1947, inspectorul generalIosif Kalousek de la IRP Bra[ov [i comisarulBu[teanu informau DGP - DPS c` un tren de o

mie de moldoveni a sosit \nsta]ia Gheorghieni. O parte ac`l`torilor au coborât [i au\nceput s` caute evrei. LaTopli]a au b`tut pe evreulDavid Cohn. Ei \nvinuiau peAna Pauker c` trimite bunuri \nPalestina [i insultau guvernul c`au fost indu[i \n eroare. Ace[tiaerau tr`istari, plecaser` dinlips` de cereale, \n condi]iile \ncare se f`cea specul`. De pild`,Anthal Francisc din Ciuc a fostprins cu 1030 kg de orz [i 3390

de porumb, fiind re]inut sub \nvinuirea despecul`.

La 13 februarie 1947, IRP Gala]i, prin inspectorul Budu, r`spundea ordinului de atransmite situa]ia aresta]ilor pentru faptepolitice, \ncepând cu data de 6 martie 1945.Ace[tia erau: Urcan Balaban Mircea, din str.P`cii nr. 12, Br`ila, marinar, manist, arestatpentru „rebeliunea de la 8 noiembrie 1945“, condamnat la un an \nchisoare, liceanul {t.Staicu, condamnat 6 luni tot pentru participarea la demonstra]ie, Nicu Lintea, gestionar, 2 ani, {erban Tureac, muncitor,

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Rezisten]a poporului \n documentele poli]iene[ti

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Martie - POLI}IA CAPITALEI16

„P`mântul ]`rii nostregeme/

P`mântul care ne-ahr`nit/

P`mântul ]`rii noastrestrig`/

De jidovime-i jefuit“.

” ”

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Martie 17

2 ani, Nicolae Vlad, 5 ani de munc` silnic` pentru de]inerea de arme. |n 1947 IRP Cluj,prin Mi[u Patriciu, trimitea [i el o list` de 40 decondamna]i sau \n curs de cercetare.

|n martie 1947 a ap`rut apelul gl. R`descuc`tre români, trimis din str`in`tate. „Nelegiui]iicare te-au adus \n sap` de lemn, care de atâtaamar de ani pâng`resc un p`mânt sfânt pentrunoi dar pe care ei vor s`-l \nstr`ineze cu totul,care necinstesc [i râd de tot ce neamul nostruare prins, cu r`d`cini adânci, \n sufletul lui, vorfi \n scurt` vreme pu[i pe fug` din st`pânirea\n care, cu sprijin str`in [i \mpotriva voin]eitale, au fost \nsc`una]i“.

De la IRP Constan]a, comentariile românilor[i ale altor etnii spuneau c` Dej e de dorit s`fie pre[edintele RPR, \n nici un caz Ana Pauker[i clica ei. La Ploie[ti, \n seara zilei de 30 decembrie 1947, pe str. Francez`, Iosif{tef`nescu (18 ani), membru PCR, TeodorDumitrescu (22 ani) [i Alexandru Georgescu(17 ani) au fost re]inu]i la IRS Ploie[ti.Motiva]ia: „aducând critice actualului guvernspunând c` la conducera statului democratdela noi sunt oameni nepreg`ti]i [i incapabili [ic` modul de conducere de azi este un fel dedictatur` camuflat` sub dictatura proletar`“. La4 ianuarie 1948, Sandu Gologan din comuna}epe[ Vod`, jud. Constan]a, a strigat prin sat c`el e legionar [i a adus injurii PCR [i RPR, iarplutonierul de jandarmi Alexandru S`punarudin Deta[amentul Petro[ani a adus insulte„regimului democratic“, fiind b`ut. Semnalat de

DGP - DPS c` are atitudine antidemocratic`,plutonierul major de jandarmi BogdanConstantin, [ef de post \n Sânta Mare, jud.Arad, IGJ a r`spuns c` nu se confirm` aceast`informa]ie.

IRSig Br`ila, prin A. Cr`ciun, raporta ierarhic\n 1947 c` Gheorghe C. Vâjiac, c`pitan de infanterie \n rezerv`, n`scut \n 1914 \n Br`ila,este ]inut sub supraveghere poli]ieneasc`,\ntrucât a fost semnalat c` face propagand`PN} Maniu \n comuna F`urei. La 17 septembrie 1947, IRSig Iosif Kalousek [i [efulServiciului Siguran]ei de la Bra[ov raporta c`locotenentul I. Câmpeanu din Batalionul 3Vân`tori de Munte din Dej ]inea leg`tura cucercurile intelectuale. Verificarea era cerut` deServiciul I - Biroul 5 din Inspectoratul Poli]ieide Siguran]`.

Oare regele Mihai [tie de ei ?

|n decembrie 1947 se ordona de c`tre conducerea MAfi raportarea zilnic` a st`rii despirit \n toat` ]ara, pe categorii: muncitori,]`rani, func]ionari publici, liberi profesioni[ti,militari activi, militari debloca]i. La CentrulMalaxa, pe bd Br`tianu, \n ultima zi a anului1947 au fost rupte portretele Anei Pauker [iLaslo Luka, iar un m`celar a declarat c`„nimeni nu-l va putea sili s` scoat` din pereteportretul fostului rege Mihai I“. Informa]ia afost trimis` Centrului 3 - Contrasabotaj. Tot laPloie[ti, maiorul Constantin Simionescu din str.

Fundeni nr. 2, a strigat \n restaurant: „Regeleeste mort, tr`iasc` regele! Cine e român, sufer`[i \n]elege situa]ia, cine nu e român, accept`situa]ia“. A fost arestat. Raporta inspector general de siguran]` Tudor Dinc`, \nc` unulcare va ajunge tor]ionar \n securitate.

La 2 ianuarie 1948, inspectorul ColomanAmbrus de la Timi[oara informa c` \n restaurantul „Caurici“, numitul ConstantinBozum]eanu, subofi]er de jandarmi dinBatalionul Interven]ie, fiind b`ut, „a cerut s` seafi[eze portretul regelui Mihai“. A fost re]inutimediat. Tot acum, de la Sibiu, insp. gen. Gh.Cr`ciun telegrafia c` plutonierul de jandarmiFlorea Iosif de 36 de ani, epurat \n 1946, a fostre]inut \n seara de revelion 1947/1948, cu„ocazia manifest`rilor de simpatie pentru nouaform` de guvern`mânt“, a strigat: „Tr`iasc`Majestatea Sa Regele Mihai!“ Jandarmul a fostarestat. Evident c` de acest om Casa Regal`Român` nici nu a auzit… La 29 decembrie1947 a fost arestat Emil Blegoa din Agnita. El aafirmat \ntr-un discurs c` regele Mihai a \n]eless` p`r`seasc` singur tronul, este regretat, este\nc` iubit [i a fost factorul principal la 23august 1944, pentru care a fost decorat demarele Stalin. Serviciul de Siguran]` Sighi[oaraa cerut Postului de jandarmi Agnita „s`-l \nainteze pentru cercet`ri“. Adic` pentru torturi.|n ora[ul Suceava, \n depozitul de alcool alevreului Shapira, Emilian Jalb` [i BogdanDumitru au strigat „S` tr`iasc` regele Mihai I al României“. A[a cum transmitea insp. Popic,au fost aresta]i.

La Chestura Poli]iei Ploie[ti s-au primit foidactilografiate ale Diviziei Sumanelor Negre,

datate la Bucure[ti, la 1 ianuarie 1946, care„con]in cuvinte insult`toare la adresa URSS [i aunor conduc`tori“, precum Groza, Georgescu,Luka, Pauker. „Lupta \mpotriva iudeo-bol[evismului distrug`tor“ trebuie dus` \nfiecare zi. Samuel Bur`h Tescovici e TeohariGeorgescu. Mama lui s-a n`scut Rubinstein. A fost chelner, condamnat doi ani pentruescrocherie, ajuns tipograf „[i-a angajat personal 940 agen]i de poli]ie jidani, pe care i-a \narmat [i care circul` \n mare parte pelâng` palat unde provoac` b`t`i [imanifesta]ie. Secretarul de la Interne este atotputernicul Moscovei, Schraer“. „P`mântul]`rii nostre geme/P`mântul care ne-ahr`nit/P`mântul ]`rii noastre strig`/Dejidovime-i jefuit“. Potrivit acestui manifest, \n\nchisori z`ceau 82724 de români. „Tr`im vremuri \nchizitoriale, b`t`i, schingiuiri,foamete, cadavre vii. Exist` grji` doar pentrustr`inii de neam. Profesorii sunt da]i afar`,\nlocui]i cu mediocrit`]i, \n tinerimearomâneasc` universitar` sentimentul na]ionalse anihileaz` prin fraze stereotipe - s` stârpimura de ras` etc. Presa, agen]iile de pres`, radio,Ministerul propagandei sunt \n mâna str`inilor.Armata a fost dezagregat`“. S-au pl`tit 1,132miliarde de dolari URSS, ca desp`gubiri der`zboi. Ana Pauker locuie[te \ntr-o zon`select`, pe str. Ele[teului, lâng` generalulVasiliu-R`[canu [i lâng` Gheorghiu-Dej.Manifestul se \ncheia: „Tr`iasc` regele, reginamam`, România Mare!“

Martie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

18

Credit foto: Historia.ro

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Martie 19

Lupta \mpotriva terorismului mondialComunica]iile prin

telefoane mobile [i satelit, aufost de asemenea interceptate. Existau aproximativ 200 de site-uricare sus]ineau al-Qaeda saualte grup`ri teroriste islamice,ce erau [i ele vizate, sausparte, pentru a ob]ine accesla computere ce con]ineaumai multe date. |n acest fel,au fost ob]inute informa]iidespre terori[ti, sus]in`toriilor [i contributori.

|n ciuda acestui efort, nu s-a depistat nimic despreplanificarea atacurilor din 11 septembrie. Terori[tii auprins de veste despreatacurile asupracomunica]iilor pe internet lamijlocul anilor '90, [i aur`spuns prin intensificareaap`r`rii cibernetice [i prinfolosirea intens` a cript`rii.Al-Qaeda folosise \ntotdeauna cuvinte codate[i, \ncepând cu mijloculanilor '90, a \nceput s`foloseasc` criptarea. Mai târziu s-a descoperit c`, pentru opera]iunile-cheie(precum atacurile din 11 septembrie), mesajele erautrimise numai prin curier [iniciodat` prin telefon sauinternet. Dar FBI [i CIA nu[tiau de acest act adi]ionalde ap`rare \n al-Qaeda [i credeau c` de]in controlulcomunica]iilor terori[tilor.

Cea mai mare parte a acestei monitoriz`ri eraf`cut` din umbr`, \ntrucâtgradul de legalitate al acesteia este \nc` destul dediscutabil. De exemplu, ainevoie de o hot`râre

judec`toreasc` pentru a supraveghea conversa]iile telefonice \nAmerica, dar nu [i pesteocean. Practic, guvernulpoate monitoriza traficul peinternet f`r` aceast`hot`râre, dar se poatea[tepta la chem`ri \n judecat` de la grupuri decivili atunci când aceste supravegheri sunt f`cute publice.

Conven]iile de la Geneva,care de mai bine de un secolau stabilit unde repere legale

\n privin]a r`zboiului, nu aufost \nc` modificate, pentru aacoperi [i cyber-r`zboiul.Legea civil` pentru interceptarea internetuluieste \n proces de a fi schimbat`, dar aceasta vadura f`r` \ndoial` mai mul]iani.

De[i peste 20.000 deterori[ti islamici s-au grupat\n Afganistan \n timpulr`zboiului \mpotriva terorismului ([i \n alte ]`riunde existau tabere de formare), cea mai mare partedintre ei erau trata]i ca infanterie, folosi]i ca trupe lasol pentru a se lupta cuAlian]a Nordic` pentru

talibani, iar dac`supravie]uiau, erau trimi[iacas`, s` fac` ce pot pentru aob]ine victoria islamului. Ceimai mul]i dintre ei s-au limitat la o conversa]ieantrenant` la o cafenealocal` sau la moschee.

Cum [tim toate acestea,se pare c`, printre materiile predate celor din [colile al-Qaeda, securitateaopera]ional` nu era printrecele preferate. OPSEC (securitatea opera]ional`)face ceea ce este nevoie pentru a \mpiedica du[manuls` afle ce pui la cale. Adep]iial-Qaeda au \n]eles nevoiade OPSEC, dar mul]i nu au\n]eles m`sura \n care aceasta trebuia pus` \n practic` pentru a r`mâne nedetectat`.

Cea mai mare sl`biciune aal-Qaeda era folosirea neprecaut` a telefoanelor(mai ales a celor mobile) [i ae-mailului. Acestea dou` eraufoarte populare \n rândul studen]ilor [i al tinerilor depretutindeni, iar tinerii fanatici al-Qaeda nu f`ceauexcep]ie.

Se pare c` u[urin]a cucare pot fi folosite telefoanele mobile [i e-mailul, care le face atât depopulare, creeaz` de asemenea multe situa]ii \ncare al-Qaeda este dirijat`f`r` precau]iile OPSEC adecvate.

Chiar dac` majoritatea sistemelor de e-mail pun ladispozi]ie o criptare puternic`, membrii al-Qaedaau fost prin[i folosind vechea

Atunci când crezi c`Dumnezeu este

de partea ta, ai tendin]a s` crezi c`Domnul va avea grij`

de tot...

” ”

Martie - POLI}IA CAPITALEI20

VULNERABILIT~}I

criptare, mai slab`, de doar40 de bi]i.

Organiza]ii precum ASNdin America, pot dezlega cuu[urin]` o astfel de criptare.{i, mai r`u, cele mai multe e-mailuri ale al-Qaeda sunt trimise f`r` nici un fel decriptare. {i lucrurile devin fimai rele. Membrii al-Qaedasunt prin[i ducând agende cuadrese [i fi[iere pentru computer, care nu folosesccriptarea deloc. Dac` ace[tifl`c`i se a[teapt` ca Allah s`aib` grij` de nevoile lor decodare, poate ar trebui s` lise spun` c` trec printr-o criz`religioas`. Nu are sens s` ai\ncredere \n criptare atât timpcât nu o folose[ti.

|n Afganistan poate fi\n]eleas` o asemenea neglijen]`, fiind o ]ar` undeau fost g`site o mul]ime de materiale (drivere pentruhard disk, documente) \n ad`posturile al-Qaeda.Colapsul talibanilor a fostatât de rapid, \ncât ne-amputea a[tepta ca \n urma lors` fi r`mas o mul]ime delucruri, atunci când toat`lumea s-a gr`bit s` scape.Este posibil ca [i religios s` fiavut o leg`tur`. Atunci cândcrezi c` Dumnezeu este departea ta, ai tendin]a s` crezic` Domnul va avea grij` detot (securitate pentru date [iorice altceva). Dar membriial-Qaeda din afaraAfganistanului ar fi trebuit s` fie mai binepreg`ti]i. Nu au fost.„Antrenamentul terorist“,oferit \n Afganistan, era demulte ori f`cut la \ntâmplare[i concentrat mai mult pe \ndoctrinarea militar`, religioas` [i anti-Vest decât

pe detaliile derul`rii uneiopera]iuni secrete.

Probabil al-Qaeda nu [tiac` \n Pakistan exista unnum`r relativ restrâns deadrese de internet (IP), ]ar`care, de altfel, era loculpreferat de grupare pentru aavea grij` de e-mailuri.

Dac` \nainte de septembrie 2001 SUA nu verificau fiecare element careprovenea din conexiunile lainternet ale Pakistanului, estefoarte probabil ca \ncepândde atunci s` fac` acest lucru.De fapt, se pare c` a existat omonitorizare atent` a e-mailurilor [i opera]iunilorpe internet ale al-Qaeda,\nainte de 11 septembrie2001, dar aceasta nu a pututsurprinde elita agen]ilorgrup`rii. De[i aproximativ20.000 de recru]i au trecutprin taberele de formare aleal-Qaeda \ntre 1996 [i 2001,numai câteva sute au fostselecta]i pentru a fi agen]i deelit`. Ace[tia au acordataten]ie OPSEC-ului, sau celpu]in au f`cut-o mai multdecât al]i agen]i cu func]ieinferioar`. Ace[ti agen]i deelit` sunt cei care suntc`uta]i peste tot \n lume. Unii

au fost uci[i \n luptele dinAfganistan, altii sunt \nc` \nlibertate \n aceaste ]`ri. Al]iisunt prizonieri \n Afganistansi \n \nchisoareaGuantanamo.

Agen]ii r`ma[i, poate 100-200, se afl` \n libertate \nafara Afganistanului. F`r` organizarea al-Qaeda din]ar`, ace[ti agen]i sunt pecont propriu. Se pare c` \i contacteaz` pe absolven]iimai pu]in capabili ai grup`rii[i astfel unii dintre ei suntprin[i din cauza folosirii neprecaute a e-mailului. Nule sunt de ajutor nici miile dedocumente adunate \n caseabandonate, apartamente,tabere [i pe[teri. Cu ajutorulacestora sunt identifica]imul]i dintre cei care au fost\n taberele de formare [i carese afl` acum \n alt` parte.De[i agen]i al-Qaeda afla]i \nlibertate sunt extrem de periculo[i, ei sunt de asemenea [i foarte vulnerabili. |n mare parte,datoreaz` acest lucru internetului.

AAddrriiaann VVLLAADD-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie 21

MAGAZIN

|n ceea ce prive[te cererile, de[i \nnorme se prev`d multe cerin]e obligatoriipentru completarea lor, acestea nucon]ineau obiectul de activitate, capitalulsocial, garan]iile propuse, situa]ia creditelor contractate anterior [i destina]iacreditului acordat, calitatea semnatarilorcererii \n cadrul societ`]ilor care solicitaucreditul [i, culmea! de multe ori nicinum`rul de \nscriere la Oficiul RegistruluiComer]ului.

De regul`, \n aceea[i zi sau, cel mai târziu, a doua zi, creditele erau avizate [iacordate, de[i adresele de solicitare aaprob`rii centralei [i contractele de crediterau \ntocmite ulterior!

De asemenea, contrarnormelor la a c`ror redactare lucraser` chiar unii dintreinculpa]i, ace[tia nu au f`cutverific`ri cu privire la bonitatea solicitan]ilor, astfel\ncât au beneficiat deOverdraft-uri unele societ`]icare nu rambursaser` creditele luate anterior sau ac`ror activitate eranerentabil`.

Cel mai grav \ns` este faptul c` multedintre aceste sume de bani au fost virate\n numerar \n contul personal al unoradintre administratorii societ`]ilor comerciale, care au solicitat acordarea de credite!

Creditele acordate SC „Intelmed“ SRL

La 18 noiembrie 1997, SC „Intelmed“SRL Bucure[ti reprezentat` prin asociatulPetro[anu Valentina, a formulat o cererec`tre Banca Comercial` „Albina“, SucursalaSmârdan, solicitând acordarea unui creditpe descoperit de cont (credit Overdraft) \n

sum` de 2,6 miliarde lei pentru„cump`rare marf`“.

Ca s` vede]i cât de harnici au fostfunc]ionarii acestei sucursale: \n aceea[i zi,la 18 noiembrie, Stroe Sevastian, [eful serviciului credite [i Ion Elisaveta, contabilul [ef, au [i solicitat printr-o adres`(f`r` num`r [i nedatat`) Direc]ieiTrezoreriei din centrala b`ncii aprobareacreditului de 2,6 miliarde lei, \n condi]iile\n care SC „Intelmed“ SRL \nregistra laacea dat` un credit restant de 24,2 milioane lei, plus dobânzile aferente.

|n afar` de aceasta, nici unul dintre ceidoi nu a luat \n considerare c` cererea nu

era completat` conformnormelor b`ncii. |n mod normal, ar fi trebuit dat`\napoi solicitantului, pentru completare corect`, [i apoirepartizat` unui inspector decredite din sucursal`, pentrua efectua la sediul firmei oanaliz` a bonit`]ii clientului[i o evaluare a riscului.

Nimic din toate acestea. Ca s` dea mai mult` „t`rie“

adresei c`tre central`, Stroe Sevastian ascris pe aceasta „garanteaz` cu utilaje \nsum` de dou` miliarde de dolari“ [i atrimis-o la Direc]ia Trezorerie, unde eradirectoare Popescu Maria. Acum e acum.Dând dovad` de o operativitate fantastic`,dar [i de o indisciplin` nemai\ntâlnit`,directoarea Popescu Maria prime[te adresa\n aceea[i zi de 18 noiembrie, constat` c`nu este \nso]it` de un referat de credit cuprivire la situa]ia firmei solicitatoare [i tot\n aceea[i zi o avizeaz`, ob]inând [i aprobarea Doinei Maria {tefan, care\ndeplinea func]ia de vice-pre[edinte alb`ncii!

{i dac` - vorba ceea - [efii sunt atât deoperativi, subordona]ii trebuie s`

Banca Comercial` „Albina“ SAa durat doar trei ani [i zece luni

Constantin CONSTANTINESCU

Pre[edintele Ru[inaruIon, \n complicitate

cu Giovanardi Giovanniau pus la punct o

„inginerie financiar`“,prin care...

” ”

Martie - POLI}IA CAPITALEI22

MAGAZIN

„zbârnâie“ [i ei: \n aceea[i zi, f`r` s` existeun contract de credit \ncheiat [i f`r` a seconstitui garan]ii, ei au alimentat contul SC„Intelmed“ SRL cu cele 2,6 miliarde lei,\ntocmind \n acest sens o not` contabil`.

A[a a primit firma SC „Intelmed“ SRL, \nnumai câteva ore, 2,6 miliarde lei, f`r`garan]ii, f`r` contract de credit, \ncondi]iile \n care nu-[i achitase nici datoriile anterioare. V`zându-se cu banii \ncont, societatea a rambursat creditulrestant, iar cu restul a pl`tit datoriile pentru „marfa cump`rat`“ de la SC„Sogexport ‘95“ SRL. A fost un credit petermen scurt, ob]inut, deci, la 18 noiembrie 1997. {ti]i care a fost soartaacestui \mprumut? Urm`toarea: pân` la 25mai 1999, SC „Intelmed“ SRL a rambursatdoar 1,039 miliarde lei, \nregistrând orestan]` de 1,560 miliarde lei, dobânzinepl`tite de 2,192 miliarde lei [i penalit`]ide 272,7 milioane lei. Nimeni n-a tremurat, nimeni nu s-a agitat. Dimpotriv`,ceea ce a urmat \ntrece orice \nchipuire.

La 16 decembrie 1997, SC „Intelmed“SRL, prin acela[i asociat Petro[anuValentina, a mai formulat o cerere c`treBanca Comercial` „Albina“ SA, SucursalaSmârdan, solicitând acordarea unui noucredit pe descoperit de cont (Overdraft) \nsum` de numai … 5,9 milioane lei, pentru„achizi]ii de marf`“.

Scenariul s-a repetat. Cererea a fost primit`, de aceast` dat` de directorulTru]escu Mihai [i, \n aceea[i zi, \mpreun`cu Ion Elisaveta au redactat adresa c`tre central` (tot f`r` num`r de \nregistrare) [i

au ob]inut aprobarea acord`rii creditului.Banii au fost folosi]i pentru achitarea uneifacturi restante de la SC „Omega PressInvestment“ SA.

Deznod`mântul: de[i creditul a fost aprobat pe termen foarte scurt, adic` 15zile, cu o dobând` de 140%, pân` la datade 25 mai 1999, când banca a fostdeclarat` \n imposibilitate de plat` [i s-ainstituit procedura falimentului, SC„Intelmed“ SRL restituise doar … 373.00lei, \nregistrând un credit restant de 5,2 milioane lei, dobând` nepl`tit` de 6,9 milioane lei [i penalit`]i de aproape un milion.

Aflând aceste lucruri incredibile, cititorular putea s` cread` c`, \n sfâr[it, cineva apus piciorul \n prag [i a curmat caruselul creditelor luate de SC „Intelmed“ SRL \naceea[i zi \n care le solicita.

Da’ de unde!Prin acela[i asociat, Petro[anu

Valentina, SC „Intelmed“ SRL a mai formulat o cerere c`tre Sucursala Smârdana B`ncii Comerciale „Albina“ SA, solicitândacordarea unui credit pe descoperit decont, \n sum` de 50 milioane lei.

Ca [i \n cazurile precedente, Tru]escuMihai s-a ocupat de toat` partea „tehnic`“a problemei doar \ntr-o singur` ziob]inând cele 50 milioane lei!

Dac` dori]i s` [ti]i [i acest am`nunt, creditul nu a fost restituit nici \n ziua deazi.

|nscris pe acela[i traseu alneregularit`]ilor, creditul acordat la 17decembrie 1997 SC „Cosmin Com ‘96“SRL Bucure[ti, reprezentat prin OrtopeleaDaniel, a mai f`cut o gaur` de 500 milioane lei B`ncii Comerciale „Albina“ SA.{i acesta a fost un Overdraft, adic` uncredit pe descoperit de cont.

Banii s-au aprobat rapid de c`tre „tripleta“ cunoscut`, adic` Tru]ulescu-Popescu-{tefan Doina Maria, iar contul afost alimentat \n aceea[i zi. Cu o parte dinbani s-au f`cut achizi]ii de marf`, dar \nbun` parte ei au fost ridica]i \n numerarde Ortopelea Daniel.

A[a cum cititorul b`nuie[te, creditul nua fost rambursat pân` la 25 mai 1999, Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie 23

MAGAZIN

\nregistrându-se o restan]` la dobând` de1,063 miliade lei [i penalit`]i de 343,3 milioane lei.

{i totu[i …{i totu[i, la 20 ianuarie 1998 SC

„Cosmin Com ‘96“ SRL a mai formulat ocerere c`tre Banca Comercial` „Albina“ SA- Sucursala Smârdan, solicitând acordareaunui credit Overdraft \n sum` de 1,815miliarde lei.

Cererea a fost primit` de Tru]ulescuMihai. Ce crede]i? Acesta a „f`cut“ rost decreditul solicitat? R`spundem noi: da.

{i nici acest credit nu a fost rambursatpân` la „faliment“, r`mânând \n sold odobând` restant` de 3,490 miliarde lei [ipenalit`]i de 925 milioane.

O s` par` fabulos, incredibil, dar aceastaeste realitatea: \n perioada 6 februarie - 23aprilie 1998, Ortopelea Daniel, ca reprezentant al SC „Matto“ SRL, a beneficiat de ... 40 de credite \ntre 20 [i227 milioane lei. Din ace[ti bani a ridicat1,237 miliarde de lei \n numerar, pe care i-a depus la casieria unit`]ii, ridicându-iapoi cu titlu de avansuri spre decontare,f`r` a avea nici un act justificativ \n acestsens!

„Ingineria financiar`“ din ziua p`c`lelilor

La 1 aprilie 1998, Adunarea General`Extraordinar` a Ac]ionarilor B`nciiComerciale „Albina“ SA a aprobat majorarea capitalului social al b`ncii cusuma de 50 miliarde lei, ce trebuia f`cut`prin subscrip]ie public`, pe baz` de proiectde emisiune.

Pre[edintele Ru[inaru Ion, \n complicitate cu Giovanardi Giovanni au pusla punct o „inginerie financiar`“, prin carev`rs`mintele efectuate prin intermediul SC„Ital Trading Company“ SRL (reprezentat`de italian) pentru m`rirea capitalului socialal b`ncii s-au realizat… din credite acordate tot de banc`! ([i Legea nr.58/1998, privind activitatea bancar` nuinterzice acest lucru?!).

Este clar c` aceste v`rs`minte nu au constituit o surs` de lichidit`]i pentru

banc`, \ntrucât prin opera]iunile efectuates-au m`rit \n mod artificial, atât activul(prin creditele acordate), cât [i pasivul(prin capitalul social).

Concret, banca a acordat credite unor societ`]i care nu aveau leg`tur` cu aceasta[i nici cu societatea reprezentat` deGiovanardi Giovanni. Este cazul SC „MitiMat Romexim“ SRL [i SC „ProdservcomValeriu“ SRL.

Dup` ob]inerea creditelor, cele dou` societ`]i au virat sumele de bani \n contula cinci societ`]i, respectiv SC „FelicityCompany“ SRL, SC „Travalex“ SRL, SC„Mateo Trading Com“ SRL, SC „Hegemons“SRL [i SC „Trans International ‘94“ SRL,de[i \ntre acestea nu existau nici un fel de raporturi contractuale.

La rândul lor, societ`]ile men]ionate maisus au virat banii primi]i \n contul SC „ItalTrading Company“ SRL (firma ingineruluifinanciar Giovanardi!) care, ce crede]i c` af`cut cu ei? I-a utilizat pentru a cump`raac]iuni de la … „Albina“.

Toat` „[mecheria“ s-a f`cut \ntr-un timpscurt (una-trei zile), iar conturilesociet`]ilor intermediare nu au mai fost alimentate cu alte sume de bani.

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: Corbis.com

TIMP LIBER

Martie - POLI}IA CAPITALEI24

ZZGGÂÂRRCCIITT

||NN SSCCOOPP !!

IIEEZZEERR

CCUU{{EERR !!

CCAASS~~

||NN AALLUUNN !!

– Soacr`-mmea este o femeie foarte modest`.Niciodat` nu dore[te nimic.

– |ntocmai ca soacr`-mmea. {i ea...Dic]ionar: INEU

- uurrmmaarreeaa ((22 ccuuvv..)) ppee ccoollooaannaa 99 -

88 99 66 22

* * *

BIS !

EESSTT

DDaammbbllaaggiitt

AA CCOOCCOOLLOO{{IIIIRRAASSCCIIBBIILL

CCAASS~~ !!

LLEEZZAATT~~

CCAARRIIEE !!

CCUURRSSEE !!

22 - 33 ZZEEII !!

OORRAA{{ ||NNJJUUDD.. AARRAADD

SSCCRRIIEERRIIIISSTTOORRIICCEE

IINNDDIIVVIIDD

CCOONNDDEEII

BB`̀rrbbaattcc`̀ss`̀ttoorriitt

AA UUCCIIDDEE

BBAARRAATT ||NNCCEENNTTRRUU !!

NNEECC~~JJIITT

CCAALLMMAATT

VViinnccoommpprroommiiss

TTRRAASS ||NN PPIIEEPPTT

CCÂÂNNTTEECCDDEE

LLEEAAGG~~NNEENNEERRVVAATT

||NN SSEEVV~~ !!

AA EEGGAALLAACCUU ZZEERROO

CCAARRIIEE !!

VVÂÂSSLL~~

LLuuccrr`̀ttoorr \\nn pp`̀mmâânntt

AARRBBUU{{TTIIEEXXOOTTIICCII

CCAARRTTEEMMAARREE

SSEE||NNCCIINNGGEELLAA RROO{{UU

RRAAIITT~~

DDUUIIOOSS

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

||NN CCUUIIBB !!

||NN CCUUPP~~ !!

CCAANN~~ FF~~RR~~FFUUNNDD !!

DRUM DE }AR~

|N MIZ~ !

„„ SS II MM II LL II TT UU DD II NN EE ““Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec] ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec] ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec] ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec] ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General Chestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21