Revista parohiei Odăi

Nr. 7, 2019

Se distribuie gratuit!

Programul Bisericii Odăi pe luna IULIE

• Parohia Odăi cu Hramurile Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni •

Vinei 12 iulie, Cinstirea Sfintei Icoane Prodromiţa de la Muntele Athos

Icoana din Biserica Odăi, Otopeni

2

Cinstirea Sfintei Icoane

Prodromiţa de la Muntele Athos —— • ——

Prăznuirea icoanei Maicii Domnului

Prodromița. Icoana Maicii Domnului numită

"Prodromița" (adică Înaintemergătoarea) este

una dintre icoanele făcătoare de minuni,

păstrate în Schitul românesc Prodromu, în

Sfântul Munte Athos. Prăznuirea acestei

icoane are loc în fiecare an, pe data de 12

iulie, cu priveghere de întreagă noapte.

Schitul Prodromu mai păstrează și alte icoane

făcătoare de minuni, printre care icoana

Sfântului Ioan Botezătorul și icoana Maicii

Domnului Apărătoarea de Foc.

Prodromița este una dintre icoanele

nefăcute de mână omenească, ci anume

zugrăvite în chip minunat, prin dumnezeiască

rânduire. Icoana Maicii Domnului

Prodromita a fost zugrăvită în chip minunat,

în anul 1863, în Țara Românească.

De-a lungul vremii au fost făcute câteva

copii, dintre care unele au rămas în Sfântul

Munte, iar altele au fost trimise în România,

toate fiind făcătoare de minuni. Una

dintre aceste copii se află în Biserica noastră

din cartierul Odăi, Otopeni.

Sursa: doxologia.ro

Sf. Slăvitul Prooroc

Ilie Tesviteanul —— • ——

În aceasta luna, în ziua a douazecea,

pomenirea suirii la cer cea de foc purtatoare a

Sfântului, Maritului Prooroc Ilie Tesviteanul.

Sfântul Proroc Ilie este cunoscut drept

văzătorul cel slăvit, râvnitorul după

Dumnezeu, mustrătorul împăraţilor celor fără

de lege, învăţătorul poporului celui depărtat

de la Dumnezeu, pedepsitorul prorocilor

mincinoşi, minunatul făcător de minuni şi

râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-

au supus şi cerul i-a dat ascultare, marele

plăcut al lui Dumnezeu.

Icoana Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul

din Biserica Odăi, Otopeni

3

Programul Bisericii Odăi

IULIE —— • ——

06 Iulie, Sâmbătă, ora 08.00

Pomenirea celor adormiți

07 Iulie, Duminică, ora 08:00

Sfânta Liturghie

12 Iulie, Vineri, ora 08.00

Cinstirea Sfintei Icoane

a Maicii Domnului

Prodomița de la Muntele Athos

Sfânta Liturghie

Sfântul Maslu

13 Iulie, Sâmbătă, ora 08.00

Pomenirea celor adormiți

14 Iulie, Duminică, ora 08.00

Sfânta Liturghie

20 Iulie, Sâmbătă, ora 08.00

Sf. Proroc Ilie Tesviteanul

Sfânta Liturghie

Pomenirea celor adormiți

21 Iulie, Duminică, ora 08:00

Sfânta Liturghie

27 Iulie, Sâmbătă, ora 08.00

Pomenirea celor adormiți

28 Iulie, Duminică, ora 08:00

Sfânta Liturghie

31 Iulie, Miercuri

Începutul Postului

Adormirii Maicii Domnului

DATE

—— • ——

2 IULIE

Așezarea veșmântului

Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne

Descoperind acel cinstit sicriu, au

văzut nestricat, după atâţia ani, sfântul

veşmânt al Maicii Domnului. Şi s-au atins de

dânsul cu frică şi cu bună cucernicie,

sărutându-l cu toată dragostea. Apoi l-au luat

de acolo şi l-au dus cu slavă şi cu prăznuire în

biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

cea din Vlaherne.

18 IULIE

Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor

„Cine este acesta?" Cetăţenii au zis:

„Acesta este cel ce a sfărâmat pe zeii noştri şi

a răsturnat jertfele".

25 IULIE

Adormirea Sfintei Ana, mama

Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Sfânta Ana, prin harul lui Dumnezeu, s

-a făcut bunica după trup a Domnului nostru

Iisus Hristos.

26 IULIE

Sfântul Cuvios Ioanichie

Sfântul Cuvios Ioanichie, râvnind

fericitei vieţi pustniceşti şi arzând pentru

dragostea lui Hristos, s-a închis de bună voie

într-o peşteră săpată în peretele muntelui şi

acolo s-a nevoit, neştiut de oameni, mai mult

de 30 de ani.

Sursa: https://doxologia.ro/

4

Această icoană a Maicii Domnului

este considerată cea mai veche și mai

frumoasă icoană din România, și

cunoscută în toată lumea ca făcătoare

de minuni. Timp de peste 600 de ani,

icoana Maicii Domnului de la

Mănăstirea Neamț a întărit credința

creștin-ortodoxă a conducătorilor,

monahilor și a credincioșilor din

România.

Icoana Maicii Domnului

de la Mănăstirea Neamț

—— • ——

9 iulie 2019

Icoana Maicii Domnului

din Mănăstirea Neamț este cunoscută și

sub numele de icoana „Lidianca”,

pentru că este considerată o copie

perfectă a icoanei din Lida.

Această icoană a Maicii

Domnului este considerată cea mai

veche și mai frumoasă icoană din

România, și cunoscută în toată lumea ca

făcătoare de minuni. Timp de peste 600

de ani, icoana Maicii Domnului de la

Mănăstirea Neamț a întărit credința

creștin-ortodoxă a conducătorilor,

monahilor și a credincioșilor din

România.

Ea a fost comandată de către

Sfântul Gherman în anul 665, fiind

copie a icoanei Maicii Domnului ce se

afla în Lida, din anul 35. Pe spatele

icoanei este zugrăvit Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe, care s-a născut în

Lida. Sfântul Gherman a adus icoana cu

el în Constantinopol atunci când a

devenit patriarh, și a oferit-o Mănăstirii

Heleopatra.

La începutul persecuției

iconoclaste a împăratului Leon al III-

lea, în anul 714, icoana Maicii

Domnului a fost ascunsă, iar în anul 716

a fost trimisă în secret de către Sfântul

Gherman la Roma, Papei Grigorie al III-

lea.

Icoana Maicii Domnului

Icoana Maicii Domnului a fost

așezată timp de 106 ani în

Basilica „Sfântul Petru” din

Roma. După învingerea iconoclaștilor,

Papa Serghie al II-lea a readus icoana în

Constantinopol. Icoana a fost

întâmpinată la intrarea în

Constantinopol de Sfânta Împărăteasă

Teodora, însoțită de Sfântul Metodie,

Patriarhul Constantinopolului și popor

mult din Imperiul Bizantin. Apoi,

icoana a fost reașezată în Mănăstirea

Heleopatra.

5

În jurul anului 1400, împăratul

Manuel al II-lea Paleologul a trimis

trei icoane în semn de recunoștință a

Imperiului Bizantin, față de

Voievodatul din Moldova:

Una pentru Voievodul Alexandru

cel Bun – icoana făcătoare de minuni a

Sfintei Ana, care a fost așezată în

Mănăstirea Bistrița, Neamț, România.

Una pentru soția sa, Neacșa (numită

în unele scrieri Ana) – icoana făcătoare

de minuni a Maicii Domnului, care a

fost așezată în Mănăstirea Agapia,

Neamț, România.

Una pentru Mitropolitul Iosif Mușat

– icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului care a fost așezată în Biserica

Sfântul Gheorghe din Suceava,

cunoscută sub denumirea de Biserica

Mirăuți.

Biserica Sfântul Gheorghe – Mirăuți din

Suceava se afla în apropierea Curții

Domnești și a îndeplinit rolul de

Catedrală Mitropolitană a Moldovei,

între anii 1402-1522. Icoana Maicii

Domnului a stat în biserica Sfântul

Gheorghe până în anul 1415, când a fost

dusă și așezată în Mănăstirea Neamț,

unde a și rămas de atunci.

În timpul unei invazii a

Imperiului Otoman, icoana a fost

îngropată din iunie 1821, până în

octombrie 1822, împreună cu alte

obiecte de valoare, într-o poiană

tainică de pe Muntele Rusu, pentru a

fi protejată. Astăzi, pe locul în care a

fost îngropată icoana Preasfintei

Născătoare de Dumnezeu se află Schitul

Icoana Veche.

Între anii 1844-1845, icoana a

fost ferecată într-o îmbrăcăminte de

argint aurit, ornamentată cu pietre

prețioase.

Unul dintre principii moldoveni a

oferit o copie a icoanei Maicii

Domnului de la Mănăstirea Neamț unui

moșier rus, pe nume Certkov.

Descendenții lui Certkov au așezat

icoana în biserica din sat în anul 1846.

Pe spatele icoanei se află o inscripție în

care se spune că icoana este o copie

fidelă a icoanei trimise din

Constantinopol, de către împăratul

Manuel Paleologul.

Mănăstirea Neamț

De asemenea, prin călăuzirea Maicii

Domnului, Sfântul Cuvios Paisie

Velicicovschi (15 noiembrie) a povățuit

mulți asceți în Rusia și, mai apoi, în

România.

Sursa: doxologia.ro

6

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți a fost

un călugăr râvnitor și episcop de Rădăuți

din secolele XIV-XV. Este prăznuit de

către Biserica Ortodoxă Română în ziua

de 1 iulie.

Sfântul Ierarh

Leontie de la Rădăuți —— • ——

Viața

Sfântul Leontie s-a născut în secolul

al XIV-lea, în orașul Rădăuți, din părinți

binecredincioși, care i-au dat o educație

creștină. El iubea de mic slujbele și

rânduielile bisericești, precum și rugăciunea.

În anii 1359-1365, când Bogdan I, primul

domnitor al Moldovei întemeiază la

Rădăuți Mănăstirea Bogdana, cu hramul

„Sfântul Nicolae”, Leontie intră în viața

călugărească în această mănăstire. Aici a fost

tuns în monahism, primind numele de

Lavrentie. Mai târziu primește

binecuvântarea de a se retrage în sihăstrie în

codrii Rădăuților, pe valea Putnei, unde se

nevoiau mulți călugări îmbunătățiți, care l-au

povățuit pe Lavrentie spre înaintarea în viața

duhovnicească.

După o vreme, în jurul chiliei

cuviosului încep să se strângă din ce în ce

mai mulți ucenici care îi cer lui Lavrentie să

îi călăuzească în viața duhovnicească, ca

egumen al obștii în creștere. Cuviosul

Lavrentie întemeiază atunci un schit –

„Schitul Laura” (Lavra) sau, care avea să fie

cunoscut și drept „Schitul lui Lavrentie”,

prima sihăstrie cunoscută din nordul

Moldovei. Construiește o mică biserică din

lemn într-o poiană, în jurul căreia avea să se

închege noul schit. Potrivit tradiției, la acest

schit avea să se retragă mai târziu și

Sfântul Daniil Sihastrul, sub povățuirea

egumenului Lavrentie.

Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-

1432) întemeiază în anul 1402 Episcopia

Rădăuților, astfel că biserica mănăstirii

Bogdana devine catedrală episcopală. Faima

cuviosului Lavrentie se răspândise pe-atunci

în Moldova, astfel că domnitorul, împreună

cu clerul și cu mitropolitul Sucevei îl aleg să

urce pe tronul nou-înființatei episcopii.

Cuviosul Lavrentie, deși nu își dorea aceasta,

primește hotărârea și îl lasă în locul său ca

egumen al schitului Laura pe cuviosul Daniil

Sihastrul, ucenicul său.

Ca episcop al Rădăuților, Lavrentie a

rămas un om al rugăciunii și dragostei de

aproapele, făcând milostenie și împărțind

sfaturi și cuvinte de mângâiere tuturor. Când,

ajuns la bătrânețe, n-a mai putut face față

îndatoririlor episcopale, s-a retras din scaun

și s-a retras la schitul pe care îl întemeiase,

nevoindu-se mai departe în pustnicie. Pentru

râvna sa duhovnicească, Cuviosul Lavrentie

a ajuns la măsura desăvârșirii, fiind

binecuvântat și cu darul înainte-vederii și al

vindecărilor.

Cunoscându-și mai dinainte vremea

sfârșitului său, cuviosul Lavrentie a cerut să

fie tuns în marele și îngerescul chip al

schimniciei, primind numele

de schimonahul Leontie. Chemându-i la el

apoi pe toți frații și ucenicii, și-a luat rămas-

bun de la obște, apoi și-a dat cu pace sufletul

în mâinile Domnului. A fost înmormântat de

ucenicii săi în biserica de lemn a schitului,

ctitoria sa.

7

Moaştele

La mormântul cuviosului Leontielui

veneau mulți oameni să se închine, iar acolo

se săvârșeau și multe vindecări de boli.

Auzind despre aceste vindecări, credincioșii

și clerul episcopiei de la Rădăuți au cerut

mitropolitului Moldovei binecuvântare ca să

strămute sfintele moaște ale Sfântului Ierarh

Leontie de la Rădăuți în catedrala episcopală.

Mitropolitul a încuviințat, astfel că sfintele

moaște aduse în catedrala din Rădăuți și

așezate în partea dreaptă a naosului. Şi aici

veneau zilnic mulți credincioși și primeau

vindecare de boli și ajutor în necazuri.

Sfântului Ierarh

Leontie de la Rădăuți

Vestea despre Sfântul Ierarh Leontie

se răspândise dincolo de hotarele Moldovei.

Astfel, într-o carte din anul 1622

numită Palinodia, scrisă de un teolog

ucrainean, ieromonahul Zaharia Kopîstenski,

se amintește că moaștele Sfântului se găseau

încă în biserica episcopală din Rădăuți.

În anul 1639, orașul Rădăuți a fost

jefuit de o ceată de tâlhari veniți de dincolo

de hotarele de nord ale Moldovei, aceștia

furând, între altele, și racla cu moaștele

Sfântului Ierarh Leontie. Moaștele sfântului

n-au mai fost găsite multă vreme. O parte din

moaștele Sfântului au fost redescoperite ca

urmare a unor cercetări arheologice de la

sfârșitul secolului trecut.

Apoi, când în anul 1783, Moldova de

nord a fost ocupată de trupele austriece,

mănăstirea Bogdana a fost desființată,

călugării risipiți, iar biserica transformată în

biserică de parohie, astfel că, în timp, cultul

sfântului Leontie s-a pierdut. Ulterior, și

biserica schitului Laura a devenit biserica

parohială a satului Laura.

Proslăvirea ca sfânt

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe

Române a hotărât în anul 1992 să reînvie

cultul Sfântului Leontie de la Rădăuți. În

același an s-a făcut proslăvirea sa ca sfânt,

fiind rânduită ca dată de prăznuire a acestuia

ziua de 1 iulie. Moaștele Sfântului Ierarh

Leontie, împreună cu cele ale

Sfântului Teodosie de la Brazi, au fost puse

într-o raclă și reașezate în biserica mănăstirii

Bogdana din Rădăuți.

Sursa: ro.orthodoxwiki.org

Parohia Odăi cu Hramurile

Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni

Str. George Topârceanu nr. 30, Otopeni, Odăile - Ilfov

Pr. Ion D. Iliuţă: mobil: 0721 550 210

www.parohiaodai.ro, e-mail: ilici78@yahoo.com

Această revistă este realizată de Parohia Odăi sub atenta îngrijire a Pr. Ion D. Iliuță

Concepție grafică și editare: Alexandru Costescu

Ştefan cel Mare a pus biruinţele în luptele

purtate nu pe seama iscusinţei sale, ci a

voii şi puterii lui Dumnezeu.

Sfântul Voievod

Ștefan cel Mare —— • ——

Ștefan al III-lea (n. 1438-

1439, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava),

supranumit Ștefan cel Mare sau,

după canonizarea sa de către Biserica

Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt,

a fost domnul Moldovei între

anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II

-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai

lungă domnie din epoca medievală din Țările

Române.

Ştefan cel Mare si Sfânt

Ștefan cel Mare este considerat o

personalitate marcantă a istoriei României,

înzestrată cu mari calități de om de stat,

diplomat și conducător militar. Aceste calități

i-au permis să treacă cu bine peste

momentele de criză majoră, generate fie de

intervențiile militare ale statelor vecine fie de

încercări, din interior sau sprijinite din

exteriorul țării, de îndepărtare a sa de la

domnie. În timpul domniei sale Moldova

atinge apogeul dezvoltării sale statale,

cunoscând o perioadă îndelungată de

stabilitate internă, prosperitate economică și

liniște socială.

Pe parcursul domniei a dus peste 40

de războie sau bătălii, marea lor majoritate

victorioase.

Ştefan cel Mare a fost un mare

sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind

un număr mare de mănăstiri și biserici atât în

Moldova, cât și în Țara Românească,

Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru

aceste merite a fost canonizat de Biserica

Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel

Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

Mănăstirea Putna

A murit la 2 iulie 1504 fiind înmormântat

la Mănăstirea Putna.

Sursa: ro.orthodoxwiki.org