revista naturalia nr 9 partea 1

8/7/2019 Revista Naturalia nr 9 partea 1

1/10


2/10

La ora actuala in Romania:.:. cancerul reprezinta a 2- a cauza de mortalitate;.:. incidenta bolii inregistreaza cote alarmante;.:. programele de preventie si depistare precoce sunt limitate;.:. in Bucuresti sunt diagnosticati anual cca. 7000 cazuri noi - potrivit Centrului

de Statisticd si Cercetare Medicaid.Centrol de Ingrijiri Paliative a fost inaugurat in octombrie 2005 ~i are 0capacitate de

16 locuri. Centrol dispune de 8 rezerve a cate 2 paturi, cabinete si oficii medicale, farmacie,cabinete de consiliere psihologica, consiliere spirituala si asistenta sociala, camere pentroapartinatori si oaspeti, spatii administrative.

Functioneaza din ianuarie 2006 ~i a asistat pana in prezent peste 1600 de bolnavi.Cheltuielile pentru ingrijirea unui bolnav in hospice se ridica la 296 RON/ziIngrijirea este acordata de 0 echipa multidisciplinara, fermata din medici, asistenti

medicali, infirmiere, asistenti sociali, farmacist, psiholog, preot. Multidisciplinaritateane ajuta sa raspundem unor nevoi cu totul ~i cu totul speciale care apar in eel mai dificilmoment al vietii acestor oameni.

Serviciile sunt gratuite si nediscriminatorii.Dincolo de aparente, de statistici, de cifre si vorbe, se ascund OAMENII - bolnaviisi cei din jurullor care traiesc cea mai mare drama din viata lor.

Centrul de Ingrijiri Paliative Sfanta Irina aduce cele mai sincere multumiri Fundatiei UnitedWay Romania, pentru sprijinul acordat inultimii trei ani, prin cele trei proiecte, care au ajutathospice-ul sa ingrijeasca cca. 1000 bolnavi ~ifamiliile lor.

Depistarea precoce a cancerului de col uterinFundatia S:ffintaIrina are in incinta:CABINETDECOLPOSCOPIE ~I EXAMENBABE~-PAPANICOLAUpentru depistarea precoce a cancerului de col uterinInformatii la telefon: 021.352.00.42/0788.939.743

In sperenta ca puteti ajuta acest asezamant ...Fundatla Sfinta Irina, Centrul de ingrijiri PaliativeStr. Erou Mircea Marinescu Nr. 3, Voluntari, Jud. Ilfov

Tel. 021 352 00 42, [email protected]: ROllPIRB42017007'50001000, Piraeus Bank


3/10

o N O u A O T R A V A S f A N U N T A L A O R I Z O N T,"Codex Alimenarius" este unset de acte normative care contin

prevederi obligatorii privindmodul de hranire apopulatiei,

Majoritatea alimentelor vor fichimizate, modificate genetic sauinalt rafinate.

Studiile stiintifice arata ca acestgen de hrana are numeroase reactiiadverse ca efect al unei intoxicatiicronice care va deveni manifestadupa mai multi ani de folosinta,

Este greu de explicat de celegiutorii obl iga popoarele samanance chimizat stiindu-se sigurca aceste alimente fac rau.Este ~imai greu de exlicat de ce populatiamananca alimentele chimizatedespre care se stie cafac rau,

Un lucru este sigur: daca"oferta" nu ar fi consurnata ,producatorul nu ar mai produce.

Site-urile semnaleaza 0noutatein premier a absol uta pentruRomania: experimentarea unui nouprodus chimic in agricultura numitinitium pe culturile de struguri,cartofi, rosii, castraveti ~iceapa,

Faptul c a toate tarile l-aurefuzat, c a rata de eliminare dincorp este foarte lunga (1 an), c a

exista deja suspiciunea unui efecttoxic pe tubul digestiv (cancer decolon)- sunt suficiente argumenteca sa fie refuzat ~ide populatia tariinoastre.

Informatiile de pe site-uri suntingr ijoratoare: in primul randlipsesc studii amanun titepremergatoare cercetarii pe om; inal doilea rand nu reiese de nicaierilocul, perioada de timp ~iinstitutiaresponsabila cu cercetarea; lipsestede asemenea angajamentul ca sevor comunica public rezultatele; inal treilea rand -nici 0cercetare cuunprodus nou nu se poate face fara 0consultare publica larga (indeosebia specialistilor),

Producatorii de initium promit"0productie de calitate inalta" - darnu vorbesc nimic despre lipsacercetarilor "in vitro" si "in vivo".

Ar fi bine ca ParlamentulR o m a n ie i s i c e r c e t a t o r iiresponsabili sa-si exprime punctulde vedere bioetic, legislativ,stiintific ~i sa intervina pentrustoparea ori caru i experimentriscant.

Dr . Pa ve l Ch ir ilii


4/10

~turalia

S T I L U L D f V I A l h,A D f V h R A I A P R O f l L A X l f A B O L I L O R

Ca medic, dupa aproape 40 anide practica pot sa confirm c amajoritatea bolilor apar ~i seagraveaza datorita unui stil de viatagre~it.Astazi literatura de specialitate a

acumulat suficiente dovezi pentruasus tine aceasta cauzalitate.Chiar daca uneori gre~elile

stilului de viata par banale, ele potprovoca suferinte grave:-abuzul de paine alba creste

incidenta cancerului de colon (inspecial segmentul sigmoid);-abuzul de mezeluri creste

incidenta cancerului de tub digestivdatorita nitratilor care au efectanabolizant ~i dimetilnitrozamineiprodus metabolic rezultat dinnitrati ~idin nitriti:-abuzul de zahar creste incidenta

bolior metabolice, a canceruluidigestiv, a dismicrobismelorintestinale:-abuzul de guma de mestecat ~iator produse cu aspartam este

raspunzator de ap ar iti a ~iirea foarte multor boli:

alergii, cancere, lupus etc;-privatiunea de somn (pierderea

somnului de noapte) cre st eincidenta accidentelor coronariene;-privitul indelung la televizor

(consumul abuziv de imagistica)provoaca sindromul ADHD (deficitde atent ie ~i hiperactivitatedezordonata):-consumul de margarina are

aceleasi efecte ca ~i consumul degrasimi saturate (untura, slanina):-abuzul de carne ~i grasimi

animale creste incidenta canceruluide tub digestiv;- consumul indelungat de

contraceptive creste incidentacancerului genital (san, ovar, uter);-abuzul de medicamente chimice

a crescut vertiginos incidentaalergiilor de originemedicamentoasa,Toate aceste exemple dovedesc

importanta enorma a stilului deviata in profilaxia bolilor ~ichiar intratamentullor daca se intervine ladebut.


5/10

R I T M U R I L f B I O L O G I C f S I U N I V f R S A L f,T R f B U l f S C R f S P f C T A T f

Somnul eficient este cel dinaintede miezul noptii .De aceea, obiceiulfoarte multor oameni de a se culcamult dupa miezul noptii este gre~it~i risca sa cauzeze slabiciuni sauuneori chiar boli grave: accidentecoronariene, insomnii, asteniefizica~iintelectuala, etc.Ritmul meselor este important

pentru pastrarea sanatatii. Primamasa a zilei nu trebuie sa fie maitarziu de ora 1100 caci aciditateagastrica de peste noapte devinea g r e siv a pentru mucoasastomacului.Ultima masa a zilei nu trebuie sa

fie mai tarziu de ora 20.00 caciingreuneaza digestia ~i- in plusmancarea de seara se depune inprocent mai mare decat cea dintimpul zilei.Este bine ca omul sa manance de

2-3 ori pe zi; unele cercetari cualimente marcate cu izotopi auaratat ca cel mai fiziologic este samancam de doua ori pe zi (ora 11~iora 18) caci in felul acesta nu se

suprapun faze le de digestie,absorbtie ~ieliminare.A manca 0 singura data pe zi-

seara este 0 gre~eala ~ipredispunela gastrite erozive ~iulcer; a mancade foarte multe ori pe zi este deasemenea 0 gre~eala- caci este unabuz.

Ciclul menstrual creeaza la unelefemei 0 indispozitie sau simptomegreu de suportat. In aceste cazurieste bine sa se evite eforturile mari,expunerea la frig, umezeala, stress-ul.Un tratament naturist rezolva decelemai multe ori dismenoreea.

Igiena muncii ne invata ca efortulfizic ~i intelectual trebuie facutnumai ziua ~i cu pauze. Munca denoapte este mult mai solicitantadecat eforturile echivalente dintimpul zilei.

Anotimpurile- impun ~i ele 0anumita adaptare din punctulde a I


6/10

~turaliatermic ~i din punct de vederealimentar. Este bine ca omul saconsume mai multe cereale toamna~i iarna, mai multe verdeturiprimavara ~i mai multe fructe-toamna.

Ritmul siipt dm dn.al trebuierespectat. Acesta este marcat deziua liturgica -Duminica -zi pentrurugaciune ~irepaus.

A L l M f N T A T l A T R f B U l f S A f l f N A T U R A L A,S l f C H I L I B R A T A,

Hrana ideala este cea biologicasau traditionala,Hrana bio- ecologica sau organica(cum i se spune in Anglia ~i SUA)este obtinuta in conditii speciale desiguranta: solul nu este tratat cuingr a sa rnin te chimice, niciinsecticide, organismele nu suntmodificate genetic, tehnologia deprelucrare ~i conservare interzicefolosirea substantelor chimice ~i aaditivilor pentru gust, miros,culoare.Hrana traditionala este obtinutaconditii mai putin riguroase, este

p r e p a r a t a d u p a reguliletraditionale regionale (tarane~ti);

oricum este mult superioara hraneiconven tion a l e (cu E-uri,ingra~aminte ~iinsecticide).Cerealele dietoterapia naturista

le considera cele mai valoroasealimente.Graul a fost supranumit .Japtele

de mama al pamantului" datoritavalorii nutritive deosebite,principiilor active de cea mai bunacalitate: aminoacizi, fibre, miner ale,fosfolipide, vitamine, glucide.Graul spelta este un grau arhaic ~i

este mai bogat in fibre ~iaminoacizide calitate decat graul.Graul se consuma fiert (30


7/10

~i proaspete, cu miere, nuci,curmale, stafide, smochine, etc.Orzul se consuma sub forma de

musli, crackers, paine.Porumbul - sub forma de

mamaliga sau fulgi.Susanul - sub forma de adaos la

produsele de panificatie,Ouiizul sub forma demusli.Orezul fiert in aburi.Conform versetului biblic din

Ceneza (1,29) cerealele ~i fructeleau reprezentat prima alimentatie (sisingura) aomului pana lapotop.

Fructele sunt alimente la fel devaloroase ca ~i cerealele in specialprin aportul de miner ale ~ivitamine biodisponibile.E bine sa cau tam fructele

proaspete, netratate chimic.Mere le contin zaharuri (maimulta fructoza), acid malic, citric,

saruri minerale (mai ales fier),vitaminele B,C; sunt bogate in fibre~i au un bun efect de curatare adanturii.Perele au un usor efect diuretic ~idezinfectant pentru caile urinare;sunt indeosebi indicate bolnavilorcu infectii urinare cronice.Strugurii sunt bogati in glucide de

cali tate, vitamine, enzime,minerale; au efect diuretic. In coajalor se ga se s te 0 sub st an taantitumorala numita resveratol;din samburii strugurilor se extrageun ulei de calitate- trofic pentruficat ~iperetele vascular.Prunele - bogate in zaharuri(glucoza ~i zaharoza) ~i cantitatimari de vitamina C ~i P , caroten,acizi organici (citric ~i malic),pectina, saruri miner ale; au efectlaxativ ~itonic.Pepenele verde contine un nivelcrescut de zahar, vitamine dincategoria B,caroten, potasiu, sodiu,magneziu, calciu, fier, acid folic; areefect anticolesterolemiant.Pepenele galben - con tine

vitamine C ~i provitamina A,zaharuri (predominant zaharoza),fier, cupru, fluor, iod, ulei gras,ulei volatil; are efect


8/10

~turaliaracoritor ~ilaxativ.

Maceele sunt cele mai bogatefructe in magneziu, avand rolprotector in boala ca rd iacaischemica: sursa importanta devitamina C (de 100 de ori mai multdecat in mere ~i portocale) ~ivitamina PP; fructele se zdrobesc ~iseinfuzeaza 8-10 ore.Lamdile - au nivel ridicat de acid

citric ~ivitamin aC; ceaiul de lamaieare efect tonic ~i protectorimpotriva infectiilor de iama,Portocalele - contin vitamina C(de doua ori mai mult decat inmere), pectine, acid citric; au efectlaxativ ~i antiscorbutic (suplinestecarentele vitaminice), indicate ~iinconvalescenta,Grapefruit-ul - sucul in procent

de 98% contine vitaminele C,P,B1,D,Pp, acid citric, ulei volatil,zaharuri; stirrruleaza apetitul,digestia (este indicat un pahar desuc dupa 0 mas a indigesta) ~i inconvalescenta,Caisele - contin mult caroten,

pectine, celuloza fina, potasiu, fier,acid citric ~isalicilic.Bananele -pulpa contine zaharuri(in special zaharoza de aceea estecontraindicata la diabetici), acidmalic, potasiu; are efecte calmanteasupra mucoasei inflamate atubului digestiv.Afinele - au continut crescut depectine ~i tanin; cele mai bogatefructe in fier ~i mangan; suntindicate in tratarea anemiei,colonului iritabil ~i gastritelorhipoacide.Murele -bogate in vitamina K~iC,glucoza, fructoza, magneziu, fier,siliciu, pectine; fructele proaspeteau efect hemostatic, diuretic ~iantiinflamator.Piersicile - con tin pectine,vitamin a Pp, caroten, vitamin a C,fier, potasiu; au un pH alcalin; efecttonic, usor laxativ ~iantianemic.Ciresele - contin glucide (in

special Ievuloza). vitamin a P,


9/10

potasiu, magneziu, fier, fosfor; efectdepurativ, aniticolesterolemiant silaxativ.Viinele - au continut crescut de

vitamin a P , Bl, B2; efect tonic,antianemic, antidiareic; glucidelesunt perfect echilibrate in visine(glucoza, fructoza, zaharoza).Coacazale - contin tanin, rutozid,

pectine, fier, potasiu; continutredus in zahar ~i crescut inauto ciani; efect trofic vascular(tonifica peretele vascular).Zmeurele - contin proteine (mai

mult dedit mere le ~i perele), acidcitric, malic, salicilic; efect racoritor~iantianemic.Legumele si zarzavaturile

urm eaz a in treapta imediaturmatoare dupa cereale ~ifructe inpiramida alimentatiei corelate.Spanacul - contine saruri de fier,

calciu, magneziu, acid folic,caroten; este indicat in specialbolnavilor anemici.

Fasolea- contine 0 cantitateinsemnata de proteine (aminoacizica: arginina, triptofan, tirozina);mai contine acizi liberi ~i vitamin aC.Mazarea - contirie cantitatiimpotante de vitamina C, P , Bl, B2,B3, caroten (in procent mai maredecat toate leguminoasele); maicon tine potasiu, fosfor, fier,proteine, aminoacizi esentiali,glucide.Niiutul este foarte nutritiv avand

proportii ideale de glucide, lipide ~iproteine; contine aproape totiaminoacizii esentiali,Soia este importanta pentru

cantitatea mare de proteine (primadintre plantele alimentare) ~i uleigras (a doua dupa arahide).Atentiel In cornert exista multasoia modificata genetic.


10/10

~turaliaLintea - contine proteine de

calitate, potasiu, fosfor. Monahii (siin special pustnicii) 0folosesc multin post.Cartoful - confine substante

extractive neazotate (15-30 %),proteine brute, minerale (in specialpotasiu), amidon (in cantitatemare); este 0 importanta sursa deglucide si ocupa un loc important inalimentatie,Ridichea - contine vitaminele C,Bl, B2, Pp, potasiu, calciu, fier,celuloza: stimuleaza secretia de sucgastric, are actiune diuretica ~ilaxativa,Varza - contine multa celuloza si

purine lipide; este hipocalorica ~ieste indicata in curele de slabire;cruda- este recomandata in ulcerulgastric datorita faptului ca estebogata in vitamina U cicatrizanta,Salata - contine fier in cantitate

mare (intrecuta doar de spanac):principalele componente suntmineralele ~i vitaminele care sevalorifica complet in organism dacase consuma cruda, Se recornanda

astenicilor si este bine sa seconsume primavara devreme.Sfecla rosie - bogata in zaharuri,

sub stante pectice, miner ale (incantitate mare), vitamin a C; are unimportant efect mineralizant.Morcovul - contine in cantitatemare caroten ~i toti aminoaciziiesentiali: este mai bine sa fieconsumat crud.Guliile - sunt bogate in calciu;

indicate copiilor, femeilorinsarcinate si celor care vor saprevina osteoporoza.Telina - confine aminoacizi,

zaharuri, uleiuri volatile, fosfor,potasiu, acid folic; are bune efecteantiinflamatorii, cura de telina fiindindicata bolnavilor reumatici.Rosiile - sunt bogate in acid folic,caroten, vitamin a C, fier, potasiu,vitamin a Bl. Sucul de rosii (crude)este puternic mineralizant ~ivitaminizant.Ardeiul - contine vitamin a C care

nu se degr adeaz a in timpulpastrarii,Vinetele - contin pectine, celuloza

fina, potasiu; ajuta la eliminarealichidului din organism, scadecolesterolul.Hreanul- bogat in ulei volatil ~isinigrozida, care au efect revulsiv ~ia~iparazitar.

revista naturalia nr 9 partea 1

Documents