revista naturalia nr. 7

8/7/2019 Revista Naturalia nr. 7

1/20


2/20

La ora actuala in Romania:.:. cancerul reprezinta a 2- a cauza de mortalitate;.:. incidenta bolii inregistreaza cote alarmante;.:. programele de preventie si depistare precoce sunt limitate;.:. in Bucuresti sunt diagnosticati anual cca. 7000 cazuri noi - potrivit Centrului

de Statisticd si Cercetare Medicaid.Centrol de Ingrijiri Paliative a fost inaugurat in octombrie 2005 ~i are 0capacitate de16 locuri. Centrol dispune de 8 rezerve a cate 2 paturi, cabinete si oficii medicale, farmacie,cabinete de consiliere psihologica, consiliere spirituala si asistenta sociala, camere pentroapartinatori si oaspeti, spatii administrative.Functioneaza din ianuarie 2006 ~i a asistat pana in prezent peste 1600 de bolnavi.Cheltuielile pentru ingrijirea unui bolnav in hospice se ridica la 296 RON/ziIngrijirea este acordata de 0 echipa multidisciplinara, fermata din medici, asistenti

medicali, infirmiere, asistenti sociali, farmacist, psiholog, preot. Multidisciplinaritateane ajuta sa raspundem unor nevoi cu totul ~i cu totul speciale care apar in eel mai dificilmoment al vietii acestor oameni.Serviciile sunt gratuite si nediscriminatorii.Dincolo de aparente, de statistici, de cifre si vorbe, se ascund OAMENII - bolnaviisi cei din jurullor care traiesc cea mai mare drama din viata lor.Centrul de Ingrijiri Paliative Sfanta Irina aduce cele mai sincere multumiri Fundatiei UnitedWay Romania, pentru sprijinul acordat inultimii trei ani, prin cele trei proiecte, care au ajutat hospice-ul sa ingrijeasca cca. 1000 bolnavi ~ifamiliile lor.

Depistarea precoce a cancerului de col uterinFundatia S:ffintaIrina are in incinta:CABINETDECOLPOSCOPIE ~I EXAMENBABE~-PAPANICOLAUpentru depistarea precoce a cancerului de col uterinInformatii la telefon: 021.352.00.42/0788.939.743

In sperenta ca puteti ajuta acest asezamant ...Fundatla Sfinta Irina, Centrul de ingrijiri Paliative

Str. Erou Mircea Marinescu Nr. 3, Voluntari, Jud. IlfovTel. 021 352 00 42, [email protected]

Cont: ROllPIRB420170075'0001000, Piraeus Bank


3/20

conceptul de rnedlclna crestm a - Terapie.Vindecare. ProfilaxieI. DESPRE SANATATE

Conceptul de medicina crestina acorda notiunii de siiniitate un alt sens decatconceptullaic.Este de la sine inteles ca sanatatea este 0 stare sau mai bine-zis unfenom en dinam ic ~i e lastic , 'in care se consum ii exisien ia trupulu i ~ i sufletu lu i deopotrivii.Sana tate a fiintei umane cere indeplinirea a trei conditii:

1. SA.NA.TATEA TRUPULUI- integritatea anatomic a;-armonia functionala a organelorinterne; ,-homeostazia, a dica reglarea

continua a functiilor, corectia lor penesimtite, "din mers", daca aparagresiuni si perturbari endo- sauexogene;- functionarea organelor interne "inliniste", adica fara a simti travaliullor;- stapanirea madularelor printr-un

act de vointa cu putere limitata, darsuficienta pentru a-I intretine siechilibra prin ceea ce intra si iese dintrup, pentru a-l feri de prim~dii sipentru a-I dispune la miscari demchinare lui Dumnezeu Creatorul.

2. STAREA DE SA.NA.TATE ASUFLETULUI- a recunoaste calitatea de fiinta

creata:-a dori liber relatia cu Dumnezeu;-apractica virtu tile;- a avea con sti in ta ve sn ici ei

sufletului;-a avea nadejdea invierii in IisusHristos, DomnuI siMantuitorul.

Sanatatea trupului si a sufletului seinfluenteaza, se sustin reciproc, darstatutul de om sanatos il confera stareasufletului; paradoxal, exista situatiicand 0 suferinta trupeasca devine unfactor terapeutic important pentrudob andir ea sau redo b an dir easufletului; astfel se confirma sensulmantuitor al suferintei, al crucii.

Daca 0 per soaria are 0 boalatrupeasca s;hiar incurabila dar sufletuleste curat, II cauta pe Dumnezeu si isidoreste mantuirea noi numim aceapersoana sanatoasa.

Sfintii Parinti spun ca sanatateatrupului nu-l poate impiedica pe om saajunga in gheenaA si nu este suficientapentru a dobandi Imparatia.Sanatatea integrala, ideala, este

starea de perfecta armonie a fapturii inrai, cand omul nu a resimtit nici 0suferinta, avand 0 comuniune deplinacu Dumnezeu-Creatorul, si sansa vietiivesnice prin ascultarea de El.

Prototipul sanatatii desavarsites-a pierdut la caderea protoparintilor,Sanatatea este in acelasi timp si 0stare duhovniceasca speciala, care iticere imperios, printr-un indemn

laun t ric, sa-I mu l tume s ti luiDumnezeu in fiecare clipa pentru caesti sanatos.

La stare a de perfecta sanatate omulaspira lucrandu-si Rropria mantuirein mersul lui spre Im12aratie.Decisi va in aceastalucrare este

3. RELATIA ARMONIOASA.TltUP-SUFLET-este 0 relatie temporara, de scurtadurata:-indiferent de starea trupului, aceasta

relatie trebuie sa vadeasca sanatateadeplina a sufletului, adica pregatirealui pentru mantuire.


4/20

~turalia

stare a sufletului, caci tru pul estevindecabil sau nevindecabil, insasufletul este, hotarat, in orice clipavindecabil.Organizatia Mondiala a Sanatatii siin general scolile academice (laice) demedicina definesc sanatatea ca 0 "starede bine comfleta din punct de vederefizic, minta si social, corelata cuabsenta bolii sau avreunei infirmitati".Crit'eriile folosite de coriceptulmedical laic pentru a defini sanatateasunt exprimate astfel:- bunastare functionala

- capacitatea organismului de a seadapta- facultatea individuala de a ficreativ.In continuarea definitiei, tratatele deme dicirra prez in ta 'factorii care

infl ueriteaz a starea de sana tate:b i 0 10' g i c i, a m b i e n tal i ,ortamentali, serviciile deteoDupa cum se vede, definitia laica estedefinitie atee, caci din ea lipseste~_'~.~l . cu Dumnezeu si relatia dintre

trup si suflet, iar dintre factorii careinfluenteaza starea de sanatate lipsesc

cu desavarsire cauzele spirituale alebolilor.In scrierile Parintilor Apostolici,notiunea de sanatate nu poate fidespartita de Creator, de Sfanta

Treime, de har:-urare de a dobandi sanatate inDumnezeu Tatal si in Iisus Hristos,nadejdea noastra comuna

-urare de sanatate in unire cuDumnezeu, avand duh nedespartit,care este Iisus Hristos

-urare de sanatate in Iisus Hristos-urare de sanatate pana la sfarsit, inrabdarea lui Iisus Hristos

-urare de sanatate in Hristos Iisus,nadejdea noastra comuna-urare de sana tate cu puterea

Duhului-urare de sanatate cu harul luiDumnezeu.Starea de sanatate nu este un bunexclusiv al individului; ea are si un sens

comunitar, un sens de patrimoniu alunei comunitati: in virtute a calitatii dea fi sanatos 'sunt dator sa sustindimensiunea sociala a existentei, sa fiude folos celor care si-au pierdut stareasanatate.


5/20

conceptul de rnedlclna crestm a - Terapie.Vindecare. ProfilaxieII. DESPRE BOALA

In conceptul de medicina crestinadefinitia bolii se sprijina pe cincicriterii:

- lezarea anatomic a a trupului;- afectarea functiei madularelor:- dezechilibrul anatomo-functional

al organismului, respectiv stricarearelatiei trup-suflet;

- vicierea sufletului;- slabirea, afectarea sau pierderearelatiei constiente cuDumnezeu.Prin cad ere, trupul a devenit

stricacios, degradabil, deci bolnav. PrinAdam (adica prin caderea lui), amdevenit imboiniioibili, iar prin traseulpersonal al vietii, devenim bolnavi.

Boala trupului nu-l poate impiedicape om sa ajunga in rai.Primul simp tom mentionat in SfantaScriptura este durerea care apare casuferinta ceinsoteste nasterea de fii.

In continuare, textul scripturisticmentioneaza boli si simptome diverse,unele incadrabile chiar in nosologiacontemporana:

- bolnav;- boala:- durere;- boli infectioase, boli molipsitoare,

ciuma, lepra, oftica, molima, lingo area,frigurile;

- boli de piele: raie, pecingine,chelie, plagi, van a t ai, ba siciusturatoare, buba, buba rea;

- boli ale aparatului urogenital:

sterilitate, metroragie, scurgere, partilebarbatesti vatamate, nastere grea,nastere inainte de vreme

- accidente, traumatisme;- boli ale inimii sivaselor;- obezitate;- idropica :- intoxicatie alimentara:- malformatii:- boli digestive;- slabirea ochilor, orbire: albeata pe

ochi, orb din nastere:- surditate;- mutenie:- boli ale aparatului locomotor:

garbovire, schiop, ciung, mana uscata,slabanog, ghebos, boala de picioareintinsa pana la partile cele mai de susale corpului;

- intepaturi de insecte, muscaturide serpi veninosi si scorpii, paduchi,viermi;

- boli neuropsihice: nebunie,durerea sufletului, depresie,dez.n adejd e, intristarea inimii,sinucidere, durere de cap, naluciri,spaima, insomnie, lunatism, paralizie

- neputinta, slabiciune:-perversiuni sexuale:

homosexualitate, zoofilie.Bolile nu au putut fi eradicate pana

in prezent; ele genereazasuferinta in bogat si insarac, in sfinti si


6/20

~turaliain paci'itoi, in cleric l mmirean, inimparat si ostas, in stapan si rob, in totomul ce senaste si vine in lume.

Sernnificatia bolilor este profunda sise identifica cu sernnificatia crucii.Bolile apar:

- din cauza pacatelor:- ca profilaxie a trufiei;- pentru ca sa se arate prin evolutia

lor minunile lui Dumnezeu;- pentru ca prin vindecarea lor sa se

arate slava lui Dumnezeu, Fiul luiDumnezeu sa Se slaveasca:

- din cauza necredintei:- ca semne premergatoare celei de-a

doua veniri;- pentru incercarea credintei:- cand se rosteste 0veste rea;- cand omul pacatuieste din nou

dupa vindecare;- daca luam Sfanta Impartaanie cu

nevrednicie.Un trup neintreg sau 0 functie

trupeasca alter ata ii scade omuluiputerea, ii afecteaza frumusetea, iipune in dificultate relatia cu ceilaltisemeni, iiscade capacitatea de a-i ajutape altii, are el insusi nevoie de ajutorulcelorlalti.

Boala sufletului este complexa: eareprezinta, de fapt, necredinta sau

sufletului de a se departa decu tot ce decurge din

\i'l~ac:easta. Exprimarea unui suflet bolnav

trupului si a sufletului: unul suferapentru sau/si din cauza celuilalt.

Sfantul loan Scararul spune caatunci cand "vapaia neprihanirii a puscapat celeilalte vapai", trupul "nu semai imbolnaveste oricum". EI vede incauzele spirituale ale bolilor douatrepte: "exista 0 boala pentru curatireade pacate, si exista 0 alta pentrusmerirea cugetului".

Avva Dorotei, citandu-l pe SfantulVasile, compara boala cu intunericul,ea aparand acolo unde lipseste lumina.

Sfantul Isaac Sirul vede si 0 altasemnificatie a bolii: incercarea si luptanoastra de a ramane neclintiti pe caleadreptatii: el ne aminteste ca proorocii,apostolii si ceilalti sfinti de drag ul acesteicd i au rabdat necazuri "fie de la oameni,fie de la draci, fie de la trup".

Acelasi sfant vede in recidiva unorboli si faptul ca pentru vindecarea ceadintai ne asumarn noi un merit, in locsa-l multumim lui Dumnezeu.

Boala te poate ajuta sa vezi ca izvorulvietii este Dumnezeu.

Pasajele nou-testamentarereferitoare la boli si suferinte suntnumeroase. Mesajul evanghelic estepedagogia diviria care insotestesufer inta: boala nu este numaipedeapsa si nu ramane niciodata lastadiul de pedeapsa: ea este crucea careiidetermine bolnavului drumul sprecercetare proprie, spre vindecare, spreImparatie.

in fat a bolii, poate lua diferitee x is t a 0

aritate intre suferirita


7/20

naste nevoia de comunicare.o viziune proprie conceptului demedicina crestina este distinctia bolilorsufletesti de cele trupesti. Astfel,Herma Pastorul vorbeste despre bolicare desfata:

- mania;- adulterul;- betia:- clevetirea;- minciuna;-Lacomia:- jefuirea.El considera tristetea (deznadejdea)

"mai rea decat toate duhurile", cacial ung a "Duhul cel Sfant ", iar"rugaciunea unui om trist nu areputerea sa se urce la jertfelnicul luiDumnezeu".

Frica de diavol este 0 boala grava inconceptia Parintilor Apostolici: " ... toticati sunt gaunoi se tern de diavol".

S f an tu l Clement Romanul 11in cu r aj e az a pe bolnavul celbinecredincios "sa nu se intristeze dacaindura suferinte in vremurile deacum", caci "inviind se va bucura suscu parintii, intr-un veac fara durere".

Sfantul loan Gura de Aur vorbestedespre gandul la fragilitatea sanatatiica fiind "nu spre defaimarea firii, cispre infranarea mandriei".

Pentru Sfantul loan Gura de Aur,criteriul de evaluare a calitatii sit a riei trupului esteexprimat astfel:

conceptul de rnedlclna crestm a - Terapie.Vindecare. Profilaxieatitudini:

- cercetarea proprie a cugetului,cainta, apropiere de Dumnezeu sicautarea comuniunii cu semenii inBiserica:

- impietrire, indiferentism religios;- dezriadejde, car-tire, rev ol ta,

necredinta.Prima atitudine duce spre

vindecarea sufletului chiar daca boalatrupeasca este incurabila.

Celelalte doua sunt circum stanteagravante ale evolutiei, agravandsufer inta pe pam an t sau chiarinvesnicind-o iniad.

Taina Sfintei Cruci prezenta in inimacrestinului si inaltata de Sfintele Taineil face pe omul crestin bolnav sa sufereboala cu rabdarea celui ce presimteviata veacului vii tor in suferintaasumata cu credinta si smerenie;presimtirea veacului vii tor ii aducebolnavului crestin 0 bucurie care nu edin lumea aceasta.

Suferinta paradoxal are contributiipozitive, benefice in cau t ar eamantuirii:

il ajuta pe om sa se descopere capersoaria, ad ica sa-si descoperedimensiunea tainica, cea a comunicariicuDumnezeu in duh si adevar:

constientizeaza dependenta deDumnezeu si deperidenta sociala(dimensiunea comunitara aexistentei):

con s tie n tiz e az a limiteleanatomice si fiziologice ale omului, darsi puterea ce se vadeste in slabiciune:


8/20

~turali_a _ ___J

+

care tot David spune: V en iti, fiilo r,ascultaii-m ii pe m ine, frica Domnului vavoi inudta pe voi (Psalm 33, 11); despreaceeasi frica sfanta, Isus Sirah spune:Cel ce se teme de Domnul n-are ieam ii denimic ... (Isus Sirah 34, 14); Diadoh alFoticeii vorbeste des pre 0 frica a"dreptilor care inca se curatesc" sidespre 0 lipsa de frica a "dreptilorcuratiti deplin". Petru Damaschin zice:"sa nu se teama omul numai pentru capacatuieste, ci si pentru ca este iubitfara sa iubeasca" .Sfantul loan Scararulvede si in acest caz trepte: ,,lacrimapentru iesire (moarte) naste frica; iarcand frica naste lipsa de frica, se aratabucuria".

- 0 frica patologica, inspirata dedemoni, de necredinta, de slava sinevoile lumii aceea prin careApocalipsa spune: partea celor fricosiajunge in iad inaintea necredinciosilor sispurcaiil or . . .. ( cf. Apocalipsa 21,8).

Petru Apostolul prezinta un textfoarte incurajator pentru cei ce au partede suferinta in trup: A sa da r, fiin dcdH ristos a piitim ii cu trupul, inarmaii-oii ~ ivoi cu gandul acesta: ca cine a suferit cutrupul a ispriioi: cu piicatul. C a sa nu mait ri ii asc ii t impul ce mai are de trait in trupdupii poftele oamenilor, ci dupii voia luiDumnezeu.

Boala nu este vesnica, caci Bisericaeste in mars spre Imparatie, adica spreacel hotar unde incepe vesnicia: ... niciplangere, nici strigdt, nici durere nu vorm""aifi, ciici cele dinidi au trecut .

trupului nu 0 da grosimea i sanatatealui, ci suferirea afelurite chinuri".

Parintii Apostolici si Sfintii Parintiau 0contributie importanta la definireasi nuantarea notiunii de nebunie.Astfel, ei acorda acestui termenurmatoarele sensuri:

- a trai in desfatari si amagiri:- a dispretui pe crestini iliturghiile

lor;- a uita ca suntem madulare unii

altora;- a vorbi de Hristos, in timp ce

traiesti ca iudeii;- a pizmui pe altii pentru locurile

cele dintai.In conceptul de medicina crestinat definite doua feluri de frica:

- 0 jric i: sfa nta , aceea despre careScriptura spune ca este incepuiu l

10, 10) si despre


9/20

conceptul de rnedlclna crestm a - Terapie.Vindecare. ProfilaxieIII. CAUZElE SPIRITUA lE ALE BO lllORTratatele de medicina laica vorbesc, de regula, despre cauzele bolilor, dar

numai despre cauzele biologice, fizice, chimice, climatice, microbiologice,aliment are eel mult despre unele cauze psihologice (stresul, suprasolicitarea).Conceptul de medicina crestina nu poate concepe evaluarea unui bolnav sau aunei boli fara a lua in consider are cauze le sp ir it ua le .

VECHIUL TESTAMENT neaducerea jertfei lui Dumnezeu.incalcarea poruncilor lui

Dumnezeu, a legii numaratoarea poporului neascultarea cuvintelor lui

Dumnezeu pe d eap sa pentru cei rai si

asupritori neeliberarea robilor, adica a celor

apropiati, in al saptelea an inchinarea la dumnezei straini spurcarea locasului eel sfant cu toti

idolii si cu to ate ticalosiile cai gresite,ticalosii mancare cu sange adulter sau intentia de adulter trufia puterii pedeapsa impotriva lui Gog si a

popoarelor care sunt in el cand vor veniimpotriva tarii lui Israel asuprirea celor slabi si zdrobirea

celor saraci pentru ca poporul sa creada

mesajul lui Dumnezeu prin glasul luiMoise, el se imbolnaveste si se vindecabrusc Mariam vorbeste impotriva luiMoise, robul lui Dumnezeu, si se

imbolnaveste brusc luarea de daruri necuvenite minciuna neindepartarea inaltimilor unde

poporul savarsea jertfe si tamaieri:Azarea se imbolnaveste si nu sevindeca pana in ziua mortii sale incercarea credintei prin boala intoarcerea spre Egipt d is p r e t u ir e a a s e z a m in t e l o r

Domnului pedeapsa asupra Egiptului pentru

ca Faraon nu a lasat poporul evreu sapIece

pede ap sa asupra filistenilor,asupra celor din Gat i Ecron pentru caau retinut chivotullui Dumnezeu vestea ca a fost luat chivotul

Domnului cand Nabal i-a dat seama de

greeala pe care a facut-o fata de David ducerea poporului in desfrau Iacov s-a luptat cu cineva si dupa

aceasta lupta ramane cu 0neputinta daca intinde cineva mana sa asupra

robului lui Dumnezeu daca ii pune cineva

increderea in regi si


10/20

~turaliain doctori, nu in Dumnezeu pedeapsa asupra popoarelor

pagane din Tara Fagaduintei pedeapsa in timpul calatoriei din

Tara robiei si Tara Fagaduintei pentruca poporul a grait impotriva luiDumnezeu si a lui Moise, nepunandu-si nadejdea in Dumnezeu si obsedatfiind numai de hrana saracacioasa;pedeapsa pentru calcatorii de lege sipentru orbirea poporului pedeapsa pentru poporul care

staruie in ratacire, tine tare la minciuna,nu vrea sa se intoarca, nu cunoastehotararea Domnului, se dedau la jaf, seinchina la idoli de blestema cineva pe Dumnezeu ghicitul cel care raspandeste defaimarea amintindu-si Eupator de rautatile

ce le-a facut (adica a luat vasele cele deaur si de argint si a trimis sa piarda farapricina pe cei ce locuiau in Iuda cercetarea vrajitoarei si nu a

Domnului tradarea.lepadarea oricarui ajutor care iti

vine de la dreapta judecata scaderea nadejdii si necunoasterea

pricinii de unde itivine chinul grija celui bogat

pentru a nu mai fi casa lui Israelspin care raneste si ciulin care sfasie pentru ticalosia omului stare a de

rob, de naimit pedeapsa pentru ca savarsise fapte

rele inaintea Domnului, umbland pecalea lui Ieroboam si in faradelegile luipe care acela le faptuise si cu care a duspe Israel in pacat de inima rea, auzind ca este numit

tradator, nemaiputand sa pastreze nicicinstea, nici dregatoria ce avea din trufie razvratirea

NOUL TESTAMENTluarea im p a r t a s a n ie i cu

nevrednicie, fara sa se cerceteze omulpesine varsarea de catre al cincilea inger a

cupei sale pe scaunul fiarei semne premergatoare celei de-a

doua veniri pedeapsa pentru oamenii care au

semnul fiarei si se inchina fiarei ca sa se arate prin vindecarea celui

bolnav lucrarile lui Dumnezeu pedeapsa pentru vrajitorii care

stramba caile Domnului si care cred capot sa asupreasca neamul sfant lumina puternica din cer care l-a

invaluit pe Saul inainte de convertire


11/20

conceptul de medlctna crestm a - Terapie.Vindecare. Profilaxie Iegatura fi"icuta de Satana daca crede cineva ca sufletullui se

poate veseli cu cele materiale d a ca II cun o aste cineva pe

Dumnezeu, dar nu-L slaveste ca peDumnezeu, nici nu-i multumeste, cischimba slava Lui cu asemanareachipului omului celui stricacios: des ch im b a cineva a d e v a r u l luiDumnezeu si se inchina i slujestefapturii in locul Facatorului intelepciunea lumii acesteia tradarea de frica ingerului boala spre slava lui Dumnezeu ca

prin ei Fiul lui Dumnezeu sa Seslaveasca demonul alungat de lisus, inainte

de a pleca, provoaca 0agravare profilaxia trufiei pacatuirea dupa vindecare poate

aduce 0boala mai grava inchinarea la lucruri, schimbarea

slavei lui Dumnezeu celui nestricacioscu asemanarea chipului omului celuistricacios i al pasarilor si al celor cupatru picioare si al taratoarelor, slujireafapturii in locul Faciitorului.

CAUZE ALE RECIDIVELORIN PATOLOGIE pacatuirea dupa vindecare; lipsa privegherii atunci cand un

duh rau este alungat si merge de ia altesapte duhuri, se intoarce si vor fi cele depe urma mai rele decat cele dintai,

PEDEPSITI, DAR NU OSANDITI, ,CULUMEA

Acest verset biblic (I Corinteni 11, 32)se refera la luarea cu nevrednicie aimpartasaniei, care aduce boli si uneorimoartea; din el reiese insa sensulsalvator al cres-tinismului, caci e maibine sa fii pedepsit in sanul Bisericiidecat osandit in lume.J.-Cl. Larchet analizeaza operele

Sfintilor Parinti si gasete pricinilepentru care si sfintii se imbolnavesc; ca nu cumva virtu tile sublime si

faptele minunate ale lor sa Ie inspireorgoliu; ca sa fie cinstiti cu cinstea ce se

cuvine oamenilor si nu mai mult; ca puterea lui Dumnezeu sa

straluceasca simai mult, caci ea se aratain slabiciune: ca sa se vada rabdarea sfintilor cu

mai multa stralucire i sa inteleagalumea ca ei nu-I slujesc luiDumnezeu din


12/20

~turaliainteres, ci Ii sunt mereu devotati chiarinmijlocul necazurilor;

pentru a ne face sa meditam lainvierea mortilor, caci vazand pe unsfant patimind atata inainte de sfarsitulviet ii, mintea noastra ne duce lajudecata:

pentru ca bolnavii sa fie mangaiatisi intariti vazand ca si cei mai sfinti ausuferit la fel;

pentru a intelege ceilalti oameni caminunatele lor fapte au fost savarsitedintr-o natura identica cu a lor si ca esteposibil a fi imitati:

pentru a intelege lumea care esteadevarata fericire (adica unirea cuDumnezeu in orice stare, chiar bolnavfiind) si care este adevarata nenorocire(adica despartirea de Dumnezeu inorice stare, chiar sanatos fiind).

Sf an tu l loan Gura de Aurmentioneaza cateva dintre bolile maifrecvente ale bogatilor:

-podagrele-ametelile- slabanogirile- incarcirea cea de nevindecat a

vinelorreumatismele de multe feluri, rele si

Dar cea mai de temut cauzaspirituala a bolilor este lipsa dragostei,care duce la "zburdari dobitocesii aleminiii",

J.-Cl. Larchet (E tica procreaiiei,Editura Sophia, Buc., 2003), inspirat deSfintii Parinti, are 0 interpret areinteresanta asupra sterilitatii:

- este in acelasi timp 0 pedeapsapentru cei care nu fac voia luiDumnezeu, dar si un plan special alluiDumnezeu, cu cei drepti:

- toti cei nascuti din cuplurile sterileale Vechiului Testament aveau deindeplinit un rost special dat deDumnezeu; vindecarea sterilitatiipe linia patriarhilor sern n ifi cadescendenta pana la Hristos, prin har sinu prinfire;

- toate cazurile de sterpaciune s-auvindecat prin rugaciune si prinfagaduinte;

- rugacmnea pentru vindecareasterilitatii se face atat de femeie, cat side barbatul ei;- vindecarea sterilrtatii se face

printr-o r ela tie p er son ala cuDumnezeu (... ~i ea cu sufletu l m iihnii s-arugat D omnului ~i a pldns.: at unciD om nul Si-a am intit de ea , iar ea a zam isliiIRegi 1,1-20).In conceptia aceluiasi, gandurile rele

'""',uu,,,, a fa ri: p rin cu vin te ", prin "gurile


13/20

conceptul de rnedlclna crestm a - Terapie.Vindecare. ProfilaxieIV. TERAPIE. VINDECARE. PROFILAXIE

EXPLICAREA NOTIUNILOR,Terapie: acti u ne a de a trata;

efectuarea unui tratament; in conceptulde medicina crestina sensul este mailarg, mai profund:- ru gaciuriea bolnavului sau acomunitatii este 0 terapie- terapia se ap li ca in numele

Mantuitorului- actul terapeutic este savarsit de catre

medici, preoti si comunitatea crestinacareia iiapartine bolnavul- medicamentele, rugaciunea, postul,

Sfintele Taine sunt mijloaceterapeutice.

VindecareIn Psalmul 102 Dumnezeu este numitCel ce oindeca toate bolile tale, iar inPsalm ul146 C el ce oindeca pe cei zdrobiiic u in im a ~ i le ag i: riin ile lo r.Astfel, in conceptul de medicina

crestina, vindecarea depaseste cu multsensul biologic:@lintelesul acestui cuvant trebuie

aplicat fiin tei in intregime; 11consideram pe om vindecat, daca aretrupul si sufletul vindecat; tot vindecatil consideram si pe acel om care aredoar sufletul vindecat@lnotiunea de vindecare are un sens

eshatologic: aproape am putea spuneca vindecare cu adevarat nu exista in

lumea aceasta, caci aceasta notiunevi ze az a marrtu ire a sufletului siindumnezeirea omului intregValoarea actului terapeutic crestinConform textului biblic din M atei 25 ,

31-40, cercetarea bolnavilor este 0conditie suficienta pentru a intra inImparatie.In plus, ingrijirea bolnavilor- pune in valoare trairea comunitara a

crestinilor:- face mai eficienta cercetarea de sine,

raportandu-si propriile valori lasuferinta celorlalti:-ingrijind in numele lui Hristos, este

propovaduit Hristos.

Vindecare. MantuireDiferenta intre cele doua notiuni este

evidenta in pasajele bib lice. Psalmistulse roaga pentru trup, suflet, mantuire.Femeia cu scurgere de sange este

vindecata simantuita deopotriva.Cei zece leprosi: des pre toti se spune

ca s-au vindecat, despre unul singurtextul biblic spune ca s-a mantuit:acesta este cel care a intrat intr-o relatiepersonal a cu Hristos, caci vazandu-sevindecat, s-a intors sa multumeasca, adat slava lui Dumnezeu, s-a inchinatMantuitorului .


14/20

~turaliaOrbul din Ierihon: Hristos 11vindeca

prin cuvant, dar el se mantuieste princredinta.In conceptul de medicina crestina,

centrul de greutate cade pe vindecareasufletului, trupul fiind doaroportunitatea de timp si spatiu in caresufletul se vindeca, adica porneste pedrumul indumnezeirii.In Vechiul Testament gasim, de

asemenea, versete care exprirnaIegatura dintre vindecare simantuire:V indecd-m ii, D oam ne, ~ i vo i fi v indeca t;m dniu ieste-m ii ~ i vo i fi m dn iu ii, c iic i Tue sti la ud a m e a! (Ieremia 17, 14).D oamne, D umnezeu l m eu , strig a t-am

c dire T in e ~ im - ai v in d ec at (Psalm 29,2).D oamne, scos-a i d in iad su fle tu l m eu ,

m dntu itu -m -a i de cei ce se coboarii ingroapi: (Psalm 29,3).

VINDECAREA NATURAL.\.Criterii de evaluare a vindecariitrupului:- simptomatologia resimtita de bolnav;- semnele clinice obiective;- semnele paraclinice;- evolutia:- proba terapeutica, raspunsul la 0

Criterii de evaluare a vindecariisufletului:-recunoasterea calitatii de fiinta creata:- pocainta:- recunoasterea calitatii de madular alBisericii;- luarea cu vrednicie a SfinteiImpartaanii;- yorba si faptele bune: cercetareabolnavilor,orfanilor, vaduve lo r,saracilor, a celor inchisi:- recunoasterea cauzelor spirituale alebolilor;- recunoasterea vindecarii ca actdivino-uman;- asumarea bolilor incurabile;- intrevederea dimensiuniieshatologice anotiunii de vindecare.Aceasta cale este binecunoscuta dinobservatiile si cercetarile medicineistiintifice.Organismul are prin constitutia lui,inca de la cr e a tie, 0 puterehomeostazica, adica acea capacitate deareveni tot timpulla echilibru.Semne distincte ale vin decarf inaturale:- este lenta: ex.: hepatita cronica candse vindeca se vindeca in doi-trei ani;alte boli se vindeca in 14-21 de zile(pneumonia, meningita acuta, unpuseu de ulcer duodenal);- este temporara: ex.: ulcerul gastro-duodenal, astmul bronsic, urticaria,r~ocolita ulcerohemoragica:

capacitatea de munca:- independenta sociala.


15/20

conceptul de rnedlclna crestm a - Terapie.Vindecare. Profilaxie- este partiala, sau boala treneaza toataviata: ex.: scleroza multipla, diabetul;- vindecarea este imposibila: ex.: boligenetice, cancer, SIDA;- unele vindecari sunt conditionate deun tratament medicamentos sauchirurgical: boli infectioase acute, ulcerhemoragic sau penetrant;- uneori vindecarea este precedata de 0scurta perioada de agravare; ex.:pneumonia franca lombara- unele boli nu sunt conditionate de untratament sau interventie chirurgicala:se vind eca singure fara nici untratament, altele nu se vindeca in ciudaoricarui tratament aplicat;- adeseori exista 0 contradictie intreceea ce stirn despre vindecareanatural a a unei boli si vindecarea unuianume bolnav care poarta boalarespecti va: ex.: desi majoritateabolnavilor cu pneumonie acuta sevirideca, exista bolnavi care aupneumonie acuta, dar nu se vindeca sievolueaza spre moarte; invers, desicancerul este 0 boala incurabila, existabolnavi care sevindeca:- durata procesului de vindecarenatural a si reusita lui pot fi diferite inciuda diagnosticului si tratamentuluiidentic; ace a st a personalizareter apeu tica nu are 0 exp licati estiintifica satisfacatoare:- de vindecarea natural a po atebeneficia orice fiinta umaria prin pronia

dumnezeiasca, indiferent daca are saunu calitatea demembru alBisericii;- vindecarea natural a este 0 notiuneaplicabila trupului sau psihicului; eapoate fi insotita sau nu de 0vindecare asufletului;- vindecarea n a t u r a l a esteconditionata de respectarea legiloruniversului material, de respectarealegilor biologiei umane;- pe masura ce bolnavul inainteaza invarsta (sau spre moarte) vindecareanatural a devine tot mai limitata si, infinal, imposibila. Vine un moment candnici vindecarea spontana, nici prininterventia vreunui factor terapeuticfarmacologic sau chirurgical nu maisunt eficiente si trupul termina prin anu se mai vindeca, degradandu-sepana la moarte. Vindecarea natural a,deci, este un fenomenpartii degradabile simuri


16/20

~turaliaCentrul Medical Naturalia

Cabinete medicaleDr. Pavel Chirila - medicind intern a , jitoterapie, homeopatieDr. Madalina Popescu - imunologie ~i alergologie clinica,jitoterapie,

homeopatieFarmacie: Homeopatie,jitoterapieLaborator: Suplimente nutritive

Tel.: 021-350.51.33, 0788.429.308Fax: 021-350.51.35; e-mail: [email protected]

Gama de produse Naturalia:- paine ecologicd- produse ecologice depatiserie ~i cofetiirie

- lactate, brdnzeturi ecologice- oud ecologice- produse din soia ecologicii- vin ecologic- cereale-fructe- conserve de legume- ciuperci

- miere- cafea=zahiir brun- uleiuri pres ate la rece- suplimente nutritive- ceaiuri- condimente ~i seminte- cosmetice exclusiv naturale- alte produse naturiste

~i ecologice
mailto:[email protected]:[email protected]


17/20

Sondaj privind convingerile religioaseFund atia Sfiinta Irina efectueaza un studiu sociologic privind convingerile religioase.Daca doriti sa participati la acest studiu va rugam completati raspunsurilc la urrnatoarele intrebari.Chestionarul ramane anonim deoarece nu va cere mentionarea numelui. Va multumim,Postal: Fundatia Sfanta Irina, str. Mircea Marinescu nr. 3, Voluntari, judo Ilfov.

1.Va considerati 0 persoana religioasa?a)Da b)Nu c) Nu stiu

2. Ce reprezentare aveti despre Dumnezeu?a) un principiu b) 0persoana c) altceva. Ce anume? .

3. Dupa parerea Dvs., care sunt valorile morale cele mai importante ale religiei pe care 0practicati?

4. Care este eel mai important aSl'ect in l'racticarea religiei Dvs.?a) spovedania b) impartasaniad) sfestania e) pomenirea viilor

c) participarea la Sf. Liturghief) pomenirea mortilor

g) cititul acatistelor hjrugaciunile diminetii i serii i)pelerinajulla locuri sfintej) sa-ti faci semnul Sf. Cruci cand treci pe langa 0biserica k) sa ai practica ta personala1 ) altceva. Care? .B ifa ti m a xim 3 u ariu nte . in o rd in ea im po rta niei p e ca re a a co rd aii.

5.Credeti in invierea mortilor?a)Da b)nu c) nu stiu

6. Dad da, cand credeti d vor invia acetia?

.....................................................................................................................................................7. Va rugati i ii l'omeniti l'e cei dragi care au adormit in Domnul?a)Da b)nu

8. Credeti ca credinta i faptele pe care le-ati savarit in viata aceasta sunt decisive pentru evclutiasufletului Dvs. dupa moarte?a)Da b) nu c) Nu stiu

9 . Caracteristici socio-demografice:1) sex .2) varsta .3) stare civila .4) ocupatie, profesie .5) studii .6) religie (confesiune) .7) judetul .


18/20

Magazinele Naturalia:produse alimentare bio, alimente integra Ie, alimente fora E-uri,alimente naturale, plante medicinale.

Magazin Floreasca Calea Floreasca nr. 25, sect 1, BucurestiTel: 021-231.04.21Magazin Mo~ilor Calea Mosilor nr. 189, BucurestiTel: 0788 785 990

Magazin Coltea Str. Coltei nr. 2, sect. 3, BucurestiTel: 0788316351

Magazin Voluntari Str. Erou Mircea Marinescu, nr. 8,Voluntari, judetul Ilfov

Tel: 021-350.51.33/350.51.36Magazin RAID Natura

partener NaturaliaStr. Erou Cdlin Catalin, nr. 5, Ploiesti

Tel: 0244-51.12.44Citifi in numarul viitor:Igiena sufletului: Taina MirungeriiGreseli in alimentatia moderna: Supraalimentatia si subalimentatiaPrineipiile dietei naturiste: Despre caJea si ceaiul verdeReactii adverse medieamentoase: Corticoizii

Revista se obtine gratuit de la Centrul MedicalNaturalia ~i de la magazinele Naturalia.

ISSN: 2066-6381Redactla: Director Jondator: prof dr. Pavel Chirilii

Director: dr. Madalina PopescuRedactor sef: Nicoleta SturzuRedactor: Andreea BiindoiuSecretar redactie: Lavinia Badea

Sediu: Centrul Medical NaturaliaStr. Erou Mircea MarinescuNr. 8, Voluntari, jud. llJov.Tel: 021-3505133e-mail: [email protected]

[email protected]
mailto:[email protected]:[email protected]://www.naturalia.ro/http://www.naturalia.ro/mailto:[email protected]:[email protected]


19/20

Sp ilalu l "P rov iden la" al M ilro po liei M o ldovei si B ucovinei - lasi, "S Ir. N ico lin a n r.115, lei: 0 232- 241271, 0 730-230030, e-m ail: sp i la [email protected]

promoveaza conceptul demedicina cre$tina.seeen in functiune:mectctna lnterna, reurnatotoqle,recuperare-balneofizioterapie,of talmo toqte, tanorator clinic,tratamentul litiazei renale prin

ntotrttle, cnlrurq!e generala,chirurgie vasculara, ginecologie, ORL,radtotoqte-lmaqtstlca.
mailto:[email protected]:[email protected]


20/20

CEA IUR I NATURALEpentru sanitate, energie, vitalitateCeai uri 100% natu ral e, din p lan te selectlo n ate, FAR1\.N I C I UN FELDE ADAOSUR IDE AROME ,COLORANT !SADA L p AD ITM , care au in comp ozitte p lan te cu no scu te p en tru E FECTULLORBENE FIC asu pra san atap i.CEAIURI AROMATE F A R A AROMECeai natural de dimineapi en CEAI VERDE ~i~~4;r.~~~;ra~SiCICOAREIn cep e ziu a cu u n co ck tail d e en erg ie n atu rala p e carecico area, ceaiu l v erd e, ro o ib osu f i ro zmarin ul ti-oo f era cu g en ero z itate. 0 ceasca de C ico are ~ i C eaiverde lti o fera tonusu l de care ai nevo ie in fiecared i m i n e a la .Ceai natural energizant cu ROZMARIN ~iCEAI VERDEA cest am estec raco rito r; im bin a efectu l to nifian t al fru nz elo r d e ro zm arin cu p ro prieta tile an tio xid an te aleceaiu lu i v erd e, alu ng a o b oseala ~ ite aju ta sa ip .refaci fo rteleCeai natural tonic enGINSENG ~iSCOR'fI~OARAo cea ca d e G in sen g ~ i Sco rp ~o ara ip .v a in su fleti z iu a ~ i te v a aju ta sa-p . men tii la u n n iv el san ato s en erg ia ~ ivitalitatea.Ceai natural revitalizant en ROOmOS ~ PORTOCALEU n amestec special, in care v irtu tile an tio x idan te ale frunzelo r de roo ibo s ~ i ceai verde se impletescarmonio s cu savoarea po rto calelo r coap te sub soarele M editeranei, pen tru rev italizarea in tregu lu iorganism.CEAIURI PENTRU AFECPUNlLE OMULUI MODERN

ANTIOXIDANTS ustine o rgan ismul in lup ta cu rad icalii liberi aiu tand lain cetin irea p ro ceselo r d e im batr3n ire ~ i d eg rad are celulara,ENERGIZANTAs ig u ti u n e fe ctstimu len t, rev ig o ra ntsi to n if ia nt, i nl atu ra sta ri led e ob o sea la ~ icre steton u su l p si hi c.ORGANISM PURIFICATF av o riz eaz a elim in area to x in elo r d in o rg an ism , fiin d u til incu re p erio d ice d e p urificare.

CEAIURI ECOLOGICE: MENTA ECOLOGIcA ~I MU~ETEL ECOLOGICCompan ian o astra alan satp rimele ceaiu ri eco lo g ice roman esti.

P lan tele fo lo site in ceaiu rile eco lo gice F ARE Sp ro vin d in culturilepro prii, reco ltarea desfasurandu-se in perio ade in care se atingeco ncen tratia maxima de substan te active. M eto dele de pro cesareasig ura p astrareasu bstan telo r activ e in ceai.iii@iii

revista naturalia nr. 7

Documents