9 MAI 1945-9 MAI 1985

MONUMENTELE VICTORIEI

Istoria, faptele ei eroice şi mO)_l1 enLelc emnificativc pen-tru conştiin"ţ-a unui popor sînt consemnate, ver idic au s imbol i . .în lucrăr il e ele artă plast i că ş i cu prioritate în arta monumentală care, prin proporţiile, durabilitatea şi for\ a ci expresiYă ş i emoţională. dobîncl cştc o importanţă deosebiLă pentru memoria ş i d stinul unui pop or. În general , t recutul i toric a fost un neîncetat izvor de inspiraţie al ar-ti şt i lor deoarece ci au văz ut în trecut oglinda traiectoriei .. i perspectiv le v iitorului lor. Îndeosebi momentele cu semni-ficaţ. ii ma jore , istorice ş i sociale, s î.nt sursele celor mai multe monumente. Evenimentele dramatice din v iaţa poporu lui , marile fi guri a le istorici, luptele pentru I ibertatc, grandoarea realizăril o r sociale au devenit, pentru sculptorii contemp o-rani , to t ::i tîtea prilejuri de a .întruch ipa în formele monu-mentelor r idicate în piatră ş i bronz, în statui ş i busturi , un conţ inut uman gennos şi de o stră lucitoare for~ă expr s i vă ş i emopona lrt. În cadru l acestor multiple teme, cc au preocu-pat pe art i ş lii contemp orani , lemn Victoriei se co nstitui e cu mai multă in s i stcn\ ă ca fiind nu numai de o mare ş i unică amploare emoţiona l ă dar şi scumpă întregului popor.

Cuvîntul „Victorie", rostit la 9 Mai 1945 de milioane de oameni din \ara noa tră. alrtturi de for\.ele şi na ţiunile anti-hit leriste afl ate p c întreg globul , ca o dep lină afirmare a înfrîngerii fasci smului ~i fără de l egil or lui , avea multipl e sensuri cl ar. în prirmil rînd , exprima bucuria ne'(:ărmurită ş i gîndul că lupta ş i sacri[ic iul ostaş il or români nu fuseseră za darnice.

Cîntecul ş i strigătul „Victorie !", cuvînt el e lungii tradi\.ic l atin ă, apaq.i nînd biruitorilor, consfinţeau justeţea continu-ării lupte i rcvoluţ.ionarc ant ifa sc iste şi antiimperiali ste d la 23 August 1944„ care a permis României să treacă cu toate for\:ele, cu toate rcsur ·ele sa le materiale ş i umane, a lături de armata sov ietică, de coa li\.ia antihitleristă , la dobîndirea deplinei libertăţ- i ş i a ind cpenden\ ci ţ ăr ii . Schimbări stru c-turale, fundam entale ş i comp lexe a adus revoluţia de elibe-rare na·\ ion a lrt ş i soc i a l ă, antifa sc i stă ş i antiimp erialiste'\ din Augu t 1944, care avea să dobînclca · că şi mai strălucitoar perspecti ve prin Victoria el la 9 Mai 1945. Cucerirea întregii puteri poli tice, înfăptuirea naţionaliză rii principalelor mij-loace ele producţi e ş i a a ltor transformări revolll'ţionare , au permi s inLrnrea într-o cpodt nouă, aceea a edificării s oci etăţ ii socia li t .

1n astfel el e concli'ţii , consemnarea artisti că a zilei Victo-riei nu a fot un act ingular a l marcării unui moment ca len-dar ist ic, c i lega rea semnifi caţ i e i ci ele un trecut de glorioase lupte. Aceasta a fost ş i un a din ca uzele pentru care t ema monumentu lui Victoriei a preocupa t intens pc arti ştii plas-tici căutînd ac le forme, ima gini , mat e ri ale ş i tehnic i ele cre-aţ i e, ca re să c uprindă pe ma i multe planuri, documentar , simbolic, si ntct i ş i de l a rgă genera lizare, sensul Victori e i.

Martori ocula r i a i z i! lor Iierhinţi de augu t, a i lupte lor purtate pc leriLoriuJ H omftnie i. nga ri ei .; i Ceh osloYaciei .; i

MJHCEA DEAC

Monumentul eroi lor pa iriei din Bu cureşti (co l

Jn sur ec/ia din A ugust HM~ , Gheorgh e Lab in

ai zi le i luminoase, prirnăvă rnti cc ş i ele marc b ucurie , el e 9 rna i, Ion Ja lea, Mac Consta ntinescu, Vid a Gheza, Bo ri s Ca ra-gea, C. Bar asch i, Ion Irimescu, Mar ius B unesc u, M . II. Uaxy, Corneli u Mcclrca, Şt. Constan ti nescu, Aurel J iquid i, Ion

Vlas iu, E ugen Popa, Gh. Lab in, Iulia O ni\.ă, aurn Co r-ee cu, Spiru Chinti l ă, Anclrassy Zo ltan, Ştefa n Szonyi , Octav Anghelu ţă, Paul Atanas iu, G. Covalschi , Mih a il G ion, Lig ia Macovei, losif Ross, Eugen Taru, Gh. Chir iac, Traia n [in-\.escu ş.a., au rememorat în operele lor a utent ic itatea faptelor tră ite. devenite veritabile documente încăr „'.a 1:e de f ior emo-ţ.ional ş i este suficient să c ită m în acest sens lucrări ca „TolM penim front , totul penim Vic torie", af iş de G. Gusti, Insurec /ia d e Spiru Chintilă, Luptele de la De breţin ele Paul Atanasiu, Luptele partizanilor în Dellă ele Ion Pacea , Victori e de Naum Corcescu, Vic torie de Gh. Anghel , Insurec fi e de Petre Abru-

4

clan, Vic torie el e Virgil Almăşanu, Vic torie ele E ugen Popa sau v irul entele desene ş i caricaturi anLifasc istc a pa rţinîncl lui Aurel Mărcul cscu A . Jiquidi , Ios if Ross , Mihail G ion, E ugen Ta ru , Gh . Chiri nc, Gh. Iva nce nco, L ig ia Macove i, F lori ca Cordcsc u :;; .a.

În memori a a rt i şL il o r

~ului Sooie ti c, ridicat în 194G, la Bu curcş Li , ope ra sc ulp to-rului ConstanL in Barasch i, ş i cu ce l ridicat la R oman rea li-zat el sc ulp toru l Max imilia n Schulman. Pe aceraş i l ini e. a gene ra li zăr ii sentimente lor el e pri eteni e :;; i a lu pte i comune a ostaş il o r româ ni ş i soviet ic i se înscr ie ş i monumentul lui Dor io Lazăr Monumentul apări/iorii Păcii , ridica L la Budeşt i {Giurgiu ).

Bo ri s Caragea a şt iut, la momente le opo rt un e a le c\·olu-ţ i e i sa le a rtistice ş i în condi ~ iil e soc ia le favorab ile, să s imLă ~hemarea s pre exprimarea adevă rului grand ios a l arte i în sculpLura . a monumentală. În lu cră ril e monumenLa le : Vic-lori a, L enin , P escarul , Descătuşarea , Fiil-Frnmos, Disco bolul .apare îmbina rea romantismulu i revolu~ionar cu sc nLimentelc lirice de o sens i bi l ă poezie . Prin temperament, e l a fos t încli-nat întotdea una spre monumenta litate ş i , în adevă r , a reuşit să rea li zeze l ucră ri de mari propor~i i , dar întotdea una ma ni-fest înd ş i o tendin~ă căt re poet izarea fo rm e i sculplura le. N u întîmplător, fi gura centra l ă a monumentulu .i să u V ictoria, de la Co nsta nla , este rep rezentată ele o f i g ură fem inin ă, t î-nără, av întată în elanul să u , înă ]\. înd deasupra cap ului la urii v ictor iei . Monumentele ş i statuile sa le, portretele ş i comp o-z iţiile (Păi Frnmos, Ma lernilale, G. Enescu, M uzica etc.) ipostaz iază artistic viaţa , av înd un modela j e locvent, ade-seori patetic, impunîndu-se prin simb olismu l ş i rom:rnLismul lor eroic .

Una dint re cele mai expres ive ş i orig ina Ic lu c ră ri monumen-ta le închinate e liberă rii întregului teritor iu a l patri e i, de sub -Ocupaţ i a hitleri stă ş i horthystă, est e J\flonumenlul os taşului român, ridicat în 1965 Ia Carei, opera sculptorului Gheza Vida, dist ins, p entrn reuşita acestui monument, cu în a lt u I t itlu ele Artist a l Poporului. Vid a s-a insp irat în ac •st monu-ment ele Ia unele elemente a le arhitecturii p opulare maramu-reşene, ceea ce i-a imprimat o legătură profundă ş i exhaust i vă ~u luptele ele secole purtate de poporul român. „A lunei cînd l-am concepui, mărturisea Vida Gheza , mă gîndeam la deta-liile aces luia: capul de Jăran, simbol al răscoa le lor fc!răn eş li din România ; poarta j ertfei; masca morjii; conlinuilatea vie(ii ; ţăranca care sădeş t e flori; so ldatul eliberator al oraş ului Carei .ş i apoi flacăra veşnic aprinsă care seamănă cu turnurile mara-mureşen e din lemn. Toi ceea ce am gîndit am ş i realizai. B lo-curile din pialră pe care am sculptat detaliile amintite consti-tuie acum un tot unitar, o colec tivitate de oameni . Pot să spun că monumentul de la Carei es te o op eră unică în felul ei, în

Os laşii ro111â 11i şi sovieti ci l ll /11pta penlrn eliberarea Celios louaciei de sub domi naţia f'a .~c is lă, Mircea Dumilrcscu

V ie/oria i11s11rec(iei armale, Naum Coree seu

(arii. Şi aceas ta pentrn cil m-am s trăduii să nu semene c 11 altele" (apucl Gheo rghe I. Badea , Gheza Vida , artisl mililanl , E ditura Dacia , Cluj -Nap oca . Hl80 , p. 88). ln adevă r , monumentul, la rea li za rea cărui a a parL ic ipat ~ i a rhiLecLul Anton Dîmbo-ianu , a rc un pute rni c d cct vizual. Robust, p lin de v ita litatea e losului popula r, cu o s L ructură p ia. t i că de s ine s lătătoare cc se însc ri e a rm oni os în spa \;iu , suge rînd amp le desfăşurări de ba lade epice, monumentul este de o ori ginalitate ş i i postază l'Stctică ined i tă ş i uni că. E l a const itui t o etapă imp ortantă

Vicloric, Grigore Minca

5

http://patrimoniu.gov.ro

lnloarcerca eroilor vic torioş i , Mihai R11su

in crea\ ia sc ulptorului , continuată unitar şi în a lte lucrări , în majoritate rea lizate î n lemn, ş i strî ns legate de arhitectura ţ.ărăncască sa u de fo lclor, av înd scmnil'icaţ. ii major şi de o impresionabi litate remarcabilă. Etapa sa următoa re, în arta monumentală , este conturaLă de Monumeniul l\llarlirilor de la M oisci, un s imbol al luptei anLifasciste, simbolul sacrifi-ciului adus ele popor p e altarul libertă \.ii. Tema monumentu-lui a fost inspirată ele asasinatele în masă · ăvîrşite de ocupan-ţ ii hitler i şt i şi horthyşli în octombrie 1944, în comuna Moisei, împoLriva unor grupuri de ţărani român i din jude·ţele Mureş ş i Clu j, concenLra\.i, în acele zi le, într-o tabără el e muncă for-ţată în zona Vişeului. Aceştia, încercîncl să eva deze p entru a se alătura ş i împotrivi cu al\i ·ţărani maramureşeni ocupa-ţiei hitl eriste, au fost ucişi la 14 octombrie 1944. „Acesi momz-menl, scria Gheza Viela în ,Magazin", la 28 ianuarie 1967, am 1Jrut si'L fi e curat marwnureşan .. . IVI ode lele sînt măş li . M'

Trecui şi prc:eu l (tap ise ri e, Ti. rgovişt c), Gh eo rg he Spiridon

boluri , artişti i , sc ulpto ri , p icto ri grafici eni ş i deco rato ri , au reprezentat cont inuu această mărca \.ă temă. Astfel, imprcs i ona nlă ca formă e l ansată în spa~ iu , înt ru chipîndu-se ca ni :;;te st eaguri fluturate în băta ia vî ntului , este lucrarea