revista constructiilor nr 06 iulie 2005

s u m a rEditorial 3

BBaauummiitt – prezent ºi viitor 4, 5

BBaadduucc – furnizor general de materiale

de construcþii ºi instalaþii 6, 7

EEllpprreeccoo – utilizarea blocurilor de BCA 8, 9

AARRAACCOO – mediu concurenþial

în construcþii 10, 11, 16–19

LLiinnddaabb – piaþa construcþiilor metalice 12, 13

MMaaccoonn – prefabricate pentru drumuri ºi poduri 14, 15

HHoollcciimm – construieºte-þi viitorul 20

KKööbbeerr – produse profesionale, zugravi profesioniºti 21–23

Îmbunãtãþirea calitãþii betoanelor (exigenþe UE) 24

EEuurrooccoolloorr – Sadolin – secretul lemnului

întreþinut 25–27

Noi elemente de ventilaþie naturalã

din ciment armat cu fibre 28, 30

DDBBWW – sisteme termoizolante 29

IIssoovveerr – materiale termo ºi fonoizolante 31

Protecþia antiseismicã a echipamentelor

înglobate în construcþii 32, 34, 36

BBoosscchh – ferãstraie circulare portabile 33

CCeerraammiiccaa IIaaººii – satisfacerea cerinþelor clientului 35

KKoonnttiiRRoomm – Economie. Rezistenþã. Izolare perfectã. 37

VVeelluuxx – jaluzele ºi rulouri 38, 39

IImmrrooggllaassss – estetica în construcþii 40, 41

Tehnologii ºi materiale – Faþade ruginii 42, 43

DDookkaa – sistemul FRAMAX pentru cofrare 44–46

Utilizarea superplastifianþilor

în tehnologia betonului 48–50

CCeeffiinn – echipamente hidraulice 51–53

PPrroottrruucckk – apariþia unei superputeri 54, 55

GGeennccoo – echipamente pentru demolare

silenþioasã (II) 56, 57

MMaarrccoomm – excavatoarele KOMATSU –

lideri absoluþi 58, 59

LLuuxxFFaann – ofertã generoasã 60, 61

MMeeddiiaa CCiittyy – hidroizolaþii profesionale 62, 63

EEuurroovviiaa – o nouã locaþie 64, 65

IIrriiddeexx – fibrele celulozice

în masticurile asfaltice 66, 67

Utilizarea geosinteticelor

la lucrãrile de drumuri 68, 70, 71

SSooppmmeett – dialog telefonic 72, 73

Comportarea podurilor rutiere la cutremur 74, 76

GGeeoossoonndd – mediu ingineresc între calcule

ºi practicã 77

SSccaaddtt SSllaattiinnaa – infrastructurã utilitarã ruralã 78, 79

AAeerrooqq – ISO 14001 a fost… întinerit! 80–85

IISSCC – competiþia cu natura 86, 87

UUrrbbiiss – totul pentru casa ta 88, 89

GGeerrmmaannooss – grupuri electrogene ºi UPS-uri 90, 91

Cum sã construieºti fãrã riscuri 92, 94

Personalitãþi de prestigiu – Dorin Pavel 96, 97

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 750.000 (75,00) lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare ºiarhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antreprizelejudeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera deComerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflate în bancanoastrã de date.

Restul tirajului se difu-zeazã prin abonamente, prinagenþii noºtri publicitari la mani-festãrile expoziþionale specializate,naþionale ºi judeþene, sau cu ocaziavizitelor la diversele societãþi comer-ciale ºi prin centrele de difuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, unschimb de informaþii ºi opinii cât mai completîntre toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãride materiale ºi tehnologii noi, studii tehnice de spe-cialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii ºianchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de laevenimentele legate de activitatea de construcþii, prezentãri defirme, informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturieconomice ºi juridice, programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mm

Culori: integral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp

în interior ºi DCL 170 g/mp

la coperte

RReevviissttaa Construcþiilor iiuulliiee 22000055 3

PPaacciieennþþii ffããrrãã vvooiiee!!O datã „dezechipat” de hainele de

toate zilele ºi ajuns, pe mâna docto-rilor, în papuci, pijama ºi halat, tenumeºti... pacient!

Adicã n-ai de lucru, iei medica-mente ºi, uneori, din plictis, boalã sauenervare ajungi sã te uiþi aiurea pepereþii care te înconjoarã, mânat degândul cã totul este pasager ºi poate,curând sau mai târziu, ºansa îþi vasurâde pentru mai bine.

Deºi comparaþia ar putea pãreauºor forþatã, ea se potriveºte din multepuncte de vedere „pacienþilor” carepopuleazã, în momentul de faþã,lumea constructorilor. De unde ºi pânãunde o atare asociere nu-i chiar greude priceput. Starea în care se gãsesccei mai mulþi îi situeazã în categoriacelor care, vrând dupã 1990 sã-ºi dez-volte o afacere în construcþii, afacerecare a priori pãrea de viitor, actual-mente i-a fãcut sã batã pasul pe loc dinvarii motive.

Sã ne explicãm puþin.Orice stat capitalist – este drept cã

noi nu ne putem considera incluºi înaceastã familie – îºi are întotdeauna petapetul guvernãrilor prezente ºi, maiales, al celor viitoare o strategie a dez-voltãrii curente, medii ºi, în special, petermen lung. ªi aceasta tocmai pentru aasigura continuitate, coerenþã ºi certi-tudinea cã orice administraþie intratãîn... caruselul puterii nu poate facechiar ce vrea ea din acest punct devedere. Este cum s-ar spune o politicã adezvoltãrii în interes naþional ºi nusubordonatã conjuncturilor politicilorexclusiv electorale, vremelnice ºi une-ori pãguboase, aºa cum s-a întâmplat lanoi dupã 1990.

ªi, de fapt, ce s-a întâmplat?Prima etapã (ºi ea încã mai con-

tinuã) a fost ºi este negarea a tot ce s-afãcut de-a lungul anilor dinaintea lui1989, pentru cã ar aparþine unei„epoci de tristã amintire”.

A doua etapã – suprapusã, bineînþeles,peste prima – a fost ºi este o dezvoltarela întâmplare, cu accent pe un profitimediat, pentru cã nu se ºtie ce va fi maideparte. Acest aspect ne ºi „abureºte“minþile cã þara este, potrivit unui maivechi slogan, un imens ºantier, pentrucã, dacã îi strãbaþi oraºele, vezi cum selucreazã la case noi sau în renovare, launele edificii administrative sau altegenuri de construcþii. Nimic maiderutant dacã privim ºi... enormitãþilearhitecturale, care au apãrut ca ciuper-cile dupã ploaie, în majoritateacazurilor ele urâþind peisajul urbanisticromânesc.

De ce acest lucru? Pentru cã nuexistã o mânã... forte, adicã un orga-nism abilitat de stat care sã impunã unstil arhitectonic, o sistematizare ºi oorientare specificã acestor meleaguri,aºa cum se întâmplã în majoritateaþãrilor moderne.

Da, un organism, o instituþie profe-sionalã ºi nu cu ambiþii politice con-juncturale, pentru a se evita situaþiilepenibile când ceea ce face o adminis-traþie nu se loveºte în nici un fel cuceea ce face alta. Gândiþi-vã numai laproblema nerezolvatã a infrastructuriirutiere, feroviare, pasaje de nivel, par-cãri pentru mijloacele auto etc., undefiecare îºi are propriile pãreri ºi, maiales, ambiþii vânturate în ochii lumiidin patru în patru ani. Sigur, nu-ivorba aici de un nou CSP, ci de uncolectiv imparþial politic, dar cu oviziune clarã ºi convingãtoare pentruevoluþia de ansamblu a þãrii, aºa cumexistã ºi funcþioneazã în alte pãrþi.O datã fiind în funcþiune o asemeneaformaþiune, ea va putea creionapentru Legislativ un program de dez-voltare pe termen lung.

De aici ºi foloasele reale pentrusectorul construcþiilor ºi, în general,pentru întreaga economie care ar fipusã în miºcare de aceastã posibilãlocomotivã.

Dezvoltarea ºi modernizarea infra-structurii rãmâne, pe mai departe, oproblemã la nivel statal, or, dupã 1990n-a apãrut nicãieri un program concretºi de perspectivã în acest domeniu, deunde ºi haosul cu care ne confruntãmîn aceastã privinþã.

Lucrãrile cu caracter sporadic nusunt de bun augur chiar dacã sunt exe-cutate de firme strãine, firme care auprins „slãbiciunile” noastre ºi le... valori-ficã din plin în scopuri personale.

Specialiºtii români în construcþii,oameni de bunã credinþã, profesioniºticu rezultate în þarã ºi strãinãtate, suntpur ºi simplu stupefiaþi de situaþia la careasistã atunci când are loc o licitaþie pen-tru orice lucrare de investiþii.

De exemplu, pentru modernizareainfrastructurii feroviare ºi rutiere, unuldintre punctele prevãzute în caietelede sarcini preconizeazã sã fie realizaþi500 km de cale feratã sau de autostradã.

Cine dintre români a fãcut acestlucru? Nimeni. ªi atunci aceste lucrãriau ajuns sã fie câºtigate de firme dinunele þãri balcanice asociate cu alteledin întreaga lume, firme care „fructi-ficã” din plin ieftinãtatea resurselormateriale ºi umane româneºti. Sunt însãmulte alte aspecte reale de care seplâng pe bunã dreptate constructoriiromâni. Dar cine sã-i audã ºi, mai ales,cine sã-i bage în seamã?

Cum s-ar spune... „ppaacciieennþþii ffããrrãã vvooiiee“mai rãu decât cei ai doctorilor desprecare povesteam în introducerea acestuiarticol, pacienþi care, în majoritate, seînsãnãtoºesc.

În construcþii boala o fi incurabilã?

CCiipprriiaann EENNAACCHHEE

DDiirreeccttoorr IIoonneell CCRRIISSTTEEAA0722.460.990

RReeddaaccttoorr--ººeeff CCiipprriiaann EENNAACCHHEE0722.275.957

RReeddaaccttoorr AAlliinnaa ZZAAVVAARRAACCHHEE0723.338.493

PPuubblliicciittaattee VVaassiillee MMÃÃCCÃÃNNEEAAÞÞÃÃ0744.582.248

EElliiaass GGAAZZAA0723.185.170

TTeehhnnoorreeddaaccttoorr CCeezzaarr IIAACCOOBB0726.115.426

CCoorreeccttoorr VViioorriiccaa GGhh.. CCRRIISSTTEEAA

PPrroocceessaarree tteexxtt LLuummiinniiþþaa CCÃÃLLIINN

CCoollaabboorraattoorrii

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Polidor Bratudr.ing. Felician Eduard Ioan Hannºef lucr. univ. dr. ing. George Ilinoiudr. ing. Ion Ionescudrd. ing. Liviu Ghermanprof univ. dr. ing. Victor Burchiuasist. univ. ing. drd. Silviu Nãstacdr. ing. Vasile Strungã ing. Toma Ivãnescuing. Nicolae Simaing. Florin Uþãing. Gheorghe Stamateing. Ramona Zarioiuavocat Constanþa Tãiatu

RR ee dd aa cc þþ ii aa001133993355 BBuuccuurreeººttii,, SSeeccttoorr 11SSttrr.. HHoorriiaa MMããcceellaarriiuu nnrr.. 1144--1166BBll.. XXXXII//88,, SScc.. AA,, EEtt.. 11,, AApp.. 1155

TTeell..:: 003311..440055..5533..8822,, 002211..223322..1144..4477FFaaxx:: 003311..440055..5533..8833MMoobbiill:: 00772233--229977..992222EE--mmaaiill:: rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@rrddssmmaaiill..rroo

rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@yyaahhoooo..ccoomm

Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitateapentru conþinutul materialului publicitar (text sauimagini). Reproducerea integralã sau parþialã aoricãrui material scris sau ilustrativ din aceastãpublicaþie este interzisã în lipsa unui acord scrisdin partea editorului. Articolele semnate decolaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi,implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

IISSSSNN 11884411--11229900

TTiippaarruull eexxeeccuuttaatt llaa::GGrruuppuull ddee pprreessãã ººii ttiippooggrraaffiiee

RROOMMPPRRIINNTT BBuuccuurreeººttii

EEddiittoorr::SSTTAARR PPRREESS EEDDIITT SSRRLL

ee dd !! tt oo rr ii aa ll

RReevviissttaa Construcþiilor iiuulliiee 220000554

SSCCHHMMIIDD IINNDDUUSSTTRRIIEE HHOOLLDDIINNGGBBaauummiitt este parte a concernului

internaþional producãtor de materialede construcþie, SScchhmmiidd IInndduussttrriiee HHoollddiinngg.

Concernul austriac SScchhmmiidd IInndduussttrriieeHHoollddiinngg este cel mai mare producãtoreuropean de materiale de construcþiefinite din gama mortarelor uscate gatapreparate (peste 2 milioane de tone în 2004).

Concernul este condus de cãtredomnul FFrriieeddrriicchh SScchhmmiidd, deþinãtorulpachetului majoritar de acþiuni ºi estereprezentat de peste 100 de filiale în16 þãri, dintre care, mai mult de 50 suntºi unitãþi de producþie – cu un numãrde circa 3.500 de angajaþi.

Divizia Baumit Internaþional, ocomponentã relativ tânãrã a concer-nului, îmbinã experienþa de peste 100 deaniîn domeniul producþiei ºi comer-cializãrii materialelor de construcþie afirmei-mamã, Baumit Beteiligungen,condusã de MMaagg.. RRoobbeerrtt SScchhmmiidd, cuelementele de dinamism ºi inovaþieatât în promovarea unor sisteme con-structive noi, cât ºi în puternicaexpansiune economicã ºi geograficãa grupului.

Începând din anii ’90, BaumitInternational, condus de directorulAA ll ff rr eedd GGssaanndd ttnnee rr , a demara tºi dezvoltat activitatea grupului aus-triac în majoritatea þãrilor central ºiest-europene: Ungaria, Cehia, Slovacia,Polonia, Slovenia, Croaþia, România,Bulgaria ºi altele.

Concernul Internaþional SchmidIndustrie Holding a înregistrat în 2004cu grupele de firme Austrotherm, BaumitWopfinger, Lorencic ºi Murexin o cifrãde afaceri de circa 730 milioane de euro.

Din 1999 ºi pânã în 2004, cifra deafaceri a societãþilor din constelaþiaBaumit s-a triplat, confirmând atâtpotenþialul þãrilor enumerate mai sus,cât ºi inteligenþa opþiunii strategice dea orienta activitatea productivã ºicomercialã pe vectorul estic.

Un exemplu de succes în cadruldiviziei Baumit International îl consti-tuie SSCC BBaauummiitt RRoommâânniiaa CCoomm SSRRLL.

Cu o cifrã de afaceri în anul 2004de circa 17 milioane de euro ºi cu oacoperire comercialã naþionalã, BBaauummiittRRoommâânniiaa a reuºit, în numai 10 ani deactivitate, sã devinã lider al pieþeiromâneºti de materiale de construcþieîn domeniile:

sisteme termoizolante de faþadã(circa 800.000 m2 în 2004);

tencuieli uscate aplicabile meca-nizat, mortare ºi ºape, gata preparate(circa 15.000 de tone în 2004);

adezivi (circa 40.000 de toneîn 2004);

LLaa mmiijjllooccuull lluunniiii iiuunniiee aa..cc..,, ffiirrmmaa BBaauummiitt RRoommâânniiaa aa iinnaauugguurraatt,, llaa TTeeiiuuºº,,cceeaa ddee--aa ddoouuaa uunniittaattee pprroodduuccããttooaarree ddee mmoorrttaarree uussccaattee ddiinn þþaarrãã..

PPrriimmaa ffaabbrriiccãã BBaauummiitt ddiinn RRoommâânniiaa aa ffoosstt ppuussãã îînn ffuunnccþþiiuunnee llaa BBuuccuurreeººttii îînnaannuull 22000011,, eeaa aavvâânndd oo ccaappaacciittaattee ddee pprroodduuccþþiiee ddee cciirrccaa 8800..000000 ddee ttoonnee//aann..PPeennttrruu tteennccuuiieellii ddeeccoorraattiivvee ººii vvooppsseellee ddee iinntteerriioorr,, ccaappaacciittaatteeaa ddee pprroodduuccþþiieeeessttee ddee cciirrccaa 1122..000000 ddee ttoonnee//aann..

FFaabbrriiccaa ddiinn TTeeiiuuºº,, uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii mmooddeerrnnee ddee aacceesstt ggeenn ddiinn ssuudd--eessttuullEEuurrooppeeii,, ccuu oo ccaappaacciittaattee ddee cciirrccaa 220000..000000 ddee ttoonnee ppee aann,, vvaa pprroodduuccee mmoorrttaarreeuussccaattee,, tteennccuuiieellii,, ººaappee,, aaddeezziivvii ppeennttrruu ppllaaccaajjee cceerraammiiccee,, mmaassee ddee ººppaacclluu ººiitteennccuuiieellii ddeeccoorraattiivvee ppeennttrruu iinntteerriiooaarree ººii ffaaþþaaddee..

LLaa iinnaauugguurraarree aauu ppaarrttiicciippaatt EExxcceelleennþþaa SSaa,, ddoommnnuull CChhrriissttiiaann ZZeeiilleeiisssseenn,,aammbbaassaaddoorr aall AAuussttrriieeii îînn RRoommâânniiaa,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall aall WWooppffiinnggeerrBBaauussttooffffiinndduussttrriiee,, ddoommnnuull RRoobbeerrtt SScchhmmiidd,, ddoommnnuull AAllffrreedd GGssaannddttnneerr -- ddiirreeccttoorraall BBaauummiitt IInntteerrnnaattiioonnaall,, îînnaallttee ooffiicciiaalliittããþþii aallee gguuvveerrnnuulluuii ººii aaddmmiinniissttrraaþþiieeiillooccaallee,, pprreeccuumm ººii ddoommnnuull LLaauurreennþþiiuu LLuuppuuººoorr –– ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aall BBaauummiittRRoommâânniiaa,, ppee ccaarree ll--aamm rruuggaatt ssãã pprreezziinnttee pprriinncciippaalleellee eelleemmeennttee ccaarreeddeeffiinneesscc,, aaccttuuaallmmeennttee,, llooccuull ººii rroolluull SSCC BBaauummiitt RRoommâânniiaa ppee ppiiaaþþaa mmaatteerrii--aalleelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ddiinn þþaarraa nnooaassttrrãã..

BaumitPREZENT ªI VIITOR


finisaje de faþadã (circa 1,5 mili-oane m2 în 2004);

vopsele de interior (pentru circa2 milioane m2 în 2004).

Cifra de afaceri estimatã a SSCC BBaauummiittRRoommâânniiaa CCoomm SSRRLL pentru 2005 estede minimum 20 milioane de euroºi va fi realizatã cu un numãr de120 de angajaþi.

În cei 10 ani de activitate, BBaauummiittRRoommâânniiaa s-a remarcat printr-un pro-gram de investiþii extrem de ambiþios:pânã în 2004 au fost construite înBucureºti douã unitãþi de producþie,în valoare de circa 6 milioane deeuro, ºi anume: Fabrica de mortareuscate Bucureºti – Militari, cu o capa-citate de producþie de 80.000 de tone/an,depãºitã în prezent de cererea pieþei,ºi Fabrica de finisaje umede situatã înacelaºi amplasament, care poate realizapeste 12.000 de tone de tencuielidecorative ºi vopsea pe an.

BBAAUUMMIITT RROOMMÂÂNNIIAAFFAABBRRIICCAA DDEE MMOORRTTAARREE UUSSCCAATTEE

TTEEIIUUªª -- AALLBBAARREEÞÞEETTEE DDEE SSUUCCCCEESS

Fabrica de mortare uscate Teiuº –Alba reprezintã o investiþie de peste10 milioane de euro, finalizatã înnumai 9 luni de la începerealucrãrilor. Este cea mai mare fabricãde mortare uscate din România(capacitate de producþie nominalã depeste 200.000 tone pe an) ºi, înacelaºi timp, cea mai modernã dinsud-estul Europei.

Unitatea de producþie dispune deun depozit de piatrã destinatã con-casãrii, cu un volum de circa 2.000 m3

ºi un buncãr de stocare de circa 40 m3,de la care, prin intermediul uneibenzi transportoare, cu o estacadãde 90 m, materia primã pentru nisipajunge în zona morilor ºi instalaþiilorde cernere ºi sortare.

Turnul fabricii, având înãlþimeade 62 m, cuprinde 19 silozuri pentrumaterii prime (nisip, cimenturi, fillere,aditivi º.a.) cu o capacitate cumulatãde 2.100 m3, 3 silozuri de piatrã cu ocapacitate cumulatã de 730 m3, precumºi utilaje de transport, dozare, amestecºi stocare.

Însãcuirea produselor finite ºipaletizarea se fac pe o linie completautomatizatã. Fabrica este dotatã,în acelaºi timp, pentru livrãri vrac.

Depozitul cald are o suprafaþãcumulatã de circa 600 m2, iar încuprinsul platformelor exterioare sepot stoca circa 4.000 tone de mãrfuripaletizate ºi înfoliate.

Întregul flux de producþie esteautomatizat ºi mecanizat, necesarulde personal fiind de 8 oameni/schimb.

Toate operaþiunile ºi proceseletehnologice sunt asistate de calculator,ceea ce conferã o constanþã de 100%în pãstrarea omogenitãþii produselor ºirespectarea strictã a reþetelor valabilepentru întregul concern.

Fabrica de mortare uscate Teiuº –Alba va produce o gamã largã demortare: tencuieli aplicabile meca-nizat, ºape, mortare ºi adezivi pentruzidãrie din cãrãmidã sau BCA, masede ºpaclu, tinciuri, gleturi, tencuielidecorative uscate, adezivi ºi adeziviflexibili.

Producþia de la Teiuº va fi destinatã,în principal, puternicei pieþe de mate-riale de construcþie din Transilvania,dar ºi pentru acoperirea ºi com-pletarea necesarului la intern ºi asigu-rarea continuãrii derulãrii exportuluifirmei în þãri ca: Bulgaria, Turcia,Grecia ºi Republica Moldova.

Punerea în funcþiune a fabricii demortare uscate Baumit din Teiuº –Alba constituie încã un exempluprivind respectul acordat partenerilor

de afaceri: noua fabricã va însemnanu numai promovarea în continuare acalitãþii produselor ºi orientarea cãtresisteme constructive inovative ºirentabile, dar ºi o creºtere semnifica-tivã a volumelor de marfã, ritmicitãþiiºi vitezei de livrare.

Din Teiuº vor pleca o datã cu circa15 TIR-uri/zi de marfã paletizatã ºi unnumãr mare de silozuri autopurtate(introduse pentru prima oarã înRomânia de cãtre firma Baumit) ºicare, împreunã cu maºinile de ten-cuit, închid lanþul de introducere amecanizãrii (a procedurilor de apli-care mecanizatã) în activitatea deconstrucþii.

Lider de piaþã, promotor al inova-þiei ºi calitãþii, partener al constructo-rilor ºi investitorilor în ceea ce priveºteconsilierea ºi asistenþa tehnicã – iatãatributele firmei BBaauummiitt RRoommâânniiaa ºi alecrezului concernului internaþionalSchmid Industrie Holding.

Echipa BBaauummiitt RRoommâânniiaa, tânãrã lafigurat, dar ºi la propriu (media devârstã a angajaþilor este sub 25 de ani)îºi dedicã întreaga energie ºi compe-tenþã unui unic ºi nobil þel: mulþu-mirea deplinã ºi perenã a partenerilordin domeniul construcþiilor ºi abeneficiarului final al produselor ºiserviciilor noastre.


Avantajele utilizãrii blocurilor de BCAcu nut ºi feder în cadrul sistemului

de zidãrie cu rosturi subþiri

AAVVAANNTTAAJJEELLEE ZZIIDDÃÃRRIIEEII CCUU RROOSSTTUURRII SSUUBBÞÞIIRRII::

• CCoonnssuumm rreedduuss ddee mmoorrttaarr aaddeezziivvConsumul de mortar adeziv în cazul zidãriei cu ros-

turi subþiri este de 0,0145–0,02, comparativ cu sistemulclasic la care consumul de mortar este de 0,1 metru cubmortar/metru cub zidãrie.

•• SSccaaddee ccoonnssuummuull ddee mmaannooppeerrããPentru executarea unui metru cub de zidãrie, mano-

pera se reduce de la 3,5 la 2,2 ore/metru cub în cazul uneiechipe formate din 4 oameni, care realizeazã o zidãrie curosturi subþiri.

•• SSccããddeerreeaa ccuu aapprrooxxiimmaattiivv 2200%% aa ggrreeuuttããþþiiii unui metrucub de zidãrie conduce la diminuarea costurilor, datoritã:

- diminuãrii cantitãþilor care trebuie transportate ºimanipulate pe ºantier;

- scãderii în organizarea de ºantier a suprafeþei zoneide depozitare ºi de preparare a mortarelor;

- reducerii presiunii asupra fundaþiilor - ziduri maiuºoare, putându-se realiza o dimensionare economicã aacestora.

•• CCrreeººtteerreeaa ccuu aapprrooxxiimmaattiivv 2255%% aa rreezziisstteennþþeeii tteerrmmiiccee azidãriilor din BCA

Dacã pentru un perete de 30 cm grosime din GBN 35,zidit cu rosturi subþiri, se obþine o valoare a rezistenþeitermice de 1,42 m2K/W, acelaºi material zidit cu rosturiobiºnuite are o rezistenþã termicã de numai 1,16 m2K/W.

•• PPrreeppaarraarree uuººooaarrãã Pentru realizarea mortarului necesar zidãriei cu

rosturi subþiri, este nevoie doar de o gãleatã, o bormaºinãºi o paletã mixer.

•• MMããrriirreeaa dduurraatteeii ddee îînnttããrriirree aa mmoorrttaarruulluuiiDe la preparare, mortarul se poate utiliza pe parcursul

a 3–4 ore. Poziþia blocurilor de BCA se poate corecta timpde 10 minute, dupã înglobarea lor în zidãrie.

•• MMaanniippuullaarree uuººooaarrãã Fiind ambalat în saci, mortarul necesar zidãriei se

transportã uºor pe verticalã.

• MMoorrttaarr rreezziisstteennttDatoritã aditivilor speciali din componenþa mortarului

adeziv, se obþine un mortar rezistent cu marca M100.

•• GGaarraannþþiiaa ccaalliittããþþiiiiFolosindu-se mortarul adeziv ambalat în saci, pe

ºantier se adaugã doar apã, garantându-se, astfel,constanþa calitãþii mortarului ºi, implicit, a zidãriei.

• CCoosstt rreedduussCostul mortarului aferent unui metru cub de zidãrie

este mai mic decât costul mortarului în varianta tradiþio-nalã, realizat pe ºantier din ciment, nisip ºi apã.

Costurile cu materialele ºi manopera pentru zidãrie ºifinisaje se reduc considerabil, crescând, totodatã, calitateazidãriei prin oferirea pachetului complet care cuprindealãturi de BCA:

- sculele necesare realizãrii zidãriei;- mortar pentru zidãrie cu rosturi subþiri ELPRECO FIX;- amorsã pentru tencuieli ELPRECO SPRITZ; - tencuialã pentru zidãrie ELPRECO FLEX.

PPeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa uunneeii zziiddããrriiii ddee ccaalliittaattee,, ccuu ccoossttuurrii ssccããzzuuttee ddee mmaannooppeerrãã ººii mmaatteerriiaall,, ppee llâânnggãã BBCCAA--uull pprroopprriiuu--zziiss,,EEllpprreeccoo ooffeerrãã aaccuumm ppaacchheettee ccoommpplleettee.. AAcceesstteeaa ccuupprriinndd:: ssccuulleellee nneecceessaarree rreeaalliizzããrriiii zziiddããrriieeii,, EELLPPRREECCOO FFIIXX –– mmoorrttaarrppeennttrruu zziiddããrriiee ccuu rroossttuurrii ssuubbþþiirrii,, EELLPPRREECCOO SSPPRRIITTZZ –– aammoorrssãã ppeennttrruu tteennccuuiieellii ººii EELLPPRREECCOO FFLLEEXX –– tteennccuuiiaallãã ppeennttrruuzziiddããrriiee.. AAppaarriiþþiiaa ppee ppiiaaþþãã aa aacceessttoorr mmaatteerriiaallee eessttee rreezzuullttaattuull ccoollaabboorrããrriiii îînnttrree EEllpprreeccoo ººii ffiirrmmaa BBaauummiitt RRoommâânniiaa..


Dupã cum se ºtie, în þara noastrã,

AARRAACCOO, cea mai mare breaslã în

domeniu, îºi concentreazã tot mai

mult atenþia în direcþia lãmuririi ºi

orientãrii antreprenorilor din con-

strucþii în spiritul noii mentalitãþi care

va trebui sã domine activitatea lor

prezentã ºi viitoare.

În acest sens, elaboreazã concepte

menite sã statueze metodologii con-

crete privind oportunitãþile impuse de

sectorul construcþiilor ºi amenajãrii

teritoriului.

Un exemplu îl constituie o recentã

dezbatere cu specialiºtii din con-

strucþii, privind o temã de real interes

pentru cunoscãtori: „„MMeeddiiuull ccoonnccuurreenn--

þþiiaall îînnaaiinnttee ººii dduuppãã 22000077””.

Cu acest prilej, ddll iinngg.. MMaarriinn

CCrriisstteeaa – director general al ARACO,

preºedinte al Consiliului Tehnic

Permanent pentru Construcþii (CTPC),

a prezentat conceptul menþionat mai

înainte.

Avem, astfel, posibilitatea sã vã

facem ºi dvs. cunoscute elementele

care stau la baza cunoaºterii sis-

temice a condiþiilor în care se dez-

voltã mediul concurenþial în sectorul

construcþiilor ºi ce trebuie fãcut pentru

acesta în România.

Întâlnirea ºi-a concentrat atenþia

asupra prezentãrii ºi dezbaterii a

douã teme: „Fuziuni ºi achiziþii

înainte ºi dupã 2007” ºi „Libera-

lizarea monopolurilor ºi diminuarea

ajutorului de stat” cu impact asupra

„Concurenþei în mediul de afaceri

românesc conectat la Europa”.

Au fost evaluate competiþia,

condiþiile ºi mediul de afaceri din

procesul investiþional ca vector al

dezvoltãrii economice ºi cu aplicare

în domeniul industriei construcþiilor –

construcþii ºi materiale de construcþii.

Pentru crearea unui mediu con-

curenþial în România ºi în Europa pen-

tru constructorii români, care sã

asigure un climat de afaceri corect ºi

nediscriminatoriu, se impun a fi adop-

tate, însuºite ºi aplicate 3 concepte

(acþiuni ºi mãsuri) fundamentale:

11)) Conceptul dezvoltãrii durabile;

22)) Conceptul competiþiei pentru piaþa

unicã liberã din România ºi UE;

33)) Conceptul pentru pregãtirea inte-

grãrii în UE.

11)) CCoonncceeppttuull ddeezzvvoollttããrriiii dduurraabbiillee

în România ºi oriunde vom lucra este

bazat pe urmãtoarele criterii ºi

condiþionat de acestea:

dezvoltarea fundamentatã pe

legislaþia amenajãrii teritoriului

naþional (cãi de comunicaþii, apã,

zone protejate, reþeaua de localitãþi),

a calitãþii ºi disciplinei în construcþii;

un „cult” al calitãþii în industria

construcþiilor:

- ºcoli superioare de excepþie;

- sisteme de management al calitãþii.

oportunitãþi impuse de nevoi

pentru construcþii ºi amenajãri ale terito-

riului (circa 1 milion de locuinþe,

aproximativ 3.000 km de autostrãzi –

drumuri expres, circa 3.000 km de

cãi ferate modernizate, o infra-

structurã a localitãþilor incompletã,

uzatã sau abandonatã, condiþii de

locuit neadecvate º.a.);

o industrie modernã a materi-

alelor de construcþii ºi instalaþii – în

curs de perfecþionare ºi completare;

• societãþi – antreprenori de con-

strucþii de toate categoriile (175 foarte

mari, 1.150 mijlocii ºi 23.000 mici)

modernizate ºi neechipate.

Din pãcate, un asemenea concept

nu se aplicã întocmai din „n” motive

legate de ignoranþã sau lipsã de interes.

22)) CCoonncceeppttuull ccoommppeettiiþþiieeii ppeennttrruu

ppiiaaþþaa uunniiccãã lliibbeerrãã ddiinn RRoommâânniiaa ººii UUEE

este bazat pe 6 criterii fundamentale

ºi condiþionat de acestea:

NNiiccii nn--aamm iinnttrraatt bbiinnee îînn UUEE ccãã „„dduurreerriillee ddee ccaapp”” aauu ººii îînncceeppuutt,, îînnttrruuccââtt ttrreebbuuiiee ssãã nnee ggrrããbbiimm îînn llaannssaarreeaa uunnoorrmmããssuurrii ccaarree ssãã aassiigguurree oo ttrraannzziiþþiiee ccââtt mmaaii aapprrooaappee ddee eexxiiggeennþþeellee iimmppuussee ddee ppiiaaþþaa ccoonnccuurreennþþiiaallãã eeuurrooppeeaannãã.. ªªii ccuummaacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã eessttee ssccuurrttãã,, cceeii ccaarree aauu îînnþþeelleess rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa ccee llee rreevviinnee îînnttrr--uunn aasseemmeenneeaa pprroocceess ddee iinntteeggrraarreeaauu ppuurrcceess llaa aallccããttuuiirreeaa uunnoorr pprrooggrraammee ccaarree ssãã ccllaarriiffiiccee ccoonnssttrruuccttoorriilloorr mmuullttiipplleellee aassppeeccttee lleeggaattee ddee aaccttiivviittããþþiilleeppee ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã llee îînnttrreepprriinnddãã ppee tteerrmmeenn ssccuurrtt,, mmeeddiiuu ssaauu lluunngg..

ARACOMediul concurenþial

înainte ºi dupã 2007 în sectorul construcþiilor


un nivel tehnic ºi calitativ ridi-

cat (concepþie, proiectare, arhitec-

turã, inginerie-execuþie); o tradiþie în

proiectarea, execuþia ºi punerea în

funcþiune (PIF) a obiectivelor de

investiþii în strãinãtate;

un nivel tehnic ºi calitativ ridi-

cat al produselor pentru construcþii;

circulaþia liberã pe piaþa indus-

triei construcþiilor a produselor pen-

tru construcþii (nu a intrat încã într-un

proces continuu);

un climat de afaceri corect ºi

nediscriminatoriu (suspiciuni de

corupþie, dumping, discriminarea

firmelor româneºti, clientelism politic,

instabilitate ºi nerespectarea con-

tractelor ºi a finanþãrii – plãþii la timp a

lucrãrilor);

fonduri – resurse financiare pro-

prii sau atrase (ineficiente sau scumpe

sunt cele atrase);

evoluþia – creºterea voluntarã ºi

necontrolatã a preþurilor, chiar pentru

produse controlate de stat.

Ca ºi primul, acest concept nu

se materializeazã, ceea ce trebuie

sã constituie un motiv în plus de

alarmare.

33)) CCoonncceeppttuull ppeennttrruu pprreeggããttiirreeaa iinnttee--

ggrrããrriiii îînn UUEE a societãþilor din industria

construcþiilor, în condiþii de competiþie

corectã ºi cu egalitate de ºanse pe

piaþa unicã, este bazat pe urmãtoarele

criterii ºi condiþionat de acestea:

privatizarea societãþilor comerciale;

armonizarea standardelor naþionale

cu cele ale UE;

legiferarea certificãrii calificãrii

profesionale pe categorii de lucrãri a

societãþilor de construcþii;

atestarea conformitãþii calitãþii pro-

duselor pentru construcþii, în vederea

circulaþiei pe piaþa liberã a industriei

construcþiilor, pentru cã aceasta nu

este intratã încã într-un proces con-

tinuu ºi asiguratoriu;

legislaþia achiziþiilor publice –

licitaþiilor – ºi contractelor economice

este discriminatorie ºi neadaptatã

legislaþiei UE;

legislaþia financiar-bancarã nu

încurajeazã societãþile de construcþii

ºi nici nu le susþine prin garanþii ºi

credite în angajarea competiþionalã

corectã de lucrãri în þarã ºi strãinãtate.

MMããssuurrii ººii aaccþþiiuunnii ccee ttrreebbuuiiee aaddoopp--

ttaattee ddee aauuttoorriittããþþiillee gguuvveerrnnaammeennttaallee ººii

lleeggiissllaattiivvee ddiirreecctt ssaauu îînn ppaarrtteenneerriiaatt ccuu

aassoocciiaaþþiiiillee pprrooffeessiioonnaallee ººii ppaattrroonnaallee,

pentru asigurarea unui mediu concu-

renþial ºi a unui climat de afaceri

corect ºi nediscriminatoriu pe piaþa

industriei construcþiilor-investiþiilor

pânã în 2007 ºi dupã integrarea în UE:

11)) Exigenþã în aplicarea ºi

realizarea tuturor condiþiilor pentru

materializarea conceptelor de com-

petiþie ºi mediu de afaceri corect ºi

nediscriminatoriu în industria con-

strucþiilor–investiþiilor;

22)) Modernizarea ºi completarea

legislaþiei achiziþiilor publice – lici-

taþiilor – ºi a contractelor economice

(de tip FIDIC) armonizatã cu legislaþia UE

ºi instituirea unei Autoritãþi Naþionale

a Achiziþiilor Publice;

33)) Analizarea, modificarea ºi com-

pletarea legislaþiei financiar-bancare

în scopul încurajãrii ºi susþinerii

financiare a societãþilor de construcþii

(prin credite ºi garanþii) pentru anga-

jarea de lucrãri în þarã ºi strãinãtate,

prin similitudine cu astfel de susþineri

acordate de cãtre þãrile UE pentru

firmele proprii;

44)) Modificarea ºi completarea

legislaþiei privind atestarea confor-

mitãþii produselor pentru construcþii

în vederea circulaþiei libere pe piaþa

industriei construcþiilor (HG 622/2004

ºi, eventual, Legea 608/2001);

55)) Legiferarea certificãrii calificãrii

profesionale pe categorii de lucrãri a

societãþilor de construcþii – instalaþii;

66)) Analiza de cãtre autoritãþile

guvernamentale a posibilitãþilor de

externalizare a unor activitãþi cãtre

asociaþiile profesionale-patronale

(atestarea specialiºtilor de exemplu);

77)) Finanþarea din fonduri de inte-

grare a elaborãrii unor studii de caz –

finalizate în „ghiduri” de pregãtire a

integrãrii în UE pentru diferite „pro-

cese” ºi „activitãþi” specifice soci-

etãþilor din construcþii.

Conceptele mai sus-amintite ne

aratã schematic ce trebuie sã avem

în vedere atunci când dorim ºi ne

hotãrâm sã facem ceva concret pen-

tru un mediu concurenþial sãnãtos ºi

benefic societãþilor din domeniul

construcþiilor.

În concluzie, este nevoie de con-

curenþã care sã asigure un climat de

afaceri corect ºi nediscriminatoriu

în sectorul construcþiilor-investi-

þiilor, pentru cã acum – cu 18 luni

înainte de integrare – un asemenea

mediu nu avem. Speranþele ºi preocu-

parea autoritãþilor ºi agenþilor

economici din construcþii sunt de a

materializa asemenea concepte,

pentru a asigura cât mai rapid condi-

þiile integrãrii pe piaþa europeanã.


Piaþa construcþiilor metalice

Dupã ce în anul 2002 LLiinnddaabb AABB a

cumpãrat divizia europeanã a com-

paniei americane Butler – alt jucãtor

important pe piaþa construcþiilor

metalice din luna iunie a acestui an

concernul îºi adaugã, în portofoliul

sãu, întregul pachet de acþiuni al

Astron Building.

Astron este unul dintre liderii

europeni în producþia de construcþii

metalice – prefabricate cu destinaþie

industrialã sau comercialã. Compania

are o cifrã de afaceri de 115 milioane

de euro ºi un profit operaþional anual

de peste 9 milioane de euro.

Preþul de achiziþie al pachetului

de acþiuni Astron este de 74,5 milioane

de euro.

Astron are în prezent 650 de

angajaþi. Vânzãrile companiei în

Europa Centralã ºi de Est au crescut

puternic în ultimii ani, iar în acest

moment însumeazã 50% din totalul

vânzãrilor.

Astron furnizeazã sisteme de con-

strucþii ce includ structura de rezis-

tenþã a clãdirii, sistemul de pereþi ºi de

acoperiº, precum ºi accesorii – porþi,

trape de fum. Aria de aplicabilitate a

produselor sale se întinde de la clãdiri

industriale pânã la spaþii comerciale ºi

clãdiri de birouri.

În prezent, volumul cererii de

clãdiri comerciale ºi industriale pe

structurã metalicã cunoaºte un

important trend crescãtor.

Concernul LLiinnddaabb, cu sediul central

în Suedia, are douã domenii de acti-

vitate: VVeennttiillaaþþiiii ºi PPrrooffiillee. Aceastã

achiziþie este o continuare fireascã a

strategiei grupului LLiinnddaabb de creºtere

a segmentului de Sisteme de Con-strucþii din cadrul diviziei PPrrooffiillee.

În cadrul grupului, Sistemele de Con-strucþii înregistreazã o cifrã de afaceri

de 55 milioane de euro.

„Astron este o companie profi-tabilã, ceea ce va determina ca, dinmomentul achiziþiei, sinergii impor-tante sã aibã loc atât în vânzãri, cât ºila nivelul producþiei ºi marketingului.Mai mult, prezenþa pe piaþã a celordouã companii se completeazã reci-proc, creându-se, astfel, premiseleunei foarte bune acoperiri a cererii deasemenea sisteme”, a declarat Kjell

Akesson, CCEEOO LLiinnddaabb AABB.

CCoonncceerrnnuull LLiinnddaabb AABB aa sseemmnnaatt,, rreecceenntt,, uunn aaccoorrdd pprriivviittoorr llaa aacchhiizziiþþiiaa îînnttrreegguulluuii ppaacchheett ddee aaccþþiiuunnii AAssttrroonn BBuuiillddiinngg SSAAddee llaa pprroopprriieettaarruull ssããuu aaccttuuaall –– ccoommppaanniiaa aammeerriiccaannãã PPaarrkkeerr HHaannnniiffiinn..

SSiisstteemmeellee ddee CCoonnssttrruuccþþiiii rreepprreezziinnttãã uunnuull ddiinnttrree pprroodduusseellee--cchheeiiee LLiinnddaabb,, iiaarr aacchhiizziiþþiiaa ppaacchheettuulluuii ddee aaccþþiiuunnii AAssttrroonnvvaa ccoonnssoolliiddaa ººii mmaaii mmuulltt ppoozziiþþiiaa ccoonncceerrnnuulluuii ppee ppiieeþþeellee iimmppoorrttaannttee ddiinn EEuurrooppaa CCeennttrraallãã ººii ddee EEsstt..


ARACO - PREMII 2004 (II)

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeBlocul 250 construit de ANL în munici-

piul Iaºi este situat la intersecþia bulevardelorAlexandru cel Bun ºi Dacia, pe o suprafaþãde 5.400 mp. Construcþia, caracterizatã de ovolumetrie unicat, este alcãtuitã din cinci tron-soane, dintre care 2 tronsoane St+P+8E ºi douãtronsoane St+P+10(11)E, totalizând 119 unitãþilocative.

Forma în plan a blocului este curbã,având o axã de simetrie. Planºeul peste subsoleste denivelat, în scopul asigurãrii unei înãlþiminormale a parterului pentru spaþii comerciale(în faþada principalã) ºi locuinþe (în faþadaposterioarã).

Structura de rezistenþã este alcãtuitã dincadre de beton armat, dispuse dupã direcþiiortogonale, contravântuite cu diafragme debeton armat. S-a urmãrit sporirea rigiditãþiistructurii de rezistenþã prin modul de amplasare apereþilor de compartimentare ºi de închidere, precum ºiprin legãturile realizate pentru conlucrarea acestora custructura.

Infrastructura este realizatã dintr-o cutie rigidã, alcã-tuitã din elevaþii armate, dispuse dupã direcþii ortogonale,radier ºi planºeu din beton armat monolit peste subsol.

Existã douã tipuri de secþiuni în formarea blocului,fiecare secþiune fiind alcãtuitã din module funcþionale petipuri ºi mãrimi de apartamente. Modulul de apartament cudouã camere este în pondere de 75%, regãsindu-se în toatecele 5 tronsoane; acest modul are logia extrem de spaþioasã(peste 8 mp), cu multiple posibilitãþi de utilare ºi mobilare.

La nivelul parterului sunt ºase apartamente pentrupersoane cu handicap, care beneficiazã de acces prinrampe înclinate.

Au fost realizate spaþii verzi, bãnci de odihnã ºi unspaþiu de joacã pentru copii.

Bloc A.N.L. 250 Dacia, municipiul IaºiAAnnttrreepprreennoorr:: IASICON S.A. Iaºi

BBeenneeffiicciiaarr:: A.N.L. BucureºtiPPrrooiieeccttaanntt:: OPTIMAL S.R.L. Iaºi

Trofeul calităţii ARACO - 2004


CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeLucrãrile de reabilitare a liniei CF Bucureºti–Braºov,

componentã a Coridorului IV paneuropean, au drept scopcirculaþia trenurilor în siguranþã, cu viteza de 160 km/h.Lucrãrile s-au desfãºurat pe douã componente:

- LOT 7: Instalaþii de semnalizare ºi telecomunicaþiiferoviare pentru secþiunea de linie CF Bucureºti–Câmpina;

- LOT 8: Energoalimentare pentru linie de contact.LOT 7. Au fost executate ample lucrãri de înlocuire

a reþelelor de cabluri; noutatea constã în montarea înpãmânt a cablurilor tip INFILL pentru noile staþii ETCS(European Train Control System).

Au fost montate semnale indicatori noi, de vitezã ºisemnalizare, tip SIEMENS, pentru noul tip de semnalizareTMV (trepte multiple de vitezã). Prin acest sistem,mecanicul locomotivei primeºte indicaþii cu privire laviteza maximã admisã pe sectorul curent ºi pe cel urmãtor,cât ºi direcþia pe care urmeazã sã fie dirijat trenul la urmã-torul macaz.

Au fost înlocuite toate pupitrele, ramele ºi dulapurilepentru aparataj, care nu mai corespundeau cerinþelor desiguranþã a circulaþiei.

Telecomunicaþiile feroviare au trecut printr-un procesde înnoire prin programarea de aplicaþii pentru generareainformaþiei optice ºi acustice.

LOT 8. Lucrarea a constat în automatizarea liniei decontact, acþionându-se asupra urmãtoarelor obiective:

- substaþii de tracþiune electricã;- încãlzitoare macaz, posturi de transformare ºi ali-

mentare CED;- posturi de secþionare ºi subsecþionare;- separatori comandaþi la distanþã, Dispecer Energetic

Feroviar.

Au fost montate substaþii de tracþiune, una nouã ºi altacomplet reabilitatã cu celule electrice de interior izolate îngaz, produse de compania SIEMENS, care permit o exploatareflexibilã, costuri reduse de mentenanþã ºi au perioada de viaþãmai mare de 30 de ani. Substaþiile pot lucra în sistem completautomatizat, fãrã a necesita intervenþia unui operator uman,ceea ce duce la reducerea costurilor de exploatare.

Alimentarea liniilor de contact în staþiile de cale feratãeste realizatã prin intermediul separaþiilor comandate ladistanþã, ale cãror control ºi comandã se pot realiza atâtlocal, cât ºi de la Dispecerul Energetic Feroviar (printr-ointerfaþã de ultimã generaþie, utilizând touch-paneluri).

Toate lucrãrile au fost executate la un nivel de cali-tate corespunzãtor prevederilor proiectului, respectându-sestandardele naþionale ºi internaþionale.

Instalaþii de semnalizare ºi telecomunicaþii,energoalimentare pentru linie de contact

la linia CF Bucureºti-BraºovAAnnttrreepprreennoorr:: IMSAT S.A. Bucureºti

BBeenneeffiicciiaarr:: CNCF „CFR“ S.A.PPrrooiieeccttaanntt ggeenneerraall:: ISPCF S.A.

AAnnttrreepprreennoorr ggeenneerraall lloott 88:: SIEMENS AG Germania



Caarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeNoul sediu administrativ al Primãriei ºi Consiliului

Local al Sectorului 2 are suprafaþa desfãºuratã de 11.529 mp,cu un regim de înãlþime S+P+4E. Din punctul de vedere alplasticii arhitecturale, clãdirea este o intersecþie de douãprisme cu laturile înclinate – una din sticlã, cealaltã dingranit.

Infrastructura este conformatã ca o cutie rigidã, custructura orizontalã constituitã la partea inferioarã dinradier, iar la partea superioarã din placã ºi o reþea degrinzi. Structura verticalã este constituitã din reþea de stâlpiºi nuclee de diafragme.

La exterior, s-au realizat faþade cortinã cu geam ter-mopan ºi placaj de aluminiu. În jurul clãdirii, pardoselilesunt din piatrã naturalã cu montare uscatã.

Funcþiunile sunt repartizate pe niveluri astfel:- subsol: parcaj pentru 26 de maºini ºi spaþii tehnice –

centralã termicã, hidrofor, rezervor de incendiu, arhivã ºiadãpost ALA; - parter: funcþiuni cu mare afluenþã de public,

desfãºurate în jurul unei curþi interioare, acoperitã cu ostructurã tridimensionalã ºi sticlã;

- etaj 1: zona rezervatã conducerii, cu spaþiile anexe ºi birouri;- etajele 2, 3 ºi 4: birouri.

Spaþiile exterioare au fost amenajate creându-se alei,spaþii verzi, dotãri de interes pentru public ºi spaþii derecreere.

Sediul administrativ al Primãrieiºi Consiliului Local al Sectorului 2, Bucureºti

AAnnttrreepprreennoorr:: ARCOM S.A. BucureºtiBBeenneeffiicciiaarr:: PRIMÃRIA SECTORULUI 2PPrrooiieeccttaanntt:: PROIECT BUCUREªTI S.A.

SSuubbaannttrreepprreennoorr:: ERBAªU S.A., TEHNOREX, TITAN MAR S.A., MIDANNE TOTAL PROMOTION S.R.L.



CCoorrppoorraattee DDyynnaammiiccss IInntteerrnnaattiioonnaall

este o companie de consultanþã ºi

training profesional, consacratã

îmbunãtãþirii performanþei indivi-

duale ºi organizaþionale. În România

opereazã prin douã birouri, localizate

în Bucureºti ºi Timiºoara, ºi este spe-

cializatã în douã domenii distincte:

training ºi dezvoltare organizaþionalã.

Consultanþii Corporate Dynamics

Internat ional concep ºi imple-

menteazã programe pentru dezvol-

tarea competenþelor ºi a abilitãþilor

manageriale, integrate strategic cu

sistemele de resurse umane specifice

fiecãrei organizaþii. Combinând

modele ºi instrumente de manage-

ment validate internaþional cu expe-

rienþa localã a consultanþilor sãi,

compania oferã soluþii cu rezultate

mãsurabile pentru dezvoltarea organi-

zaþionalã, managementul perfor-

manþei ºi al proceselor de schimbare.

Obiectivul cursului este responsa-

bilizarea, motivarea ºi prezentarea

unei viziuni asupra viitorului, precum

ºi a celei mai potrivite abordãri pen-

tru reuºita în viaþã a elevilor aflaþi în

anii terminali de liceu. Cursurile de

instruire se desfãºoarã într-un mod

interactiv ºi foarte practic, cu multe

exerciþii ºi jocuri de rol.

„Construieºte-þi viitorul!” este un

program de dezvoltare personalã care

oferã elevilor, de-a lungul a cinci

module interactive, cunoºtinþe despre

comunicarea eficientã ºi relaþionarea

cu cei din jur, autocunoaºtere, plani-

ficarea carierei, învãþarea eficientã,

codul de conduitã în societate, elabo-

rarea unui CV. La finalul programului,

fiecare participant va prezenta planul

sãu de viitor, conceput pe baza

cunoºtinþelor dobândite.

„Am iniþiat acest proiect din dorinþa

de a le oferi tinerilor din comunitãþile

locale în care activãm cât mai multe

informaþii pe care programele ºcolare

nu le oferã, dar care le vor folosi cu

siguranþã în dezvoltarea lor viitoare.

De obicei, dupã terminarea liceului

este dificil sã alegi un drum de urmat.

Cursurile pe care le organizãm îi vor

ajuta sã îºi descopere potenþialul ºi sã

înveþe sã utilizeze instrumentele

necesare pentru a reuºi în viaþã.

Considerãm cã acest parteneriat edu-

caþional are o valoare realã pentru

viitorul comunitãþilor locale,” a

declarat MMaarrkkuuss WWiirrtthh,, ddiirreeccttoorr

ggeenneerraall aall HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa))..

Proiectul este promovat în licee

prin afiºe ºi prezentãri. Dacã numãrul

tinerilor dornici sã participe la acest

curs depãºeºte numãrul de locuri,

liceenii vor redacta un eseu prin care

vor explica ce doresc sã facã în viitor,

cum îºi planificã atingerea obiec-

tivelor ºi de ce doresc sã participe la

curs. Selecþia va fi realizatã de cãtre o

echipã HHoollcciimm pe baza eseului.

„Ne adresãm unei generaþii cu unpotenþial extraordinar, dar care esteafectatã major de schimbãrile princare trece societatea. Programul„Construieºte-þi viitorul!” îi ajutã peliceenii implicaþi sã îºi sporeascãîncrederea în sine ºi puterea de dis-cernãmânt cu privire la viitor, pre-cum ºi sã se adapteze cu succes larealitãþile schimbãrii. Prin conþinutulprogramului ºi modalitatea de abor-dare, oferim participanþilor atât oviziune realistã asupra viitorului, câtºi instrumente de lucru specificepentru a-ºi construi succesul,’’ adeclarat DDeecceebbaall LLeeoonnaarrdd MMaarriinn,,MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr,, CCoorrppoorraattee DDyynnaammiiccssIInntteerrnnaattiioonnaall.

Proiectul „Construieºte-þi viitorul!”se înscrie în strategia de responsabili-tate socialã dezvoltatã de HHoollcciimm((RRoommâânniiaa)) pentru comunitãþile localeîn care compania activeazã.

HHoollcciimm este un importantsusþinãtor al dezvoltãrii durabile ºial principiilor sale fundamentale:creºterea economicã, protecþiamediului ºi responsabilitatea socialã.Responsabilitatea socialã a repre-zentat, întotdeauna, un element pri-oritar în cadrul strategiei HHoollcciimm((RRoommâânniiaa)) pentru o dezvoltare dura-bilã, compania fiind implicatã înactivitãþi ºi proiecte de responsabilitatesocialã care se desfãºoarã în comu-nitãþile locale, reunite sub sloganul„Nouã ne pasã!”.

„Construieºte-þi viitorul!”Holcim ºi Corporate Dynamics

International în sprijinul liceenilorHHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) ººii CCoorrppoorraattee DDyynnaammiiccss IInntteerrnnaattiioonnaall aauu oorrggaanniizzaatt,, rreecceenntt,, ccuurrssuurrii ddee iinnssttrruuiirree ººii ddeezzvvoollttaarree

ppeerrssoonnaallãã ppeennttrruu 6600 ddee eelleevvii ddiinn ccllaassaa aa XXII--aa ddiinn AAlleeººdd,, TTuurrddaa ººii CCââmmppuulluunngg.. PPrrooiieeccttuull ddee rreessppoonnssaabbiilliittaattee ssoocciiaallãã““CCoonnssttrruuiieeººttee--þþii vviiiittoorruull!!”” aa ffoosstt iinniiþþiiaatt ººii ffiinnaannþþaatt ddee HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)),, ccuurrssuurriillee ffiiiinndd ssuussþþiinnuuttee ddee ccããttrree eexxppeerrþþii aaiiCCoorrppoorraattee DDyynnaammiiccss IInntteerrnnaattiioonnaall..


Îmbunãtãþirea calitãþii betoanelorprin aplicarea cerinþelor Uniunii Europene

iinngg.. GGhheeoorrgghhee SSTTAAMMAATTEE,, iinngg.. RRaammoonnaa ZZAARRIIOOIIUU –– IICCEECCOONN TTEESSTT

Cel mai utilizat material de con-strucþii – bbeettoonnuull – nu putea scãpaacestor preocupãri. În consecinþã,apariþia în iunie 2002 a standarduluiSR EN 206/1 - BETON – Specificaþii,performanþã, producþie ºi confor-mitate, coroborat cu celelalte stan-darde pentru componenþii betonului,cum ar fi: SR EN 197 – Ciment; SR EN 12620– Agregate pentru beton; SR EN 1008 –Apa de amestec pentru beton, la carese adaugã ºi seria de standarde legatede încercãrile pe beton pentru verifi-carea calitãþii, cum ar fi: SR EN 12350– Încercãri pe betonul proaspãt;SR EN 12390 – Încercãri pe betonulîntãrit ºi SR EN 12504 – Încercareabetonului în structuri – închide înmod armonios seria.

În articolul de faþã, vom încerca sãprezentãm doar câteva aspecte legatede aceastã problematicã.

Numai clasificarea mai detaliatã atipurilor de beton, în funcþie de locul depreparare, este un exemplu de abordaremodernã a acestei probleme. Astfel, faptulcã avem beton de ºantier ºi beton gatade utilizare, care poate fi produs de uti-lizator în afara ºantierului sau pe ºantier,dar nu de utilizator, este un indiciu cãse urmãreºte creºterea responsabilitãþiiproducãtorilor de beton.

Un prim aspect pe care dorim sã-levidenþiem este cel legat de criteriilede conformitate ºi de evaluare a con-formitãþii atât pentru materialelecomponente ale betonului, cât ºi pen-tru betonul marfã, ceea ce face ca„Certificarea de conformitate“ sãcapete o importanþã ºi mai mare capânã acum ºi, implicit, sã ducã laîmbunãtãþirea calitãþii betonului.

Astfel, avem criterii de conformi-tate pentru: încercãrile de rezistenþã lacompresiune; rezistenþa la tracþiuneprin despicare; alte proprietãþi decâtrezistenþa, cum ar fi: densitatea beto-nului, raportul apã/ciment, dozajul deciment, consistenþã etc.

Un alt parametru foarte importantºi care se bucurã de o atenþiedeosebitã în aceste norme o repre-zintã toleranþele, care, prin ecartul lor,determinã diminuarea factorilor carescad gradul de precizie atât al deter-minãrilor, cât ºi al procesului depreparare a betonului.

De asemenea, faptul cã în toateaceste norme precizia metodelor estedatã în condiþii de repetabilitate ºireproductibilitate conduce la creºtereagradului de încredere al metodelorutilizate.

Prin repetabilitate înþelegem dife-renþa dintre douã rezultate ale încercãrii– de la aceeaºi probã, obþinute de unoperator ce foloseºte aceleaºi aparate încel mai scurt interval de timp – care vadepãºi valoarea medie repetabilã (datãde norme), într-un caz din 20, în modnormal ºi al unei operãri corecte.

Iar reproductibilitatea o avematunci când diferenþa între rezultateleobþinute pe aceeaºi probã – de doioperatori – în cel mai scurt timp posi-bil, fiecare folosind propriile saleaparate , va depãºi valoarea de repro-ductibiliate, într-un caz din 20, înmod normal ºi a unei operãri corecte.

Dacã ne referim, de exemplu,numai la SR EN 12.390/3/2002 –Încercãri pe betonul întãrit – Rezis-tenþa la compresiune pe epruvete,vedem cã pe lângã alte precizãri,introducerea obligativiþãþii de a speci-fica modul de rupere corectã sauincorectã a cubului sau a cilindrului,în conformitate cu modelele dinnormã, în calculul rezistenþei medii,duce, de asemenea, la schimbarea ati-tudinii faþã de încercãrile de laboratorºi obligã personalul tehnic la însuºireaacestor norme ºi, implicit, la îmbunã-tãþirea calitãþii betonului.

O atenþie deosebitã se acordã plane-itãþii suprafeþelor epruvetei ºi, implicit,specificarea unor metode de rectificare alor, în funcþie de valoarea anticipatã derupere, care ne aratã cât de mare este exi-genþa impusã de aceste norme.

Pentru majoritatea dintre noi, multi-tudinea de date care trebuie specifi-cate în raportul de încercare poateconstitui o mostrã de birocraþie, dar,în realitate, acest lucru demonstreazãponderea care se acordã „caracte-rizãrii încercãrii” ºi posibilitãþilor de areproduce încercarea – pentru verifi-care – în condiþii identice.

Unor aspecte – aparent minore –cum ar fi, mãsurarea dimensiunilorepruvetelor de încercare – în noilenorme li se acordã o importanþã

deosebitã, dându-se ºi grade de pre-cizie ºi toleranþe admisibile.

Perfecþionarea sistemelor de moni-torizare a procesului de preparare abetonului în centrale de beton estefoarte importantã ºi constituie o cerinþãa sistemului de calitate ºi a normelor decare ne ocupãm în prezentul articol.

De asemenea, aparatura de labo-rator ºi de încercare ocupã un locdeosebit în acest proces de îmbunã-tãþire a calitãþii betoanelor. Din pãcate,acestui domeniu i se acordã o atenþiemai micã, iar lipsa fondurilor esteprincipala cauzã.

Un ultim aspect pozitiv al acestuiefort de îmbunãtãþire a calitãþii betoa-nelor, pe baza noilor norme europene, îlconstituie faptul cã utilajele care concurãla prepararea betoanelor trebuie sã fiesupuse controlului unor organisme deinspecþie de terþã parte – acreditate, carene dau siguranþa cã parametrii tehnicivor fi realizaþi.

Nu putem încheia aceste câtevaremarce asupra importanþei normeloreuropene asupra îmbunãtãþirii calitãþiibetoanelor, dacã nu semnalãm cãnumai armonizarea ºi nu redactareaintegralã a acestor norme conduce lao serie de ambiguitãþi legate de modulîn care personalul tehnic de speciali-tate cunoaºte, mai mult sau mai puþin,limba strãinã în care este redactatãnorma de bazã.

În încheiere, dorim sã menþionãm faptulcã numai o cunoaºtere aprofundatã atuturor normelor europene ºi transpu-nerea lor în practicã vor putea conduce lao creºtere substanþialã a calitãþii betoa-nelor ºi, implicit, a performanþelor struc-turilor, care trebuie sã rãspundã cerinþelorde rezistenþã ºi stabilitate ale unei con-strucþii în ansamblul ei.

BIBLIOGRAFIE1. SR EN 206 /1/ 2002 Beton –

Specificaþie, performanþã, producþie ºiconformitate;

2. SR EN 12350/2002 – Încercãripe beton proaspãt;

3. SR EN 12390/2002 – Încercãripe beton întãrit;

4. SR EN 12504/2002 – Încercãripe beton în structuri.

RRoommâânniiaa aa ffããccuutt ººii ffaaccee,, îînn ccoonnttiinnuuaarree,, eeffoorrttuurrii ppeennttrruu ccaa iinntteeggrraarreeaa îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã ssãã nnee ggããsseeaassccãã bbiinneepprreeggããttiiþþii.. ªªii îînn ddoommeenniiuull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr aacceessttee eeffoorrttuurrii ss--aauu ccoonnccrreettiizzaatt oo ddaattãã ccuu ggeenneerraalliizzaarreeaa iimmpplleemmeennttããrriiii ssiisstteemmuulluuiiccaalliittããþþiiii ººii pprriinn aaddaappttaarreeaa,, mmooddeerrnniizzaarreeaa ssaauu aarrmmoonniizzaarreeaa ssttaannddaarrddeelloorr llaa cceellee eeuurrooppeennee..

Descriere: grund incolor pentru exterior.

Conþine diluanþi pe bazã de rãºini alchidice,

oxizi ºi alte substanþe de umpluturã mineralã.

Domeniul de utilizare: în spaþii exterioare.

Se utilizeazã atât pentru grunduirea esenþelor

tari, cât ºi pentru brad. Suprafeþele de lemn

expuse radiaþiilor solare ºi ploii trebuie

acoperite, dupã grunduire, cu lazur.

Sadolin Base este indicat atât pentru ele-

mente de construcþii din lemn, cât ºi pentru

pregãtirea înaintea aplicãrii lazururilor ca

Sadolin Classic, Extra sau Solid, întrucât

asigurã o aderenþã mai bunã straturilor de

acoperire.

Nu se aplicã pe straturi nedeteriorate

existente!

Nu poate fi folosit pentru tratarea jucãri-

ilor, a stupilor, construcþiilor din lemn,

pentru sere ºi nici pentru lemnele care vin în

contact direct cu alimente sau furaje.

Avantaje: protejeazã durabil lemnul faþã de

intemperii, contra mucegaiului ºi înalbãstririi.

Folosit ca grund, înainte de Sadolin Classic,

Extra sau Solid, creºte aderenþa acestora,

intrând adânc în lemn.

Pregãtirea suprafeþei: suprafaþa care se

trateazã trebuie sã fie curatã, uscatã, degre-

satã, iar lemnul trebuie sã fie nealterat. Ieºirile

de rãºinã se îndepãrteazã cu o cârpã îmbibatã

cu diluant Supralux H - 400. Stratul vechi de pe

suprafeþele grav deteriorate se îndepãrteazã cu

o perie tare, apoi se grunduieºte cu Sadolin

Base ºi se aplicã lazurul.

Indicaþii de utilizareSisteme de acoperire indicate:1. Pe suprafeþe noi: Sadolin Base pânã la

saturaþie, apoi 2-3 straturi de Sadolin Classicsau Extra.

2. Vopsirea de reînnoire a suprafeþelorvechi: nu se utilizeazã pe straturi acoperitoarenedeteriorate existente!

Informaþii practice:Ambalaj: 0,75 l; 5 l;Termen de valabilitate: 60 de luni; Culoare: incolor;Mod de aplicare: cu pensula.Interzisã aplicarea prin pulverizare!Diluare: nu este necesarã;Curãþirea ustensilelor: cu diluant sintetic

Supralux H -100;Condiþii de utilizare: temperatura

suprafeþei, a vopselei ºi a aerului trebuie sã fiepeste +5°C. Nu se aplicã în mediu umed (inclu-siv umiditatea aerului)!

Consum spec i f i c :• lemn finisat 8-10 mp/l/strat;• lemn neprelucrat la suprafaþã 4-6 mp/l/strat.Timp de uscare: la 20°C, max. 2-4 ore;Timp de reaplicare: la 20°C dupã 24 ore.

Descriere: lazur subþire cu diluant pe bazãde rãºini alchidice cu pigmenþi, rezistente laraze UV.

Domeniul de utilizare: în spaþii exterioare.Se utilizeazã mai ales pentru brad, dar ºi pen-tru lemn masiv (cherestea, case din lemn, gar-duri, mobilã etc.).

Nu poate fi folosit pentru tratarea jucãri-ilor, a stupilor, construcþiilor din lemn pentrusere ºi nici pentru lemnele care vin încontact direct cu alimente sau furaje.

Nu se utilizeazã Sadolin Classic incolorca ultim strat!

Nu se aplicã Sadolin Classic pe vremeumedã, pe lemne neuscate (cu conþinut deumiditate peste 18%), pe podea, parchetvopsit sau lãcuit.

Avantaje: protejeazã cu efect mãritsuprafeþele expuse intemperiilor, radiaþiilor UV,mucegaiului ºi ciupercilor albastre. Estehidrofug ºi formeazã un strat permeabil faþã deaer, strat prin care umiditatea lemnului ºi amediului vor fi în echilibru ºi lemnul nu sedeformeazã, Sadolin Classic impregneazãadânc materialul lemnos, formând o peliculãsuperficialã care sporeºte rezistenþa mecanicãa construcþiei, evidenþiind frumuseþea naturalãa lemnului. Formeazã o suprafaþã decorativãcu luciu satinat spre mat.

Pregãtirea suprafeþei: suprafaþa de tratattrebuie sã fie uscatã, curatã, degresatã, lemnultrebuie sã fie sãnãtos, iar umiditatea acestuiasã nu depãºeascã 18%. Ieºirile de rãºinã seîndepãrteazã cu o cârpã îmbibatã cu diluantSupralux H - 400.

Înaintea ºi în timpul utilizãrii, din când încând, trebuie bine omogenizat pentru un efectprotector mai bun. Stratul al doilea se aplicãimediat dupã uscarea primului.

Grund incolor pentru lemn (în spaþii exterioare)

• Asigurã o protecþie durabilã împotriva insectelor dãunãtoare

• Protejeazã contra ciupercilor ºi a mucegaiului

Lazur subþire pentru lemn (în spaþii exterioare)

• Rezistã radiaþiilor UV• Aspect satinat-mat • Evidenþiazã frumuseþea naturalã a lemnului


saturaþie, apoi 2-3 straturi de Sadolin Classic.2. Vopsirea de reînnoire a suprafeþelor

vechi: stratul nefisurat, aderent, poate fi reîn-noit cu 1 strat de Sadolin Classic. Stratul slãbitse îndepãrteazã cu o perie tare, segrunduieºte cu Sadolin Base ºi apoi se aplicã1-2 straturi de Sadolin Classic. Dacã, dincauza intemperiilor, suprafaþa a cãpãtat oculoare gri, acest strat se înlãturã prin ºlefuire.Culorile mai închise au rezistenþã mãritã la UVdatoritã conþinutului mai ridicat de pigmenþi.În cazul culorilor mai deschise, recomandãmaplicarea a 3 straturi.

Informaþii practice:Ambalaj: 0,75 l, 5 l;Termen de valabilitate: 60 de luni; Aparenþã: satinat-mat;Sortiment de culori: nuc alb, brad,

mahon, palisandru, stejar rustic incolor, teck.Colorare: culorile sunt combinabile între

ele. Amestecul nu poate conþine mai mult de30% Saolin Classic incolor.

Mod de aplicare: cu pensula.Interzisã aplicarea prin pulverizare!Diluare: admisibilã cu diluant sintetic

Supralux H - 100. În general, nu este necesarãdiluarea.

Curãþirea ustensilelor: cu diluant sinteticSupralux H -100;

Condiþii de utilizare: temperaturasuprafeþei, a vopselei ºi a aerului trebuie sã fiepeste +5°C.

C o n s u m s p e c i f i c :• lemn finisat 15-18 mp/l/strat,• lemn neprelucrat la suprafaþã 7-10 mp/l/strat.Timp de uscare: la 20°C, max. 12-14 ore

în funcþie de porozitatea lemnului, temperaturãºi umidiate.

Timp de reaplicare: la 20°C dupã 24 ore.

Descriere: lazur gros cu diluant pe bazã derãºini alchidice cu pigmenþi, rezistente la raze UV.

Domeniul de utilizare: în spaþii exterioare.Se utilizeazã pentru acoperirea protectoare amaterialelor lemnoase (case din lemn, garduri etc.).

Nu poate fi folosit pentru tratarea jucã-riilor, a stupilor, construcþiilor din lemnpentru sere ºi nici pentru lemnele care vin încontact direct cu alimente sau furaje.

Nu se utilizeazã Sadolin Extra incolor caultim strat!

Avantaje: protejeazã contra intemperiilor, aradiaþiilor UV, mucegaiului ºi ciupercilor. Estehidrofug ºi formeazã un strat permeabil faþã deaer, strat prin care umiditatea lemnului ºi amediului vor fi în echilibru ºi lemnul nu sedeformeazã. Formeazã o peliculã superficialãcare sporeºte rezistenþa mecanicã a con-strucþiei. Este uºor aplicabil, nu picurã, nu curge.Evidenþiazã frumuseþea naturalã a lemnului.

Pregãtirea suprafeþei: suprafaþa de tratattrebuie sã fie uscatã, curatã, degresatã, lemnultrebuie sã fie sãnãtos, iar umiditatea acestuia sãnu depãºeascã 18%. Ieºirile de rãºinã se înde-pãrteazã cu o cârpã îmbibatã cu diluantSupralux H-400. Înaintea ºi în timpul utilizãrii, dincând în când, trebuie bine omogenizat. Pentruun efect protector mai bun, stratul al doilea seaplicã imediat dupã uscarea primului.


saturaþie, apoi 2-3 straturi de Sadolin Extra.2. Vopsirea de reînnoire a suprafeþelor

vechi: stratul întreg, nefisurat, aderent poate fireînnoit cu 1 strat de Sadolin Extra. Stratulslãbit se îndepãrteazã cu o perie tare, se grun-duieºte cu Sadolin Base ºi se aplicã, apoi, 1-2straturi de Sadolin Extra. Dacã, din cauzaintemperiilor, suprafaþa a cãpãtat o culoare gri,aceast strat se îndepãrteazã prin ºlefuire. Culo-rile mai închise au rezistenþã mãritã la UVdatoritã conþinutului mai ridicat de pigmenþi.În cazul culorilor mai deschise, recomandãmaplicarea a 3 straturi.

Informaþii practice:Ambalaj: 0,75 l, 2,5 l sau 5 l;Termen de valabilitate: 60 de luni; Aparenþã: satinat;Sortiment de culori: verde salcâm, nuc

alb, brad, mahon, palisandru, stejar rustic, roºusuedez, brad borovi, cireº incolor (în sine, nurezistã la radiaþii UV).

Colorare: culorile sunt combinabile întreele. Amestecul nu poate conþine mai mult de30% Sadolin Extra incolor, pentru cã îºi pierderezistenþa la radiaþiile UV.

Mod de aplicare: cu pensula.Interzisã aplicarea prin pulverizare!Diluare: nu este necesarã. Se poate dilua,

totuºi, cu diluant sintetic Supralux H - 100.Curãþirea ustensilelor: cu diluant sintetic

Supralux H -100;Condiþii de utilizare: temperatura

suprafeþei, a vopselei ºi a aerului trebuie sã fiepeste +5°C. Nu se aplicã Sadolin Extra pevreme umedã, pe lemne neuscate (cu unconþinut de umiditate peste 18%), pe podea,parchet vopsit sau lãcuit.

Consum specific:• lemn finisat 12-15 mp/l/strat:• lemn de cherestea 6-8 mp/l/strat.Timp de uscare: la 20°C, max. 12-14 ore în funcþie

de porozitatea lemnului, temperaturã ºi umidiate.Timp de reaplicare: la 20°C dupã 24 ore.

Lazur gros pentru lemn (în spaþii exterioare)

• Rezistent la radiaþii UV• Protejeazã durabil• Aspect satinat


Noi elemente de ventilaþie naturalãdin ciment armat cu fibre

pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. AAlleexxaannddrruu CCIIOORRNNEEII,, ddrrdd.. iinngg.. LLiivviiuu GGHHEERRMMAANN -- FFaaccuullttaatteeaa ddee CCoonnssttrruuccþþiiii IIaaººii

COMPORTARE MMECANICÃMaterialul compozit alcãtuit din

ciment este armat cu fibre de sticlãalcalo-rezistente pentru a combateatacul chimic-alcalin din matrice.

Utilizarea fibrelor alcalo-rezis-tente se datoreazã faptului cã rezisten-þele mecanice ale elementelor cumatrice din ciment se micºoreazã caurmare a diminuãrii rezistenþelorfibrelor de sticlã tip "E", din cauzaatacului anionilor de OH- asuprasticlei borosilicatice.

Fibrele cu stabilitate la alcalii aucompoziþia în sistemul de echilibrutermic ternar, dioxid de sodiu-oxid denatriu-dioxid de zirconiu.

Conþinutul de dioxid de zirconiu,în proporþie optimã de 12% - 24%,conduce la o creºtere esenþialã a sta-bilitãþii chimice alcaline.

Fibrele de sticlã alcalo-rezistentese obþin prin topirea gazo-electricã aunei mase omogene ºi afânate de sticlãsilico-alcalino-zirconicã la tempe-ratura de 15400C. Filierele destinatepentru a fila aceastã sticlã se con-fecþioneazã din aliaje platin-rhodiu,fiind astfel apte la solicitãri mari dintemperaturi ridicate.

Matricea de ciment nearmatãpoate fisura din cauza instabilitãþiidimensionale produse de schimbãrilede mediu, efect ce este redus prinintroducerea agregatelor fine. Mortarulrezultat are o rezistenþã redusã sub

încãrcare ºi, în special, la cea deimpact, având o cedare relativ uºoarã.

Armarea cu fibre alcalo-rezistentea matricei va ameliora deficienþelemortarului de ciment, obþinându-serezistenþe mãrite în special la întin-dere ºi impact.

Comportarea compozitului dinciment armat cu fibre de sticlã esteprezentatã sugestiv în ffiigguurraa 11, princurbele caracteristice efort-defor-maþie ale compozitului (A) comparativcu ale fibrei de sticlã (B).

Conceptul de fisurare multiplãeste important în compozitul ciment-fibre, permiþând o comportare într-omanierã pseudo-ductilã.

Fisurarea multiplã va apãrea cucondiþia ca proporþia de fibre sã fie maimare decât un volum critic procentual.

CCoommppoozziitteellee ddiinn cciimmeenntt aarrmmaattee ccuu ffiibbrree ddee ssttiiccllãã ssuunntt aattrraaccttiivvee ppeennttrruu ccoonncceeppþþiiaa eelleemmeenntteelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiiiccuu ffoorrmmee ccoommpplleexxee,, ccaarree mmããrreesscc rriiggiiddiittaatteeaa llaa mmoonnttaajj ººii//ssaauu îînn eexxppllooaattaarree..

CCoonnffeeccþþiioonnaarreeaa eelleemmeenntteelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ssee rreeaalliizzeeaazzãã pprriinn ttuurrnnaarreeaa ssiimmppllãã aa ppaasstteeii ddee cciimmeenntt,, ccuu ppllaassttiicciittaattee rriiddiiccaattãã,,îînn ccooffrraajjee..

FFoolloossiirreeaa ffiibbrreelloorr rreezziisstteennttee llaa aallccaalliiii ppeennttrruu aarrmmaarreeaa mmoorrttaarreelloorr ddiinn cciimmeenntt aa ddeevveenniitt aaccttuuaallãã oo ddaattãã ccuuîînnllooccuuiirreeaa ffiibbrreelloorr ddee aazzbbeesstt..

FFiigg.. 11:: CCuurrbbaa ccaarraacctteerriissttiiccãã aa ccoommppoozziittuulluuii cciimmeenntt aarrmmaatt ccuu ffiibbrree ddee ssttiiccllãã ((AA)) ccoommppaarraattiivv ccuu aa ffiibbrreeii ddee ssttiiccllãã ((BB))

continuare în pagina 30


Volumul critic procentual pentrucimentul compozit armat cu fibrede sticlã este de Vf = 0,1% - 0,2%.

În cazul armãrii discontinue cufibre de sticlã, a fost introdus conceptulde eficienþã pentru lungime. Fibreletrebuie sã fie suficient de lungi încomparaþie cu lungimea criticã,lungime la care efortul din fibrãajunge la rupere. Lungimea minimã afibrelor este datã de condiþia ca efortulde rupere în fibrã sã fie exprimat prinprodusul dintre factorul de eficienþãal lungimii ºi rezistenþa armãriifibrelor. Factorul de eficienþã esteinfluenþat de raportul între lungimeacriticã ºi dublul lungimii fibrelor, iarproprietãþile matricei de ciment suntdependente de raportul apã/cimentfolosit la prepararea pastelor.

Compozitul ciment armat cu fibreprezintã rezistenþe mai mari dacãraportul apã/ciment este minim, (0,3 - 0,35în cazul cimentului Portland).

Cantitatea de fibre discontinue, cerealizeazã o armare eficientã în

matricea de ciment, este relativ micãdepinzând de proprietãþile interfeþei.

Interfaþa are un rol important îndezvoltarea proprietãþilor compozituluiciment armat cu fibre. Prin proprietãþiinterfaciale se înþelege puterea "legã-turii" între fibre ºi matrice. Legãturaeste de naturã fizico-chimicã. În cazulmatricei de ciment armate cu fibre desticlã cu un raport apã/ciment de0,35, dupã 28 de zile, s-a obþinut oaderenþã de 2,5N/mm2.

În cazul fibrelor de sticlã, aceastãlegãturã este parþial chimicã, întrucâtatacul nucleofil al ionilor OH– asupralegãturilor Si-O nu poate fi eliminat prinalterarea compoziþiei sticlei silicatice.

UN NNOU EELEMENT PPREFABRICATPENTRU VVENTILAÞIE NNATURALÃNoul element prefabricat pentru

ventilaþie naturalã din ciment armatcu fibrã de sticlã se utilizeazã laclãdiri de locuit sau socio-culturale,pentru îndepãrtarea aerului viciat saua vaporilor din încãperi (bãi, WC-uri,cãmãri, oficii etc.).

AALLCCÃÃTTUUIIRREE CCOONNSSTTRRUUCCTTIIVVÃÃNoul element prefabricat pentru

ventilaþie naturalã din ciment armatare lungimea egalã cu înãlþimea unuietaj.

Concepþia originalã a elementuluia fost obþinutã dintr-un profil "E" ºi oplacã simplã de închidere. Profilul "E"are colþurile ºi capetele plãcilor liberecu secþiune îngroºate (necesar pentruprinderea plãcii simple).

Elementul de ventilaþie naturalãastfel conceput se compune dintr-uncanal secundar ºi unul colector.

La profilul "E" din ciment armat seva prevedea un racord de legãturã,unilateral, între canalul secundar ºicanalul colector.

La partea superioarã a canaluluisecundar se va poza o gurã deabsorbþie prevãzutã cu o grilã metalicãde protecþie.

Elementul prefabricat de ventilaþienaturalã reazemã pe planºeeleclãdirii, în care s-au prevãzut goluriidentice ca formã ºi dimensiuni (inte-rioare) cu cele ale elementului.TTEEHHNNOOLLOOGGIIEE DDEE CCOONNFFEECCÞÞIIOONNAARREE

Profilul tip "E" din ciment armat cufibrã de sticlã se realizeazã cu aju-torul unui cofraj original metalic.

Fazele de confecþionare sunt:turnarea pastei de ciment armat

prin partea superioarã a cofrajului;întoarcerea cofrajului metalic

împreunã cu profilul "E" din cimentarmat întãrit ºi extragerea pãrþii exte-rioare a cofrajului;

extragerea miezurilor metalice.Profilul "E" din ciment armat, decofrat

se va depozita în condiþii optime.În continuare se va monta racor-

dul de legãturã (plãcuþã înclinatã dinciment armat) ºi se va finisa golul delegãturã între canalul secundar ºi celcolector. Se va monta grila de pro-tecþie la gura de absorbþie (poate fiamplasatã ºi în placa simplã dinciment armat).

Placa simplã de închidere dinciment armat se fixeazã, prin inter-mediul ºuruburilor, pe suprafaþa inte-rioarã a profilului "E".

TTEEHHNNOOLLOOGGIIEE DDEE MMOONNTTAAJJManipularea, transportul ºi depozi-

tarea elementelor de ventilaþie natu-ralã din ciment armat (datoritãgreutãþii reduse) se pot realiza manual.Elementele prefabricate se vor montaîn dreptul celor douã goluri (parteasuperioarã ºi inferioarã) din planºee.Elementul prefabricat va avea lungimeamai micã decât înãlþimea etajului; dupãridicarea pe verticalã a elementului, semonteazã un adaos necesar completãriipe înãlþime a acestuia.

Rezemarea directã a elementelor deventilaþie este întãritã prin intermediulunei centuri metalice deasupra planºeului. FFiigg.. 22:: EElleemmeenntt ddee vveennttiillaaþþiiee pprreeffaabbrriiccaatt ddiinn cciimmeenntt aarrmmaatt ccuu ffiibbrree

urmare din pagina 28


SAINT-GOBAIN ISOVERîºi extinde activitãþile în România

SAINT-GOBAIN, prin SAINT-GOBAIN ISOVER AUSTRIA–Divizia materiale de construcþii, izolaþii –, a achiziþionatDBW SRL, leader pe piaþa româneascã în producþia devatã mineralã bazalticã. Având aproximativ 100 de anga-jaþi, compania DBW SRL, situatã în Ploieºti, a înregistratvânzãri în valoare de 5,6 milioane de euro.

Investiþiile totale ale grupului SAINT-GOBAIN se vorridica la valoarea de 25 de milioane de euro ºi vor constaîn construcþia unei linii de producþie de vatã mineralã dinsticlã cu o capacitate de aproximativ 20 de tone. Astfel,se vor crea 100 de noi locuri de muncã.

Marca ISOVER, leader mondial în izolaþii, este dejabinecunoscutã în România, fiind prezentã aici de maimulþi ani. Aceastã operaþiune va propulsa dinamicaextinderii ISOVER în întreaga regiune est-europeanã,jumãtate din producþie fiind destinatã pieþei româneºti,iar restul, pieþelor din celelalte þãri ale regiunii.

Construcþii moderne din lemnOFERTÃ EDUCAÞIONALÃ

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA „„ªªTTEEFFAANN CCEELL MMAARREE““ SSUUCCEEAAVVAAFFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE SSIILLVVIICCUULLTTUURRÃÃ

Master „„CCoonnssttrruuccþþiiii mmooddeerrnnee ddiinn lleemmnn”” cu duratade 1,5 ani; se desfãºoarã în colaborare cu specialiºtide la Facultatea de Construcþii din Iaºi.Numãr limitat de locuri: 5 fãrã taxã ºi 20 cu taxã.Admiterea constã în concurs de dosare!Stabilirea ordinii de admitere se face considerând:- media examenului de diplomã (50%);- media generalã a anilor de studii (50%); interviu.Calendarul înscrierilor:- Sesiunea I: perioada de înscriere: 18–22 iulie 2005;- Sesiunea a II-a: perioada de înscriere:12–16 septembrie 2005;

IInnffoorrmmaaþþiiii llaa::Tel. 0230-216.147 sau 0230-522.978, interior 145;Fax: 0230-521.664;PPeerrssooaannãã ddee ccoonnttaacctt::Cenuºã Ana-Maria; Mobil: 0740-036.855.


Protecþia antiseismicãa echipamentelor înglobate în construcþiiaassiisstt.. uunniivv.. iinngg.. ddrrdd.. SSiillvviiuu NNÃÃSSTTAACC –– UUnniivveerrssiittaatteeaa „„DDuunnããrreeaa ddee JJooss““ ddiinn GGaallaaþþii,, FFaaccuullttaatteeaa ddee IInnggiinneerriiee ddiinn BBrrããiillaa

PREZENTAREA MMODELELORValorile relativ mici ale deformaþiilor

specifice pentru elementele din cau-ciuc nu pot asigura funcþionarea îndomeniul frecvenþelor joase ºi foartejoase. A apãrut, astfel, necesitateamontãrii elementelor elastice îndiferite configuraþii care sã multiplicevalorile sãgeþilor statice ºi dinamice,în aºa fel încât frecvenþele proprii sãfie micºorate.

Modelul prezentat în acest articolrealizeazã un asemenea dezideratprin adoptarea unei configuraþiispecifice de montare a elementelordin cauciuc. Dispozitivul astfel rea-lizat are în componenþã, suplimentar,bare metalice de legãturã cu rolul dea asigura atât preluarea sarcinii, cât ºidistribuþia acesteia pe întreg ansam-blul ºi amplificarea valorilor defor-maþiilor statice ºi dinamice. Structuraaleasã a fost aceea a unui sistem depârghii, având un anumit numãr deelemente elastice de compresiunemontate în reazeme. Variantele prac-tice realizate au fost adoptate þinândcont atât de criteriul funcþionalitãþii,cât ºi de cel al realizãrii facile a jonc-þiunilor dintre sistemul de rezemare ºiconstrucþie, respectiv echipamentul

izolat antivibratoriu. De asemenea, s-aþinut cont ºi de spaþiul disponibil întrefundaþie ºi echipament, astfel încât unalt criteriu a fost constituit de mini-mizarea dimensiunilor de gabarit aledispozitivului de izolare.

În ffiigg.. 11 sunt prezentate douã vari-ante constructive ale dispozitivuluielastic de rezemare.

Practic, atât pentru asigurarea sta-bilitãþii soluþiei de rezemare elasticã,

cât ºi pentru izolarea antivibratorie aunor echipamente de dimensiunimari, au fost concepute ºi realizatesisteme complexe de izolare. Acesteaau la bazã dispozitivele prezentateanterior, montate între douã cadremetalice rigide. Sistemele realizatesunt prezentate în ffiigg.. 22.

În continuare, vor fi prezentate câtevacaracteristici experimentale, determinatepentru variantele propuse anterior.

PPrrootteeccþþiiaa eecchhiippaammeenntteelloorr îînngglloobbaattee îînn ccoonnssttrruuccþþiiii,, aa ccããrroorr ffuunnccþþiioonnaarree ppooaattee ffii ppeerrttuurrbbaattãã ddee mmiiººccããrriillee pprroodduussee ddeeuunnddeellee sseeiissmmiiccee,, ssee ppooaattee rreeaalliizzaa îînn ddiiffeerriittee mmoodduurrii:: uuttiilliizzâânndd eelleemmeennttee eellaassttiiccee ppaassiivvee ssaauu aaccttiivvee,, ffoolloossiinndd ddiissppoozziittiivveeccuu oo ppuutteerrnniiccãã ccaarraacctteerriissttiiccãã ddiissiippaattiivvãã ssaauu ddiissppoozziittiivvee ccoommpplleexxee ddee pprrootteeccþþiiee aannttiisseeiissmmiiccãã,, aannttiivviibbrraattiillãã ººii îîmmppoottrriivvaaººooccuurriilloorr eettcc.. PPrrootteeccþþiiaa ppaassiivvãã,, ffoolloossiinndd eelleemmeennttee eellaassttiiccee,, eessttee pprreeffeerraattãã ddaattoorriittãã ssiimmpplliittããþþiiii ccoonnssttrruuccttiivvee ººii ffiiaabbiilliittããþþiiiirriiddiiccaattee.. DDee aasseemmeenneeaa,, ddiissppoozziittiivveellee ººii ssiisstteemmeellee aannttiisseeiissmmiiccee ppaassiivvee aauu aavvaannttaajjuull uunneeii aaddaappttaabbiilliittããþþii ddeeoosseebbiitt ddee ffaacciilleellaa ccoonnddiiþþiiiillee rreeaallee ddee eexxppllooaattaarree,, aassttffeell îînnccââtt eellee rreeaalliizzeeaazzãã ººii ffuunnccþþiiiillee ddee pprrootteeccþþiiee îîmmppoottrriivvaa vviibbrraaþþiiiilloorr ººii ººooccuurriilloorrpprroovveenniittee ddee llaa ddiiffeerriittee ssuurrssee ppeerrttuurrbbaattooaarree..

DDaattoorriittãã ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr ssttaattiiccee ººii ddiinnaammiiccee ssppeecciiffiiccee,, eelleemmeenntteellee aavvâânndd ccaarraacctteerriissttiiccãã pprreeppoonnddeerreenntt eellaassttiiccãã rreeaallii--zzeeaazzãã pprrootteeccþþiiaa îîmmppoottrriivvaa vviibbrraaþþiiiilloorr pprriinn iizzoollaarreeaa ssuurrsseeii ddee rreecceeppttoorr.. AAssttffeell,, ccoonnssiiddeerrâânndd ccuunnoossccuuttee vvaalloorriillee ppaarraa--mmeettrriilloorr uunnddeelloorr sseeiissmmiiccee ((pprriinn pprreelluuccrraarreeaa ººii aannaalliizzaa ssttaattiissttiiccãã aa ddaatteelloorr eexxiisstteennttee llaa mmoommeennttuull aaccttuuaall ddeesspprreeccuuttrreemmuurreellee ddee ppããmmâânntt)),, rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii ssiisstteemm ddee pprrootteeccþþiiee vviiaabbiill ssee rreedduuccee llaa aassiigguurraarreeaa uunnuuii rreeggiimm ddee ffuunnccþþiioonnaarreeaall îînnttrreegguulluuii aannssaammbblluu ((ccoonnssttrruuccþþiiee –– rreeaazzeemm –– eecchhiippaammeenntt)),, îînn ddoommeenniiuull ppoosstt--rreezzoonnaannþþãã.. ÎÎnn aacceesstt mmoodd ssee jjuussttiiffiiccããnneecceessiittaatteeaa pprrooiieeccttããrriiii ººii rreeaalliizzããrriiii uunnoorr ddiissppoozziittiivvee ººii ssiisstteemmee ddee pprrootteeccþþiiee aannttiisseeiissmmiiccãã ccaarree ssãã ffiiee ccaarraacctteerriizzaattee pprriinnttrr--ooffrreeccvveennþþãã pprroopprriiee ddee vvaallooaarree jjooaassãã..

UUttiilliizzaarreeaa ccaauucciiuuccuulluuii aannttiivviibbrraattiill ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa eelleemmeenntteelloorr ddee rreezzeemmaarree ººii iizzoollaarree aannttiisseeiissmmiiccãã eessttee jjuussttiiffiiccaattããddee rraappoorrttuull ffaavvoorraabbiill îînnttrree ccoossttuurrii ººii ppeerrffoorrmmaannþþee,, îînn ccoommppaarraaþþiiee ccuu cceelleellaallttee ttiippuurrii ddee mmaatteerriiaallee..

FFiigg.. 11:: DDiissppoozziittiivvee eellaassttiiccee ddee rreezzeemmaarree ccuu ssttrruuccttuurraa eettaajjaattãã



EVALUAREA CCOMPORTÃRII NNELINIAREÎN RREGIM SSTATIC

Experimentarea modelelor pro-puse a evidenþiat o caracteristicãneliniarã din punctul de vedere alcomportãrii elastice, pentru toate dis-pozitivele ºi sistemele analizate.Aceasta rezultã din ffiigg.. 33, în care suntprezentate caracteristicile forþã –deformaþie, pentru dispozitivul dinffiigg.. 11cc – în variantele cu patru ele-mente din cauciuc pe fiecare reazemºi, respectiv, cu douã elemente.

Pentru un dispozitiv identic dinpunct de vedere constructiv, dar dedimensiuni reduse (ffiigg.. 11aa), caracte-risticile forþã – deformaþie, pentrudouã ºi, respectiv, un element elasticpe fiecare reazem, sunt date în ffiigg.. 44.

Pentru sistemul de protecþie anti-seismicã din ffiigg.. 22, varianta cu douãtrepte de lucru, caracteristica elasticãeste prezentatã în ffiigg.. 55.

DETERMINÃRI EEXPERIMENTALEÎN RREGIM DDINAMIC

Determinãrile experimentale înregim dinamic au pus în evidenþã valorifoarte joase ale frecvenþelor propriipentru fiecare dintre variantele pro-puse. Pentru sistemul din ffiigg.. 11cc, s-auobþinut valorile indicate în ttaabbeelluull 11..

În ffiigg.. 66 sunt înregistrate câtevadiagrame reprezentative pentru deter-minarea caracteristicilor dinamice aledispozitivului din ffiigg.. 11cc, varianta cudouã elemente elastice pe fiecarereazem (DEPA-1-2). În zona supe-rioarã a fiecãrei diagrame estereprezentatã evoluþia în timp a sem-nalului de acceleraþie, iar în zonainferioarã spectrul de amplitudini alacestui semnal. Trebuie menþionat cãexcitarea sistemului a fost fãcutã pecapãtul liber al barei, prin metodecinematice, iar determinarea accelera-þiei a fost fãcutã pe direcþie verticalã.

În ffiigg.. 77 sunt prezentate dia-gramele corespunzãtoare cazurilorextreme de încãrcare staticã, pentruacelaºi dispozitiv ilustrat anterior,varianta cu patru elemente din cau-ciuc pe reazem (DEPA-1-4).

VVaarriiaannttaaFFrreeccvveennþþaapprroopprriiee

SSaarrcciinnaa

2 elementeelastice pe

fiecarereazem

1,9-2,1 Hz 0-40 daN

4 elementeelastice pe

fiecarereazem

3,6-4,4 0-90 daN

TTaabbeelluull 11:: DDaattee eexxppeerriimmeennttaallee îînn rreeggiimm ddiinnaammiicc

FFiigg.. 22:: SSiisstteemmee eellaassttiiccee ddee rreezzeemmaarree

FFiigg.. 33:: CCaarraacctteerriissttiiccii ssttaattiicceeppeennttrruu ddiissppoozziittiivvuull ddiinn ffiigguurraa 11cc

FFiigg.. 44:: CCaarraacctteerriissttiiccii ssttaattiicceeppeennttrruu ddiissppoozziittiivvuull ddiinn ffiigguurraa 11aa

FFiigg.. 55:: CCaarraacctteerriissttiiccii ssttaattiicceeppeennttrruu ssiisstteemmuull aannttiisseeiissmmiicc ccuu ddoouuãã ttrreeppttee



O datã cu transformãrile economice de dupã 1989,SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªII devine organizaþie independentã cucapital integral privat românesc.

Misiunea societãþii a fost ºi este aceea de a asigura oame-nilor confortul ºi trãinicia caselor în care locuiesc, prin pro-ducerea ºi comercializarea de cãrãmizi ºi blocuri ceramicepentru zidãrii portante ºi neportante, sisteme de acoperiº dinþigle ºi materiale de finisaje, toate din argilã arsã, fãrã a peri-clita sistemul ecologic.

SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªIIoferã, astfel, mediuluiinvestiþional din sectoruledilitar-gospodãresc ºi celuiproductiv sisteme noi, com-petitive ºi eficiente care sãasigure realizarea unor edi-ficii estetice ºi funcþionale.

Orientarea societãþiicãtre piaþã, adaptarea activi-tãþii operaþionale în vede-rea satisfacerii cerinþelorclienþilor, a consumatorilorfinali au impus moderni-zarea prin achiziþionarea deinstalaþii ºi utilaje perfor-mante, precum ºi reînnoireatehnologiei din fluxul defabricaþie. Încã din 1997,SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªIIdeclanºeazã un amplu pro-gram de investiþii, con-cretizat prin achiziþionareaunei instalaþii automatizatede fabricare a þiglelor dublupresate ºi a coamelor, ceeace permite diversificareaofertei produselor (þigle detip Marsilia ºi tip Olanda,lansarea noului model decoamã presatã, care semoduleazã perfect la noiletipuri de þigle), precum ºicreºterea calitãþii acestora.Programul investiþional acontinuat cu modernizareaºi punerea în funcþiune aunui cuptor-tunel, a uneiinstalaþii de angobare aþiglelor ceramice pentrufabricarea þiglelor colorate,precum ºi a unei linii tehnologice pentru fabricarea accesoriilorpentru sistemele de acoperiº din þigle ceramice.

În prezent, SSCC CCEERRAAMMIICCAA IIAAªªII este singurul producãtordin þarã care sorteazã þiglele dupã sunet, bucatã cu bucatã;acest fapt a constituit unul dintre factorii care au stat la luareadeciziei de acordare a unui tteerrmmeenn ddee ggaarraannþþiiee ddee 3300 ddee aannii.

Preocupãrile societãþii pentru îmbunãtãþirea calitãþii, aaspectului produselor, asigurarea unei abateri de +/-0,3%

la tãierea cãrãmizilor ºi a blocurilor ceramice au fost con-cretizate prin modernizãri în cadrul procesului tehnologic,prin achiziþionarea ºi punerea în funcþiune de prese performante.

Cererea foarte mare de cãrãmizi ºi blocuri ceramice pepiaþa materialelor de construcþii, preocuparea organizaþiei de aasigura clienþilor ºi consumatorilor finali aceste produseceramice pentru zidãrie la llooccuull ppoottrriivviitt, la mmoommeennttuull ppoottrriivviitt,la pprreeþþuull ppoottrriivviitt, cu aacccceess ppoottrriivviitt au determinat ca în prezent,

în cadrul programului deinvestiþii, SSCC CCEERRAAMMIICCAASSAA IIAAªªII sã achiziþioneze onouã linie tehnologicãcompletã, de aproximativ6,5 milioane de euro, pen-tru fabricarea cãrãmizilorºi a blocurilor ceramice.

În scopul atingerii obiec-tivului prioritar al societãþii„ssaattiissffaacceerreeaa cceerriinnþþeelloorrcclliieennttuulluuii”, SSCC CCEERRAAMMIICCAAIIAAªªII a implementat în cadrulorganizaþiei sistemul demanagement al calitãþii,având ca referinþã SR ENISO 9001/2001. Sistemul demanagement al calitãþiiintrodus conform SR EN ISO9001/2001, ca principalãmãsurã de adoptare a mana-gementului anticipativ, are ostructurã organizatoricã carese suprapune perfect pestructura societãþii, toatecompartimentele fiind impli-cate în demersurile calitãþii,asigurând drept valoareclienþilor sãi ssuupprreemmaaþþiiaa pprroo--dduussuulluuii. Politica manage-mentului în domeniulcalitãþii, în concordanþã cucelelalte politici ale organi-zaþiei, a condus la menþi-nerea societãþii în topulfirmelor de vârf, fapt consa-crat de Camera de Comerþ ºiIndustrie Iaºi prin acordareaDiplomelor de Excelenþã înanii 1997-2003, „Marca deaur” pentru þiglele dublu

presate ºi, în perioada 2001-2003, locul II în Topul Naþional alfirmelor private.

Managementul performant în cadrul organizaþiei, precum ºivaloarea oferitã de cãtre SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªII pieþei materialelorde construcþii - ssuupprreemmaaþþiiaa pprroodduussuulluuii,, eexxcceelleennþþaa ooppeerraaþþiioonnaallãã ººiiaapprrooppiieerreeaa ddee cclliieenntt - au condus la dobândirea unui areal de piaþãcare cuprinde aproximativ 25 de judeþe ale României, precum ºiexport în SUA, Danemarca, R. Moldova, Ucraina.

Obiectiv prioritar:„Satisfacerea cerinþelor clientului“

SSeeccrreettuull uunneeii ccaassee ttrraaiinniiccee!!CERAMICA IIAªICERAMICA IIAªI



CONCLUZIIÎn urma determinãrilor experi-

mentale ºi a modelãrilor numerice pecalculator, s-a observat cã scãdereanumãrului de elemente elastice mon-tate pe fiecare reazem conduce la omajorare a sãgeþii în regim static ºidinamic ºi, implicit, la valori mai micipentru frecvenþa proprie a dispozi-tivului de rezemare. Însã, o datã cuacestea, se constatã ºi o tendinþã deinstabilitate funcþionalã. Se impune,astfel, o soluþie optimã în raport cunumãrul de elemente din cauciucfolosite ºi modul de distribuþie pereazeme, respectiv cu gradul de sta-bilitate dinamicã a întregului ansam-blu izolator. O altã soluþie pentrumãrirea deformaþiilor statice ºidinamice este varianta cu douã treptefuncþionale. Numãrul de trepte delucru poate fi mãrit în continuare, darcu riscul apariþiei unor instabilitãþifuncþionale ºi/sau al nerespectãriitotale sau parþiale a criteriuluigeometric.

Analizând principiul de funcþio-nare al acestui tip de dispozitiv, seobservã cã poziþia celor douãreazeme, în raport cu punctul de apli-care al sarcinii, are implicaþii directeatât asupra valorilor deformaþiilorobþinute, cât ºi asupra valorilorreacþiunilor în punctele de prindere lafundaþie. În acest sens, configuraþiafinalã a dispozitivului va fi stabilitã înfuncþie de condiþiile concrete de uti-lizare ºi în urma unei analize de opti-mizare în raport cu cele douã criteriiamintite anterior.

Având în vedere rezultateleexperimentale obþinute, se apreciazãcã dispozitivele prezentate ºi siste-mele construite pe baza lor seîncadreazã în domeniul dispozi-tivelor de izolare antiseismicã, perfor-manþele obþinute fiind în concordanþãcu cerinþele actuale privind izolareaºi protecþia împotriva efectelorcutremurelor de pãmânt.

BIBLIOGRAFIE11.. BBrraattuu PP..,, NNããssttaacc SS.. - Sistem elas-

tic de izolare cu acordare joasã pen-tru echipamente vitale supusemiºcãrilor seismice, Buletinul ºtiinþifical celei de-a XXVI-a ConferinþeNaþionale de Mecanica Solidelor,Brãila, 14-15 iunie 2002.

22.. NNããssttaacc SS.. - Simularea nume-ricã a dinamicii reazemelor elas-tice antiseismice ºi antivibratile,Buletinul ºtiinþific al celui de-al IX-leaSimpozion Naþional de Utilajepentru Construcþi i , Bucureºt i ,11-12 decembrie 2003.

33.. BBrraattuu PP..,, NNããssttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Analiza dinamicã a sistemelor elas-tice antiseismice cu acordare joasãpentru izolarea bazei construcþiilor,Buletinul ºtiinþific al celei de-a XXVII-aConferinþe Naþionale de MecanicaSolidelor, Piteºti, 23-24 mai 2003.

44.. BBrraattuu PP..,, NNããssttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Analiza dinamicã a sistemelor elas-tice de protecþie antiseismicã pentruechipamentele vitale din dotareaconstrucþiilor de interes public,Buletinul ºtiinþific al celei de-a XXVII-aConferinþe Naþionale de MecanicaSolidelor, Piteºti, 23-24 mai 2003.

55.. BBrraattuu PP..,, NNããssttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Modelarea vâscoelasticã a sistemelorantiseismice concepute sub formamodularã, Buletinul ºtiinþific al celuide-al VIII-lea Simpozion Naþional deUtilaje pentru Construcþii, Bucureºti,12-13 decembrie 2002.

66.. BBrraattuu PP..,, NNããssttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Anti-seismic Protection Solution forvital equipments from public buildings

endowment, The InternationalConference Constructions 2003,Cluj-Napoca,16 -17 mai 2003.

77.. NNããssttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. - Perfor-manþele funcþionale ale dispozi-tivelor ºi sistemelor pasive deprotecþie antiseismicã, A III-aSesiune de comunicãri ºtiinþifice acatedrei de mecanicã tehnicã ºimecanisme - SIMEC 2004, UTCB -Facultatea de Utilaj Tehnologic,Bucureºti, 26 martie 2004.

88.. NNããssttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. - Dispozi-tiv ºi sistem elastic folosit la protecþiaantiseismicã a clãdirilor de impor-tanþã vitalã, Monitorul AROTEM,anul 8 nr. 1 ianuarie - martie 2004.

99.. ***, Dispozitiv ºi sistem de pro-tecþie antiseismicã, Contract INVENT -MEC nr. 38/2001.

Simulãrile ºi analizele numericeau fost efectuate în cadrul CentruluiNaþional de Cercetãri pentruMecanica Maºinilor ºi Echipa-mentelor Tehnologice - Facultateade Inginerie din Brãila. Proiectarea,realizarea ºi experimentarea dis-pozitivelor ºi sistemelor s-au efec-tuat atât în cadrul Facultãþii deInginerie din Brãila, cât ºi în cadrulInstitutului de Cercetãri pentruEchipamente ºi Tehnologii înConstrucþii - ICECON SA Bucureºti.

FFiigg.. 66:: DDiiaaggrraammee eexxppeerriimmeennttaallee îînn rreeggiimm ddiinnaammiicc ppeennttrruu ssiisstteemmuull DDEEPPAA--11--22

FFiigg.. 77:: DDiiaaggrraammee eexxppeerriimmeennttaallee îînn rreeggiimm ddiinnaammiicc ppeennttrruu ssiisstteemmuull DDEEPPAA--11--44



Jaluzele ºi rulouripentru ferestrele de mansardã VELUX

Pentru ca soarele sã fie un invitatbinevenit în casele noastre, VELUX acreat o gamã de accesorii ºi rulouridedicate, exclusiv, ferestrelor demansardã cu acelaºi nume, care alãturide rolul decorativ sunt foarte apreciatepentru funcþionalitatea impecabilã.Variantele interioare ºi exterioare derulouri ºi accesorii, puse la dispoziþiaproprietarilor de mansarde locuibile,acoperã o gamã întreagã de modele ºiculori care personalizeazã încãpereaoferindu-i o notã de eleganþã ºi dis-creþie. Fabricate din materiale de ceamai bunã calitate, rulourile ºi acceso-riile VELUX sunt concepute pentru aspori confortul locuinþei de lamansardã.

Prevãzute cu lamele vopsite încâmp electrostatic, jjaalluuzzeelleellee pentrucontrolul luminii au la interiorculoarea albã, iar la exterior conþin osuprafaþã reflectorizantã, argintie, carefuncþioneazã ca o barierã de energieîmpotriva luminii. Echilibrate perfect,

jaluzelele permit atât reglarea canti-tãþii, cât ºi a unghiului de pãtrundere aluminii, în funcþie de preferinþe sau dedestinaþia încãperilor amenajate subacoperiºul în pantã. Jaluzelele VELUXau un aspect modern ºi pot fi mane-vrate cu uºurinþã, ele glisând pe ºinelelaterale ale ferestrei.

Alãturi de jaluzele, VELUX vã punela dispoziþie ºi o gamã variatã de rulouripe care vi le prezentãm în continuare:

• Cu un design modern ºi elegant,rruulloouurriillee ppeerrddeeaa ddeeccoorraattiivvee oferã posi-bilitatea de a regla cantitatea de luminãdin încãpere, asigurând încãperilor onotã de prospeþime. Fabricate dinbumbac de calitate superioarã, rezis-tent la murdãrie, rulourile sunt disponi-bile într-o gamã de culori neutre, careimprimã transparenþã spaþiului de lamansardã, ºi se pot adapta cu uºurinþãla tipul de abordare decorativã alîncãperii. Cârligele de prindere permitfixarea rulourilor în trei poziþii diferite,în funcþie de intensitatea luminii dorite.

• Decorative ºi confortabile, rruulloouurriilleeppeerrddeeaa gglliissaannttee oferã confort maxim ºiflexibilitate. Având un design armonioscare conferã o prospeþime discretãîntregului ambient, rulourile perdeadispun de o barã de operare caregliseazã uºor pe ºinele laterale ale feres-trei de mansardã, menþinând ruloul înorice poziþie. Respectând nevoia deintimitate, rulourile perdea se prezintãîntr-o paletã coloristicã variatã, incluzândatât tonuri neutre, potrivite pentru birousau living, cât ºi tonuri vii care imprimã oatmosferã ludicã ºi, alãturi de rulourileSiesta, care sunt prezentate mai jos, suntideale în camerele pentru copii.

• Ideale pentru dormitoare, rruulloouurriilleeSSiieessttaa pentru odihnã împiedicã pãtrun-derea luminii, fiind create dintr-un mate-rial opac. La exterior sunt prevãzute cuo suprafaþã reflectorizantã care limiteazãschimbul de energie, pãstrând vararãcoarea în încãpere, ºi iarna, cãldura.Rulourile Siesta sunt disponibile într-ogamã variatã de culori, pentru amena-jarea camerei copiilor existând ºiprezentarea cu model Teddy (cuursuleþi), care imprimã un aer jucãuº.

Reinventând aspectul interioarelorde la mansardã, aducându-le un plusde culoare ºi dinamism, rulourile ºiaccesoriile pentru ferestrele de mansardãVELUX constituie o prezenþã discretãcare oferã farmec ºi personalitate.


Estetica în construcþii

SSIIGGIILLAANNTT PPOOLLIIUURREETTAANNIICC BBIICCOOMMPPOONNEENNTTLLAANNSSAATT LLAA CCOONNSSTTRRUUCCTT EEXXPPOO

Începând din acest an, IImmrrooggllaassss va comercializa – pelângã sigilantul bicomponent polisulfuric (tiocol) – ºi sigi-lantul poliuretanic bicomponent, produs mai ieftin cuaproximativ 20%-30% în raport cu sigilantul polisulfuric,dar cu proprietãþi asemãnãtoare. „Astfel, ne adaptãmcererii pieþei, cu toate cã noul material presupune eforturimai mari de prelucrare din partea fabricanþilor de geamtermoizolant. Noul sortiment a fost prezentat în cadrulediþiei 2005 a târgului internaþional Construct Expo –Bucureºti. De asemenea, partenerii noºtri vor avea posi-bilitatea sã achiziþioneze ºi sticlã decorativã/ornamentalã,produsã în Italia ºi Germania; unelte de manipulare ºi pre-lucrare manualã; fitinguri pentru uºi ºi vitrine din sticlã,scule diamantate, consumabile pentru lustruit; materialedestinate producþiei de geam termoizolant (baghete dis-tanþier din aluminiu ALU PRO ºi decorative QUADRA,sigilanþi pentru industria geamurilor termoizolante FENZI– butil, tiocol, hot-melt, silicon, poliuretan, sitã molecu-larã CECA); maºini de prelucrare a sticlei (tãiere –MACOTEC, maºini de prelucrat „cnc” ºi semiautomatice -LOVATI, maºini de ºlefuit, fazetat ºi gãurit SCHIATTI, deºablat F.LLI PEZZA, fuzionare, îndoire, securizare – TORNATIFORNI, vopsire ºi serigrafiere – GIARDINA, maºini ºi liniipentru producþia geamurilor termoizolante FOREL);diferite utilaje second-hand cu garanþie”, a adãugatdirectorul firmei.

CCOOMMPPAANNIIAA AARREE OO RREEÞÞEEAA DDEE DDIISSTTRRIIBBUUÞÞIIEELLAA NNIIVVEELL NNAAÞÞIIOONNAALL

Principalii beneficiari ai IImmrrooggllaassss sunt producãtorii degeam termoizolant ºi prelucrãtorii de sticlã din Bucureºti,Mediaº, Constanþa, Cluj-Napoca, Oradea, Bacãu, Satu-Mare, Piteºti, Buzãu, Ploieºti ºi Timiºoara. De asemenea,firma are relaþii comerciale preferenþiale cu dealeri dinTimiºoara, Târgu Mureº ºi Bucureºti, pentru distribuþia demateriale, urmãtorul nostru proiect fiind deschiderea uneifiliale a IImmrrooggllaassss la Bacãu, pentru o livrare mai rapidã ºiomogenã în zona Moldovei, ºi a unei filiale la Bucureºti. Dificultãþileîntâmpinate în desfãºurarea activitãþii sunt reprezentate deblocajul financiar ºi de lipsa normativelor de reglementarea sectorului de ferestre/uºi. „Integrarea României în Uniunea

CCoommppaanniiaa IIMMRROOGGLLAASSSS,, ddiinn AAllbbaa IIuulliiaa,, eessttee ssppeecciiaalliizzaattãã îînn ccoommeerrcciiaalliizzaarreeaa ddee ggeeaammuurrii oorrnnaammeennttaallee ººii ssppeecciiaallee,,mmaatteerriiaallee//aacccceessoorriiii ººii eecchhiippaammeennttee ppeennttrruu iinndduussttrriiaa ssttiicclleeii.. TToottooddaattãã,, ffiirrmmaa ooffeerrãã cclliieennþþiilloorr ccoonnssuullttaannþþãã//aassiisstteennþþããtteehhnniiccãã//sseerrvviiccee,, aassiigguurrâânndd pprrooiieeccttaarreeaa hhaalleelloorr ddee pprroodduuccþþiiee,, oorrggaanniizzaarreeaa fflluuxxuulluuii tteehhnnoollooggiicc eettcc..„„SSuunntteemm pprreezzeennþþii ppee ppiiaaþþaa aauuttoohhttoonnãã ddiinn aannuull 11999955,, pprriinn ccoommppaanniiaa--mmaammãã IIMMSSAA IIMMPPEEXX IITTAALLIIAA,,ccaarree aarree 2255 ddee aannii ddee aaccttiivviittaattee îînn ddoommeenniiuull pprreelluuccrrããrriiii ssttiicclleeii.. ÎÎnn 22000044,, cciiffrraa ddee aaffaacceerrii aaIImmrrooggllaassss aa îînnssuummaatt 11,,55 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo,, iiaarr ppeennttrruu aacceesstt aann pprreeccoonniizzããmm oo ccrreeººtteerree ccuu2200%%––2255%%““,, aa ddeeccllaarraatt RRoobbeerrtt JJuugg,, mmaannaaggeerr ggeenneerraall aall ccoommppaanniieeii..


Europeanã va determina o reaºezare a pieþei autohtone detâmplãrie termoizolantã. Selecþia companiilor din branºãa început deja, iar unele firme care nu au efectuatinvestiþii în retehnologizare au fost obligate sã se restruc-tureze. Apreciem eforturile fãcute de PPTT pentru elabo-rarea/actualizarea legislaþiei în domeniu ºi acreditareacompaniilor. Adoptarea normelor comunitare de calitate/mediu este necesarã, deoarece piaþa are un potenþialînsemnat de creºtere (tendinþã care se va menþine celpuþin cinci ani), iar beneficiarii devin tot mai exigenþi“,a încheiat Robert Jug.

Înfiinþatã în anul 2003, IImmrrooggllaassss este reprezen-tanþa în România a holding-ului IMSA – Italia, unuldintre cei mai mari furnizori de produse ºi utilaje pentruindustria de prelucrare din zona Europei Centrale ºi de Est.

Fondat în anul 1978, concernul italian are filiale în Polonia,Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaþia, Serbia,Bosnia ºi România. Cifra de afaceri pentru anul trecut afost de circa 60 de milioane de euro. IMSA deþine – înEuropa Centralã ºi de Est – exclusivitatea comercializãriisticlei Saint-Gobain (numai pentru þãrile fostei Iugoslavii),materiale de la CECA, FENZI, ALUPRO, precum ºi pentrudistribuþia de echipamente FOREL, SCHIATTI, LOVATI,TORNATI FORNI, F.LLI PEZZA, MACOTEC etc.

Informaþii suplimentare se pot obþine la www.imroglas.roºi www.imsa.it


Tehnologii ºi materialeFAÞADE RUGINII

OÞEL DDE TTIP CCOR-TTENCercetarea conþinutului oþelului

Cor-Ten, rezistent la coroziune, aînceput în Statele Unite ale Americiiîn primele decenii ale secolului al XX-lea.Au fost studiate diferite oþeluri în aliajcu mai multe metale. S-a descoperit cãoþelul cu un aport de cupru are o rezis-tenþã sensibil mai mare la coroziune.Acest tip de oþel a fost creat ºi patentatîn 1933 sub denumirea de Cor-Ten.În compoziþia chimicã originalã se gãsescamestecate: siliciu, cupru, nichel,crom ºi fosfor.

Iniþial, oþelul Cor-Ten a fost folositla fabricarea vagoanelor pentru trans-portul cãrbunilor. Cu timpul, domeni-ile de utilizare s-au extins, astãzi fiindfolosit în construcþia de poduri, lainstalaþii industriale chimice ºipetrochimice, dar mai ales pentruproducerea de containere (costurilede conservare fiind de patru ori maimici pentru liniile maritime), la rezer-voare ºi cisterne de apã, la remorci, lacoºuri (hornuri) etc.

În ultimii ani, s-a utilizat pe scarãlargã ca element de faþadã în formãde casete sau profile pentru perete.

CARACTERISTICIOþelul carbonic este un material

care reacþioneazã la umezealã ºi laoxigenul din atmosferã, la suprafaþalui apãrând fenomenul de coroziune.Altfel spus, oþelul rugineºte. În timp,rugina sapã adânc în material, afec-tând structura oþelului.

În cazul oþelului Cor-Ten, procesulse desfãºoarã cu totul altfel. SuprafaþaCor-Ten-ului se acoperã cu un strat deoxid de fier care împiedicã sau, în celmai rãu caz, încetineºte procesul decoroziune. Pentru exemplificare: unoþel carbonic obiºnuit pierde în 10 ani200 mm din grosime, în timp ce Cor-Ten numai 30–75 mm. Majoritateaeste pierdutã în primii 2 ani, dupãcare procesul de coroziune se opreºte.Condiþia este uscarea elementelor dela suprafaþã, astfel încât el sã nu seafle tot timpul în starea de umezealã.

Datoritã fenomenului de coroziune,oþelul Cor-Ten va lua o culoare carac-teristicã ce se schimbã în timp, de laroºu-brun spre roºu-purpuriu (înfuncþie de condiþiile atmosferice).

CERINÞE ÎÎN CCONSTRUCÞIIOþelul tip Cor-Ten poate fi utilizat

la producerea casetelor sau apanourilor de faþadã. În acest caz sefoloseºte un material cu grosimea 0,5 mm.Þinând cont de desfãºurarea procesu-lui de coroziune în primii 2 ani ºi deposibilitatea spãlãrii suprafeþelor ºi acurgerii ruginii, este necesarã mon-tarea unor accesorii care sã conducãapa de ploaie de pe faþadã. În acelaºitimp cu oþelul Cor-Ten, pot fi folositemateriale de pe care se poate înde-pãrta cu uºurinþã rugina rezultatã pesuprafaþã în urma umezelii: aluminiuanodic, oþel inoxidabil, neopren, plãciceramice, sticlã.

Folosirea betonului, aoþelului neacoperit, þiglei,pietrei ºi a lemnului suntproblematice. O mareatenþie trebuie acordatãetanºãrii, deoarece unelemateriale de etanºare potabsorbi apa ºi pot provocala rândul lor coroziune lacontactul cu oþelul Cor-Ten.Este important, de aseme-nea, ca desfãºurarea pro-cesului de coroziune sãfie concomitentã pentruîntreg ansamblul de mate-riale, pentru ca sã nuaparã diferenþe de culoareîntre elemente. De aceea,suprafeþele înclinate tre-buie sã respecte toateacelaºi unghi. De preferateste sã se utilizeze oþelulCor-Ten la pereþii verticali.

Din aceleaºi cauze,elementele care urmeazãsã fie montate trebuiedepozitate în condiþiiidentice ºi în acelaºi loc ºiaºezate în aceeaºi direcþie.

În timpul montajului se folosesc uneltecurate, deoarece orice murdãrie poateafecta culoarea faþadei. Pãrþile de josale panourilor nu trebuie sã atingãpãmântul, de aceea ele trebuie mon-tate la o anume înãlþime.

Oþelul Cor-Ten este un material cusuprafaþã matã, fãrã reflexia carac-teristicã altor tipuri de materialeoþelite. Este un produs ieftin – înciuda costurilor ceva mai ridicate alematerialelor pe care le înglobeazã.Economii importante se obþin ºi întimpul exploatãrii, având în vedere cãpãstrarea curatã a faþadei nu necesitãdecât spãlarea geamurilor.

Acest tip de oþel este ºi ecologicputând fi reciclat, iar în urma procesuluide reciclare nu rezultã substanþe nocivepentru mediul înconjurãtor, deoarecedin compoziþia lui lipsesc aditivii devopsire ºi alþi compuºi chimici.

OOþþeelluull CCoorr--TTeenn eessttee uunn mmaatteerriiaall iinntteerreessaanntt ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aarrhhiitteeccttoonniicc,, ddaarr,, îînn aacceellaaººiittiimmpp,, ddeessttuull ddee ccoonnttrroovveerrssaatt.. NNuu eessttee ffoolloossiitt ppeessttee ttoott,, îînnssãã ccllããddiirriillee uunnddee aa ffoosstt uuttiilliizzaatt ssuunnttccoonnssiiddeerraattee rreepprreezzeennttaattiivvee,, ffiiiinndd ccrreeaaþþiiii aallee uunnoorr aarrhhiitteeccþþii ffooaarrttee ccuunnoossccuuþþii..


FOLOSIREA OOÞELULUI Un exemplu de folosire a oþelului

Cor-Ten este clãdirea de birouri BalticSea Tower din Helsinki, alcãtuitã din16 etaje plus alte trei aripi cu câtecinci etaje.

Faþada este dublã (aºa-numita„double skin“) din oþel Cor-Ten ºi sticlã.Elementele faþadei expuse la condiþiileexterioare sunt realizate din oþel de 1,5 mm,iar elementele ascunse, neexpuse, dinoþel de grosime 1 mm. În total, s-au folosit4.000 de metri pãtraþi pentru întreagafaþadã.

Deoarece o mare parte din tablade elevaþie se aflã sub sticlã ºi nu esteexpusã condiþiilor atmosferice, aapãrut problema multor variaþii deculoare între pãrþile construcþiei.Ca acest lucru sã nu se întâmple, oparte a oþelului a fost supus proce-sului de coroziune – aºa-numitul procesde prepatinare – încã din fabricaþie.Pe ºantier au fost aduse, prin urmare,materiale cu acelaºi colorit, cu osuprafaþã acoperitã deja cu o puternicãpatinã de oxid. Culoarea ruginie estedatã ºi de faptul cã în apropiere seaflã o fabricã de dale pentru drumuriºi ziduri.

Clãdirea din Helsinki pe care amprezentat-o în acest articol este con-struitã cu materiale ºi subansamblurifabricate de firma Ruukki.

Asemenea materiale pentru placa-rea faþadelor, realizate din oþel Cor-Ten,se aflã de puþin timp ºi la dispoziþiaproiectanþilor ºi constructorilorromâni, sunt importate din þara deorigine – Finlanda – ºi distribuite lanoi de SC Ruukki România.

DDeettaalliiii ssuupplliimmeennttaarree llaa::Ruukki România

Mãdãlina Hagiescu,Project Manager Facades

Tel.: 021/318.94.77, 021/223.94.77Mobil: 0724.238.792

E-mail: [email protected]


Echipamentele de cofrare DOKA SISTEMUL FRAMAX

Cofrajele sunt echipamente tehno-logice care determinã forma, dimen-siunile ºi aspectul elementelorstructurale din beton armat, pe toatãdurata procesului de întãrire a aces-tuia, pânã la atingerea rezistenþeinecesare pentru decofrare.

Caracterul acestor echipamentetehnologice este acela de construcþiespecificã, auxiliarã ºi de tip provizoriuîn structura care urmeazã a fi realizatã.

Ponderea cofrajelor reprezintã circa30%-60% din costul lucrãrilor din betonarmat, fapt care justificã ideea folosiriiunor sisteme de cofraje cât mai perfor-mante ºi care sã confere calitate, fiabili-tate, productivitate ºi siguranþã la un preþde achiziþie/închiriere cât mai scãzut.

FFrraammaaxx este un sistem de cofrarecare asigurã premisele realizãrii uneistructuri de calitate cu costuri reduse,la o vitezã de execuþie mãritã, com-parativ cu sistemele tradiþionale.

Sistemul de cofraje cu rama meta-licã de tip FFrraammaaxx este un sistemmultifuncþional ºi productiv de panourimari, caracterizat de capacitatea por-tantã mare 60 ÷ 80 kN/m² ºi de posi-bilitatea realizãrii unor suprafeþecofrate mari în condiþii deosebite decalitate, stabilitate ºi siguranþã. Acestsistem este completat de o gamã deaccesorii cu elemente de îmbinare,închidere ºi rigidizare dedicate, precumºi de elemente eficiente de protecþie amuncii.

Sistemul FFrraammaaxx înglobeazã soluþiitehnice de cel mai înalt nivel, alecãrui componente sunt realizate încondiþii industriale deosebite decalitate. Rezultatul este un sistem decofrare care permite montaje rapideºi de mare acurateþe ºi, în consecinþã,lucrãri de betonare calitative ºi demare productivitate cu efectebenefice asupra costurilor de realizare.

Concepþia modularã a panourilorsistemului FFrraammaaxx este realizatã înpas de 15 cm cu lãþimi de panou de30, 45, (55*), 60, 90, 135, 240 cm ºiînãlþimi de 135, 270 ºi 330 cm. Astfel,cu un numãr relativ mic de tipodi-mensiuni se realizeazã acoperireaoricãrei geometrii în plan.

Pentru realizarea structurilor mariºi de geometrie relativ simplã, sis-temul FFrraammaaxx propune utilizareapanourilor de mare suprafaþã de tip240 x 270 m ºi 270 x 330 m, care seasigurã cu un minim de elemente deancorare – legãturã, raportate lasuprafaþa de cofraj realizatã.

Flexibilitatea sistemului estemãritã de posibilitatea utilizãriipanourilor de cofraj atât în poziþieverticalã (în picioare), cât ºi culcate,fapt ce poate permite realizarea deelemente structurale de la înãlþimimici de tip fundaþie pânã la elementestructurale de mari dimensiuni ºiînãlþimi – de exemplu, diafragme labazinele staþiilor de epurare.

Cu acest sistem se pot realizadiverse geometrii ale elementelorstructurale pornind de la elementesimple plane, pânã la elementeunghiulare obtuze sau ascuþite,poligonale sau chiar circulare, care serealizeazã cu ajutorul colþurilor vari-abile sau al tablelor de curburã.

O menþiune specialã trebuiefãcutã pentru panourile universalecare au rolul unui adevãrat jolly-jokerîn structura sistemului, asigurândrealizarea a cel puþin trei funcþiuniindispensabile oricãrui sistem decofrare profesional. Ele permitrealizarea de cofraje pentru stâlpi dela secþiunea de 25 x 25 m pânã la105 x 105 cm, realizarea de închideripânã la grosimi de zid de 80 cm ºiasigurarea petrecerilor de cofraj de laun element structural existent lacofrajul elementului structural ceurmeazã a fi realizat etc.

Uzual, prinderile între panouri serealizeazã prin intermediul cleºtilor

UUnnuull ddiinnttrree cceeii mmaaii mmaarrii pprroodduuccããttoorrii ddee ccooffrraajjee ppee ppllaann mmoonnddiiaall eessttee ffiirrmmaa aauussttrriiaaccãã DDOOKKAA,, rreepprreezzeennttaattãã îînn þþaarraannooaassttrrãã pprriinn ffiilliiaallaa ssaa DDOOKKAA RROOMMÂÂNNIIAA TTEEHHNNIICCAA CCOOFFRRAAJJEELLOORR SS..RR..LL..

CCiittiittoorruull aavviizzaatt vvaa ggããssii îînn aacceesstt aarrttiiccooll iinnffoorrmmaaþþiiii ddeesspprree ssiisstteemmeellee ddee ccooffrraarree ppeennttrruu eelleemmeenntteellee vveerrttiiccaalleeddee ssttrruuccttuurrãã:: ffuunnddaaþþiiii,, ddiiaaffrraaggmmee,, ssttââllppii,, ppeerreeþþii cciirrccuullaarrii eettcc..



rapizi cu panã, iar în cazul în caresunt necesare completãri din lemn,prinderile se realizeazã cu cleºti mul-tifuncþionali care asigurã închidereapentru rosturi de 20-30 cm. Acesteprinderi rapide de tip DOKA sunteconomice, fiabile ºi robuste.

Un avantaj suplimentar oferit desoluþia FFrraammaaxx este sistemul de gãuride ancorare al panourilor, care per-mite realizarea de pereþi cu feþe încli-nate de maximum 40 pentru o faþãînclinatã ºi de maximum 4,50 cândambele feþe sunt înclinate.

Ancorarea între panouri se reali-zeazã prin intermediul tijelor de anco-rare de 15 mm diametru, situaþie încare presiunea admisibilã pe panourieste de 60 kN/m². În cazul utilizãriisistemului cu tije de ancorare de 20 mm,presiunea admisibilã pe panouri poatecreºte pânã la 80 kN/m².

De asemenea, sistemul FFrraammaaxx cupanouri universale permite realizareafacilã a stâlpilor în sistem de prindereîn moriºcã cu buloane universale,pentru presiuni de pânã la 90 kN/m2.

Stabilitatea ºi poziþia ansambluluide cofraj pe timpul montajului, cât ºipe timpul betonãrii sunt asigurate deo gamã complexã de ºpraiþuri careacoperã înãlþimi de cofraj de la 2,70 mpânã la 14,00 m. O datã cu montareaºpraiþurilor pe panourile de cofraj serealizeazã un sistem stabil ºi nede-formabil care asigurã condiþii deose-bite de siguranþã în exploatare.

Securitatea muncii în condiþiile delucru la înãlþime este asiguratã prinataºarea la panouri le de cofraj

a platformelor de lucru de tip U sauO ori a consolelor universale debetonare, care suportã o sarcinãadmisibilã de pânã la 150 kg/m2.Accesul la diversele paliere delucru de pe suprafaþa cofrajelor deînãlþime mare se realizeazã printr-unsistem integrat de scãri de acces mon-tate facil pe panourile de cofraj.

Acest sistem este indicat pentrutoate proiectele unde suprafeþele decofrat sunt mari, astfel încât posibili-tatea de realizare a modulelor decofrare cu suprafeþe de pânã la 30 m²,montate cu macaraua, recomandãacest sistem ca fiind o soluþie optimãºi economicã.

Pentru realizarea diverselor situ-aþii ce pot fi întâlnite în practicaºantierului, sistemul FFrraammaaxx a fostproiectat astfel încât sã poatã fifolosit în combinaþie cu celelalteechipamente furnizate de firma DOKA.

De exemplu, pentru executarea pereþilorunilaterali, panourile FFrraammaaxx se utili-zeazã în combinaþie cu sistemul deferme de sprijinire Variabil sau F, reali-zând cofraje pentru pereþi unilateralicu înãlþimi de la 1,35 m pânã la 8,10 m.

Pentru realizarea structurilor cuînãlþimi mari, de asemenea, se poatefolosi sistemul FFrraammaaxx în combinaþiecu sistemul cãþãrãtor de tip K, F sau MF.

Utilizarea sistemului de cofraj FFrraammaaxxeste optimizatã prin aplicarea softuluispecializat Tipos care permite proiec-tarea panotajului ºi calculul nece-sarului de materiale pentru orice tipde structurã

Experienþa a dovedit cã montajul ºiexploatarea sistemului se realizeazã,optim ºi sigur, într-un timp relativscurt, dacã vor fi utilizate în conformi-tate cu instrucþiunile de folosire pusela dispoziþie de producãtor. Indiferentde performanþele deosebite ale unuisistem, utilizarea neconformã cuinstrucþiunile producãtorului poateduce la neconcordanþe sau chiar lacompromiterea elementelor structurale.

Consecventã în politica de a promovaechipamente care sã înglobeze ultimelenoutãþi din punct de vedere tehnologic,firma DOKA propune o nouã placãcofrantã care va echipa sistemul FFrraammaaxx- sistemul FFRRAAMMAAXX--XXLLIIFFEE - ce va fiprezentat într-o ediþie viitoare împreunãcu alte sisteme de cofrare oferite defirma DOKA.



Utilizarea superplastifianþilorîn tehnologia betonului

ddrr.. iinngg.. IIoonn IIOONNEESSCCUU –– AADDSSTTBB BBuuccuurreeººttii

UTILIZAREA AADITIVILORLA PPREPARAREA PPASTELORªI BBETOANELOR CCU CCIMENT

Dupã cum este cunoscut, parti-culele de ciment Portland posedã unnumãr important de sarcini pozitive ºinegative pe suprafaþã ºi au tendinþade a se aglomera (flocula) în jurulgranulelor mai mari sau între ele, înprezenþa unui lichid polar.

La prepararea betonului, tendinþade aglomerare a particulelor deciment este suficient de mare, încâtacþiunea mecanicã de rostogolire ºifrecare exercitatã de paletele mala-xorului sã nu fie suficientã pentru dis-persarea granulelor de ciment. Întreparticulele de ciment aglomerate estereþinutã o anumitã cantitate de apã depreparare suplimentarã (ffiigg.. 11), carenu este disponibilã pentru lubrifiereaamestecului. În consecinþã, pentruobþinerea unui amestec de betonlucrabil este necesarã o cantitate maimare de apã de preparare. Adaosulacestei cantitãþi de apã suplimentarãpentru asigurarea lucrabilitãþiibetonului are efecte nedorite:creºterea porozitãþii, a permeabi-litãþii, a contracþiilor ºi reducerearezistenþei betonului.

Pentru a contracara efectelenedorite ale aglomerãrii particulelorde ciment, s-au studiat ºi folosit îndecursul timpului ca aditivi laprepararea betoanelor, substanþe

organice ºi anorganice, care sãîndeplineascã rolul de dispersanþi.Cei mai utilizaþi aditivi au fost ligno-sulfonaþii de calciu, amoniu sausodiu, obþinuþi ca subproduse înindustria hârtiei ºi celulozei (ffiigg.. 22).Lignosulfonaþii au însã tendinþa de aforma în amestec cu cimentul sfere demicrogel. Rezultã o acoperire punc-tualã a particulelor de ciment, o dis-persie limitatã, având un rol delubrif iant redus al acestora ºi,

BBeettoonnuull ssiimmpplluu,, aarrmmaatt ººii pprreeccoommpprriimmaatt,, ssuubb ddiiffeerriittee vvaarriiaannttee tteehhnnoollooggiiccee ººii ssttrruuccttuurraallee ccuunnoossccuuttee,, rreepprreezziinnttãã aassttããzziimmaatteerriiaalluull ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ccuu cceeaa mmaaii aammppllãã uuttiilliizzaarree..

SSttuuddiiiillee ººii pprrooggnnoozzeellee eellaabboorraattee îînn ddiiffeerriittee þþããrrii aarraattãã ccãã,, ddaattoorriittãã pprrooggrreessuulluuii îînnrreeggiissttrraatt ddee iinnggiinneerriiaa bbeettoonnuulluuii îînnuullttiimmiiii 2200--3300 ddee aannii,, ss--aa aassiigguurraatt ddeezzvvoollttaarreeaa aaccttuuaallãã ººii îînn ppeerrssppeeccttiivvaa pprriimmeelloorr ddeecceenniiii aallee sseeccoolluulluuii aall XXXXII--lleeaa,, cceeeeaaccee vvaa ppeerrmmiittee îînn ccoonnttiinnuuaarree,, ccrreeaarreeaa ddee nnooii ttiippuurrii ddee bbeettooaannee,, ccrreeººtteerreeaa ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr tteehhnniiccee ººii eeccoonnoommiiccee aalleessttrruuccttuurriilloorr ddiinn bbeettoonn ººii ccoonnssoolliiddaarreeaa rroolluulluuii bbeettoonnuulluuii ccaa pprriinncciippaall mmaatteerriiaall ddee ccoonnssttrruuccþþiiii..

FFiigg.. 11:: AAgglloommeerraarreeaa ggrraannuulleelloorrddee cciimmeenntt îînn aappãã

FFiigg.. 22:: RReepprreezzeennttaarreeaa sscchheemmaattiiccãã aa uunneeii mmoolleeccuullee ddee lliiggnnoossuullffoonnaatt,, dduuppãã RRIIXXOOMM

FFiigg.. 33:: MMoodduull ddee aaccþþiiuunnee aall uunneeii mmoolleeccuullee ddee ssuuppeerrppllaassttiiffiiaanntt,, dduuppãã KKrreeiijjggeerr


prin urmare, la lucrabilitate egalã abetonului, o reducere a cantitãþii deapã de preparare cu 5%-9% la dozajeuzuale de aditivi (de 0,15% - 0,30%substanþã uscatã). Aceºti aditivi aureprezentat un progres important întehnologia betonului în anii ’40-’50 ºisunt produºi ºi utilizaþi ºi în prezent(sub diverse denumiri comerciale) laprepararea betoanelor de claseleC12/16 - C30/37, datoritã obiºnuinþeipersonalului din execuþie ºi costuluirelativ redus.

Ca urmare a necesitãþii de creºterea performanþelor ºi de îmbunãtãþire atehnologiei betoanelor, au fost cerce-taþi ºi produºi începând cu anii ‘60, înJaponia, superplastifianþii pe bazã denaftalinã-formaldehidã sulfonatã, NFS.În anii ‘70, aceºtia au început sã sefoloseascã în întreaga lume. Ulterior,s-au produs ºi alte tipuri de superplas-tifianþi dintre care îi menþionãm pe ceidin grupa melaminã-formaldehidãsulfonatã – MFS. În ultimii 10 ani, auapãrut superplastifianþi pe bazã depolimeri ºi copolimeri acrilici, notaþiprescurtat P.A. Superplastifianþii pebazã de NFS ºi MFS, datoritã formeiliniare (de panglicã) a moleculelor(ffiigg.. 33), asigurã anrobajul complet alparticulelor de ciment din pastã saubeton, creând în jurul acestora unfilm lubrifiant. Rezultã urmãtoareleefecte pozitive: o mare dispersie, înparalel cu o anumitã regrupare a par-ticulelor (reducerea spaþiilor interpar-ticule) – ffiigg.. 44, precum ºi o sporiresubstanþialã a mobilitãþii pastelor deciment ºi a betoanelor, fenomenexprimat la scarã mare printr-ocreºtere importantã a lucrabilitãþiibetonului cu superplastifianþi, com-parativ cu betonul-martor (ffiigg.. 55).

Cercetãrile efectuate pe betoaneîn þarã aratã cã prin utilizarea celortrei tipuri de superplastifianþi pot fiavute în vedere 3 variante tehnolo-gice în ceea ce priveºte betonul proaspãt:

• o creºtere sensibilã a lucrabi-litãþii betonului în raport cu betonulmartor, de exemplu de la o tasare

de 6-8 cm la 18-22 cm, ffiigg.. 55 ((11)), cupãstrarea caracteristicilor aproximativegale, pentru betonul întãrit;

• o creºtere limitatã a lucrabi-litãþii, cu reducerea parþialã a apei depreparare ºi creºterea rezistenþelor, agradului de compactare ºi a imper-meabilitãþii betonului, ffiigg.. 55 ((22)).

• la lucrabilitate egalã cu martorulºi reducerea apei de preparare cu18%-30%-32%, în funcþie de tipul ºide caracteristicile superplastifiantuluiºi ale betonului martor, cu asigurareacreºterii sensibile a proprietãþilorbetonului (rezistenþe, gelivitate,impermeabilitate etc.), la dozaj egalde ciment, ffiigg.. 55 ((33))..

Pe baza celor 3 variante princi-pale, pot fi concepute numeroasesubvariante, în funcþie de condiþiileconcrete de utilizare a superplastifi-anþilor. Important este ca, în practicã,sã nu se uite cã superplastifianþii nusunt simple adaosuri care pot fi intro-duse în malaxor oricum, ci trebuiegânditã o anumitã tehnologie depreparare, transport ºi punere înoperã a betonului. Nu trebuie uitat cãexistã diferenþe între superplastifianþi(ºi aceste diferenþe se manifestã ºiîntre substanþe aparþinând aceleiaºigrupe de produse, de tipul MFS, NFSsau P.A.) – ffiigg.. 66. Astfel, folosireafiecãrui produs trebuie analizatã încondiþiile concrete de utilizare.Exemplu (din ffiigg.. 66): o reducere acantitãþii de apã de preparare lalucrabilitate egalã cu 20% a fostobþinutã folosind 0,30% aditivi PA,0,40% NFS sau aproximativ 0,54%MFS, însã trebuie avute în vederetoate elementele tehnico-economicepentru a putea sã convingem într-oanumitã situaþie concretã cã un aditiveste cel mai indicat.

Revenind asupra datelor din ffiigg.. 55,suntem obligaþi sã reflectãm asupracompoziþiei betonului în cele 3 vari-ante posibile ºi sã ajungem la con-cluzia cã, dacã betonul din varianta 1nu are suficient fin în compoziþie, vasegrega la transport ºi punerea

FFiigg.. 44:: SSttrruuccttuurraa ppaasstteelloorr ddee cciimmeenntt

FFiigg.. 55:: IInnfflluueennþþaa NNFFSS aassuupprraa lluuccrraabbiilliittããþþiiiibbeettoonnuulluuii ccuu 332200 kkgg//mm33 cciimmeenntt IIII//AA--SS 3322,,55

FFiigg.. 66:: CCaannttiittaatteeaa ddee aappãã rreedduussãã îînnccaazzuull uunnuuii bbeettoonn ccuu 335500 kkgg//mm33 CCEEMMIIII//AA--SS 3322,,55 ººii ttaassaarree ddee LL44//LL55 ((1177±±11 ccmm)),,îînn ffuunnccþþiiee ddee ttiippuull ººii ddoozzaajjuull ddee ssuuppeerr--ppllaassttiiffiiaanntt

FFiigg.. 77:: VVaarriiaaþþiiaa rreezziisstteennþþeelloorr bbeettoonnuulluuiiccuu 332200 kkgg//mm33 cciimmeenntt IIII//AA--SS 3322,,55

11 –– mmoorrttaarr ttaassaarree 66 ccmm;;22 –– AA//CC eeggaall,, ttaassaarree 77,,33 ccmm;;33 –– lluuccrraabbiilliittaattee eeggaallãã,, ttaassaarree 88 ccmm,,

NNFFSS == 00,,5500 %%;;44 –– lluuccrraabbiilliittaattee îîmmbbuunnããttããþþiittãã,, ttaassaarree 99 ccmm;;

PPAA == 00,,2288 %%

tasa

rea

cm

cm

%



în operã, cu toate consecinþele nedoritece decurg din aceasta. De aceea tre-buie atenþie la ce se întâmplã în vari-antele 1, 2 ºi 3, dacã nu s-au luatmãsuri la proiectarea compoziþiilor.Asta pentru cã risipa inutilã nu poatefi motivatã nici tehnic ºi, mai ales,nici economic!

Modul de dozare a superplastifi-anþilor, în apa de preparare sau sepa-rat, dupã circa 1 minut de malaxare laumed (deºi în acest domeniu existãpãreri contradictorii), datele noastreprivind încercãri pe betoane cuciment I 42,5 ºi II/A-S 32,5 ºi raportA/C = 0,49-0,51 indicã urmãtoarele:

lucrabilitatea este influenþatã detipul cimentului, tipul ºi adaosul desulfat de calciu folosit la mãcinarepentru reglarea prizei cimentului,conþinutul în alcalii, tipul adaosurilorfolosite la mãcinare, fineþea demãcinare a cimentului etc.;

pentru aditivii pe bazã de NFS ºiMFS, este important ºi momentulintroducerii acestora în malaxor, fiindindicat sã fie introduºi dupã un minutde malaxare;

aditivii de tip PA pot fi introduºiºi în apa de amestec, cel puþin încazul preparãrii betoanelor cu cimen-turi cu adaosuri la mãcinare.

De altfel, experienþa noastrã depeste 20 de ani de folosire a aditivilorde tip NFS ºi MFS aratã cã, în cazulcimenturilor cu adaosuri, fenomenul

incompatibilitãþii superplastifiantuluicu cimentul se întâlneºte destulde rar. În schimb, în cazul cimen-turilor unitare de tipul I 42,5; I 52,acest fenomen este frecvent, în prin-cipal în cazul cimenturilor ce conþinC3A în proporþie >8-10% ºi, deci,compatibilitatea ciment-superplastifianttrebuie verificatã la fiecare lot deciment aprovizionat ºi adoptatemãsurile ce se impun.

În ffiigg.. 77 sunt prezentate caracteris-ticile unor betoane de uz curentpreparate cu ciment II/A-S 32,5 ladozaj de 300 kg/m3 care confirmãcele arãtate anterior. Astfel, betonulmartor ºi cel cu plastifiant NFS ºi A/Cegal au rezistenþe corespunzãtoareclasei C12/16 ºi acelaºi beton cu A/Credus, la lucrabilitate practic egalã,preparat cu aditivi NFS ºi PA arerezistenþe corespunzãtoare claseiC20/25, cu o marjã de rezistenþãcorespunzãtoare.

În ffiigg.. 88 sunt prezentate caracte-risticile unor betoane preparate cuamestecuri de agregate de balastierãºi criblurã, ciment I 42,5, cu dozaj deciment de 470 kg/m3 ºi 30 kg/m3 filerde calcar de Vâlcea. În aceastã situ-aþie, martorii preparaþi fãrã aditivi(tasare = 8,5 cm) au rezistenþe de57-59 N/mm2. Betoanele preparatecu aditivi NFS ºi PA au rezistenþe de87,1 ºi 91,2 N/mm2. Adicã, de labetoane de clasa C40/50 s-a ajuns

la clasa C60/75, deci un spor derezistenþã de peste 30 N/mm2 ºi omarjã de rezistenþã corespunzãtoarecondiþiilor de execuþie.

Concluziile se impun de la sine ºisunt, în general, cunoscute. Astfel,dinvvaarriiaannttaa 22 ffiigg.. 55, rezultã cã, prin uti-lizarea superplastifianþilor ºi lucrândla lucrabilitatea L4, am putea reducedozajele de ciment, prevãzute denormative conform ttaabbeelluulluuii 11.

Reducerile de dozaj sunt foarteimportante, ºi anume de 60-100kg/m2

ciment, însã mai trebuie avute învedere ºi alte elemente importante,precum: îmbunãtãþirea condiþiilor demuncã, creºterea performanþelorbetonului sub aspectul compactitãþii,rezistenþelor ºi al impermeabilitãþii,posibilitatea realizãrii betoanelor declasa C30/37 cu cimenturi de tipul IIA-S 32,5 mai economice etc.

CONCLUZIIEste foarte important, atât în cazul

betoanelor utilizate curent de claseleC12/25 – C30/37, cât ºi al betoanelorde medie ºi înaltã rezistenþã declasele C35/45 – C100/115, sã se sta-bileascã o tehnologie corectã depreparare a betoanelor ºi utilizare asuperplastifianþilor pentru a se obþineavantajele tehnologice maxime ºicreºterea performanþelor betoanelorpreparate cu superplastifianþi ºi puseîn operã.

Nr.crt

Clasabetonuluipreparat

Lucrabilitatebeton

Dozaje mediiactuale kg/m3

Dozajepropuse

Tip ciment

1 C12/15 L4 330 300y) II/B-S 32,5

2 C16/20 L4 367 300II/A-V 32,5II/A-M 32,5

3 C20/25 L4 432 330 II/A-S 32,5

4 C25/30 L4 420x) 360 II/A-S 32,5

5 C30/37z) L4 460x)400 II/A-S 32,5

370 I 42,5

TTaabbeelluull 11

yy)) ddoozzaajj pprrooppuuss ppee ccoonnssiiddeerreennttee ddee pprrootteeccþþiiee aa aarrmmããttuurriilloorr;;xx)) nnoorrmmaattiivvuull pprreevveeddee cciimmeenntt II 4422,,55..

FFiigg.. 88:: VVaarriiaaþþiiaa rreezziisstteennþþeelloorr bbeettooaanneelloorrccuu aammeesstteecc aaggrreeggaattee ddee bbaallaassttiieerrãã ººiiccrriibblluurrãã ccuu ddoozzaajj ddee 447700 kkgg//mm33 cciimmeenntt II4422,,55 pplluuss 3300 kkgg//mm33 ffiilleerr ddee VVââllcceeaa


echipamentele mult mai

complexe, pentru trans-

portul ºpanului, al deºe-

urilor de materiale

lemnoase, celulozei ºi al

gunoiului menajer sortat.

EEuurrooBBooddyy, divizia de

carosare a firmei CCeeffiinn, a

fãcut un pas înainte, con-

struind ºi lansând pe

piaþã o nouã gamã de produse:

transportoare containerizate,

echipa te cu câr l ig de r id icare

a containerului º i cu macara

hidraulicã;

transportor pentru gunoi mena-

jer sortat;

transportor pentru materiale de

construcþii.

Aceste echipamente deosebit de

complexe sunt executate graþie

colaborãrii cu firme reputate din

domeniu: producãtorul de echipa-

mente hidraulice de talie mondialã

OMFB, care a livrat circuitele ºi

acþionãrile hidraulice, producãtorul

de macarale Loglift, perla echipa-

mentelor de încãrcat ºpan etc., pre-

cum ºi producãtorul italian de cârlige

hidraulice DIMA.

Echipamentul a solicitat un grad

înalt de proiectare, necesitând calcule

de stabilitate atât în faza de încãrcare-

descãrcare, cât ºi în faza de transport.

Construcþia ºi omologarea lui au

fost urmate de autorizarea ISCIR,

necesarã atât pentru cârl igul

Piaþa româneascã de transport

pentru vehicule industriale începe sã

se orienteze, din ce în ce mai mult,

spre echipamentele specializate.

În acest domeniu, care ºi-a arãtat

tendinþele începând de anul trecut

prin solicitãri tot mai serioase pentru

echipamente de încãrcare ºi transport

buºteni, în 2005 vor fi solicitate

de ridicare, cât ºi pentru macaraua

hidraulicã.

Hook-lift-ul de încãrcare a con-

tainerelor este prevãzut cu stabilizator

hidraulic, iar comenzile sunt execu-

tate prin comandã radio.

Miºcãrile echipamentului sunt limi-

tate de senzori optici, asigurând o sta-

bilitate deosebitã vehiculului purtãtor.

La partea din spate este prevãzut

cu role de ghidare pentru container,

iar în timpul transportului containerul

este asigurat printr-un sistem hidraulic

de blocare.

Echipamentul este destinat trans-

portului de containere cu lungimea

de 7 m ºi este capabil sã transporte o

sarcinã de 24 t.

Macaraua este echipatã cu graifer

specializat pentru încãrcarea ºpanu-

lui, iar braþele de încãrcare, pentru a

preveni uzura prematurã, sunt

dublate cu HARDOX.

CCeeffiinn, prin divizia EEuurrooBBooddyy,

livreazã echipamente similare,

începând de la sarcina de transport de

3,5 t pânã la gama de 30 t, pregãtind

varianta de instalare pe camion,

remorcã, dar ºi varianta de echipare

pe semiremorcã.

În acelaºi timp, se pune la dispo-

ziþia clientului echipamentul specia-

lizat pentru încãrcarea containerelor

pentru deºeuri menajere.

EEuurrooBBooddyy vã stã la dispoziþie pentru

construcþia ºi livrarea întregii game de

echipamente hidraulice pe care le

construieºte în acest moment, atât

în sediul din Bucureºti, cât ºi în locaþiile

din Timiºoara, Cluj, Piteºti, Ploieºti ºi

Galaþi.


BBPP –– ppuullvveerriizzaattooaarree ddee bbeettoonn ddee mmaarree ccaappaacciittaattee"Minifabrici" de reciclare

Toate pulverizatoarele BP sunt proiectate pentru apli-caþii extrem de dificile, de duratã ºi mare productivitate.

Atât falca fixã, cât ºi cea mobilã sunt optimizate FEMpentru a face faþã pânã ºi celor mai mari presiuni (forþe) ºioperaþii continue, extrem de solicitante. Cinematica cilin-drului ºi cea a cleºtelui pulverizatorului permit ca forþa dezdrobire sã creascã iniþial, pentru ca apoi sã rãmânã con-stantã, ceea ce nu se întâmplã în cazul altor pulveriza-toare. Aceastã curbã caracteristicã este justificatã,deoarece dinþii zdrobitori trebuie mai întâi sã sape înmaterial ºi sã-l disloce, însã forþa cea mai mare este nece-sarã abia în momentul în care materialul este fixat întrefãlci ºi zdrobirea poate începe. Întrucât toate elementelesupuse uzurii pot fi fie înlocuite, fie reascuþite, costurilepentru service ºi reparaþii se menþin la un nivel scãzut.

Caracteristici:deschidere largã a fãlcii, pentru dimensiuni mari de

material;supapã de control a vitezei care asigurã timpi

scurþi/ciclu;curbã caracteristicã optimã, care asigurã mari rezerve

de putere;lame, dinþi, plãci ºi plãci de uzurã uºor de înlocuit, ceea ce

duce la creºterea timpului de utilizare ºi scãderea costurilor

de utilizare (plãci ºi papuciînlocuibili, începând cumodelul BP 2300);

plãcile ºi papuciisupuºi uzurii pot fi reas-cuþiþi, pentru a li se mãriciclul de utilizare;

rotirea hidraulicã(opþionalã) permite o pozi-þionare rapidã ºi precisãîn orice situaþie;

protecþie puternicãa tijei pistonului.

Utilizãri:demolãri de clãdiri

de micã/medie anvergurã,elemente de beton uºorarmat;

a doua mãrunþire a elementelor din beton;separarea betonului de armãturi.

DDPP –– ppuullvveerriizzaattooaarreellee ppeennttrruu ddeemmoollaarreeCu adevãrat complete

DP – pulverizatoarele pentru demolare sunt completareaidealã pentru tãietoarele de beton ºi pulverizatoare.

DDeezzvvoollttaarreeaa,, îînn uullttiimmiiii aannii,, aa mmaaººiinniilloorr ººii eecchhiippaammeenntteelloorr ssppeecciiaalliizzaattee aa ttrraannssffoorrmmaatt ddeemmoollaarreeaa mmeeccaanniizzaattãã îînnttrr--uunnpprroocceess pprreecciiss,, rreennttaabbiill ººii rraappiidd..

AAccoolloo uunnddee aannttrreepprreennoorriiii aauu nneevvooiiee ssãã rreedduuccãã zzggoommoottuull ººii vviibbrraaþþiiiillee îînn ttiimmppuull ddeemmoollããrriiii,, ssãã aassiigguurree oo mmaarree pprree--cciizziiee îînn ddeemmoollaarreeaa sseelleeccttiivvãã ººii eevvaaccuuaarreeaa mmaatteerriiaalleelloorr rreezzuullttaattee ssaauu aauu ddee--aa ffaaccee ccuu bbeettoonn,, aarrmmããttuurrii ººii cchhiiaarr ggrriinnzzii ddeeooþþeell îînn ccaaddrruull aacceelluuiiaaººii pprroocceess,, ffooaarrffeecceellee hhiiddrraauulliiccee,, ppuullvveerriizzaattooaarreellee,, mmuullttii--ggrraapppplleerreellee ººii ttããiieettooaarreellee ddee ddeeººeeuurrii ––eecchhiippaammeennttee ppeennttrruu ddeemmoollaarree ssiilleennþþiiooaassãã –– ooffeerrãã ssoolluuþþiiaa..

DDiinn ccaauuzzaa ccrreeººtteerriiii ccoossttuurriilloorr ppeennttrruu tteerreennuurriillee ooccuuppaattee,, rreecciiccllaarreeaa mmaatteerriiaalleelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii aa ddeevveenniitt oo aaffaacceerreepprrooffiittaabbiillãã.. UUttiillaajjeellee ppeennttrruu ddeemmoollaarree ssiilleennþþiiooaassãã ppoott ffii ffoolloossiittee,, ddee aasseemmeenneeaa,, ppeennttrruu aa mmããrruunnþþii ººii sseeppaarraa bbeettoonnuull,,aarrmmããttuurriillee ººii ppeennttrruu aa ttããiiaa ooþþeelluull îînn bbuuccããþþii ddee ddiimmeennssiiuunnii ppoottrriivviittee ppeennttrruu îînnccããrrccaarreeaa ccuuppttooaarreelloorr..

ÎÎnn pplluuss,, aaccþþiioonnaarreeaa ccuu vviibbrraaþþiiii rreedduussee aa aacceessttoorr uuttiillaajjee mmiiccººoorreeaazzãã tteennssiiuunneeaa nnuu ddooaarr llaa bbrraaþþee ººii ppllaattffoorrmmee,, ddaarr ººii llaanniivveelluull mmaanniippuullaannþþiilloorr ((ooppeerraattoorriilloorr)),, îîmmbbuunnããttããþþiinndd sseemmnniiffiiccaattiivv pprroodduuccttiivviittaatteeaa lloorr ººii ccaappaacciittaatteeaa ddee ccoonncceennttrraarree ppeedduurraattee mmaaii lluunnggii..

AATTLLAASS CCOOPPCCOO ººii--aa eexxttiinnss ssiisstteemmaattiicc ggaammaa ddee pprroodduussee,, ppeennttrruu aa ffuurrnniizzaa ffooaarrffeeccee hhiiddrraauulliiccee,, ppuullvveerriizzaattooaarree,, mmuullttii--ggrraapppplleerree ººii ttããiieettooaarree ddee ddeeººeeuurrii ddiinn ttooaattee ccllaasseellee ddee mmããrriimmee ººii ppeerrffoorrmmaannþþãã..

...vã oferãEchipamentele pentru demolare silenþioasã

de la ATLAS COPCO (II)


Design-ul compact face din acest pulverizator utilajulideal pentru demolarea primarã a structurilor din beton dela uºor pânã la mediu, armate cu rezistenþã micã/medie;în acelaºi timp, proiectarea cu falca dreaptã ºi plãci inte-rioare pentru tãierea armãturilor deschide perspectivepentru o gamã largã de aplicaþii adiþionale, ca de exemplumãrunþirea secundarã ºi separarea betonului de armãturi.

Dotarea standard cu rotire hidraulicã garanteazã omanipulare excelentã în orice situaþie.

Caracteristici:design compact, fãlci drepte;un bun raport performanþe – greutate;capacitate de rotire hidraulicã la 3600, care permite

rotiri nelimitate, pentru o poziþionare rapidã ºi pre-cisã în orice situaþie;

supapa de control avitezei asigurã timpiscurþi/ ciclu;

lame înlocuibile;design robust al

tuturor componentelor.Utilizãri:

demolarea iniþialã astructurilor uºoare pânãla medii, din betonuºor/mediu armat;

mãrunþirea secun-darã a elementelor dinbeton;

separarea betonuluide armãturi.

MMGG –– mmuullttiiggrraapppplleerreeSeria de utilaje pentru demolare silenþioasã de la Atlas

Copco este încununatã de cãtre MG – multigrapplere,disponibile în douã modele de baza (MG 1200 ºiMG 2200), fiecare cu câte douã dimensiuni pentru dinþi(D ºi L). Design-ul robust face din acestea utilajele idealeatât pentru sortarea ºi ridicarea molozului ºi dãrâmã-turilor, pentru care modelele cu cupã largã, de marecapacitate, sunt ideale, cât ºi pentru demolãrile de micãanvergurã (zidãrie, structuri din lemn), unde cupele miciºi mai compacte sunt în elementul lor. Capacitatea stan-dard de rotire hidraulicã permite ca multigrapplerele sã fiepoziþionate cu acurateþe, ceea ce mãreºte viteza .

Caracteristici:rotire hidraulicã la 3600;doi cilindri hidraulici pentru forþe mari de

închidere (strângere);cupã dinþatã ºi

pãrþile expuse uzuriisunt realizate din oþel-carbon;

protecþie optimã acilindrilor hidraulici ºi acelorlalte componente;

capacitate mare acupei dinþate;

lame înlocuibile ºireversibile.

Utilizãri:demolare (zidãrie,

structuri din lemn); areºi încãrcare.


Excavatoarele KOMATSU – lideri absoluþi

Ce aduce sseerriiaa 77 de excavatoare hidraulice pe ºenileKKOOMMAATTSSUU?

cea mai bunã productivitate de pe piaþa de excavatoare;consum mai scãzut de combustibil;întreþinere uºoarã ºi o mai buna accesibilitate;confort sporit al operatorului;nivel de zgomot redus;intervale mari de întreþinere (la 500 h de lucru efectiv)

care duc la economii substanþiale.

Ce „„ddeettaalliiii”” pun pe primul loc excavatoareleKKOOMMAATTSSUU?

* EEMMMMSS ((SSiisstteemm ddee mmoonniittoorriizzaarree ººii mmaannaaggeemmeenntt aalleecchhiippaammeennttuulluuii))

EMMS-ul este un sistem foarte sofisticat care contro-leazã ºi monitorizeazã toate funcþiile excavatorului.Interfaþa este extrem de prietenoasã ºi asigurã opera-torului acces uºor la o listã uriaºã de funcþii ºi informaþiide operare.

Existã 4 moduri de operare care permit o flexibilitatece asigurã performanþa doritã.

De exemplu, modul „economic” seteazã echipamentulîn aºa fel încât funcþioneazã la un nivel de zgomot mairedus, totodatã reducând ºi emisiile poluante ºi, în special,consumul de combustibil. Motorul funcþioneazã la unregim de turaþie extrem de jos, echipamentul prezentând,totodatã, o productivitate deosebitã.

ÎÎnn zziiuuaa ddee aazzii,, eexxccaavvaattooaarreellee ssuunntt uuttiilliizzaattee îînnttrr--ooggaammãã llaarrggãã ddee aapplliiccaaþþiiii,, nneecceessiittâânndd uunn eeffoorrtt ddeeoosseebbiittaattââtt ddiinn ppaarrtteeaa eecchhiippaammeennttuulluuii,, ccââtt ººii ddiinn ppaarrtteeaaooppeerraattoorruulluuii ssããuu.. EExxccaavvaattooaarreellee KKOOMMAATTSSUU vviinn îînnsspprriijjiinnuull pprroopprriieettaarruulluuii îînnttrr--uunn mmoodd ddeeoosseebbiitt pprriinn ffaappttuullccãã aauu ffoosstt pprrooiieeccttaattee ººii rreeaalliizzaattee ccuu uunn ssiinngguurr ssccoopp::SSAATTIISSFFAACCÞÞIIAA UUTTIILLIIZZAATTOORRUULLUUII..

DDeeppaarrttaammeennttuull ddee cceerrcceettaarree ddee llaa KKOOMMAATTSSUU aa rreeaalliizzaattsseerriiaa 77 ddee eexxccaavvaattooaarree ccaarree îînngglloobbeeaazzãã uullttiimmeelleetteehhnnoollooggiiii îînn ddoommeenniiuu.. TTooaattee nnooiillee eecchhiippaammeennttee ssuunnttrreeaalliizzaattee îînn ssttrrâânnssãã lleeggããttuurrãã ccuu nneevvooiillee cclliieennþþiilloorr,, ttoottuullffiiiinndd îînnddrreeppttaatt îînnttrr--oo ssiinngguurrãã ddiirreeccþþiiee:: ppeerrffeeccþþiiuunnee..


**VVHHMMSS ((SS ii ss tteemm ddee mmoonnii ttoorr iizzaarree aa ssããnnããttãã þþ ii iieecchhiippaammeennttuulluuii))

VHMS-ul monitorizeazã ºi afiºeazã, prin intermediulunui display digital, mai multe funcþii ºi condiþii de lucru.Pe display apar printre altele: nivelul de ulei al motorului,nivelul lichidului de rãcire, nivelul de combustibil,presiunea uleiului, bateria etc.

Sistemul este în aºa fel conceput încât anunþã erori sauanormalitãþi în momentul incipient ºi nu dupã ceînceteazã sã mai funcþioneze ceva din cauza gravitãþiiavariei. Totodatã, operatorul este anunþat din timp cândtrebuie sã schimbe filtrele ºi uleiurile.

*CCaabbiinnaa eecchhiippaammeennttuulluuiiEste cea mai spaþioasã ºi confortabilã cabinã realizatã

pânã acum de cãtre o firmã constructoare de excavatoare.Faþã de seria 6 de la KOMATSU, seria 7 aduce un

spaþiu interior al cabinei mãrit cu 14%. Scaunuloferã o poziþie idealã de lucru, fiind extrem de con-fortabil ºi ergonomic. În plus, cabina este dotatã cuclimatizare ce permite reglarea extrem de exactã latemperatura dori tã. Concomitent , exis tã º isonorizare, totul fiind realizat pentru a asigura unconfort deosebit ºi a cere performanþe maxime dinpartea operatorului.

*SSiisstteemmuull hhiiddrraauulliiccBijuteria o reprezintã sistemul compus din 2 pompe care asi-

gurã miºcãri simultane ºi fine în timpul lucrului. SistemulHydrauMind ce gestioneazã sistemul hidraulic controleazãambele pompe pentru folosirea cea mai eficientã a puteriimotorului. Acest sistem reduce ºi pierderile hidraulice din timpuloperaþiunilor.

Cu o gamã impresionantã ce porneºte de la modelul PC 03,care este echipat cu un motor de 8,5 CP ºi o cupã de 0,02 m3,ºi care ajunge la modelul PC 8000 ce este dotat cu unmotor de 3.781 CP ºi o cupã de 35 m3, KKOOMMAATTSSUU deþinesupremaþia în rândul producãtorilor de excavatoare.

MMooddeellPPuutteerree mmoottoorr

((CCPP))

GGrreeuuttaatteeooppeerraaþþiioonnaallãã

((kkgg))

CCaappaacciittaatteeccuuppãã ((mm33))

PPCC 113300--77 8899 1133..220000 00,,8800PPCC 116600--77 111100 1177..990000 11,,0000PPCC 118800--77 111100 1199..000000 11,,0000PPCC 221100--77 114433 2211..000000 00,,4488 –– 11,,6688PPCC 223300--77 114433 2233..000000 00,,4488 –– 11,,6688PPCC 224400--77 116688 2244..000000 00,,5555 –– 11,,8899PPCC 229900--77 117799 2299..000000 00,,6655 –– 22,,1100PPCC 334400--77 224422 3344..000000 00,,6600 –– 22,,4400PPCC 445500--77 333300 4444..660000 22,,7766PPCC 660000--77 338855 5588..220000 33,,8800PPCC 775500--77 445533 7766..000000 44,,6600

PPCC 11225500--77 665500 110066..770000 55,,2200


SC LUXFAN SRL – o ofertã cu putereIMPORTATOR ÎNCÃRCÃTOARE FRONTALE – LOCUST

L-752, L-853, L-903, L-1203SSoocciieettaatteeaa LLUUXXFFAANN SSRRLL OOrraaddeeaa,, rreepprreezzeennttaannttuull aauuttoorriizzaatt aall ffiirrmmeeii WWAAYY IINNDDUUSSTTRRYY AASS ddiinn RReeppuubblliiccaa

SSlloovvaacciiaa,, pprroodduuccããttoorr ddee îînnccããrrccããttooaarree ffrroonnttaallee,, ooffeerrãã ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã ttooaattãã ggaammaa ddee îînnccããrrccããttooaarree LLOOCCUUSSTT ––LL--775522,, LL--885533,, LL--990033,, LL--11220033 ººii TTAALLEETT 3300 ((uuttiillaajj ddee ttrraaccttaatt tteehhnniiccãã aaeerrooppoorrttuuaarrãã))..

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniicceeaallee îînnccããrrccããttoorruulluuii ffrroonnttaall LL––11220033

Este un încãrcãtor universal cu ºasiu pepatru roþi, dirijat prin derapajul roþilor. Prin uti-lizarea unui sortiment larg de accesorii, poate fifolosit în toate ramurile economiei.DDaattee tteehhnniiccee::- înãlþimea încãrcãtorului 2.145 mm- lungimea încãrcãtorului cu cupã 3.745 mm- lãþimea încãrcãtorului cu cupã 2.100 mmGGrreeuuttaattee::- de exploatare 3.950 mm- de transport 3.870 mm- totalã 5.150 mmPPaarraammeettrrii ddee lluuccrruu::- portanþa nominalã 1.200 kg- punct de supraîncãrcare 2.400 kg- viteza continuã în faþã ºi spate 11km/h- volumul geometric al cupei 0,52 mc- volumul cupei supraîncãrcate 0,65 mc- forþa de rupere 29 kN- forþa de acþionare 41 kNMMoottoorruull::- tip DIESEL YANMAR 4 TNE 98

în 4 timpi, cu injecþie directã,rãcit cu lichid

- numãrul cilindrilor 4- alezaj/ridicare 98/110 mm- cilindrare 3.319 cmc- sarcina nominalã 51kW/2500 rot./min.AAccþþiioonnaarree::- tip hidrostatic- hidrogenerator de reglaj REXROTH A10 VG 45/45- hidromotor constant MCR 5 H 565- presiunea maximã de lucru 35 MpaCCoommaannddãã::- tip hidraulicã- presiunea de lucru 2,5 Mpa- direcþia prin derapajSSiisstteemm hhiiddrraauulliicc aall iinnssttaallaaþþiieeii ddee lluuccrruu::- hidrogenerator REXROTH 1 PF 263-3x/038 RD- distribuitor REXROTH SX 14- presiune de lucru 16±0,5 Mpa- supapã de compensare EATON 20 GPMTTrraannssmmiissiiaa::- tip mecano-hidraulicã- reductori laterali montabili individual cu

dantura frontalã a roþilorZZggoommoott::- valoarea medie a zgomotului maºinii 79 dB- nivelul rezultant al acusticii motorului 105 dBPPnneeuurrii::- dimensiuni 105 x 18- opþional 12,5 x 18FFrrâânnee::- de lucru (de exploatare) inclusiv acþionãrii în

poziþia neutrã- de parcare hidraulicã (acþioneazã

automat dupã oprirea motorului)IInnssttaallaaþþiiee eelleeccttrriiccãã::- polul legat de ºasiu 12 V (nul –)


SC LUXFAN S.R.L. Oradea este,de asemenea, importatoare de cio-cane hidraulice ARROWHEADROCKDRILL din Anglia.

Dacã vrei sã ºtii de ce ciocaneleArrowhead Rockdrill reprezintãprima opþiune a unui numãr din ce înce mai mare de clienþi din toatãlumea, nu cãuta mai departe!Design-ul ergonomic folosit deArrowhead asigurã echipamentuluifiabilitate ºi o duratã minimã deamortizare.

De peste 20 de ani, companiaArrowhead Rockdrill este un pro-ducãtor de prim rang al uneltelor ºicomponentelor de schimb pentru cio-cane hidraulice.

Având în prezent vânzãri la scarãmondialã ºi o reþea de distribuþieputernicã, Arrowhead Rockdrill nu estenumai singurul producãtor britanic

de ciocane hidraulice, ci a devenituna dintre companiile cu o gamãcompletã de ciocane hidraulice, unelteºi piese de schimb, deservind indus-tria construcþiilor.

O datã cu noua serie de ciocane,Arrowhead a recunoscut cã cerereaîn industrie diferã de la un sector laaltul. În consecinþã, compania a creato serie de pickhammere hidraulicecare satisfac toate necesitãþile spe-cialistului din construcþii de azi.

Seria „S” de la Arrowheadoferã: o gamã completã deciocane care se adapteazãoricãrui tip de excavator sau desanie portcuþit, sisteme dereducere a presiunii asupratransportoarelor, tehnologie „plugand play” care simplificã opera-þiile, testate în funcþiune în diverse

condiþii, testate ºi aprobate de O.E.M.,proiectate pentru compatibilitate cutoate tipurile de excavatoare.

Seria „Urban” de la Arrowheadîmbinã avantajele design-ului sim-plu, fiabil ºi solid cu unele caracte-ristici tehnice, precum funcþionareasilenþ ioasã, amort izareareculului ºi lubrifi-erea centralã.

CIOCANE HIDRAULICE ARROWHEAD ROCKDRILL – ANGLIA


Înainte de efectuarea lucrãrilor dehidroizolaþii trebuie avute în vederecondiþiile climatice:

aa)) Structurile hidroizolante se voraplica la exteriorul construcþiilor încondiþii climatice normale, adecvatelucrãrilor de hidroizolare; fãrã vân-turi puternice sau ploaie, la tempe-raturi pozitive (conform prevederilortehnologice), în general peste +20C;

bb)) Structurile hidroizolante se voraplica la interiorul construcþiilor încondiþii de temperaturã pozitivã ºi deperfectã ventilare a spaþiilor în care selucreazã (în special la lucrul cu pro-duse ce conþin solvenþi organicivolatili sau substanþe nocive).

La fel de importante sunt condiþiilereferitoare la suport, precum ºicondiþiile de preluare a frontului delucru:

aa)) Suportul pe care se aplicã struc-turile hidroizolante va fi uscat, degresat,curat ºi desprãfuit;

bb)) Nivelul admisibil al umiditãþiinaturale a suportului hidroizolaþiei serecomandã sã fie:

maximum 12% la beton, ele-mente prefabricate din beton, ºape,tencuieli (din mortar de ciment fãrãadaos de var);

maximum 12% la beton celularsau spumat;

maximum 20% la asterealã dinlemn;

maximum 15% la plãci perlit,

gips-carton;

maximum 15% la plãci aglome-

rate celulozice.

cc)) Suprafaþa suportului rigid tre-

buie sã fie planã, cu denivelãri de

maximum 5 mm determinate cu

dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe

direcþia de planeitate;

Suprafaþa suportului rigid nu va

prezenta neregularitãþi (bavuri sau

excrescenþe) mai mari de 2 mm deter-

minate cu o rigletã de 20 cm

lungime, deplasatã în toate sensurile;

dd)) Nu se vor admite denivelãri

între elementele suport, prefabricate,

mai mari de 10 mm; denivelãrile se

vor rectifica cu mortar de ciment (fãrã

adaos de var ºi, eventual, cu adaos de

aditivi plastifianþi), cu o pantã de

minimum 1/5;

ee)) Suportul rigid nu trebuie sã

comporte fisurãri în planul suprafeþei,

mai mari de 1,5 mm (determinate

prin calcul), sub acþiunea tuturor

încãrcãrilor previzibile, stabilite;

ff)) Neregularitãþile locale negative

(scobituri, exfolieri), mai mici de 2 cm2,

se vor rectifica cu mortar cu rãºini

sintetice, iar neregularitãþile mai mari

de 2 cm2 se vor rectifica cu mortar de

ciment cu aditivi specifici (fãrã adaos

de var);

gg)) Suporturile elastice, semirigide

ºi semielastice cu pante între 2% ºi

3% vor fi plane, astfel încât sã nu se

formeze (dupã aplicarea hidroizo-

laþiei) stagnãri de apã mai mari de 1 m2

cu grosimea stratului de apã de

maximum 1,5 cm;

hh)) Muchiile intrânde (scafe) sau

ieºinde vor fi realizate în unghi drept

sau cu racord la 450 ºi nu vor

prezenta neregularitãþi (bavuri) mai

mari de 2 mm determinate cu rigleta

de 20 cm lungime ºi denivelãri (longi-

tudinale) mai mari de 5 mm determi-

nate cu dreptarul de 2 m lungime

(aceste condiþii sunt aplicabile ºi în

cazul ºliþurilor de ancorare-protecþie

a terminaþiilor verticale ale hidroizo-

laþiei); nu se recomandã realizarea

scafelor semirotunde. Se pot utiliza

scafe prefabricate la hidroizolaþiile

împotriva apelor fãrã presiune

hidrostaticã;

ii)) Se vor verifica existenþa ºi cali-

tatea montãrii tuturor elementelor

constructive ºi anexe la care se

racordeazã hidroizolaþia, precum ºi

corecta execuþie a acestora (recep-

toare de scurgere, strãpungeri, ele-

mente de fixare, elemente auxiliare,

base etc.).

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))

CUM SÃ NE FERIM DE SURPRIZELEUNEI HIDRO-TERMOIZOLAÞIIEXECUTATE DEFECTUOS (III)

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP eessttee oo ssoocciieettaattee ssppeecciiaalliizzaattãã îînn ddoommeenniiuull lluuccrrããrriilloorr ddee hhiiddrroo--tteerrmmooiizzoollaaþþiiii,, ccaarree ddeessffããººooaarrãã aacceesstteeaaccttiivviittããþþii ssppeecciiffiiccee ssuubb iinncciiddeennþþaa nnoorrmmeelloorr ººii nnoorrmmaattiivveelloorr îînn vviiggooaarree.. CCoonnttiinnuuããmm pprriinn pprreezzeennttuull mmaatteerriiaall ssãã sseemmnnaallããmmccââtteevvaa eelleemmeennttee ppaarrttiiccuullaarree ccuu pprriivviirree llaa tteehhnnoollooggiiiillee uuttiilliizzaattee îînn hhiiddrroo--tteerrmmooiizzoollaarreeaa tteerraasseelloorr,, pprreeccuumm ººii aaaallttoorr ssuupprraaffeeþþee ccaarree nneecceessiittãã aassttffeell ddee lluuccrrããrrii..


BBdd.. UUnnii rr ii ii nnrr .. 2277,,bbll.. 1155,, sscc.. 22,, aapp.. 4422,,SSeeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttiiTTeell..:: 002211--333355..7722..4422,,FFaaxx:: 002211--333366..6655..6677

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP reprezintã în România câteva branduriimportante din Europa ºi din lume:

IITTAALLIIAANNAA MMEEMMBBRRAANNEE – al treilea producãtoritalian de materiale hidro ºi termoizolante;

IIKKOO IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL ((BBeellggiiaa)) – liderul european înproducþia de materiale bituminoase pentru terase ºiacoperiºuri;

PPOOLLIISSYYSSTTEEMM -- deþinãtorul unui patent pentru pro-ducþia polipropilenei termoplastice utilizate în hidroizo-laþii diverse ºi, nu în ultimul rând,

PPOOLLYYFFEELLTT – lider european în geotextile, geogrile ºigeocompozite.

Pe lângã o gamã extrem de largã, fiecare producãtor seindividualizeazã prin câteva produse ce reprezintã vârfuride lance aflate la baza tehnologiilor specifice, printre caredorim sã enumerãm urmãtoarele:

SSCCUUDDOOTTHHEERRMM –– tteerrmmooiizzoollaaþþiiee ccaaººeerraattãã ccuu ssttrraattuurriiddee mmeemmbbrraannãã hhiiddrrooiizzoollaattooaarree ppee ssuuppoorrtt ddiinn ppoolliissttiirreenn,,ppoolliiuurreettaann ssaauu vvaattãã mmiinneerraallãã –– pprroodduuss aall IITTAALLIIAANNAAMMEEMMBBRRAANNEE;;

AARRMMOOUURRPPLLAASSTT –– mmeemmbbrraannãã hhiiddrrooiizzoollaattooaarree ddee44 mmmm ººii 55 mmmm ccuu uunn ccoonnþþiinnuutt rriiddiiccaatt ddee ppoolliieesstteerr ((mmiinniimmuumm118800 ggrr//mmpp)) –– pprroodduuss aall IIKKOO IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL;;

FFOORRTTUUNNEE GGSS TTNNTT –– ppoolliipprrooppiilleennãã tteerrmmooppllaassttiiccãã ccuudduurraattaa ddee vviiaaþþãã ddee oo ssuuttãã ddee aannii ººii ssttaabbiilliittaattee îînnttrree -- 660000CC ººii++ 11000000CC –– pprroodduuss aall PPOOLLIISSYYSSTTEEMM..

Toate produsele promovate de MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP suntcertificate pe piaþa româneascã prin agrement eliberat deIINNCCEERRCC Bucureºti, IINNCCEERRTTRRAANNSS Bucureºti, sunt aprobatede MLPTL ºi AND corespunzând normelor de calitateIISSOO 99000000.. GGaarraannþþiiaa ttuuttuurroorr pprroodduusseelloorr vvâânndduuttee ddeeMMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP eessttee ddee 1100 aannii.

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP a livrat produsele sale pentru lucrãrileunui numãr de ppeessttee 110000 ddee cclliieennþþii din întreaga þarã, învederea realizãrii unor obiective incluzând hidro ºi ter-moizolaþii, drumuri ºi poduri, precum sunt: PolicolorBucureºti, Inox Bucureºti, MAT Craiova, Casa PreseiLibere, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Vincon Focºani, Metroul SA,,CCCF, ITALSTRADE, Hidroconstrucþia, Severconf Drobeta-Turnu Severin, Spitalul Elias, Azomureº Târgu Mureºetc., totalizând mai mult de uunn mmiilliioonn ddee mmeettrrii ppããttrraaþþii..

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP a pus în operã, în cursul anului trecut,aceste materiale pentru un numãr depãºind 4400 ddee cclliieennþþiiººii ppeessttee 5500..000000 mmpp, lucrãrile desfãºurându-se în sistemde calitate corespunzãtor ISO 9000, ca urmare a intrãrii înaceastã procedurã de control a calitãþii în cursulanului 2004.


SC EUROVIA CONSTRUCT INTERNAÞIONAL SAO nouã locaþie

„Societatea EUROVIA CONSTRUCT INTERNAÞIONAL SAa intrat în circuitul investiþiilor în anul 1993, fiind consti-tuitã pe acþiuni ºi având un capital 100% privat românesc.Ea a fost înfiinþatã din dorinþa valorificãrii experienþeiromâneºti, coroboratã cu utilizarea de utilaje ºitehnologii occidentale în domeniul construcþiei de dru-muri, al întreþinerii ºi reabilitãrii acestora, astfel încât ele sãcorespundã normelor internaþionale. ªi aceasta pentru cãse ºtie, întotdeauna, drumurile ºi construcþiile civile au fostelementele care au definit ºi caracterizat etapele dez-voltãrii economice ºi urbanistice ale oricãrei aºezãriumane. În acelaºi timp, astfel de construcþii au concentratcolectivitãþi simultan cu favorizarea condiþiilor prielniceunei civilizaþii moderne. Iatã de ce putem spune cã o þarãeste civilizatã în mãsura în care infrastructura rutierã ºiaspectul clãdirilor sunt relevante prin liniile de calitate pecare le înglobeazã.

Deºi începuturile au fost grele, dupã 10 ani de evoluþiestrâns legatã ºi de transformãrile din economia româneascã,putem aprecia ca pozitivã tendinþa capitalului privat de acreºte calitatea ºi competenþa în acest domeniu. Eforturileechipei noastre s-au axat pe implementarea tehnologiilormoderne în domeniul infrastructurii rutiere, coroboratã cudotarea de utilaje specifice, moderne, dar ºi competitive.

Corespunzãtor noilor tehnologii, echipa managerialãa instruit ºi pregãtit oameni tineri, astfel încât experienþasã se îmbine pozitiv cu tinereþea, fiind evitate eºecurilevirtuale.

Pentru a obþine calitate, a fost necesar un efort investi-þional (atât în utilaje, cât ºi în tehnologie), susþinut prin alo-carea integralã a profitului obþinut în timp, folosindu-se,în completare, ºi surse atrase sau împrumutate.

Acest lucru se reflectã în creºterea capitalurilor proprii alesocietãþii într-un nivel mediu anual de circa 30%, ajungândactualmente sã atingã nivelul de peste 46.000.000 de mii de lei.

Volumul mijloacelor fixe a înregistrat un nivel deaproximativ 80.000.000 de mii de lei, pãstrând trendulmediu anual de 25%.

În prezent, societatea dispune de o bazã de reparaþii ºiîntreþinere a utilajelor, cât ºi de un nou corp administrativpropriu în bulevardul Timiºoara nr. 100 K, sector 6,care are o suprafaþã construitã de 1.000 mp.

SC EUROVIA dispune de o staþie de mixturi asfaltice tipBERNARDI IMPIANTI MICS125-E200, model 2004, cu ocapacitate de producþie medie anualã de 200.000 t/an,ceea ce oferã posibilitatea contractãrii unor lucrãri

ÎÎnnttoottddeeaauunnaa uunn lluuccrruu nnoouu,, bbiinnee ffããccuutt,, eesstteettiicc,, ffuunnccþþiioonnaall ººii eeffiicciieenntt ppuunnee îînn vvaallooaarree,, îînn ffaaþþaa oorriiccuuii iinntteerreessaattddee ddoommeenniiuull rreessppeeccttiivv,, ccaappaacciittaatteeaa ººii sseerriioozziittaatteeaa uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt ssiigguurr ººii vviiaabbiill îînn aaffaacceerriillee iinnvveessttiiþþiioonnaallee..„„ÎÎmmbbrrããccaarreeaa““ uunneeii nnooii hhaaiinnee ddee pprreezzeennttaarree,, dduubbllaattãã ddee ooffeerrttaa tteehhnniiccãã,, tteehhnnoollooggiiccãã ººii llooggiissttiiccãã,, ccrreeeeaazzãã uunn mmeeddiiuu ddeeaaffaacceerrii pprrooppiiccee ddeezzvvoollttããrriiii rreecciipprroocc aavvaannttaajjooaassee..

AAcceessttee ssuummaarree aapprreecciieerrii ssee ppoottrriivveesscc ccaa oo „„mmããnnuuººãã““ uunnuuii ccoonnssttrruuccttoorr bbuuccuurreeººtteeaann,, ccaarree îîººii ddeessffããººooaarrãã aaccttiivviittaatteeaa îînnddoommeenniiuull iinnffrraassttrruuccttuurriiii rruuttiieerree.. AAmm nnuummiitt îînn aacceesstt ccaazz SSCC EEUURROOVVIIAA CCOONNSSTTRRUUCCTT IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALL SSAA aa ccããrreeii nnoouuããllooccaaþþiiee,, rreepprreezzeennttaattiivvãã pprriinn ddiimmeennssiiuunnii ººii aaccttiivviittaattee,, aa ccããppããttaatt vvaalleennþþee nnooii oo ddaattãã ccuu iinnvveessttiiþþiiaa ffiinnaalliizzaattãã ddee ccuurrâânndd ººiiaammppllaassaattãã îînn bbuulleevvaarrdduull TTiimmiiººooaarraa nnrr..110000 kk,, sseeccttoorruull 66,, BBuuccuurreeººttii.. RReecceennttuull eevveenniimmeenntt llaa ccaarree ffaacceemm rreeffeerriirree ooffeerrããddlluuii iinnggiinneerr DDaann CCrriisstteessccuu,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall aall ssoocciieettããþþiiii,, ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa pprreezzeennttaa,, ppee ssccuurrtt,, ccââtteevvaa eelleemmeennttee ccaarreeppoott ccaarraacctteerriizzaa,, îînn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,, SSCC EEUURROOVVIIAA CCOONNSSTTRRUUCCTT IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALL SSAA..


de anvergurã ºi de cel mai înalt nivel calitativ. Acest lucrua creat un mediu concurenþial deosebit pentru socie-tãþile româneºti ºi strãine, angrenate în realizarea ºi pemeleagurile noastre a unei infrastructuri rutiere lastandardele internaþionale.

SC EUROVIA CONSTRUCT INTERNAÞIONAL SAa executat, preponderent, în ultimii 10 ani, lucrãri de dru-muri în municipiul Bucureºti, având o cifrã de afacerimedie de 4,4 milioane de euro în ultimii 3 ani.

Lucrãrile desfãºurate de societatea noastrã pânã în anul2001 s-au axat, în principal, pe infrastructura rutierã dinmunicipiul Bucureºti; începând cu anul 2002 a demaratprocesul de extindere a activitãþii ºi în alte zone din þarã.

Dintre lucrãrile reprezentative executate de societateanoastrã pot fi amintite cele de la: DC1A Agigea-Cumpãna,DN1 tronsonul Casa Presei Libere-Aeroportul Bãneasa, str. DrumulTaberei, Splaiul Unirii, bulevardul Corneliu Coposu etc.

În acest an, societatea urmeazã sã execute reabilitareatramei stradale de pe Bulevardul Preciziei ºi de pe SplaiulIndependenþei.

Pentru viitor ne-am propus continuarea procesului demodernizare a bazei materiale, dar ºi de sporire a acesteiaîn paralel cu aducerea unor noi tehnologii în acest dome-niu, care sã satisfacã cerinþele tuturor clienþilor ºi sã ridicestandardul de calitate, corespunzãtor procesului de inte-grare europeanã.“


Fibrele celuloziceîn masticurile asfaltice

iinngg.. BBooggddaann SSTTÃÃNNEESSCCUU

Creºterea continuã a volumului detrafic rutier, incluzând atât traficulvehiculelor de mare tonaj, cât ºi pre-siunile din ce în ce mai ridicate aleroþilor, duce la adãugarea de încãrcãrisporite asupra straturilor de uzurã aledrumurilor, acest fapt manifes-tându-se, în primul rând, prin for-marea fãgaºelor.

Cercetãrile fãcute de-a lungul tim-pului, pentru a gãsi soluþia realizãriiunui strat de uzurã rezistent, au con-dus la apariþia mixturilor bituminoasestabilizate cu fibre.

Îmbrãcãminþile bituminoase cilin-drate, executate la cald, realizate dinmixturi asfaltice stabilizate cu fibre decelulozã sunt desemnate în Româniaprin simbolul MASF ºi sunt utilizateca strat de uzurã la drumuri.

Aceste tipuri de îmbrãcãminþibituminoase au fost dezvoltate lajumãtatea anilor ’60 în Germania,purtând denumirea de SMA (StoneMastic Asphalt sau Stone MatrixAsphalt, cum sunt cunoscute în SUA),scopul lor fiind acela de a asigura unstrat de uzurã rezistent la traficulintens. Datoritã caracteristicilor

deosebite, mixturile SMA, la care nevom referi în continuare sub denu-mirea româneascã (MASF), au fostfolosite cu succes în toatã lumea,indiferent de condiþiile climaterice.

Mixturile asfaltice stabilizate cufibre de celulozã sunt realizate prinprocedeul la cald, fiind caracterizateprintr-un conþinut ridicat de cribluri(minimum 72% din masa amesteculuitotal), un conþinut de nisip de con-casaj de minimum 15% din masaamestecului ºi 9–10% filer de calcar.

Fibrele de celulozã, având rol destabilizator, sunt adãugate în mixturã,urmãrindu-se realizarea unui amestecomogen de agregate, filer ºi fibre prinmalaxare uscatã.

Dozajul de bitum se stabileºteprin studii preliminare de laborator,recomandându-se valori între 6% ºi 7%faþã de masa mixturii.

Îmbrãcãminþile bituminoase detip MASF, adaptate la condiþiile speci-fice þãrii noastre, au ca scop:

îmbunãtãþirea caracteristicilorde suprafaþare prin sporirea rezis-tenþei la lunecare, reducerea zgomo-tului în timpul rulãrii, îmbunãtãþirea

vizibilitãþii pe timp de ploaie datoritãreducerii efectului de orbire prinreflexie, evacuarea mai rapidã aapelor ºi diminuarea efectului deaquaplanare;

sporirea durabilitãþii îmbrãcã-minþilor bituminoase prin creºterearezistenþei la obosealã ºi îmbãtrânire,precum ºi îmbunãtãþirea caracteristi-cilor de stabilitate;

sporirea stabilitãþii la deformaþiipermanente prin asigurarea uneirezistenþe sporite la producereafãgaºelor.

Îmbrãcãminþile bituminoase detipul MASF se aplicã în straturi maisubþiri decât mixturile convenþionale,punerea în operã fiind, astfel, atâtrapidã, cât ºi eficientã.

Din pricina folosirii unei cantitãþi

mai mari de bitum, a unor agregate

superioare, cât ºi a fibrelor de celu-

lozã, costurile iniþiale sunt mai mari

în cazul utilizãrii MASF, însã prin

rezistenþele sporite astfel obþinute se

asigurã o duratã de viaþã mai mare.

Reducerea costurilor de întreþi-

nere datoritã scãderii duratei


de întrerupere temporarã a circulaþiei

pentru efectuarea reparaþiilor, exe-

cutãrii unor straturi de grosimi mai

reduse, dezvoltarea de rezistenþe

sporite ºi extinderea duratei de viaþã

recomandã atât tehnic, cât ºi eco-

nomic folosirea mixturilor asfaltice de

tipul MASF.

SC IRIDEX GROUP PLASTIC, prin

intermediul Departamentului

FOSROC, comercializeazã fibrele

celulozice INNOCELL produse de

cãtre RUTHMANN GmbH.

Datoritã structurii tridimensionale,

fibrele din celulozã INNOCELL

menþin o vâscozitate ridicatã a liantului

bituminos, prevenind scurgerea aces-

tuia ºi segregarea în mixturile

asfaltice depozitate, transportate ºi

puse în operã la temperaturi ridicate.

De asemenea, fibrele de celulozã

asigurã formarea unei acoperiri

mai bune a agregatelor, prevenind

oxidarea, penetrarea ºi ridicarea

umezelii sau fisurarea agregatelor.

Fibrele INNOCELL sunt produse

cu noua tehnologie cu turbinã, care

pãstreazã structura originarã a fibrei

mult mai bine decât alte tehnologii

convenþionale. Principalul avantaj al

noului proces tehnologic constã în

reducerea conþinutului de praf, pre-

cum ºi într-un nivel ridicat de unifor-

mitate a fibrelor.

Fibrele INNOCELL sunt disponi-

bile ºi sub formã de microgranule.

Forma microgranularã oferã avantajul

unei distribuiri mai rapide în amestec

în timpul malaxãrii uscate. Microgra-

nulele se desfac în fibre de celulozã,

sigur ºi uºor, asigurând astfel o efi-

cienþã ridicatã, precum ºi o calitate

îmbunãtãþitã a producþiei. Microgra-

nulele INNOCELL, fiind mai uºor de

transportat ºi de introdus în amestec,

sunt perfect adaptate dozajului

automat în staþiile de mixturi

asfaltice.

INNOCELL fibre sau microgranule

se mixeazã uscat împreunã cu agre-

gatele minerale timp de aproximativ

5–15 secunde, pânã când fibrele

sunt complet dispersate în amestec.

Este recomandatã efectuarea de teste

ale amestecului uscat la intervale

regulate pentru a optimiza atât timpul

de amestecare, cât ºi calitatea mix-

turii asfaltice.

Beneficiile folosirii fibrelor celu-

lozice INNOCELL se pot traduce prin:

o cantitate sporitã de fibre

datoratã conþinutului redus de praf;

siguranþã ºi eficienþã sporite

datoritã distribuþiei optimizate a

fibrelor;

forma microgranularã accele-

reazã distribuþia ºi dispersia fibrelor

în mixtura asfalticã;

datoritã prezentãrii sub douã

forme, fibrele INNOCELL pot fi

dozate cu succes atât manual, cât ºi

în mod automat.

SC IRIDEX GROUP PLASTIC vã

stã la dispoziþie prin intermediul

Departamentului FOSROC, oferindu-vã

consultanþã ºi o gamã largã de materiale

speciale de construcþii.


Utilizarea geosinteticelorla lucrãrile de drumuri

ddrr.. iinngg.. VVaassiillee SSTTRRUUNNGGÃÃ,, eexxppeerrtt tteehhnniicc îînn ddrruummuurrii

GGeeootteexxttiilleellee sunt textile industrialebidimensionale, fabricate din fibresau fire sintetice; sunt subþiri, perme-abile la apã ºi aer, durabile, rezistentela întindere ºi la alte solicitãri, rezis-tente la coroziunea chimicã ºi biolo-gicã din naturã; ele rãmân permeabileîn timp ºi se pot utiliza în lucrãri depãmânt, împreunã cu alte materialede construcþii.

Sunt materiale textile industriale,folosite pentru separarea, armarea,filtrarea ºi drenarea straturilor, pro-tecþia pãmântului, pentru realizareaaltor elemente de construcþie. Ele suntcompetitive cu materialele tradi-þionale, ca preþ, calitate ºi durabili-tate. Orice textil permeabil – plasã,reþea – folosit în contact cu pãmântul,poate fi numit geotextil. În funcþie derolul într-o lucrare, în situaþii con-crete, este necesar ca un geotextil sãaibã fie o rezistenþã însemnatã ºi odeformabilitate micã, fie dimpotrivã odeformaþie mare, o permeabilitatemare sau una scãzutã ori alte carac-teristici anume.

Pânã în prezent, în þara noastrã,geotextilele sunt materialele geosin-tetice cele mai folosite în lucrãrile dedrumuri, mai ales cele interþesute, ceprezintã unele avantaje care le facproprii pentru diferite lucrãri, iarîncercãrile de a fabrica geotextileþesute au fost puþine ºi astfel de vari-ante s-au aplicat rar. Din acest motiv,în continuare, sunt descrise amãnunþitatât materialele, cât ºi folosirea degeotextile interþesute, cu tehnologii ºiexemple autohtone ºi strãine.

GGeeoommeemmbbrraanneellee sunt straturi sub-þiri ºi rezistente, impermeabile, dura-bile, fabricate industrial din maseplastice. Ca ºi geotextilele, sunt rezis-tente la tracþiune ºi la alte solicitãri ºi,totodatã, la coroziunea chimicã ºibiologicã din pãmânt. De obicei, înlucrãri, sunt protejate, de o parte ºi de alta,

împotriva perforãrii, cu geotextile.S-au realizat ºi se folosesc geomem-brane rezistente (de tip Agru), care nunecesitã astfel de protecþii.

PPrreeffaabbrriiccaatteellee ddrreennaannttee sunt ele-mente profilate, cu grosimea de 5–25 mm,fabricate din mase plastice ºi care aurolul de corp drenant ce colecteazãapa infiltratã în drenuri. Unele vari-ante pot avea ºi rol de geomembranã.Au masa de circa un kilogram pemetru pãtrat. Diversele drenuri seconstruiesc din aceste prefabricate(miezuri cu goluri), cu filtru geotextilpe o parte sau pe ambele pãrþi aleprefabricatului, dupã caz, ºi cu tubriflat, din mase plastice, cu perforaþii,la partea inferioarã, tub ce primeºte,transportã ºi evacueazã apa infiltratãîn dren.

GGeeooggrriilleellee sunt reþele din maseplastice, formate din nervuri ºinoduri, fãrã îmbinãri sudate sau altelegãturi. Procesul de fabricaþie a uneigeogrile începe de la placa de poli-etilenã sau polipropilenã de o anu-mitã grosime, încãlzitã, care esteperforatã cu un model regulat degãuri circulare ºi etiratã (întinsã) pe odirecþie sau pe ambele direcþii aleplanului plãcii, în condiþiile aplicãriiunui regim termic controlat. Acestproces tehnologic determinã alini-erea macromoleculelor, iniþial orien-tate aleatoriu, fapt ce conduce lacreºterea de 2–3 ori a rezistenþei laîntindere ºi la reducerea alungiriispecifice a masei termoplaste. Alte tipuride geogrile sunt fabricate din fire depoliester, þesute sub formã de grilã, cuochiuri regulate, acoperite cu unstrat protector de PVC negru sau cubitum cu adaosuri de polimeri ºiadezivi.

GGeeooccoommppoozziittuull este un geosin-tetic format prin combinarea a douãsau mai multe geosintetice identifica-bile. El are proprietãþi îmbunãtãþite

sau total diferite faþã de pãrþile salecomponente.

GGeeoorreeþþeelleellee sunt reþele de maseplastice, de polietilenã, cu ochiurirombice, cu unghiuri între laturileadiacente de 60–900.PRINCIPALELE AAPLICAÞII PPRACTICE AALE

GEOTEXTILELOR ÎÎN LLUCRÃRI DDE DDRUMURIDupã cum se combinã douã, trei

sau mai multe funcþii ale geotextilelor,în ffiigg..11 se prezintã schematic princi-palele utilizãri ale geotextilelor înlucrãrile de drumuri ºi autostrãzi.

Soluþia aa reprezintã stratul geotextilanticontaminant; soluþia bb este un drenîngust, cu filtru geotextil ºi corp drenantde pietriº; soluþia cc este un dren îngustcu filtru geotextil ºi corp drenant dePlastidren; soluþia dd reprezintã un stratantifisurã cu Bitex pentru ranforsareaîmbrãcãminþilor bituminoase sau dinbeton de ciment; soluþia ee se aplicã pedrumurile compresibile, saturate, pepãmânturi slabe; soluþia ff, cu drenurifitil, se foloseºte pentru drenareaterenurilor saturate, mlãºtinoase, pecare urmeazã sã se execute drumuri,autostrãzi sau alte lucrãri; soluþia gg seaplicã pentru protecþia taluzurilor cugeotextile însãmânþate sau nu, georeþelesau alte geosintetice ori materiale.

S-au propus criterii de selectare ageotextilelor pentru diferite lucrãri,aºa cum se prezintã în ttaabbeelluull 11.

În Germania ºi în alte þãri se folo-sesc geotextile, cu masa de circa 500 g/m2,pentru executarea unui strat filtrant ºidrenant, sub îmbrãcãminþile din betonde ciment, care se aºterne înainte deturnarea îmbrãcamintei.

La noi este puþinã preocupare pentruo parte dintre aceste lucrãri, cum suntstraturile de separaþie, protecþia talu-zurilor, drenarea (rar se executãdrenuri înguste) drumurilor, executareacorectã a straturilor antifisurã pentru ran-forsãri ºi reabilitãri de drumuri.

NNooþþiiuunneeaa ddee „„ggeeoossiinntteettiiccee““ ddeennuummeeººttee mmaatteerriiaalleellee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii pprroodduussee ddiinn mmaassee ppllaassttiiccee,, uuttiilliizzaattee ddee 4400 ddee aanniiîînn iinnggiinneerriiaa ggeeootteehhnniiccãã ddiinn îînnttrreeaaggaa lluummee ººii îînn ddiivveerrssee eelleemmeennttee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii.. AAcceesstt ccaappiittooll ddiinn ddoommeenniiuull ccoonnssttrruucc--þþiiiilloorr ssee ooccuuppãã ddee ggeeootteexxttiillee,, ggeeoommeemmbbrraannee,, pprreeffaabbrriiccaattee ddrreennaannttee,, ggeeooggrriillee ººii ggeeoorreeþþeellee,, mmuullttee vvaarriiaannttee ddeeggeeooccoommppoozziittee ººii eessttee îînn ccoonnttiinnuuãã ddeezzvvoollttaarree..


Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, BucureºtiTel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: [email protected]; www.metroul.ro

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001

Departamentul PROIECTARE

Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.

Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:

construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.

Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:

implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;

Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.

Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.

Departamentul CONSULTANÞÃ

MALLBUCUREªTI

Beneficiar:BAYINDIRFIBA S.A.

REÞEAUADE METROUBUCUREªTI

Beneficiar:METROREX S.A.

•

••

••

••

•

•

•

•

••

•

•••••

••

••

•

•

•

•

•

•

•

••

•


UTILIZAREA PPREFABRICATELORDRENANTE

De circa 30 de ani, în SUA ºi, dinanii ’80, în þãrile Comunitãþii Euro-pene, prefabricatele drenante dinmase termoplastice ºi fitiluriledrenante din geotextile groase, cucare se pot executa drenuri „fãrãmateriale granulare”, au cãpãtat odezvoltare notabilã, datoritã masei lorreduse (în jurul a un kg/m2), uºurinþeide manevrare ºi transport, vitezei maride instalare, rezistenþei mecanice,flexibilitãþii lor (pot fi rulate), coefi-cientului de permeabilitate mare înplanul lor (10–103 cm/s) ºi durateimari de exploatare.

În anul 1990, în Europa se livrau12 mãrci de asemenea produse (nuîntâmplãtor asemãnãtoare cu cele dinSUA), cu anexele necesare (uneoriînvelite în geotextile, cu ramificaþii,coturi, teuri etc.) ºi, pânã în acel an, s-aufolosit circa ºase milioane metri pãtraþide prefabricate ºi fitiluri drenante.

Aceastã evoluþie a fost asiguratã desprijinul tehnic acordat producãtorilorºi de interesul beneficiarilor drumari.O datã cu susþinerea puternicã apieþei de cãtre producãtori, a fostnecesarã elaborarea completã ainstrucþiunilor de instalare, difuzarealor pentru a deveni familiare benefi-ciarilor, cu întreaga varietate de pre-fabricate drenante sau, cum suntnumite uneori, drenuri compozite.Aplicaþiile europene ale acestor mate-riale includ folosirea lor în drenurilerutiere de margine, în alte drenuripentru drumuri ºi cãi ferate, îndrenarea terasamentelor ºi terenu-rilor cu apã în pori, fâºii geotextile

cu grosimea de 1–2 cm ºi lãþimea de10–20 cm, a pantelor, în drenuri laculee de poduri ºi ziduri de sprijin, îndrenajul agricol ºi al terenurilor desport º.a. Dintre denumirile prefabri-catelor ºi fitilurilor drenante, folositeîn SUA ºi Europa, se amintesc: HighwayDrain, Geonet, Alidrain, Enkadrain,Colbond Drain ºi altele.

În anul 1990, în SUA erau drenaþicu prefabricate drenante peste 1.500 kmde drumuri ºi autostrãzi.

Este o parte însemnatã a geosinte-ticelor cãreia la noi nu i se acordãatenþie. Aºa se întâmplã, în general,cu drenarea drumurilor.

PÃMÂNT AARMAT CCU GGEOGRILESAU GGEOTEXTILE:

armarea ttaluzurilor, aa zzidurilorde ssprijin ººi aa tterasamentelor Pânã în anul 1963, când inginerul

Henry Vidal a descoperit pãmântularmat, zidurile de sprijin erau dimen-sionate ºi executate numai pe bazaprincipiului rezistenþei la rãsturnarea

cauzatã de împingerea masei de pãmântsprijinite ºi a presiunii apei. Mai ales dinanul 1967, când domnul Vidal a creatcompania Terre Arme Internaþionale(TAI), în þãrile dezvoltate, majoritatealucrãrilor de sprijinire a pãmântului seproiecteazã ºi se realizeazã pe bazaprincipiului zidurilor din sprijin dinpãmânt armat, pentru care s-a obþinuto experienþã bogatã.

Forþele care solicitã o sprijinire dinpãmânt armat sunt: greutatea proprie,împingerea pãmântului ºi frecareadintre armãturã ºi pãmânt.

Geogrilele interacþioneazã cupãmântul, granulele intrã în ochiurilereþelei, obþinându-se o conlucrarecare este îmbunãtãþitã prin com-pactarea straturilor respective. Datoritãacestei ancorãri, geogrilele preiaueforturile de întindere ºi le transmitpãmântului sub formã de solicitãri decompresiune. Rezistenþa la forfecarea acestei alcãtuiri constructive creºtede câteva ori.

Caracteristici ºi metodade încercare

Denumirea lucrãrii

Stratsepa-raþie

Pro-tecþiepante

Reabi-litarepante

Filtre Drenareterasa-ment

Drenaredrum

Apãrãrimaluri

Dru-murieco-

nomice

Dru-murimo-

derne

Stratantifi-surã

Rezistenþa la întindereNorm.C 227-

881 2 1 2 2 2 1 1 1 2

Alungirea la rupere idem 2 2 1 2 2 2 1 1 2 2

Rezistenþa la sfâºiere idem 1 3 1 1 2 2 1 1 1 2Rezistenþa la presiunenormalã

idem 1 3 3 2 2 2 1 1 1 1

Rezistenþa la penetraredinamicã

idem 1 3 3 2 2 2 1 1 1 1

Rezistenþa CBR idem 1 3 2 1 2 2 1 1 1 1

Permeabilitate normalã idem 1 3 1 1 1 1 1 1 1 4

Permeabilitate în plan idem 3 3 1 2 1 2 2 2 1 4

TTaabbeelluull 11:: CCrriitteerriiii ddee sseelleeccttaarree aa ggeeootteexxttiilleelloorr pprrooppuussee ppeennttrruu ddiiffeerriittee lluuccrrããrrii,, îînn ffuunnccþþiiee ddee pprriinncciippaalleellee lloorr ccaarraacctteerriissttiiccii

IImmppoorrttaannþþaa ccaarraacctteerriissttiicciiii sseelleeccttaattee:: DDeecciissiivvãã 11.. IImmppoorrttaannttãã 22.. PPuuþþiinn iimmppoorrttaannttãã 33.. FFããrrãã iimmppoorrttaannþþãã 44..

FFiigg.. 11:: SScchheemmaattiizzaarreeaa pprriinncciippaalleelloorr ssoolluuþþiiii tteehhnniicceeccuu ggeeootteexxttiillee aapplliiccaattee llaa ddrruummuurrii ººii aauuttoossttrrããzzii



Geotextilele preiau eforturile deîntindere ºi le transmit pãmântuluisub formã de solicitãri de compre-siune datoritã frecãrii dintre suprafaþalor ºi pãmânt.

Calitatea pãmântului care searmeazã are rol important pentruasigurarea eficienþei tehnico - eco-nomice a lucrãrii. Alegerea umplu-turii se face pe baza studiilor despecialitate. Pentru a putea fi folositeîn lucrãri de armare a taluzurilor ºi aterasamentelor de drumuri, materi-alele de umpluturã, trebuie sã îndepli-neascã urmãtoarele condiþii:

sã nu fie sensibile la umezire;sã conþinã maximum 15% granule

fine sub 0,08 mm ºi maximum 25%granule mai mari de 125 mm;

sã nu conþinã materii organicebiodegradabile, deºeuri casnice, cal-care degradate ºi uºor solubile etc.;

sã aibã un coeficient de frecarecât mai mare, în raport cu geogrila.

Este necesar ca ºantierul sã dispunãde utilaje adecvate pentru transportul,manipularea ºi depozitarea materi-alelor respective ºi, de asemenea, pen-tru compactarea zonelor înguste (rulouvibrator sau alt compactor asemãnã-tor) ºi de spaþii de depozitare.

STRATURI AANTIFISURÃ ªªI DDE AARMAREA ÎÎMBRÃCÃMINÞILOR BBITUMINOASE

Pentru creºterea rezistenþei, a sta-bilitãþii ºi durabilitãþii îmbrãcãminþilorºi structurilor rutiere ºi întârziereatransmiterii fisurilor, crãpãturilor, aaltor degradãri ºi a rosturilor, în stra-turile de ranforsare bituminoase, decâþiva ani se folosesc, ca armãturã ºica straturi antifisurã, geocompozite ºigeogrile armate cu fire de sticlã sau cureþele din alte materiale rezistente laîntindere.

Deformaþiile admise ale struc-turilor rutiere sunt mici. Se cunoaºtecã acesta este principiul funda-mental al metodelor de dimen-sionare a structurilor rutiere: trebuieproiectate spre a se comporta, lapreluarea eforturilor, într-un stadiude solicitare apropiat de com-portarea elasticã.

Geotextilele ºi geogrilele, folositeîncã la executarea straturilor antifi-surã, sunt fabricate din mase plastice acãror comportare depinde de tempera-turã ºi de mãrimea solicitãrilor, motivepentru care suferã deformaþii mari petoatã durata de exploatare a lucrãrii,pânã la rupere. Geogrilele importate,

nearmate sunt, în permanenþã, solici-tate în stadiul plastic. Adicã, potrivitlegilor rezistenþei materialelor, suntimproprii pentru a fi folosite în stra-turile îmbrãcãminþilor rutiere, caretrebuie solicitate într-un stadiu cât maiapropiat de cel elastic.

Utilizarea geocompozitului bitu-mat la fabricaþie, material cu com-portare elasticã, dã posibilitatea sã seevite neajunsurile rezultate dinfolosirea geotextilelor ºi geogrilelor laexecutarea straturilor antifisurã pentrudrumuri ºi poate face faþã difi-cultãþilor de execuþie a ranforsãrilor ºireabilitãrilor din þara noastrã pentrudrumuri, autostrãzi ºi strãzi.

Potrivit standardului europeanISO 3341, alungirea la rupere prinîntindere a geocompozitelor ºi ageogrilelor armate trebuie sã fie demaximum 3%. În þara noastrã, fiindcãlucrãm cu emulsie de bitum ºi fiindcãexecuþia nu este uniformã, trebuieutilizat geocompozitul bitumat lafabricaþie. Sunt principalele condiþiide calitate care, de cele mai multeori, nu sunt respectate.


Dialog telefonic

CCiipprriiaann EEnnaacchhee:: Lumea constructo-rilor se plânge de primele luni aleanului 2005, ca fiind dintre cele maisãrace ºi dificile din punctul devedere al ofertelor investiþionale.Care este situaþia S.C. Sopmet S.A.?MMiirrcceeaa SSooffiiaann: S.C. Sopmet S.A.,

ca majoritatea constructorilor, aînceput anul 2005 cu un portofoliude contracte destul de slab. Este pãcatcã licitaþiile au debutat abia în lunileaprilie-mai, iar pânã la demararealucrãrilor pot sã mai treacã încã30-60 de zile, prin urmare, lunile deîncepere ar putea fi iunie-iulie.

Se ºtie cã perioada bunã pentruconstrucþii þine pânã în noiembrie,deci nu mai rãmân decât cinci luni,ceea ce dupã pãrerea mea este unmare handicap atât pentru firmele deconstrucþii, cât ºi pentru bugetul destat, precum ºi pentru beneficiari

care au tot interesul ca investiþiile respec-tive sã fie date la timp ºi de calitate.

CC.. EE:: Sopmet executã cu prioritatelucrãri din domeniul infrastructuriiferoviare ºi rutiere. Ce obiectivecredeþi cã ar fi preponderent deexecutat ca urmare a efectelorintemperiilor care s-au abãtutasupra mai multor zone ale þãrii?MM..SS: Vedeþi dvs., multe lucruri

apar doar ca urmare a unor dezastresau accidente în loc sã primeze pre-venirea lor pentru reducerea efectelornegative, efecte care depãºesc oricevaloare a unei investiþii iniþiale înacest scop. „Lecþii” am avut destuledupã 2000 încoace ºi totuºi selucreazã pompieristic, conjunctural,nu dupã o concepþie tehnico-ºtiinþificã bine elaboratã ºi executatã.Sã mã explic:

Dacã în domeniul infrastructurii

feroviare se investeºte în lucrãri de

reabilitare în scopul atingerii perfor-

manþelor din UE, nu acelaºi lucru se

poate spune despre întreþinerea cãilor

de comunicaþii feroviare sau auto.

Dacã partea de întreþinere, urmãrirea

unor planuri de reparaþii curente, RK

ar fi ºi susþinute financiar, con-

secinþele inundaþiilor ar fi fost mult

reduse.CC.. EE:: Ce tehnici ºi tehnologii oferiþipentru executarea unor lucrãri decomplexitate, care sã asigure reali-zarea de obiective fiabile ºi cu ungrad ridicat de siguranþã? Ce soluþiitehnice aveþi de remediere ºi con-solidare a unor lucrãri hidro-tehnice avariate de recenteleintemperii în diverse zone ale þãrii?

FFiieeccaarree îînncceeppuutt ddee aann eessttee aaººtteeppttaatt ccuu nneerrããbbddaarree ddee ttooþþii ccoonnssttrruuccttoorriiiiccaarree ssppeerrãã ccaa aacceessttaa ssãã ffiiee ddee bbuunn aauugguurr ppeennttrruu nnooii ccoonnttrraaccttee iinnvveessttiiþþiioonnaallee..AAººaa ss--aa ssppeerraatt ººii oo ddaattãã ccuu ddeebbuuttuull lluuii 22000055.. IIaattãã,, ssuunntteemm llaa mmiijjllooccuull aannuulluuii ººiiaacceeiiaaººii ccoonnssttrruuccttoorrii ssuunntt ddeezzaammããggiiþþii ddee „„ssttaarrttuull”” ssuubb aaººtteeppttããrrii,, ccaarree aa ppuuss llaaggrreeaa îînncceerrccaarree ssoocciieettããþþiillee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii rroommâânneeººttii.. AAiiccii ffiiiinndd vvoorrbbaa nnuu nnuummaaiiddee uunniittããþþiillee mmaarrii,, ccii ººii ddee cceellee ccuu ppootteennþþiiaall mmeeddiiuu ssaauu mmiicc..

SSiittuuaaþþiiaa ttiinnddee ssãã ssee pprreelluunnggeeaassccãã ddiinn mmoottiivvee mmaaii ggrreeuu ddee îînnþþeelleess ddee cceeii îînnccaauuzzãã,, ffiiee ººii ppeennttrruu ccãã îînnttoottddeeaauunnaa aa eexxiissttaatt ººii eexxiissttãã oo îînnggrriijjoorrããttooaarree ddiissccoorrddaannþþããîînnttrree pprroommiissiiuunniillee eelleeccttoorraallee,, cceellee aallee aaddmmiinniissttrraaþþiieeii llaa ppuutteerree ººii rreeaalliittaatteeaa ccuu ccaarreessee ccoonnffrruunnttãã ccoonnssttrruuccttoorriiii..

UUnniiii ddiinnttrree eeii aauu aaccttiivviittããþþii ssttrriicctt ssppeecciiaalliizzaattee ppeennttrruu eexxeeccuuttaarreeaa uunnoorr lluuccrrããrrii aabbssoo--lluutt nneecceessaarree iinnffrraassttrruuccttuurriiii rruuttiieerree ººii ffeerroovviiaarree,, sseeccttooaarree uunnddee eessttee mmuulltt ddee lluuccrruu ddiinnppuunncctt ddee vveeddeerree ccaannttiittaattiivv,, ddaarr,, mmaaii aalleess,, ssuubb aassppeeccttuull ssiigguurraannþþeeii îînn eexxppllooaattaarree aaaacceessttoorr ccããii ddee ccoommuunniiccaaþþiiii..

ÎÎnn ccaazzuull ddee ffaaþþãã,, eessttee vvoorrbbaa ddeesspprree SS..CC.. SSooppmmeett SS..AA..,, aall ccããrruuii ddiirreeccttoorr ggeenneerraall,,ddll iinngg.. MMiirrcceeaa SSooffiiaann,, aa ffoosstt ddee aaccoorrdd ccuu rreepprroodduucceerreeaa îînn ppaaggiinniillee rreevviisstteeii aaddiiaalloogguulluuii tteelleeffoonniicc ccaarree uurrmmeeaazzãã..

ing. Mircea Sofian, director generalS.C. SOPMET S.A.

S.C. SOPMET S.A.


MM.. SS: În ceea ce ne priveºte, dis-punem de tehnologii moderne ºi efi-ciente, competitive cu cele utilizatede firmele strãine. Printre ele, vãmenþionez utilizarea „„TTeehhnnoollooggiieeiittrreenncchhlleessss”” (metodã specialã derealizare a subtraversãrilor de cãi decomunicaþii, canalizãri, alimentãri cuapã fãrã sãpãturã deschisã).

Iar ca tehnologii, de reþinut sunturmãtoarele:

• PPiippee--jjaacckkiinngg && MMiiccrroottuunnnneelliinngg– foraj cu scutul în gama de diame-tre 1.000 mm - 2.800 mm (cu tuburidin beton armat/conducte metalice);

• PPiippee rraammmmiinngg – foraj prin per-cuþie cu evacuarea pãmântului prinsuflare cu aer comprimat, în gama dediametre 200 mm - 1.200 mm (cu con-ducte metalice);

• AAuuggeerr bboorriinngg – foraj cu forezemecanice, cu evacuarea pãmântuluicu transportor melcat, în gama dediametre 120 mm - 800 mm;

• HHoorriizzoonnttaall DDiirreeccþþiioonnaall DDrriilllliinngg– foraj dirijat în gama de diametre100 mm - 400 mm cu conductePEHD ºi PVC.

Din pãcate, pentru a le facecunoscute trebuie sã te rogi depotenþialii beneficiari sã vinã sã levadã „pe viu”, chiar dacã sunt doar la2 km - 3 km de biroul lor.

Dacã le-ai spune cã vine nu ºtiuce firmã strãinã, s-ar înghesui caremai de care sã le vadã ºi sã se minu-neze. Acest lucru este o pierdereimpor tan tã pen t ru economiaromâneascã. Se pare cã primeazãinteresul imediat ºi nu dorinþa dedezvoltare pe termen lung.

CC.. EE:: Participaþi la licitaþii, inclu-siv la cele internaþionale, ºi cu ceefect?MM.. SS: Vorbind doar despre licitaþi-

ile internaþionale, pot sã vã informezcã nu suntem în mãsurã sã participãmla ele, deoarece condiþiile de eligibilitate

depãºesc cu mult realizãrile celor maimulþi constructori.

Sunt unele lucrãri cu tehnologiimai rar întâlnite, care au fost executatela noi de cãtre constructori români.

Sumele realizate din aceste lucrãrinu corespund criteriilor cerute decaietele de sarcini ºi eºti obligat sã teasociezi cu firme strãine, cu potenþialfinanciar. Tu ai tehnologia, partenerulstrãin are banul, deci el va impuneregulile jocului, lucru care în econo-mia de piaþã este normal.

Totuºi, se pune întrebarea: undeeste statul român ºi cum gestioneazãel banii contribuabililor? Statul, seºtie, plãteºte din banii realizaþi dinimpozite ºi atunci el doreºte sã dez-volte economia româneascã pe bazereale sau nu? Te duci la licitaþie ca ºicum ai merge la Turul Franþei, ei cubicicletã din fibrã de carbon, iar tu cubicicleta Carpaþi ºi cu basca pe cap.ªi atunci!?


Comportarea podurilor rutierela cutremur

iinngg.. TToommaa IIVVÃÃNNEESSCCUU –– ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aaddjjuunncctt IIPPTTAANNAA

Conform unei documentãri întocmitede regretatul prof. dr. ing. AlexandruCiºmigiu, pe plan mondial, cutre-murele au avut efecte spectaculoaseprin gravitatea lor. Dintre ele se potaminti urmãtoarele:

• tabliere prãbuºite ca urmare aruperii elevaþiilor pilelor;

• armãturi longitudinale în stâlpi,rupte, rãsucite sau flambate;

• etrieri spulberaþi;• betonul clivat exploziv în ace-

leaºi elemente verticale ale pilelor;• stâlpi rãsturnaþi;• stâlpi fracturaþi la jumãtatea

înãlþimii;• coloane tubulare metalice de

dimensiuni ºi grosimi mari, culcate,flambate.

S-a constatat cã sistemul de armareal stâlpilor pilelor (care, de regulã, audimensiuni mari în raport cu cele aleclãdirilor) cu armãtura longitudinalãfoarte puternicã, dar cu armãturatransversalã redusã, a fãcut ca aceºtistâlpi sã se comporte la acþiuneacutremurului ca stâlpi de beton.ªi aceasta cu atât mai pregnant cu câtcreºte masivitatea betonului ºi satu-raþia cu armãturi longitudinale.

Din fericire, în þara noastrã, îndomeniul podurilor nu s-au înregis-trat astfel de fenomene, pe de-o partedatoritã faptului cã, în cele mai multecazuri, nu a fost atinsã intensitateaseismicã de calcul, deºi valorilecoeficienþilor încãrcãrilor seismice decalcul au crescut în decursul timpuluipentru unele zone, iar pe de altãparte datoritã modului de alcãtuire astructurilor (cele mai multe masive ºistatic determinate) cu evitarea alcã-tuirii elevaþiilor pilelor dintr-un singurstâlp în zonele cu risc seismic ridicatsau de armare a elementelor infra-structurii (cu armãtura transversalãsuficientã).

Cu toate acestea, cutremurul din4 martie 1977 ºi, ulterior, chiar cel din31 august 1986 (cu efecte mai mari înzona Galaþi – Brãila) au produs uneledegradãri la un numãr redus depoduri, care vor fi prezentate încontinuare.

Trebuie subliniat încã o datã cã,din datele culese dupã cutremur, arezultat cã nu s-au produs nici dis-trugeri de poduri, nici accidente decirculaþie din cauza avarierii podurilor.

La un numãr de 10 poduri, s-auprodus tasãri ale terasamentelor înzonele de racordare cu podul.

La câteva pasaje superioare, s-auconstatat deplasãri laterale aletablierelor de 0,5 cm–5 cm care au pro-dus deformãri ºi ruperi ale tacheþiloraparatelor de reazem metalice.

Un numãr redus de poduri auprezentat fisuri ale zidurilor întoarseºi zidurilor de gardã, iar la câtevapoduri boltite s-au constatat, deasemenea, fisuri.

Tablierul metalic al podului pesterâul Prut de la Albiþa s-a rotit,rupându-se tacheþii aparatelor dereazem.

Podul peste râul Prut la Albiþa,amplasat pe drumul naþional 24B lakm 49 + 092 are trei deschideri 52,50 +46,40 + 52,50.

Suprastructura este alcãtuitã dingrinzi metalice cu inima plinã, con-tinue pe trei deschideri ºi platelajuldin beton armat care nu conlucreazãcu grinzile metalice ((ffiigg.. 33 ºi 44))..

Podul a fost construit în anul 1958,folosind infrastructura podului distrusîn timpul celui de-al doilea rãzboimondial.

Rezemarea suprastructurii pe infra-structurã este realizatã cu aparate dereazem metalice, mobile pe celedouã culei ºi pe pila dinspre malulromânesc, ºi pe aparate de reazemmetalice, fixe pe pila dinspre malulbasarabean.

Seismul din 4 martie 1977 a pro-dus deplasarea transversalã a supra-structurii podului, conform schiþei dinffiigguurraa nnrr.. 11.

Aceastã deplasare a produsruperea tacheþilor aparatelor dereazem mobile ºi încovoierea în planorizontal a suprastructurii podului.

ÎÎnnttrree aaccþþiiuunniillee ccaarree ppoott pprroodduuccee ddeeggrraaddããrrii ggrraavvee aassuupprraa iinnffrraassttrruuccttuurriiii îînn ggeenneerraall ººii aa ppoodduurriilloorr îînn ssppeecciiaall,,ccuuttrreemmuurruull ooccuuppãã aall ddooiilleeaa lloocc,, dduuppãã aappaa ccaarree rrããmmâânnee,, ddee ddeeppaarrttee,, ccaauuzzaa pprriinncciippaallãã aa ddiissttrruuggeerriiii ppoodduurriilloorrîînn RRoommâânniiaa..

FFiigg.. 22

FFiigg.. 11



Sisteme moderne de închiderepentru pereþi ºi acoperiºuri

PPrriinncciippaalleellee aavvaannttaajjee aallee ssiisstteemmeelloorr ddee îînncchhiiddeerree ppee bbaazzãã ddee ppaannoouurrii ccuu ppeerreeþþii ssuubbþþiirrii ddiinn mmeettaall –– ppaannoouurrii ssaannddwwiicchh,,llaammeellee ººii ccaasseettee –– ssuunntt:: pprreeþþuull ssccããzzuutt îînn ccoommppaarraaþþiiee ccuu ppaarrttiiccuullaarriittããþþiillee tteehhnniiccee ooffeerriittee,, ttiimmppuull ddee eexxeeccuuþþiiee rreedduuss,, pprreeccuumm ººiidduurraattaa ddee vviiaaþþãã ddee ddeecceenniiii..

SSoocciieettaatteeaa MMEETTAALL PPRROOFFIILLEE RRoommâânniiaa ooffeerrãã ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã pprroodduussee aallee rreennuummiitteelloorr ffiirrmmee ddee pprrooffiill ddiinn EEuurrooppaa,,pprriinnttrree ccaarree SSAALLZZGGIITTTTEERR -- GGeerrmmaanniiaa,, FFIISSCCHHEERR -- GGeerrmmaanniiaa,, HHOOEESSHH -- AAuussttrriiaa,, PPFFLLAAUUMM -- AAuussttrriiaa,, SSAABB -- OOllaannddaa,,MMOONNTTAANNAA -- EEllvveeþþiiaa,, MMEETTEECCNNOO -- IIttaalliiaa,, FFLLOORRPPRROOFFIILLEE -- PPoolloonniiaa,, KKIINNGGSSPPAANN -- CCeehhiiaa,, TTRRIIMMOO -- SSlloovveenniiaa.. SSoorrttiimmeennttuull eesstteeddiivveerrssiiffiiccaatt îînn ccoonnttiinnuuaarree,, aassttffeell îînnccââtt ssãã ppooaattãã ffii ooffeerriittãã oo ggaammãã ccoommpplleettãã ººii ssãã ssee ssccuurrtteezzee ttiimmppuull ddee lliivvrraarree..

PPAANNOOUURRII DDIINN TTAABBLLÃÃ CCUUTTAATTÃÃ,, TTRRAAPPEEZZOOIIDDAALLÃÃ CCaarraacctteerriissttiiccii: înãlþimea cutei: 6–200 mm, în varianta de

panouri plane sau curbate, autoportante. Opþional se potrealiza în varianta perforatã pentru protecþie acusticã sauprotejatã împotriva condensului.

DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree: închidere pentru pereþi sauacoperiºuri de construcþii, cu sau fãrã izolaþie termicã, cofrajpierdut, elemente cu o cutã înaltã, autoportante, cudeschideri pânã la 9,00 m.

MMaatteerriiaall: zincat ºi vopsit RAL (poliester, PVDF, plastisol,HP-200) în mai mult de 70 de culori standard, pentru exteriorsau interior, aluminiu natur sau vopsit pentru faþade, inoxlustruit, folosit în cazuri speciale.

PPAANNOOUURRII DDIINN TTAABBLLÃÃ OONNDDUULLAATTÃÃ CCaarraacctteerriissttiiccii: înãlþimea cutei: 18–55 mm, în varianta de

panouri plane sau curbate.DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree: în principal pentru faþade, folosite

în aºezare orizontalã.MMaatteerriiaall: acelaºi ca la panourile de tablã cutatã, utilizate

mai des din aluminiu.PPAANNOOUURRII TTIIPP SSAANNDDWWIICCHH CCaarraacctteerriissttiiccii: panouri sandwich alcãtuite din douã foi de

tablã, cu un strat intermediar izolator. Opþional se pot com-pune dintr-o faþã din tablã ºi a doua din folie de aluminiu saufolie bitumatã.

Suprafaþa exterioarã poate fi tratatã în diverse varianteîn funcþie de producãtori, cutatã, ondulatã, planã sau nuturi.

Pereþii pot fi realizaþi în varianta cu prinderi vizibile saumascate, cu o faþã perforatã pentru protecþie fonicã.

DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree: în general, pentru pereþi ºiacoperiºuri de construcþii izolate termic (peste 100 mmgrosime se folosesc pentru executarea incintelor frigorifice).

MMaatteerriiaall: izolaþie din spumã poliuretanicã, vatã mineralãsau polistiren. Vata mineralã se utilizeazã atunci când estecerutã o protecþie ridicatã antifoc. Polistirenul care nu arerezistenþã la foc se foloseºte pentru construcþii cu duratã deexistenþã redusã. Cele mai uzitate sunt panourile cu spumãpoliuretanicã deoarece oferã cel mai bun raport calitate/preþ.Tablele exterioare pot fi din aluminiu sau oþel zincat ºi vopsitîn culori standard.

CCAASSEETTEE ((TTIIPP CC)) CCaarraacctteerriissttiiccii: casete de interior, modul cu lãþime de 333 mm,

400 mm, 500 mm ºi cel mai des 600 mm, adâncime de la 90 la160 mm, autoportante fãrã stâlpi intermediari, pânã la 8.500 mm,în general vopsite, opþional ºi cu perforaþii pentru izolaþiefonicã. Casetele (tip C) reprezintã un sistem variabildeoarece, fiind montate la interiorul pereþilor, cu izolaþie ter-micã plasatã în grosimea casetei, exteriorul peretelui se poaterealiza atât cu panouri de tablã cutatã sau ondulatã, cât ºi culamele de faþadã, casete metalice de mari dimensiuni sauchiar casete din alucobond.

DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree: pereþi izolaþi, autoportanþi, cu cerinþeridicate de izolare acusticã ºi antifoc.

MMaatteerriiaall: oþel zincat sau vopsit cu poliester.

LLAAMMEELLEE PPEENNTTRRUU FFAAÞÞAADDEE CCaarraacctteerriissttiiccii: module de 200–400 mm, formate pe

valþuri, cu 2–4 canturi, suprafaþã planã sau riflatã, fixareacu ºuruburi pe structurã sau mai bine clipsate pe ºinele demontaj. Oferã un design foarte bun al faþadei.

DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree: faþade neportante, unde sunt cerutecalitãþi arhitecturale sporite, dar la preþuri accesibile.

MMaatteerriiaall: oþel zincat ºi vopsit, aluminiu vopsit sau titanzinc.CCAASSEETTEE DDEE FFAAÞÞAADDÃÃ KKPP--FFOORRMM CCaarraacctteerriissttiiccii: faþade „preþioase” ca imagine, dar mai

scumpe, care oferã posibilitatea realizãrii de forme chiarpãtrate cu dimensiuni de peste 400 mm pânã la 900 mmlãþime maximã.

DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree: faþade neportante, cu cerinþe arhitec-tonice superioare, casete cu dimensiuni de peste 400 mm lãþime.

MMaatteerriiaall: tablã de oþel zincatã ºi vopsitã sau aluminiu vopsit; în aceste

variante grosimea tablei este legatã de dimensiunea casetei;panouri compozite din aluminiu, cum ar fi Alucobond,

Reynobond, Alpolic – o variantã superioarã din punct devedere calitativ, dar ºi mai scumpã.


Remedierea degradãrilor s-a fãcutprin recondiþionarea aparatelor dereazem mobile, riparea controlatã asuprastructurii podului ºi realizareaunor opritori antiseismici. Opritoriiantiseismici au fost realizaþi pentru astopa deplasarea pe direcþia rezultatã,ca urmare a deplasãrii tablierului înurma seismului.

Seismul din 31 august 1986 a pro-dus deplasarea transversalã a supra-structurii podului, conform schiþei dinffiigguurraa nnrr.. 22.

S-a constatat cã, de aceastã datã,deplasãrile transversale ale tablieruluiau fost opuse celor produse de seis-mul din 4 martie 1977 ºi au avut valorimult mai mici.

Remedierea degradãrilor s-a realizatca ºi la seismul din 4 martie 1977 (ffiigg.. 55).

La câteva pile casetate ale viaduc-tului Catusa s-au constatat fisurispecifice acþiunii cutremurului.

La pasajul superior de pe DN1 dinoraºul Buftea, s-au produs deplasareatablierului central ºi fisuri ale eleva-þiilor pilelor.

Ca urmare a cutremurului din 1977ºi apariþiei noilor reglementãri privindproiectarea la acþiunea seismicã apodurilor, a sporit gradul de asigurarea lucrãrilor executate ulterior.

Podurile, pasajele ºi viaducteleexecutate anterior, care reprezintã ceamai mare parte a patrimoniului dindomeniu, sunt în aceeaºi situaþie cutoate construcþiile din þarã, în raportcu prevederile actuale. Însã faptul cãcele mai multe dintre ele sunt structurimasive, static determinate, culungime de pânã la 20 m, care s-aucomportat bine la cutremurul din 1977,conduce la concluzia cã ºi majori-tatea acestor lucrãri nu necesitãintervenþii speciale.

În cazul podurilor cu deschiderimari, construite anterior anului 1977,apreciem cã este utilã analizareaoportunitãþii dispunerii unor dispozi-tive antiseismice mecanice sauhidraul ice , care sã împiedicedeplasarea lateralã ºi longitudinalã atablierelor ºi eventuala consolidare ainfrastructurilor, mai ales în situaþiileîn care ºi încastrarea fundaþiilor acestoraeste insuficientã, ca urmare afenomenului coborârii talvegului.

FFiigg.. 33:: DDiissppoozziiþþiiee ggeenneerraallãã

FFiigg.. 44

FFiigg.. 55:: OOpprriittoorr aannttiisseeiissmmiicc



Mediul ingineresc – între calcule ºi practicãÎNCERCARE DE PROBÃ PE PILOÞI

iinngg.. NNiiccoollaaee SSIIMMAA –– ddiirreeccttoorr tteehhnniicc SSCC GGEEOOSSOONNDD SSAA,, iinngg.. FFlloorriinn UUÞÞÃÃ

Vã prezentãm încercãrile de probãpentru 2 piloþi Ø400 mm cuprinºi într-unamplasament situat pe strada Aurel Vlaicunr. 133 din municipiul Constanþa, execu-tate de specialiºtii SC GEOSOND SAdin Bucureºti.

Cei 2 piloþi de probã, poziþionaþila cele 2 extremitãþi ale amplasamen-tului, au fost turnaþi în gãuri sãpate însistem uscat în pãmânturi argilo-prã-foase ºi încastraþi la adâncimi de6–6,5m în straturile de calcar sarma-þiene, alterate ºi fisurate.

Încercãrile s-au desfãºurat con-form prevederilor tehnice cuprinse înstandardul nr. 2561/2-81 pânã lasarcina verticalã de 40 tf.

Pe baza rezultatelor obþinute aufost elaborate diagramele efort – tasare

ºi efort – timp dintre care, o prezen-tãm pe cea corespunzãtoare încer-cãrii de probã pe pilotul 43.

Din analiza diagramelor au rezultaturmãtoarele concluzii:

comportamentul piloþilor subsarcinã este normal pe toatã perioadade încãrcare ºi de descãrcare;

s-a asigurat stabilizarea tasãrilorsub fiecare treaptã de încãrcare pânãla încãrcarea maximã de 40 tf;

stabilizarea tasãrilor s-a obþinutîn timpi scurþi datoritã încastrãriipiloþilor în roci rezis-tente (calcare);

tasãrile maximeînregistrate sub sarcinamaximã de 40 tf suntde 1,63 mm pentrupilotul P8 ºi 1,85 mmpentru pilotul 43;

piloþii adiacenþicare au asigurat reacþiu-nea au avut un com-portament normal,nesesizându-se depã-ºirea frecãrii laterale ºiieºirea lor din pãmântpânã la încãrcareaefectuatã de 40 tf.

Cu alte cuvinte, cei 2 piloþi testaþi auconfirmat performanþa proiectatã de 40 tf.

Separat de cele descrise ºi con-cluziile încheiate, subliniem cã,dupã testarea piloþilor sub sarcinade 40 tf, specialiºtii noºtri au conti-nuat încercarea pânã la nivelulsarcinii de 80 tf fãrã mãsurãtorile dedeformaþii de rigoare. Pânã la limitasarcinii verticale de 60 tf, piloþii aurezistat fãrã probleme. O datãdepãºitã aceastã încãrcare ºi înmomentul atingerii unei sarcini verti-cale de 80 tf, s-au rupt sudurile carelegau armãtura piloþilor de grindametalicã, a început sã se deformezegrinda ºi au început sã se smulgãpiloþii din teren (ffiigg.. 33 ).

În concluzie, piloþii încercaþidovedesc un coeficient de siguranþãde 1,5 faþã de performanþa rezultatãdin calcule.

ÎÎnn ggeenneerraall,, îînn mmeeddiiuull iinnggiinneerreesscc ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiii eexxiissttãã ccrreeddiinnþþaa aaddâânncc îînnrrããddããcciinnaattãã ccãã ppeerrffoorrmmaannþþaa ppiillooþþiilloorr ssee ppooaatteeddeetteerrmmiinnaa ccuu eexxaaccttiittaattee pprriinn ccaallccuullee.. DDiinn eexxppeerriieennþþaa ssoocciieettããþþiiii nnooaassttrree,, ccuu ooccaazziiaa ffiieeccããrreeii îînncceerrccããrrii ddee pprroobbãã ppee ppiillooþþiiaauu rreezzuullttaatt ccaappaacciittããþþii ppoorrttaannttee ccaarree,, ddee rreegguullãã,, ddeeppããººeesscc ccaappaacciittããþþiillee ppoorrttaannttee ccaallccuullaattee..

SSCC GGEEOOSSOONNDD SSAA

FFiigg.. 11 FFiigg.. 33

FFiigg.. 22:: PPiilloott 4433 DDiiaaggrraammaa eeffoorrtt––ttaassaarree––ttiimmpp


Alimentarea cu apã a celor cincisate circumscrise comunei Dragoteºti– Dolj are ca ordonator principal decredite ºi autoritate contractantãConsiliul Local al al acestei comune,iar amplasamentul se situeazã înperimetrul ei construibil.

Localitatea Dragoteºti se întindepe valea pârâului Tislui, în lungul dru-mului judeþean DJ 641 Pieleºti-Caracal.Lucrarea este foarte importantã pentrucomuna Dragoteºti care are o popu-laþie de 2.700 de locuitori, iar sateleaferente au o populaþie de 2.560 delocuitori.

În ceea ce priveºte dotareahidroedilitarã a comunei, în prezentaceasta nu existã, locuitorii folosindapa din puþuri, izvoare ºi fântâni indi-viduale în cantitate insuficientã ºinecorespunzãtoare din punct de

vedere calitativ, conform STAS 1342,cu depãºiri peste limitele admisibileale conþinutului de Fe, Mn ºi sub-stanþe organice. Investiþia de faþã îºipropune alimentarea cu apã în sistemcentralizat. Alimentarea cu apã princiºmele stradale s-a stabilit pentrunecesarul de apã a 70% din numãrulde locuitori, urmând ca în viitor, pemãsura posibilitãþilor, sistemul sã seextindã ºi sã se modernizeze.

Iatã, de altfel, ºi unele date con-structive ale investiþiei executate deSC SCADT Slatina:

aa)) sursa de apã este constituitã din2 foraje de explorare-exploatare exe-cutate în sistem hidraulic. Cabina puþuluieste o construcþie din zidãrie decãrãmidã rigidizatã cu sâmburi debeton armat, fundaþii continue dinbeton armat, planºeu de beton armat;

bb)) rezervorul de apã va fi construitdin beton armat Bc 22,5 circular cuvolum de 200 mc, cu radierul de 15 cmturnat împreunã cu pereþii de 18 cmgrosime, acoperit cu elemente prefa-bricate tip dalã, dispuse radial, carese reazemã central pe un stâlp;

cc)) staþia de hidrofor este compusãdin 2 pãrþi:

• staþia de hidrofor propriu-zisãsemiîngropatã, din beton armat;

• un birou amenajat deasuprastaþiei de hidrofor, pentru personalulde întreþinere. Pereþii sunt din BCAde 25 cm grosime. Planºeul este dinbeton armat. Accesul se face pe scarãmetalicã suspendatã;

dd)) staþia de clorinare este o con-strucþie parter executatã din zidãrie decãrãmidã, fundaþii continue din betonarmat, stâlpi ºi centuri din beton armat.

IInnttrraarreeaa îînn lliinniiee ddrreeaappttãã aa RRoommâânniieeii sspprree UUEE aa ppuuss îînn mmiiººccaarree mmuulltteesseeccttooaarree ccaarree ppâânnãã aaccuumm aauu ffoosstt „„ccoonnddaammnnaattee”” aa ssee lliimmiittaa llaa cceeeeaa ccee aa ppuuttuutt ssããllee ooffeerree nnaattuurraa îînn mmoodd rreessttrriiccttiivv „„bbaarrâânndd““ ppããttrruunnddeerreeaa nnoouulluuii,, aa mmooddeerr--nnuulluuii îînn vviiaaþþaa ooaammeenniilloorr.. CCuu pprreeccããddeerree îînn zzoonneellee rruurraallee,, uunnddee ººii pprreeooccuu--ppããrriillee,, ddaarr mmaaii aalleess mmiijjllooaacceellee mmaatteerriiaallee ssaauu ffiinnaanncciiaarree aauu îînncceettiinniitt oorriicceeiinniiþþiiaattiivvãã llooccaallãã..

EEssttee vvoorrbbaa ddeesspprree aalliimmeennttaarreeaa ccuu aappãã ppoottaabbiillãã aa ssaatteelloorr ººii ccoommuunneelloorr,, aacceess--tteeaa rreezzuummâânndduu--ssee îînn cceeaa mmaaii mmaarree ppaarrttee aa lloorr llaa „„bbããttrrâânneellee”” ffâânnttâânnii ccuuccuummppããnnãã ssaauu ppuuþþuurrii îînnººiirraattee ddee--aa lluunngguull ddrruummuurriilloorr,, iinnssuuffiicciieennttee ccaa nnuummããrr ººii,,mmaaii aalleess,, ffããrrãã ppuuttiinnþþaa ddee aa aassiigguurraa,, ccoonnssttaanntt,, ddeebbiitteellee ººii ppuurriittaatteeaa aappeeii ddee bbããuutt..

IIaattãã ddee ccee lluuaarreeaa îînn sseeaammãã aa uunneeii aasseemmeenneeaa ssiittuuaaþþiiii ddee ccããttrree aaddmmiinniissttrraaþþiiiilleecceennttrraallãã ººii llooccaallee vviinnee ssãã aadduuccãã ººii îînn zzoonneellee rruurraallee uunn ppiicc ddee ccoonnffoorrtt,, ddeeoosseebbiittddee nneecceessaarr uunneeii vviieeþþii ddeecceennttee..

UUnn aassttffeell ddee pprrooiieecctt aa ddeevveenniitt ppoossiibbiill ººii pprriinn aallooccaarreeaa ddee ccããttrree UUEE aa uunnoorr ffoonndduurrii ddiinnccaarree ssee ppoott ffaaccee lluuccrrããrrii ddee iinnffrraassttrruuccttuurrãã uuttiilliittaarrãã rruurraallãã..

PPeennttrruu eexxeeccuuttaarreeaa aacceessttoorraa ss--aa aappeellaatt llaa ffiirrmmee sseerriiooaassee ººii ccuu eexxppeerriieennþþãã îînn mmaatteerriiee,,ddeemmoonnssttrraattãã îînn ccaazzuull aallttoorr iinnvveessttiiþþiiii ssiimmiillaarree..

UUnnaa ddiinnttrree eellee eessttee SS..CC.. SSCCAADDTT SSllaattiinnaa ccaarree aarree îînn eexxeeccuuþþiiee mmaaii mmuullttee lluuccrrããrrii ddee aacceesstt ggeenn.. AAssuupprraa uunneeiiaa ddiinnttrree eelleevvoomm zzããbboovvii îînn cceellee ccee uurrmmeeaazzãã,, ffoolloossiinndduu--nnee ddee ccââtteevvaa ddaattee ppuussee llaa ddiissppoozziiþþiiee ddee ddll iinngg.. TTuuddoorr PPooppaa,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraallaall ssoocciieettããþþiiii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ssllããttiinneennee..

SC SCADT SAInfrastructurã utilitarã ruralã


Acoperiºul este de tip terasã din betonarmat, hidroizolat;

ee)) se vor executa lucrãri la gospo-dãria de apã – cãminele necesareinstalaþiilor de apã de la rezervor, oalee balastatã ºi postul trafo;

ff)) reþeaua de distribuþie este

amplasatã atât în lungul drumului

judeþean, cât ºi pe drumurile laterale,

realizarea acesteia fiind din conducte

cu Dn = 200+75 mm din polietilenã

de înaltã densitate PEND, care au o

duratã de viaþã apreciabilã – 50 de

ani – ºi îºi pãstreazã calitãþile în timp,

montajul ºi întreþinerea fãcându-se

foarte uºor. Pentru început, pe reþea

se monteazã ciºmele cu închidere

automatã, la maximum 300 m între

ele, hidranþi de incendiu, precum ºi

cãmine de vane de sectorizare.

gg)) În privinþa instalaþiilor electrice,

precizãm cã alimentarea cu energie

electricã se va face din postul trafo

existent în zonã, printr-un racord

electric de joasã tensiune cu cablul

montat îngropat, iar ca lucrãri elec-

trice, acestea se vor rezuma la: un

racord electric subteran de joasã ten-

siune; tablouri electrice; instalaþii

electrice de comandã ºi semnalizare;

instalaþii de iluminat ºi prizã; instalaþii

de iluminat interior; instalaþii de para-

trãsnet ºi prizã de pãmânt, precum

ºi instalaþii pentru puþurile forate, staþiilede hidrofor, staþiile de clorinare etc.

Aºadar, alimentarea cu apã pota-bilã a comunei Dragoteºti, jud. Dolj,este un prim pas spre asigurarea unorminime condiþii civilizate pentrulocuitorii acestor aºezãri care, cât decurând ºi pe baza altor investiþii, îºivor putea schimba „statutul” de…rurali.


Standardul ISO 14001 a fost întinerit (I)ASPECTE PRACTICE ALE DOCUMENTÃRII ªI IMPLEMENTÃRII SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU,

CONFORM ISO 14001/2004

ddrrdd.. MMaaggddaalleennaa DDIIMMIIAANN –– ddiirreeccttoorr eexxeeccuuttiivv AAEERROOQQ

NNee--aamm oobbiiººnnuuiitt ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmuulltt îînn uullttiimmaa ppeerriiooaaddãã ssãã ssee mmooddiiffiiccee ddooccuummeennttuull ddee rreeffeerriinnþþãã ppeennttrruu ssiisstteemmeelleeddee mmaannaaggeemmeenntt.. AA ffoosstt uunn îînncceeppuutt ccuu IISSOO 99000011,, aaccuumm aa vveenniitt ººii rrâânndduull lluuii IISSOO 1144000011,, ccaarree aa aappããrruutt ccaa ssttaannddaarrddrroommâânneesscc îînn mmaarrttiiee 22000055,, ssuubb ffoorrmmãã ddee SSRR EENN IISSOO 1144000011::22000055 ººii eessttee bbiinnee ddee ººttiiuutt ccãã ssttaannddaarrdduull ddiinn eeddiiþþiiaa aanntteerriiooaarrããîîººii ppiieerrddee vvaallaabbiilliittaatteeaa îînn mmaaii 22000066,, ffiiiinndd ddeessttuull ddee ppuuþþiinn ttiimmpp ppeennttrruu aaccttuuaalliizzaarreeaa cceerrttiiffiiccaatteelloorr oobbþþiinnuuttee,, aaccttuuaalliizzaarreeccaarree ttrreebbuuiiee ssãã ddeemmaarreezzee ccuu pprroocceessuull ddee ddooccuummeennttaarree.. EEssttee ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt îînn pprroocceessuull ddee ddooccuummeennttaarree ººii iimmppllee--mmeennttaarree aa SSMMMM--uulluuii ssãã ccuunnooººttii cceerriinnþþeellee ddiinn ddooccuummeennttuull ddee rreeffeerriinnþþãã ººii ssãã iinntteerrpprreetteezzii aacceessttee cceerriinnþþee pprriinn pprriissmmaassppeecciiffiiccuulluuii aaccttiivviittããþþiiii ddiinn oorrggaanniizzaaþþiiaa rreessppeeccttiivvãã.. PPeennttrruu aa vveennii îînn sspprriijjiinnuull oorrggaanniizzaaþþiiiilloorr ccaarree ssuunntt llaa îînncceeppuuttuull aacceessttuuiiddeemmeerrss,, aamm ssttaabbiilliitt ccââtteevvaa ccrriitteerriiii aattââtt ppeennttrruu ddooccuummeennttaarreeaa,, ccââtt ººii ppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreeaa SSMMMM--uulluuii,, ccrriitteerriiii ccaarree ppoott ffiiuuttiilliizzaattee iinnddiiffeerreenntt ddee mmããrriimmeeaa ssaauu ddoommeenniiuull ddee aaccttiivviittaattee aall oorrggaanniizzaaþþiiiilloorr..

CRITERII PPENTRU EEVALUAREA SSISTEMELOR DDE MMANAGEMENT DDE MMEDIU, CCONFORM IISO 1140014.2 PPolitica dde mmediu

CCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt • Adecvatã pentru organizaþie;• Angajament pentru prevenirea poluãrii ºi îmbunãtã-

þire continuã;• Angajament privind conformitatea cu cerinþele

legale ºi alte cerinþe la care organizaþia subscrie (asociaþiicare au cerinþe, ghiduri, coduri de bunã practicã, politicide grup, autorizaþii, asigurãri etc.);

• Cadrul pentru stabilirea ºi analiza obiectivelor ºi þin-telor de mediu;

• Documentarea, implementarea, menþinerea ºi comu-nicarea politicii tuturor angajaþilor din organizaþie saucare lucreazã în numele organizaþiei;

• Analiza pentru adecvare continuã;• Disponibilã publicului.

• Linii directoare ºi principii;• Politica de mediu;• Programe de instruire/informãri, ºedinþe;• Rezultatele analizei efectuate de management (PV);• Audituri interne (RN, rapoarte).

4.3 PPlanificare

44..33..11 AAssppeeccttee ddee mmeeddiiuu CCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt • Procedura pentru identificarea aspectelor de mediu

pe care organizaþia le poate controla ºi pe care le poateinfluenþa;

• Utilizarea ca date de intrare pentru stabilirea obiec-tivelor ºi þintelor;

• Actualizarea acestora;• Înregistrãri ale aplicãrii procedurii.Situaþii:• Normale – majoritatea timpului;• Anormale (de regulã, planificate ºi mai puþin frecvente,

potenþiale situaþii de urgenþã);• Modificãri planificate;• Control/influenþã directã – cele þinute sub control intern;

PPrroobblleemmee ppootteennþþiiaallee::-- Fãrã dovezi ale analizei efectuate de management;- Fãrã angajament privind conformitatea cu cerinþele legale ºi alte cerinþe;- Nedisponibilã publicului.

• Procedura;• Lista aspectelor de mediu;• Criterii de evaluare a aspectelor;• Lista aspectelor semnificative de mediu;• Înregistrãri referitoare la aplicarea procedurii.


• Influenþã/control indirect al aspectelor (clienþi,furnizori);

• Aspecte care conduc la impacturi negative–poluare;• Aspecte care conduc la impacturi pozitive – îmbunã-

tãþirea ecosistemelor, îmbunãtãþirea performanþei altora;• Datele de ieºire ale proceselor – analizate din

punctul de vedere al semnificaþiei;• Criterii: repetabilitate, frecvenþã, duratã, complexi-

tate, gravitate;• Impacturi asupra: aerului, pãmântului, florei ºi faunei,

oamenilor, utilizarea resurselor naturale.

• Aceste cerinþe împreunã cu aspectele semnificativeidentificate formeazã baza SMM;

• Identificarea cerinþelor legale ºi a altor cerinþe la careorganizaþia subscrie ºi aplicarea acestora genereazã datelede intrare necesare pentru a se asigura conformitatea cupolitica organizaþiei, obiectivele ºi þintele stabilite ºi cucelelalte cerinþe ale ISO 14001.

• Procedura;• Responsabilitãþi pentru identificare ºi comunicare;• Sursa datelor ºi accesul pentru actualizarea acestora;• Tipuri de cerinþe la care organizaþia subscrie(politici, coduri de bunã practicã, ghiduri, autorizaþii,asigurãri etc.).

PPrroobblleemmee ppootteennþþiiaallee::-- aspecte care nu au fost identificate din punctul de vedere al surselor, de exemplu: potenþialul impact al furnizorilor

sau utilizarea ºi dispunerea produselor de cãtre clienþi;- nu se evalueazã situaþiile anormale (porniri, opriri, întreþinere/ mentenanþã);- nu se evalueazã potenþialul impact al situaþiilor de urgenþã (asupra sãnãtãþii ºi securitãþii);- neidentificarea aspectelor pozitive care ar putea fi îmbunãtãþite;- neevaluarea unor pãrþi relevante din activitatea organizaþiei (unele amplasamente, servicii de transport);- neevaluarea unor procese noi sau în curs de modificare ºi determinarea potenþialelor impacturi;- criterii nerelevante pentru aspectele de mediu care conduc la o identificare necorespunzãtoare;- trasabilitate necorespunzãtoare între politicã – obiective ºi practica curentã/ implementatã în organizaþie.

PPrroobblleemmee ppootteennþþiiaallee::- nu se descrie în detaliu stadiul de menþinere ºi actualizare a datelor;- cerinþele la care organizaþia subscrie sunt neidentificate sau este neprecizat modul de actualizare;- cerinþe identificate, dar fãrã dovezi ale aplicãrii (în programele de management de mediu, planuri de acþiuni/

mãsuri pentru funcþii relevante sau fãrã responsabilitãþi clare privind modul de a asigura conformarea);- accesul la baza de date este nedocumentat sau nedisponibil;- mecanismul prin care se confirmã îndeplinirea acþiunilor pentru conformare;- analiza periodicã a înregistrãrilor rezultate din aplicarea procedurii.

44..33..22 CCeerriinnþþee lleeggaallee ººii aallttee cceerriinnþþeeCCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt

• Obiectivele, þintele ºi programul de management tre-buie sã fie rezultatul procesului de îmbunãtãþire prin carese preconizeazã cã SMM-ul organizaþiilor asigurãîmbunãtãþiri ale performanþei de mediu (ce poate fiîmbunãtãþit, cât de mult, în cât timp, resurse,responsabilitãþi);

• În concordanþã cu politica de mediu;• Stabilirea, implementarea ºi menþinerea de obiective

ºi þinte la nivelurile ºi funcþiile relevante din organizaþie;Formularea obiectivelor luându-se în considerare: - cerinþele legale ºi alte cerinþe la care subscrie

organizaþia;- aspectele semnificative de mediu;- opþiunile financiare, operaþionale, tehnologice ºi de

afaceri; - punctele de vedere ale pãrþilor interesate.

44..33..33 OObbiieeccttiivvee,, þþiinnttee ººii pprrooggrraammeeCCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt

• Obiective ºi þinte documentate;• Planuri de investiþie/ strategie/ producþie;• Programe de management;• Planuri;• Înregistrãri;• Resurse.



• Responsabilitatea definirii ºi stabilirii obiectivelor ºiþintelor asociate;

• Includerea în SMM a noilor dezvoltãri/ modificãrisemnificative, în funcþie de mersul afacerii;

• Includerea responsabilitãþilor, a metodelor de planifi-care, monitorizãrilor, înregistrãrilor;

• Analiza performanþelor ºi identificarea necesitãþiiîmbunãtãþirii prevederilor procedurilor operaþionale,incluzând ºi actualizarea obiectivelor ºi þintelor(dupã caz).

PPrroobblleemmee ppootteennþþiiaallee::-- foarte puþine sau foarte multe obiective (sã contribuie la îmbunãtãþirea SMM-ului, dar se risipesc resursele);- lipsa obiectivelor ºi þintelor pentru niveluri ºi funcþii relevante pentru fiecare zonã a organizaþiei/grupului;- obiective ºi þinte care nu pot fi realiste, posibil de îndeplinit ºi mãsurabile cel puþin prin data finalizãrii (ca un

minim);- neclaritãþi privind îmbunãtãþirea performanþelor cu insuficiente acþiuni de monitorizare – mãsurare;- lipsa programului de management pentru îndeplinirea obiectivelor ºi þintelor care sã includã responsabilitãþi,

funcþii ºi niveluri relevante, mijloacele/resursele ºi termenele;- necunoaºterea responsabilitãþilor nominalizate pentru acþiunile din programe;- lipsa datelor mãsurabile ºi a dovezilor de îmbunãtãþire;- lipsa înregistrãrilor, ca dovezi ale îndeplinirii acþiunilor planificate;- resurse insuficient alocate;- neincluderea unor acþiuni referitoare la procese, activitãþi, amplasamente, inclusiv pentru noile dezvoltãri;- omiterea unor mãsuri pentru implementarea anumitor elemente din politica de mediu;- neactualizarea programelor.

PPrroobblleemmee ppootteennþþiiaallee::- neclaritãþi legate de atribuþii, responsabilitãþi;- resurse insuficiente sau nedisponibile;- fiºe de post incomplete (abilitãþi, competenþe, instruire);- existenþa mai multor reprezentanþi ai managementului, cu atribuþii ºi responsabilitãþi insuficient departajate;- lipsa de trasabilitate între prevederile diferitelor documente care conþin responsabilitãþi distincte pentru aceleaºi

funcþii/niveluri relevante.

4.4 IImplementare ººi ooperare

44..44..11 RReessuurrssee,, aattrriibbuuþþiiii,, rreessppoonnssaabbiilliittaattee ººii aauuttoorriittaatteeCCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt • Alocarea de resurse pentru stabilirea, imple-

mentarea, menþinerea ºi îmbunãtãþirea SMM-ului (resurseumane, abilitãþi specializate, infrastructurã, tehnologie,resurse financiare);

• Atribuþii, responsabilitãþi ºi autoritãþi definite, docu-mentate ºi comunicate;

• Numirea reprezentantului managementului pentruSMM;

• Raportarea cãtre managementul de vârf.

• Manualul;• Organigrama ºi structura organizatoricã;• Decizie numire RMM/Funcþia/Profesia;• Rapoarte de audit intern;• Rapoarte privind funcþionarea SMM-ului.

• Identificarea necesitãþilor de instruire ºi competenþãasociate aspectelor de mediu ºi SMM;

• Pãstrarea înregistrãrilor asociate;• Procedura pentru conºtientizare cu privire la:

- aspectele de mediu, politica de mediu;- responsabilitãþi, atribuþii pentru realizarea

conformitãþii;- consecinþele abaterilor de la procedurã.

• Analiza efectuatã de management;• Politica de mediu;• Program de instruire;• Informarea angajaþilor ºi a celor care lucreazã

în numele organizaþiei;• Planuri de acþiune/Înregistrãri;• Programe de management de mediu/ Înregistrãri;• Planuri de proiectare/planuri de investiþii;• Contracte.

44..44..22 CCoommppeetteennþþãã,, iinnssttrruuiirree ººii ccoonnººttiieennttiizzaarreeCCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt



CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

LASSELSBERGER SABucureºti

LAFARGE ROMCIM SAPunct de lucru Medgidia

LAFARGE ROMCIM SAPunct de lucru Hoghiz

LAFARGE ROMCIM SAPunct de lucru Rãsãritul

CARMEUSE HOLDING SRLPunct de lucru Chiºcadaga

CARMEUSE HOLDING SRLPunct de lucru Rãsãritul

CARMEUSE HOLDING SRLPunct de lucru Fieni

BADMAR IMPEX SRLPloieºti

ROMENERGYSADrobeta-Turnu Severin

IMSAT D.M.A. SRLDrobeta-Turnu Severin

MAREX COMPANY SRLNegreºti-Oaº

INSTALAÞII TRUST SABraºov

SIMCOR VAR SAPunct de lucru Medgidia

SIMCOR VAR SAPunct de lucru Târgu-Jiu

HOLCIM (ROMÂNIA) SAPunct de lucru Cimentul Câmpulung

MULTISTAR PROD SRLOradea

AMBER TECHNOLOGIES SRLBucureºti

ELECTROCOM CLAUPIN SRLBãicoi

PRESCONSTRUCT OAª SRLNegreºti-Oaº

ENERGOSUD SRLFiliaºi

NYAGARA SRLNegreºti-Oaº

MONET CONSTRUCÞII SRLBucureºti


PPrroobblleemmee ppoossiibbiillee::-- proceduri existente cerute de SMC-OHSAS, neincluse în SMM ( de exemplu: manipulare chimicale, planuri pentru

situaþii de urgenþã);- neclaritãþi legate de responsabilitãþile privind confirmarea conformitãþii cu cerinþele legale, confirmarea comunicãrii

cu pãrþile externe privind aspectele semnificative;- lipsa unor înregistrãri legate de planificarea, operarea ºi controlul proceselor referitoare la aspectele de mediu

semnificative.

PPrroobblleemmee ppoossiibbiillee::-- lipsa înregistrãrilor referitoare la instruire, competenþã, experienþã;- lipsa resurselor de personal instruit pentru audit ISO 14001;- lipsa instruirii privind aplicarea procedurilor (de exemplu: situaþii de urgenþã ºi capacitate de rãspuns);- conºtientizarea insuficientã cu privire la:

aa.. respectarea criteriilor ºi procedurilor pentru neconformitãþi/AC/AP;bb.. neraportarea unor probleme care apar;cc.. neidentificarea unor aspecte de mediu unde este necesarã o competenþã deosebitã (substanþe periculoase,

situaþii de urgenþã etc.);dd.. elemente de politicã;ee.. acþiuni din programele de management;ff.. legãtura dintre aspectele de mediu ºi situaþiile de urgenþã.

PPrroobblleemmee ppoossiibbiillee::-- lipsa procedurii;- procedurã cu domeniu de aplicare limitat;- conºtientizare insuficientã cu privire la: cunoaºterea procedurii (instruire), aplicarea modificãrilor, cunoaºterea ºi

aplicarea cerinþelor legale ºi a altor cerinþe la care organizaþia subscrie;- dificultãþi de comunicare între funcþiile care au interfaþã cu pãrþile interesate (recepþie, vânzãri, marketing,

reprezentant management).- lipsa acþiunilor corective/ preventive;- lipsa înregistrãrilor ca dovadã a unor decizii legate de circulaþia informaþiei referitoare la SMM;- înregistrãri neadecvate/neconcludente privind analiza efectuatã de management.

• Stabilirea proceselor adecvate de comunicareinternã ºi externã (autoritãþi, comunitatea localã,grupuri/pãrþi interesate);

• Stabilirea datelor care pot fi difuzate (incluzând ºisituaþiile de urgenþã) ºi de cãtre cine;

• Responsabilitãþi, inclusiv cele de decizie legate deaspectele semnificative;

• Conºtientizare/instruire pentru aplicare;• Mod de acþiune în cazul eventualelor sesizãri/reclamaþii.

• Procedura;• Procese–verbale ºi rapoarte ale ºedinþelor;• Instruirea echipei, ºedinþe;• Anunþuri ale CA, ziare, reviste interne;• Audiovizual ºi publicitate;• Evenimente/ Circulare interne/Statisticã.

44..44..33 CCoommuunniiccaarreeCCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt

• Stabilirea structurii documentaþiei;• Descrierea SMM-ului (Manualul);• Proceduri (4.3.1; 4.3.2; 4.4.2; 4.4.3; 4.4.5; 4.4.6;

4.4.7; 4.5.1;4.5.2; 4.5.3; 4.5.4; 4.5.5);• Difuzare controlatã;• Corelare cu alte proceduri existente în organizaþie

(OHSAS, SMC etc.).

• Manualul;• Proceduri ale SMM-ului;• Declaraþia de politicã, obiective ºi þinte;• Informaþii despre aspectele semnificative de mediu; • Angajament de îmbunãtãþire continuã

ºi prevenire a poluãrii;• Informaþii despre proces;• Organigrame;• Standarde interne ºi externe;• Planuri ale situaþiilor de urgenþã;• Înregistrãri.

44..44..44 DDooccuummeennttaaþþiieeCCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt



PPrroobblleemmee ppoossiibbiillee::- legãtura neclarã între aspectele semnificative cu procedurile de operare/control ºi cu obiectivele ºi þintele stabilite;- existenþa unor aspecte semnificative care nu au legãturã cu obiectivele/controalele operaþionale stabilite, neincluse

în proceduri;- mãsuri stabilite care nu sunt eficiente în îndeplinirea obiectivelor;- lipsuri legate de:

aa.. managementul chimicalelor lichide;bb.. primire, depozitare, livrare ºi transport;cc.. acþiuni pentru prevenirea situaþiilor de urgenþã;dd.. mãsuri neadaptate la situaþiile concrete de operare.

- lipsuri în comunicarea cãtre furnizori privind condiþiile de acces, simplu sau repetat, instruire etc.((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))

• Controlul adecvanþei documentelor înainte deemitere ºi aprobare;

• Analizã, actualizare ºi reaprobare;• Identificarea modificãrilor ºi reviziilor;• Asigurarea cã documentele sunt lizibile ºi identi-

ficabile;• Identificarea ºi difuzarea controlatã a documentelor

externe;• Disponibile unde sunt necesare;• Prevenirea utilizãrii documentelor perimate;• Pãstrarea unor copii ale ediþiilor documentelor

depãºite.

• Procedura;• Aprobarea documentelor;• Revizia procedurilor;• Liste cu revizii;• Liste de difuzare/Evidenþe ale ediþiilor;• Analiza documentelor interne/externe.

44..44..55 CCoonnttrroolluull ddooccuummeenntteelloorr

CCeerriinnþþee DDooccuummeennttee//ddaattee//iinnffoorrmmaaþþiiii ddee eevvaalluuaatt

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

OORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATT RREENNAARR

OORRGGAANNIISSMMÎÎNN CCUURRSS DDEE AACCRREEDDIITTAARREE RREENNAARR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

OOrrggaanniissmm ddee cceerrttiiffiiccaarreepprroodduussee rreeccuunnoossccuutt ddee MMTTCCTT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

OOrrggaanniissmm aaggrreeaatt MMTTCCTTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE


Competiþia cu natura!

CCiipprriiaann EEnnaacchhee:: În urma eveni-mentelor naturale nefavorabiledin ultima perioadã, Inspec-toratul de Stat în Construcþii aefectuat, în lunile mai–iunie 2005,un control tematic privindstarea tehnicã a barajelor ºidigurilor de pe cursurile de apãº i a amena jã r i l o r hidroteh-nice aferente lacurilor din þaranoastrã. De ce numai tematic ºi nu deprofunzime?DDoorriinnaa NNiiccoolliinnaa IIssooppeessccuu:: Dar de

când controlul tematic nu este ºi unulde profunzime?

Activitatea Inspectoratului de Stat

în Construcþii se desfãºoarã, în principal,

prin acþiuni specifice care au la bazã

reglementãrile Legii 10/1995 privind

calitatea în construcþii ºi ale Legii 50/1991,

republicatã în 2004 ºi cu modificãrile

ulterioare, privind autorizarea executãrii

lucrãrilor de construcþii. Legea 10/1995,

cu modificãrile ulterioare, precizeazã

obligaþiile ºi rãspunderile Inspectora-

tului de Stat în Construcþii; astfel,

acesta, prin reprezentanþii sãi din teri-

toriu, rãspunde de exercitarea con-

trolului statului cu privire la aplicarea

unitarã a prevederilor sistemului

calitãþii în construcþii. Inspectoratulde Stat în Construcþii, în întregul sãu,are atribuþii de control pe tot traseulproiectare-execuþie-exploatare a con-strucþiilor de orice fel.

Controlul tematic este o activitate

dirijatã ca obiectiv, dar complexã ca

analizã, destinatã componentei

„exploatare“ ºi se desfãºoarã, con-

comitent, în toate inspectoratele

judeþene în construcþii. Aceste activi-

tãþi au ca obiectiv verificarea, la o

anumitã categorie de construcþii, a

performanþelor de comportare a

acestora în exploatare, în scopul

VVaalluurriillee vviieeþþiiii ººii nnaattuurraa ssuunntt cceellee ddoouuããccoommppoonneennttee ccaarree nnee--aauu pprroovvooccaatt îînnttoott--ddeeaauunnaa pprriinn ddiivveerrssee tteessttããrrii,, ppuunnâânndduu--nnee îînnffaaþþaa uunnoorr ssiittuuaaþþiiii îînn ccaarree ttrreebbuuiiaa ssããaaccþþiioonnããmm ppeennttrruu aa ssuupprraavviieeþþuuii.. UUnneeoorrii aammrreeuuººiitt ssãã ffaacceemm ffaaþþãã aacceessttoorr îînncceerrccããrrii,, aallttee--oorrii nnuu ssaauu ppaarrþþiiaall..

PPrriinnttrree cceellee mmaaii ccoommpplleexxee ppeerriiccoollee cceennee--aauu ssttaatt îînn ccaallee aauu ffoosstt cceell ppuuþþiinn ttrreeii::ccuuttrreemmuurreellee,, aappaa ººii ffooccuull ccaarree,, ddee--aa lluunngguullttiimmppuulluuii,, aauu ccrreeaatt ssiittuuaaþþiiii ddiinnttrree cceellee mmaaiinneeppllããccuuttee.. ªªii eellee nn--aauu ffoosstt ssiinngguullaarree,, ddiinnccoonnttrrãã,, aapprrooaappee nnuu eexxiissttãã aann îînn ccaarree nnaattuurraappee ccaarree oo iiuubbiimm aattââtt ddee mmuulltt ssãã nnuu nnee aarraatteeººii ppaarrtteeaa eeii mmaaii ppuuþþiinn ppllããccuuttãã..

CCeellee mmaaii ffrreeccvveennttee nneeccaazzuurrii ssuunntt cceelleeddee pprriimmããvvaarrãã ssaauu ttooaammnnãã,, ccâânndd iinntteemmppeerriiiilleellaassãã uurrmmee ggrreellee,, rreessiimmþþiittee îînn mmaaii ttooaatteezzoonneellee þþããrriiii,, ccaa uurrmmaarree aa pprreecciippiittaaþþiiiilloorrccããzzuuttee ººii aa eeffeecctteelloorr aappeelloorr ddeezzllããnnþþuuiittee..

TTeesstteellee ddee ccaarree aammiinntteeaamm mmaaii îînnaaiinntteessee rreeffeerrãã ttooccmmaaii llaa cceeeeaa ccee oommuull ttrreebbuuiiee ssãã ffaaccãã ppeennttrruu pprreevveenniirreeaa ººii îînnllããttuurraarreeaa eeffeecctteelloorr aacceessttoorr vviicciissiittuuddiinnii aalleennaattuurriiii,, ppeennttrruu aa pprrootteejjaa ccââtt mmaaii mmuulltt vviiaaþþaa,, mmaatteerriiaalleellee ººii cchhiiaarr cceeeeaa ccee rreepprreezziinnttãã îînn ggeenneerraall nnaattuurraa..

ÎÎnn aacceeaassttãã îînnccrrâânncceennaarree ddiinnttrree oomm ººii nnaattuurrãã,, pprrooggrraammeellee ººii mmããssuurriillee ggâânnddiittee ttrreebbuuiiee ssãã aaiibbãã ccoorreessppoonnddeenntt ddiirreecctt îînncceeeeaa ccee ssee rreeggããsseeººttee îînn lluuccrrããrriillee ddee aammeennaajjaarree ººii pprrootteeccþþiiee hhiiddrrootteehhnniiccãã ssaauu ddee aallttãã nnaattuurrãã..

ªªii ccuumm,, îînn ggeenneerraall eexxiissttãã ººii „„ssllããbbiicciiuunnii”” uummaannee îînn aapplliiccaarreeaa lloorr,, ººii îînn aacceesstt ddoommeenniiuu ((ccaa ddee ffaapptt ººii îînn aalltteellee)) aauu eexxiissttaattººii ttrreebbuuiiee ssãã eexxiissttee uunneellee oorrggaanniissmmee ººii iinnssttiittuuþþiiii ccaarree,, pprriinn oobbiieeccttuull lloorr ddee aaccttiivviittaattee,, eessttee nneecceessaarr ssãã vveegghheezzee ººii ssããccoonnttrroolleezzee vveerriiddiicciittaatteeaa ººii,, mmaaii aalleess,, ccaalliittaatteeaa iinnvveessttiiþþiiiilloorr îînn ddoommeenniiuull llaa ccaarree nnee rreeffeerriimm..

LLaa nnooii îînn þþaarrãã,, uunn rrooll ccaappiittaall îîii rreevviinnee IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddee SSttaatt îînn CCoonnssttrruuccþþiiii ((IISSCC))..EEvveenniimmeenntteellee nneeppllããccuuttee ddiinn pprriimmããvvaarraa aacceessttuuii aann,, aallee ccããrroorr ccoonnsseecciinnþþee llee rreessiimmþþiimm îînnccãã,, nnee--aauu îînnddrreeppttaatt ccããttrree

aacceeaassttãã iinnssttiittuuþþiiee ppeennttrruu aa vveeddeeaa ccoonnccrreett ccee ss--aa îînnttrreepprriinnss ddiinn aacceesstt ppuunncctt ddee vveeddeerree..IInntteerrllooccuuttoorr ddnnaa pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. DDoorriinnaa NNiiccoolliinnaa IIssooppeessccuu –– IInnssppeeccttoorr ggeenneerraall ddee SSttaatt..


satisfacerii pe întreaga duratã de exis-tenþã a exigenþelor utilizatorilor ºicolectivitãþilor.

CC..EE..:: Inundaþiile produse în primã-

vara lui 2005 au scos la ivealã

multe nereguli privind mãsurile de

prevenire ºi înlãturare a efectelor

intemperiilor asupra construcþiilor

hidrotehnice de profil. În ce

mãsurã ISC a avut în programele

sale de activitate acest obiectiv?

DD.. NN.. II..:: Inspectoratul de Stat în

Construcþii verificã în aceste situaþii

accidentale dacã sunt sau nu sunt

modificate caracteristicile tehnice pe

care trebuie sã le îndeplineascã con-

strucþiile, astfel încât satisfacerea

cerinþelor esenþiale privind rezistenþa

mecanicã, stabilitatea ºi securitatea în

exploatare a construcþiilor sã nu fie

afectatã.

Inspectoratul de Stat în Construcþii

are în planul de activitate anual efec-

tuarea acestor controale tematice.

Decizia ca în perioada mai–iunie 2005

sã se realizeze acest control tematic a

fost motivatã de situaþia existentã în

acel moment la nivel naþional.

CC..EE..:: Existã în Inspectoratul de Stat

în Construcþii un compartiment cu

atribuþii de urmãrire pe tot traseul

proiectare-execuþie-exploatare a

acestor construcþii?

DD.. NN.. II..:: În Inspectoratul de Stat

în Construcþii, în acest moment, nu

existã un compartiment care sã se

ocupe, în mod special, de urmãrirea

pe tot traseul proiectare-execuþie-

exploatare a construcþiilor hidrotehnice.

În structura organizatoricã a Inspec-

toratului de Stat în Construcþii

existã, la nivelul fiecãrui inspectorat

judeþean, un compartiment de

”Control calitate în construcþii ºi

lucrãri publice” care are în compo-

nenþã inspectori de specialitate

pentru domeniul menþionat.

CC..EE..:: Prin controalele sale, ISC este

cel care constatã starea construcþi-

ilor ºi dispune mãsuri care sã asigure

exploatarea unor construcþii de

calitate corespunzãtoare în scopul

protejãrii vieþii oamenilor, a

bunurilor acestora ºi a mediului

înconjurãtor. Ce a constatat din

acest punct de vedere, în prin-

cipal, în zonele Banatului ºi

Buzãului, ce mãsuri a dispus ºi

cine le urmãreºte?

DD.. NN.. II..:: ISC analizeazã starea

construcþiilor ºi stabileºte mãsuri care

sã conducã la remedierea defi-

cienþelor constatate. Aceste mãsuri se

adreseazã proprietarilor sau adminis-

tratorilor acestor construcþii, precum

ºi utilizatorilor. Conform legii, aceºtia,

împreunã cu proiectanþii ºi execu-

tanþii, au rãspunderea pentru reali-

zarea ºi menþinerea pe întreaga

duratã de existenþã a unor construcþii

de calitate corespunzãtoare.

În zona IJC Timiºoara, au fost

inventariate 126 de cursuri de apã în

lungime de peste 2000 km, la care

lucrãrile de îndiguire însumeazã

aproximativ 875 km.

În zona IJC Buzãu, s-au inventariat

5 cursuri de apã în lungime totalã de

312 km, ce au îndiguiri pe o lungime

de 127 km.

În ambele zone, în urma veri-

ficãrilor, au fost constatate urmã-

toarele deficienþe privind starea

tehnicã a lucrãrilor precizate mai sus:

diguri avariate prin deversare, ziduri

de sprijin rupte, pereuri deteriorate,

eroziuni, tasãri, strãpungeri ºi fisuri

ale corpului digului etc.

Prin documentele întocmite de

inspectorii de specialitate ai Inspec-

toratului de Stat în Construcþii, s-au

dispus mãsuri de verificare ºi experti-

zare cu termene ºi responsabilitãþi

pentru deþinãtorii sau administratorii

acestor obiective, urmând ca Inspec-

toratul sã controleze în timp

realizarea acestora.

CC..EE..:: Este nevoie de o legislaþie

mai clarã ºi mai restrictivã în pri-

vinþa acestui gen de construcþii?

Când ºi cum se va face acest

lucru?

DD.. NN.. II..:: În perspectiva integrãrii

europene, problematica privind asigu-

rarea cerinþelor esenþiale pentru con-

strucþii pentru o dezvoltare durabilã

are o semnificaþie deosebitã.

Construcþia legislativã în domeniu,

începutã în 1991, este în prezent

incompletã, neechitabilã, lipsitã de

coerenþã ºi de autoritate, generând

confuzie ºi birocraþie.

O revizuire eficientã a pachetului

legislativ ºi tehnic de reglementare

presupune o auditare prealabilã a

tuturor actelor normative privind

realizarea activitãþii de construire sub

aspect tehnic, privind proprietatea,

urbanismul, autorizarea construcþi-

ilor, cadastru, protecþia mediului,

administraþie localã, precum ºi

domeniile conexe, operaþiune care,

în mod evident, reprezintã un efort

însemnat.

Un obiectiv prioritar al activitãþii

mele îl constituie acest aspect legislativ

de armonizare ºi revizuire tehnicã în

concordanþã cu reglementãrile comu-

nitare în domeniu, precum ºi cu preve-

derile cuprinse în tratatele internaþionale

la care România este parte.


S.C. URBIS Armãturi Sanitare S.A.TOTUL PENTRU CASA TA!

SS..CC.. UURRBBIISS AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..,

societate cu capital integral privat,

este principalul fabricant din România

de armãturi sanitare pentru echi-

parea camerelor de baie ºi

bucãtãrie din locuinþe, hoteluri ºi

construcþii social-culturale.

Aceasta provine din fosta Între-

prindere de Radiatoare, Echipament

Metalic, Obiecte ºi Armãturi Sani-

tare, care a echipat, timp de 27 de ani,

locuinþele din România cu o gamã

largã de produse (cãzi de baie, radi-

atoare, armãturi sanitare, sisteme de

închidere pentru uºi ºi ferestre).

Ca urmare a unui amplu proces

de restructurare-privatizare, pentru

fiecare dintre produsele specificate

mai sus, în prezent funcþioneazã

societãþi distincte cu capital integral

privat. Acestea produc cãzi de baie

din polimetacrilat armat cu fibrã de

sticlã, radiatoare bimetal din oþel ºi

aluminiu, sisteme de închidere pen-

tru uºi ºi ferestre, produse moderne

care satisfac cerinþele pieþei ºi asigurã

un raport optim calitate-preþ.

SS..CC.. UURRBBIISS AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..este o unitate de producþie integratãîn proporþie de 90% – având expe-rienþa de peste 4 decenii în dome-niu, cu personal calificat ºi cudotãri tehnologice care, în ultimii10 ani, au suferit modernizãri – ºicare s-a impus ca una dintre mãrcileimportante pe piaþa româneascã.Procesul tehnologic cuprinde secþiilede turnãtorie-forjã, uzinaj, ºlefuitorie,acoperiri galvanice, montaj, pre-cum ºi secþia de deservire sculãrie-mecano-energetic. Capacitãþile deproducþie au asigurate toate utili-tãþile necesare: energie electricã,energie termicã, gaze naturale, apãºi canalizare, precum ºi posibilitãþide transport auto ºi pe cale feratã.

SS..CC.. UURRBBIISS AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..produce o gamã variatã de tipo-dimensiuni de articole de robi-netãrie, acoperind din punctul devedere al funcþionalitãþii întreagagamã folositã în construcþiile delocuinþe ºi social-culturale. Listaacestor produse cuprinde peste500 de repere, care pot fi grupate înºase mari categorii, respectiv: robinete,baterii amestecãtoare biacþionare,

baterii amestecãtoare monoacþio-nare, ventile ºi sifoane, accesoriipentru camere de baie ºi bucãtãrie,piese de schimb. Produsele benefi-ciazã de agrement tehnic emis deMinisterul Lucrãrilor Publice, Trans-porturilor ºi Locuinþei ºi este imple-mentat sistemul de management alcalitãþii care îndeplineºte condiþiilestandardului SR EN ISO-9001:2001.

Principalii clienþi naþionali aiSS..CC.. UURRBBIISS AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..

sunt 29 de societãþi cu care aîncheiat contracte comerciale dedistribuþie. De asemenea, produselesunt prezente în peste 50 de punctede desfacere ºi 2 magazine înBucureºti, din care unul propriu înincinta societãþii.

Produsele se adreseazã con-sumatorului final care, în afarã deraportul calitate/preþ, este influenþatla alegerea unui astfel de produs,inclusiv, de elementele decora-tive ale acestuia, evidenþiate, înspecial, la produsele occidentale.Plecând de la cerinþele clienþilor,societatea ºi-a impus ca strategiede bazã realizarea în permanenþã

ÎÎnnaaiinnttee ddee 11999900,, hhaarrttaa eeccoonnoommiiccãã aa mmuullttoorr aaººeezzããrrii uurrbbaannee ccuupprriinnddeeaa vvaassttee ppllaattffoorrmmee iinndduussttrriiaallee.. DDuuppãã aacceeaassttããddaattãã,, nneessããbbuuiitt ssaauu nnuu,, oo ppaarrttee ddiinnttrree eellee aauu ffoosstt aabbaannddoonnaattee ssaauu ddeevvaassttaattee ººii,, ffiiiinndd llããssaattee ddee iizzbbeelliiººttee,, aauuddeevveenniitt,, îînn ttiimmpp ssccuurrtt,, aaddeevvããrraattee cciimmiittiirree ddee ffiieerr vveecchhii ssaauu ccllããddiirrii ggaattaa ssãã ssee pprrããbbuuººeeaassccãã.. LLaa ppoolluull ooppuuss,, aaccoolloouunnddee ppuuþþiinniiii mmaannaaggeerrii aauu iinnttuuiitt ccãã uunniittããþþiillee iinndduussttrriiaallee rreessppeeccttiivvee,, ccuu uunneellee mmooddeerrnniizzããrrii ººii rreeffoorrmmee oorrggaannii--zzaattoorriiccee,, ppoott ssãã--ººii ccoonnttiinnuuee aaccttiivviittaatteeaa aauu ººii ppuurrcceess llaa ttrreeaabbãã.. EEllee ssee ssiittuueeaazzãã îînn pprreezzeenntt pprriinnttrree cceellee ccaarree ffaacc ffaaþþããccuu bbrriioo ppiieeþþeeii ccoonnccuurreennþþiiaallee îînn ddoommeenniiuull ddee pprrooffiill.. UUnn ccaazz bbiinneeccuunnoossccuutt eessttee îînn zzoonnaa MMiilliittaarrii aa ccaappiittaalleeii..

CCãã uunn aasseemmeenneeaa lluuccrruu aa ffoosstt ppoossiibbiill rreeiieessee ccllaarr ddiinn cceellee rreellaattaattee ddee ddll ddrr.. iinngg.. MMiirrcceeaa SSuurrdduulleessccuu,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraallaall SS..CC.. UUrrbbiiss AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree..


de produse noi, de calitate ºi la

preþuri competitive, care asigurã

standarde ridicate de confort, sigu-

ranþã ºi durabilitate.

Astfel, SS..CC.. UURRBBIISS AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..

a lansat pe piaþã douã familii de

baterii, STIL ºi AXXE, care se pre-

zintã cu un design nou, în ton cu

cele mai moderne tendinþe.

Formele sunt suple, simple, lineare

ºi se potrivesc pentru orice tip de

camerã de baie. Produsele asigurã

funcþionalitatea maximã ºi necesitã

eforturi minime pentru întreþinere.

Pentru asigurarea unui confort

maxim în camerele de baie, a fost

creatã o gamã de portprosoape tip

cuier, de diferite înãlþimi, cu finisaj

cromat ºi cu funcþionãri multiple

(pentru halate de baie ºi prosoape).

Societatea pune la dispoziþiacumpãrãtorilor, atât produse cro-mate, cât ºi produse retro, cunuanþã de stil vechi, ºi articole derobinetãrie, care îmbinã finisajulcromat cu elemente aurite.

Datoritã flexibilitãþii fluxuluitehnologic, societatea poate asimilaîn fabricaþie o gamã diversificatã depiese turnate din alamã ºi zamac.De asemenea, se pot executa lacomandã acoperiri galvanice (cromare,nichelare, zincare), iar în secþiasculãrie diverse matriþe, scule,dispozitive.

SS..CC.. UUrrbbiiss AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..asigurã ºi comercializarea cãtreclienþi, sub sloganul „Totul pentrucasa ta!”, întreaga gamã de produsenecesare dotãrii locuinþei, respectiv:feronerie, fitinguri, obiecte sanitare,radiatoare.

Ca urmare a modificãrilor care

vor apãrea pe piaþã ºi în sistemul

concurenþial, generate de integrarea

României în Uniunea Europeanã,

societatea a gândit o strategie pe

termen lung ºi o dezvoltare adec-

vatã, menite sã asigure potenþialul

tehnic, tehnologic ºi logistic pentru

o activitate caracterizatã de douã

mari exigenþe concurenþiale: calitate

ºi eficienþã.

Credincioasã permanent sloganului

„Clientul nostru – stãpânul nostru”,

SS..CC.. UURRBBIISS AArrmmããttuurrii SSaanniittaarree SS..AA..

se preocupã sã rãspundã permanent

tuturor cerinþelor pieþei printr-un

raport optim calitate-preþ, având

convingerea cã va câºtiga mereu

încrederea celor care opteazã pentru

produsele marca „URBIS“.


Cum sã construim fãrã riscuriDISPOZIÞII LEGALE REFERITOARE LA REGIMUL PROPRIETÃÞII IMOBILIARE

11.. Art. 2 din Legea nr. 54/1998 privind circulaþiajuridicã a terenurilor prevede obligativitatea formeiautentice în privinþa tuturor actelor de transmitere aterenurilor. Pe cale de consecinþã, întotdeauna ccoonnttrraaccttuullddee vvâânnzzaarree--ccuummppããrraarree aa uunnuuii tteerreenn ttrreebbuuiiee îînncchheeiiaatt îînnffoorrmmaa aauutteennttiiccãã.

Este util ca o datã cu actul autentic sã solicitaþi notaru-lui sã vã înmâneze:

oo ccooppiiee lleeggaalliizzaattãã aa ddoossaarruulluuii ccaaddaassttrraall (care sãconþinã obligatoriu punctele de contur ºi coordonateleterenului cumpãrat);

oo ccooppiiee aa eexxttrraassuulluuii ddee ccaarrttee ffuunncciiaarrãã care atestã cãterenul cumpãrat este sau nu este grevat de sarcini;

oorriiggiinnaalluull ssaauu,, cceell ppuuþþiinn,, oo ccooppiiee lleeggaalliizzaattãã aa ttiittlluulluuiiddee pprroopprriieettaattee aall vvâânnzzããttoorruulluuii care conþine menþiuneatranscrierii în Registrul de transcripþiuni ºi inscripþiuniimobiliare, cu precizarea cã discutãm despre imobiledobândite înainte de anul 1999.

22.. Pentru evitarea confuziilor ce pot apãrea, este utilca actul de vânzare-cumpãrare sã conþinã rreeffeerriirrii llaasscchhiiþþaa ddee aammppllaassaammeenntt aa tteerreennuulluuii, în sensul de a semenþiona cã schiþa de amplasament din dosarul cadas-tral face parte integrantã din actul notarial. Dosarulcadastral este, din punct de vedere legal, uunn îînnssccrriiss ooffii--cciiaall, iar inserarea schiþei de amplasament ºi a coordo-natelor terenului în cuprinsul actului notarial acordãstatutul de act autentic ºi schiþei cadastrale, cu toateconsecinþele sale juridice.

33.. Este, de asemenea, util ca anterior încheierii actuluide vânzare-cumpãrare având ca obiect un teren ssããoobbþþiinneeþþii uunn cceerrttiiffiiccaatt ddee uurrbbaanniissmm, deoarece acest actconþine toate informaþiile referitoare la construcþia pe careo puteþi edifica (înãlþime, aliniament, coeficient de uti-lizare a terenului etc.).

44.. Dacã intenþionaþi sã achiziþionaþi un teren cu con-strucþie, în vederea demolãrii acesteia ºi realizãrii uneiconstrucþii noi, ttrreebbuuiiee ssãã vveerriiffiiccaaþþii aatteenntt aacctteellee ddee pprroo--pprriieettaattee aallee vvâânnzzããttoorruulluuii, deoarece înainte de 1990,circulaþia terenurilor prin acte între vii era interzisã.În aceste condiþii, s-ar putea sã constataþi cã vvâânnzzãã--ttoorruull eessttee nnuummaaii pprroopprriieettaarruull ccoonnssttrruuccþþiieeii,, iar terenuli-a ffoosstt aattrriibbuuiitt îînn ffoolloossiinnþþãã, pe durata existenþei acesteia.O datã demolatã vechea construcþie, va trebui

sã reglementaþi pe cheltuiala dumneavoastrã situaþiaterenului, urmând sã obþineþi autorizaþia de construcþienumai dupã obþinerea titlului de proprietate pe teren.Pentru a evita complicaþiile, eessttee uuttiill ssãã ssoolliicciittaaþþii vvâânnzzãã--ttoorruulluuii aaccttuull ddee pprroopprriieettaattee aall tteerreennuulluuii,, pprreeccuumm ººiiddoovvaaddaa iinnttaabbuullããrriiii aacceessttuuiiaa ((nnuu ddooaarr aa ccoonnssttrruuccþþiieeii)) îînnCCaarrtteeaa ffuunncciiaarrãã..

În practicã s-a întâlnit situaþia în care deþinãtorulactual al terenului ºi construcþiei are doar o chitanþã subsemnãturã privatã, în baza cãreia ºi-a deschis rol fiscal ºiplãteºte impozit pentru teren ºi construcþie. Obþinereatitlului de proprietate pentru teren ºi construcþie se poaterealiza numai printr-o acþiune în justiþie.

55.. Cu privire la terenurile intravilane dobândite în bazaLegii nr. 18/1991 a fondului funciar, este util ca înainte deîncheierea actului de vânzare-cumpãrare sã vã asiguraþicã tteerreennuull eessttee ssccooss ddiinn cciirrccuuiittuull aaggrriiccooll, deoarece aceastãoperaþiune, realizatã de viitorii proprietari, presupuneachitarea unor taxe foarte mari.

66.. Trebuie sã cunoaºteþi cã proprietarul unui tereneste obligat sã respecte sarcinile privind protecþiamediului ºi asigurarea bunei vecinãtãþi, precum ºisarcinile care, conform legii ºi/sau obiceiului, revinproprietarului. SSeerrvviittuutteeaa ddee ttrreecceerree oobblliiggãã pprroopprrii--eettaarruull uunnuuii tteerreenn ssãã ppeerrmmiittãã ccoonnssttrruuiirreeaa ppee tteerreennuull ssããuuaa uunneeii ccããii ddee aacccceess llaa uunn tteerreenn îînnffuunnddaatt.. Astfel, esteutil ca înainte de achiziþionarea unui teren sã fiecunoscutã situaþia parcelelor vecine, în sensul de averifica dacã ttooaattee ppaarrcceelleellee cu care se învecineazãterenul pe care doriþi sã îl cumpãraþi aauu aacccceess llaa ddrruu--mmuull ppuubblliicc. În caz contrar, o porþiune din terenul ce vafi achiziþionat (respectiv, aproximativ 2 m lãþime, petoatã lungimea parcelei) urmeazã a primi destinaþia decale de acces.

77.. În cazul în care dumneavoastrã intenþionaþi sãachiziþionaþi un teren fãrã ieºire la drumul public, va trebuissãã vvãã aassiigguurraaþþii ccãã vvâânnzzããttoorruull aa oobbþþiinnuutt ddeejjaa îînn ffaavvooaarreeaatteerreennuulluuii ssããuu oo sseerrvviittuuttee ddee ttrreecceerree. Acordarea acesteiservituþi se poate face pe cale amiabilã, prin bunãînþelegere cu proprietarul terenului vecin, sau pe calejudecãtoreascã, caz în care este necesarã efectuarea uneiexpertize tehnice pentru marcarea porþiunii de teren ce vaavea destinaþia de cale de acces la drumul public.

I. AACHIZIÞIONAREA UUNUI TTEREN ÎÎN VVEDEREA CCONSTRUIRII UUNEI LLOCUINÞE


aavvooccaatt CCoonnssttaannþþaa TTÃÃTTAARRUU

Conferinþa Internaþionalã„DURABILITATEA BETOANELORªI A LUCRÃRILOR DIN BETON“

Lucrãrile conferinþei sunt sprijinite de Ministerul Trans-porturilor, Construcþiilor ºi Turismului – MTCT, InspectoratulGeneral în Construcþii – IGSC, fiind cosponsorizate de AmericanConcrete Institute – ACI, care ºi-a însuºit tematica ºi apublicat-o pe web site ºi în revistele proprii de specialitate.

La conferinþã sunt aºteptate câteva sute de specialiºtidin þarã ºi din strãinãtate. Menþionãm cã peste 100 de spe-cialiºti din Japonia, Germania, Portugalia, din univer-sitãþile tehnice din Bucureºti, Cluj-Napoca, Braºov, Iaºi,Timiºoara, Galaþi, Constanþa, din institute de cercetare-proiectare ºi unitãþi de producþie s-au înscris sã prezintelucrãri în plenul conferinþei.

Conferinþa reprezintã un eveniment tehnico-ºtiinþificimportant pe plan naþional ºi internaþional, betonul fiind,actualmente, principalul material de construcþii în toateþãrile, iar prognozele elaborate aratã cã betonul îºi vamenþine ºi consolida locul fruntaº ºi în viitorii 25–30 de ani,prin creºterea performanþelor, prin dezvoltarea ºi aplicareaîn practicã a noilor tehnologii, folosirea de noi resursemateriale, creºterea durabilitãþii lucrãrilor realizate etc.

LLuuccrrããrriillee ccoonnffeerriinnþþeeii ssee vvoorr ddeessffããººuurraa llaa UUnniivveerrssiittaatteeaaTTeehhnniiccãã ddee CCoonnssttrruuccþþiiii BBuuccuurreeººttii,, îînn 1122 sseessiiuunnii ddee lluuccrruu,,îînn ppeerriiooaaddaa 2266––2288 sseepptteemmbbrriiee 22000055..

Taxele de participare pentru specialiºtii români suntde 50 de euro, în cazul în care sunt achitate pânãla 30 iunie, ºi de 60 de euro în cazul achitãrii dupã1 iulie 2005. Taxele pot fi achitate în lei, în contul ADSTB,deschis la Banca Transilvania, sucursala Bucur-Obor –Bucureºti, numãrul RO64BTRL04401205843650XX, cumenþiunea „Taxã înscriere conferinþã internaþionalã”.

Alte informaþii se pot obþine:în scris de la ASTR, Calea Victoriei 118,

Bucureºti, fax: 312.55.31;telefonic, prof. as. dr. ing. Ion Ionescu, tel.: 252. 65. 28,

0745-637.428;secretariat conferinþã: ing. Ioana Burtea, tel.: 411.77.20,

ing. Andreia Dãnilã tel.: 222.93.52

CCoonnffeerriinnþþaa eessttee oorrggaanniizzaattãã ddee ccããttrree AAccaaddeemmiiaa ddeeªªttiiiinnþþee TTeehhnniiccee ddiinn RRoommâânniiaa –– AASSTTRR,, îînn ccoollaabboorraarree ccuuUUnniivveerrssiittaatteeaa TTeehhnniiccãã ddee CCoonnssttrruuccþþiiii,, UUnniivveerrssiittaatteeaaPPoolliitteehhnniiccãã BBuuccuurreeººttii,, 88 iinnssttiittuuttee ddee cceerrcceettaarree--pprrooiieeccttaarree ººii44 aassoocciiaaþþiiii tteehhnniiccoo--ººttiiiinnþþiiffiiccee ddee pprrooiieeccttaarree,, ssttuuddiiii,,cceerrcceettaarree,, ddeezzvvoollttaarree..

LISTA DISTRIBUITORILOR AUTORIZAÞI SCHIEDEL

Bucureºti Fedo SRL 021-314.80.22Alba-Iulia Vimed SRL 0258-817.988Arad Bodimar SRL 0257-270.078Bacãu Gen. termic SRL 0234-516.273

Estbau SRL 0744-155.029Bistriþa Stilex Prima SRL 0263-212.199Botoºani Sael Com SRL 0231-513.491Caransebeº Dualco SRL 0744-566.482Cluj Credo Group SRL 0264-598.963

Drãgan West SRL 0723-612.087Constanþa Narcom SRL 0241-691.092

Ofedo SRL 0241-512.176Craiova Dumitru LP SRL 0251-152.415Focºani Hard Industries SRL 0237-230.440Iaºi Sael Com SRL 0232-214.649Miercurea-Ciuc Shazy SRL 0266-111.057Oradea Fildana Trade SRL 0259-410.672Piteºti Direct Auto Rom SRL 0248-265.557Ploieºti Concret C-þii SRL 0244-515.867Rm.Vâlcea Erhan SRL 0250-731.725Satu Mare Armand SRL 0261-758.211Sibiu Unimat SRL 0269-560.423Sinaia Intermont SRL 0244-313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249-438.957Suceava Lider SRL 0230-526.534Târgoviºte Falcor SRL 0245-211.013Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265-161.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256-286.004Tulcea Total Ambient SRL 0240-534.754


În practicã este întâlnitã situaþia în care mai multe per-soane fizice sau persoane fizice ºi juridice încheie un con-tract de asociere cu scopul realizãrii în comun ºi pecheltuiala lor a unui imobil de locuinþe. Planurile con-strucþiei trebuie sã facã parte integrantã din contractulîncheiat.

În contract trebuie descrisã alcãtuirea imobilului ºimenþionatã suprafaþa construcþiei ce urmeazã a fi realizatã.

Este util ca, prin acest contract, pãrþile sã prevadã ºiantreprenorul cãruia îi vor fi încredinþate lucrãrile de con-strucþie, chiar dacã, ulterior, trebuie încheiat ºi un contract

de execuþie a lucrãrilor. Contractul de execuþie a lucrãrilorva trebui sã detalieze condiþiile ºi graficele de execuþie,precum ºi materialele ce vor fi folosite. Dirigintele deºantier va fi desemnat prin acordul pãrþilor contractante.

Este util ca în contract sã se menþioneze care este ter-menul de realizare integralã ºi de dare în folosinþã a imo-bilului, precum ºi modalitatea de asigurare a fondurilorbãneºti necesare realizãrii acestuia.

Proprietarul terenului este cel care va avea obligaþiaobþinerii certificatului de urbanism ºi a autorizaþiei deconstrucþie.

II. CCONTRACTUL DDE AASOCIERE ÎÎN PPARTICIPAÞIUNE ÎÎNCHEIAT DDE PPERSOANE FFIZICEÎN SSCOPUL CCONSTRUIRII UUNUI IIMOBIL –– LLOCUINÞE IINDIVIDUALE

III. CCONTRACTUL DDE CCONSTRUIRE

IV. DDOBÂNDIREA DDREPTULUI DDE PPROPRIETATE AASUPRA CCONSTRUCÞIEI

Construcþia de locuinþe poate fi realizatã în regieproprie sau în baza unui contract cu o firmã specializatã,caz în care se încheie un ccoonnttrraacctt ddee aannttrreepprriizzãã.. Un astfelde contract se încheie întotdeauna îînn ffoorrmmãã ssccrriissãã,, ffããrrãã aa ffiioobblliiggaattoorriiee ffoorrmmaa aauutteennttiiccãã. Avantajele formei autenticeconstau în aceea cã un astfel de contract are ccaarraacctteerruulluunnuuii ttiittlluu eexxeeccuuttoorriiuu ºi îndreptãþeºte partea nemulþumitãsã îºi valorifice drepturile privind obligaþiile devenitecerte, lichide ºi exigibile, direct prin executorul judecã-toresc, fãrã a mai fi nevoie de obþinerea unei hotãrârijudecãtoreºti definitive (executorii).

Este util ca în contractul de antreprizã, ppããrrþþiillee ssãã pprree--vvaaddãã eexxpprreess ddaaccãã aannttrreepprreennoorruull aarree ddrreeppttuull ssãã îînnccrree--ddiinnþþeezzee eexxeeccuuttaarreeaa uunnoorr ppããrrþþii ddiinn lluuccrraarree uunnoorrssuubbaannttrreepprreennoorrii ºi sã încheie, în acest sens, cu fiecare din-tre ei (instalator, parchetar, electrician etc.) un contract desubantreprizã. Aceste aspecte sunt importante, deoareceau drept consecinþã mmooddiiffiiccaarreeaa pprreeþþuurriilloorr pe metru pãtratde construcþie, ffããrrãã ccaa bbeenneeffiicciiaarruull ssãã ppooaattãã iinnvvooccaa îînnccããll--ccaarreeaa ccllaauuzzeelloorr ccoonnttrraaccttuuaallee ddee ccããttrree aannttrreepprreennoorr..

PPrreeþþuull ddee ddeevviizz pe care beneficiarul îl stabileºte cuconstructorul ppeerrmmiittee ppoossiibbiilliittaatteeaa ccoonnssttrruuccttoorruulluuii ddee aammooddiiffiiccaa pprreevveeddeerriillee ddee cchheellttuuiieellii, în funcþie de modificãrileapãrute la preþul materialelor, al muncii sau prin adãugareade lucrãri suplimentare. PPrreeþþuull ttoottaall aall lluuccrrããrriiii vvaa ddeeppiinnddeeddee ccaannttiittaatteeaa lluuccrrããrriilloorr eeffeeccttiivv eexxeeccuuttaattee ººii nnuu vvaa ffii ccuunnoossccuuttººii ssttaabbiilliitt ddeeccââtt dduuppãã eexxeeccuuttaarreeaa iinntteeggrraallãã aa lluuccrrããrriiii..

Antreprenorul este cel care rãspunde faþã de client pentrutoate lucrãrile executate de subantreprenori, la fel cum rãspundeºi de lucrãrile oricãrei alte persoane pe care a angajat-o.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþiiprevede rrããssppuunnddeerreeaa ccoonnssttrruuccttoorruulluuii ppeennttrruu vviicciiiilleeaassccuunnssee aallee ccoonnssttrruuccþþiieeii,, iivviittee îînn tteerrmmeenn ddee 1100 aannii ddee llaarreecceeppþþiiaa lluuccrrããrriiii, iar pentru vviicciiiillee ssttrruuccttuurriiii ddee rreezziisstteennþþãã,,rreezzuullttaattee ddiinn nneerreessppeeccttaarreeaa nnoorrmmeelloorr ddee pprrooiieeccttaarree ººii eexxee--ccuuþþiiee îînn vviiggooaarree llaa ddaattaa rreeaalliizzããrriiii eeii,, pprreevveeddee rrããssppuunnddeerreeaappee ttooaattãã dduurraattaa ddee eexxiisstteennþþãã aa ccoonnssttrruuccþþiieeii.

În privinþa vviicciiiilloorr aappaarreennttee, respectiv a viciilor carepot fi observate imediat, chiar ºi de o persoanã care nueste de specialitate în domeniul construcþiilor, aacceesstteeaa nnuummaaii ppoott ffii rreeccllaammaattee dduuppãã rreecceeppþþiiaa lluuccrrããrriiii ººii aannggaajjeeaazzããrrããssppuunnddeerreeaa aannttrreepprreennoorruulluuii nnuummaaii ddaaccãã ss--aa ssttaabbiilliitt,, pprriinnccoonnttrraaccttuull ddee ccoonnssttrruuiirree,, uunn tteerrmmeenn ddee ggaarraannþþiiee aalluuccrrããrriilloorr.. În acest sens, Legea nr. 10/1995 prevede obli-gaþia executantului lucrãrilor de construcþie de a remedia,pe propria cheltuialã, defectele de calitate, apãrute dinvina sa, în perioada de garanþie stabilitã potrivit legii.

Persoanele care încheie un contract de construiretrebuie sã ºtie ccãã tteerrmmeennuull ddee ggaarraannþþiiee aa lluuccrrããrriilloorr ssee ssttaa--bbiilleeººttee nnuummaaii pprriinn ccoonnttrraacctt,, ddee ccoommuunn aaccoorrdd ccuu ccoonnssttrruucc--ttoorruull. Legea interzice ca, în contractul de construireîncheiat de client cu constructorul, sã fie inserate clauzecare sã înlãture rãspunderea constructorului pentru cali-tatea construcþiei.

Lucrãrile de construcþie autorizate se considerã finali-zate dacã s-au realizat toate elementele prevãzute în autori-zaþie ºi dacã s-a efectuat recepþia la terminarea lucrãrilor.Efectuarea recepþiei la terminarea lucrãrilor este obligatorieºi în situaþia realizãrii lucrãrilor în regie proprie.

Titlul de proprietate asupra terenului, împreunã cuautorizaþia de construcþie ºi procesul-verbal de recepþiefinalã vor sta la baza întocmirii dosarului cadastral pentruconstrucþia realizatã. Dosarul cadastral va conþine, în modobligatoriu, schiþa de amplasament a construcþiei. În cazulîn care imobilul are mai multe apartamente, fiecareapartament va primi un numãr cadastral distinct. Dupãobþinerea numãrului cadastral al construcþiei, aceasta va fiintabulatã în Cartea funciarã.

CCoonnssttrruuccþþiiiillee eexxeeccuuttaattee ffããrrãã aauuttoorriizzaaþþiiee de construiresau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum ºi cele

pentru care nu s-a efectuat recepþia la finalizarea lucrãrilornu se considerã finalizate ºi nnuu ppoott ffii iinnttaabbuullaattee îînn CCaarrtteeaaffuunncciiaarrãã..

În acest sens, este recomandabil ca atunci când seachiziþioneazã o construcþie sã se verifice conþinutulautorizaþiei de construire. Putem lua ca exemplu o con-strucþie cãreia i s-au efectuat lucrãri de extindere. În prac-ticã s-au întâlnit situaþii în care, pentru anumite spaþii(exemplu, podul locuibil), nu existã autorizaþie de con-struire, fapt care nu permite intabularea acestora ºiexercitarea deplinã a prerogativelor proprietãþii.

Toate construcþiile proprietate particularã se declarãîn vederea impunerii, la organele financiare teritoriale,dupã terminarea lor completã ºi nu mai târziu de 15 zilede la data expirãrii termenului prevãzut în autorizaþia deconstruire.



Situatã la micã distanþã de crestele Alpilor Apuani carese oglindesc în apele cristaline ale Mãrii Ligurice, staþiu-nea balneo-turisticã Carrara a devenit reºedinþa celei maicãutate ºi mai frumoase pietre din lume: mmaarrmmuurraa ddee CCaarrrraarraa.Deºi munþii cu pantele împãdurite poartã ºi „rãnile“ cari-erelor, tocmai aceste „rãni“ sunt cele care furnizeazãmaterialul care ne încântã ochiul ºi sufletul, iar sculpturiledin Academia de Arte amplificã acest sentiment.

Organizat de cãtre prestigioasa companie InternationaleMarmi e Machine Carrara spa (IMM), târgul a reunit peste300 de firme italiene ºi strãine specializate în extracþia ºiprelucrarea marmurei, precum ºi în fabricarea de maºini ºiutilaje specifice acestui domeniu. În paralel cu târgul, aavut loc ºi o sesiune de comunicãri ºtiinþifice privindexploatarea, prelucrarea ºi utilizarea marmurei.

AARRAACCOO a organizat participarea unei delegaþii deantreprenori români la aceastã renumitã manifestareinternaþionalã. Timp de douã zile, constructorii noºtri auputut avea contacte directe cu peste 60 de firme italieneexpozante, obþinând informaþii ºi prospecte cuprinzândîntreaga arie de preocupãri, de la extracþia marmurei dincariere pânã la execuþia obiectelor de artã sau a placajelordecorative din marmurã. O cantitate mare de prospectedin acest domeniu se aflã la AARRAACCOO, la dispoziþia tuturormembrilor interesaþi sã le consulte.

În cea de-a treia zi, IMM a oferit delegaþiei româneposibilitatea de a vizita trei cariere de marmurã, Callacata,Fantiscritti si Gioia, precum ºi o exploatare în galerie sub-teranã. Fiecare dintre aceste surse oferã marmurã cu pro-prietãþi distincte, atât în privinþa duritãþii ºi a culorii, cât ºia rezistenþei la intemperii. Vârful calitativ al marmurei deCarrara se gãseºte în cariera Gioia, de unde ºi Michelangeloºi-a procurat marmura pentru operele sale. De altfel,marmura albã din clasa „statuario“ asigurã renumeleinternaþional al Carrarei.

Înalta tehnicitate a sistemelor de exploatare, elimi-narea explozibililor, utilizarea exclusivã a mijloacelormecanice de tãiere, dislocare, extracþie, încãrcare ºi trans-portare a blocurilor de marmurã, cu greutatea curentã depeste 20 de tone, permit folosirea unui numãr foarte redusde lucrãtori.

Compania Internationale Marmi e Machine Carraraspa (IMM) se ocupã, ca activitate principalã, cu organi-zarea de consultaþii de specialitate cu parteneri interni saustrãini, în scopul valorificãrii superioare a marmurei ºi algãsirii unei soluþii optime pentru diversele proiectepotenþiale.

IMM organizeazã un program de cursuri speciale des-tinate arhitecþilor ºi inginerilor constructori interesaþi deproiecte care se referã la marmurã. În cadrul acestor cursurise fac informãri privind utilizarea marmurei în funcþie deculoare, tehnologie de aplicare, diferenþieri geologice,mijloace de cercetare ºi certificare etc. Pentru desfã-ºurarea optimã a consultaþiilor ºi cursurilor este folositãcu succes o imensã bazã de date tehnice ºi artistice(MARMOTECA), conþinând elemente deosebit de impor-tante pentru arhitecþi ºi constructori.

În cursul unei întâlniri, preºedintele IMM - domnulGiancarlo Tonini - a precizat cã societatea pe care o con-duce oferã pentru constructorii ºi arhitecþii români posibi-litatea unor consultãri în Italia sau România pentruproiecte concrete sau pentru orientarea generalã în uti-lizarea produselor de Carrara.

Giancarlo Tonini s-a declarat deosebit de interesat în aextinde relaþiile cu specialiºtii români din construcþii ºiartã, IMM fiind ºi unul dintre susþinãtorii Academiei deArte din Carrara.

LLuunnaa ttrreeccuuttãã,, ssuubb ddeevviizzaa „„AA ffuuttuurree ttoo tthhee ssttoonnee aaggee““,, aa aavvuutt lloocc llaa CCaarrrraarraa aa 2266--aa eeddiiþþiiee aa TTâârrgguulluuii iinntteerrnnaaþþiioonnaall ddeemmaarrmmuurrãã,, mmaaººiinnii ººii sseerrvviicciiii CCAARRRRAARRAAMMAARRMMOOTTEECC 22000055,, ppaarrttiicciippaarreeaa rroommâânneeaassccãã ffiiiinndd oorrggaanniizzaattãã ddee AARRAACCOO..

CARRARAMARMOTEC 2005


Personalitãþi de prestigiuDorin Pavel

((11990000 -- 11997799))PPrrooffeessoorr eemmeerriitt,, ddooccttoorr ddoocceenntt iinnggiinneerrPPããrriinntteellee hhiiddrrooeenneerrggeettiicciiii rroommâânneeººttii

„„PPeerr ccaarree mmaaggiisstteerr DDoorriinn PPaavveellIInn nnoossttrraa vviivveess aanniimmiiss

mmaaggnnooqquuee iinn hhoonnoorreePPoosstteerriittaass ooppeerraa aattqquuee iippssuumm

ttee sseemmppeerr hhaabbeebbiitt..““

…Cu acest enunþ, rectorul Institu-tului de Construcþii din Bucureºti,prof. Radu Priºcu, finaliza discursulrostit în mai 1970, cu ocaziaomagierii celor 70 de ani de viaþã aimagistrului.

În vara anului 2005, la 5 iulie,se împlinesc 26 de ani de la trecereaîn nefiinþã a celui ce a devenit întretimp – îndrãznesc sã spun – mitulhidroenergeticii româneºti.

În familia învãþãtorilor Ion ºiLetiþia (nãscutã Blaga) Pavel avea sãse nascã în ziua de 31 mai 1900, înLancrãm, micuþul Dorin, care, prinvoia lui Dumnezeu, urma sãîntruchipeze spiritul neastâmpãrat alSebeºului, inteligenþa ºi iscusinþadacicã, dar mai ales voinþa ºi tena-citatea romanã.

Dupã absolvirea, ca ºef de pro-moþie, în 1918, a Liceului „Andreiªaguna“ din Braºov, obþine o bursã destudii în Elveþia unde absolveºte, în1923, cu medalia Studio Labori,Facultatea de Electromecanicã dincadrul Politehnicii din Zürich. Devinecolaborator al marilor profesoriF. Prasil ºi apoi A. Stodola, subconducerea cãrora, în anul 1925,finalizeazã teza de doctorat „EbenePotentialeströmungen durch Gitternund Kreiselräder” - devenitã apoilucrare de referinþã în domeniu.

Chemarea pãmântului pe care s-anãscut, poate cã ºi glasul celui care i-afost unchi - Lucian Blaga - au fost maiputernice decât oferta universitãþiiabsolvite, aºa cã tânãrul specialist seîntoarce în þarã pentru a se alãtura –ºi aceasta pânã la sfârºitul vieþii – echipeide aur a hidrotehnicii româneºti.

Iatã cum rezuma el însuºiîmprejurarea despãrþirii de fru-moasa ºi civilizata Elveþie a anilorstudenþiei, într-o mãrturisire fãcutãacad. prof. dr. doc. ing. Ioan Anton:

„...Dragã, am pãrãsit Politehnicafederalã din Zürich, cu toate perspec-tivele frumoase care ni se promiteau,ºi am venit la ªcoala Politehnicã dinTimiºoara, impresionat de dorinþa de acontribui ºi eu la buna pregãtire a viito-rilor ingineri din România.“

Se impune rapid ca un specialistinconfundabil în domeniul hidro-tehnicii, remarcându-se ca o persona-litate distinctã în toate direcþiile:cercetare, proiectare, execuþie, dar ºiexploatare. În acelaºi timp, parcurgeatent, dar cu uºurinþã, toate etapelecarierei universitare, începutã laªcoala Politehnicã din Timiºoara apoila Facultatea de ªtiinþe a Universitãþiidin Bucureºti ºi terminând ca profesoremeri t la Catedra de MaºiniHidraulice din Politehnica - Bucureºti,încã din 1940.

Ca o recunoaºtere a activitãþii sale,în anul 1934, devine membru cores-pondent al Academiei de ªtiinþe dinRomânia, iar din 1936 – membru titular.

Cãlãtoria spre eternitate îlgãseºte pe Profesor în locuinþa sa dinstr. Dr. Severeanu, în faþa lãmpii deplanºetã, unde, la ceas târziu dinnoapte, lucra la finalizarea unei cãrþice trebuia sã se alãture celor 23 demanuale didactice, celor 44 de cãrþiºi monografii tehnice – lucrãri ceînsumeazã peste 15.000 de paginiscrise cu profesionalism ºi dãruire, cudesene de o eleganþã ºi calitate rarã,elaborate, chiar la acea vârstã, numaide Profesor.

De numele Profesorului inginer,ca director al Uzinelor ComunaleBucureºti (1931-1941) este legatplanul de amenajare a lacurilorBuftea, Mogoºoaia, Bãneasa, Herãstrãu,Floreasca, Tei, Fundeni ºi apoiTâncãbeºti, respectiv Scroviºtea.Conduce direct lucrãrile de devierecãtre capitalã a râului Argeº, apoilucrãrile de amenajare a Bârzavei,Nerei, Semenicului ºi Timiºului.

Cu câtã nemulþumire povesteaProfesorul cã, la o plimbare pe malullacurilor, a constatat cã nici chiarprimul-ministru din acea vreme nucunoºtea faptul cã toate acestea au un

singur pãrinte – Dorin Pavel –, pringândirea cãruia au apãrut luciile deapã ale Bucureºtiului de astãzi.

Începând din anul 1949, participãca inginer ºef al institutului de profil,ISPE, la realizarea planurilor de elec-trificare a României – visul dintot-deauna al Profesorului. Conducedirect un numãr mare de obiectivehidroenergetice, cum ar fi: Dobreºti,Bârzava, Aºtileu, Moroieni, Sadu,cascadele de pe Bistriþa, Argeº, Olt,Lotru, dar mai ales Porþile de Fier l(cel de-al doilea „copil“ al Profesorului,primul fiind Mario).

Studenþii ºi doctoranzii l-au iubit ºivenerat, fie în ºcoalã, la orele de curs,în pauze, fie în tramvaiul din Panduricu care cãlãtorea. La fel se întâmpla pebanca din faþa casei din Dr. Severeanusau la masa de lucru, cu faþa cãtregeam, unde dna Else (nãscutã Kirch-graber) – soþia Profesorului – întrerupeacântatul la pian pentru a ne servi unceai nouã, colaboratorilor apropiaþi.Era iubit pentru optimismul sãu, pentrunãzuinþele sale, pentru forþa de a trãi ºivisa ºi pentru puterea de a transmitetoate acestea celor din jurul sãu.

Cu câtã plãcere ºi lux de amãnuntene vorbea, în timpul pauzelor dintreorele de curs, de perioada când eraºeful exploatãrii la Centrala Hidroelec-tricã Dobreºti ºi, totodatã, navetistulsinguratic (cu rucsac, schiuri ºi puºcã)peste munte, pânã la Sinaia, când luaapoi trenul pentru a merge la Bucureºti,deoarece nu a întrerupt niciodatãcursurile studenþilor. Când bugetul pro-priu permitea, suporta deplasareaBucureºti-Sinaia-Bucureºti ºi masa stu-denþilor, iar cursurile erau þinute chiarla Uzina Dobreºti – cu o tablãamplasatã în sala maºinilor. Vorbeaapoi de pariul câºtigat cu primãriadin Sinaia cu ocazia modernizãriigrupurilor de turbine din centrala con-struitã încã din 1899 pe râul Prahova –în apropierea gãrii – primind, pe lângãonorariu, patru cocoºei de aur – câteunul pentru fiecare turbinã modernizatã.

pprrooff.. ddrr.. iinngg.. VViiccttoorr BBUURRCCHHIIUU


Doctoranzii Profesorului erauimpresionaþi de biblioteca personalã,în care se gãseau cãrþi în mai toatelimbile pãmântului; erau cãrþi atentconspectate ºi pline de adnotãri încare se aduceau precizãri supli-mentare (chiar la cele din limba rusã,limbã pe care nu a refuzat sã o înveþe,adãugând-o celor cunoscute dintinereþe: latina, germana, franceza,engleza, maghiara ºi, puþin, italiana).

Constatam, în timp ce Profesorulcontrola, pe capitole, conþinutultezelor de doctorat, cã la geniulmaestrului se adãugau calitatea unuisoþ perfect faþã de doamna Else Pavelºi, deopotrivã, cea de bunic prea multiubitor faþã de Monica, nepoata dupãunicul sãu fiu.

Fãrã excepþie, inginerii celor 47 depromoþii pãstorite de magistrurecunosc în Profesorul Dorin Pavelun dascãl cu har, dãruit integralvocaþiei sale, fiind considerat unuldintre cei mai iluºtri profesori aiînvãþãmântului tehnic românesc.

Sã-l fi vãzut ciufulind smoculrebel din creºtet, cu mâna plinã decretã coloratã... cu mucul de þigarã încolþul gurii – de vorbã cu studenþii.

Profesorul nostru, cu intuiþia sade excepþie, a înþeles ca nimenialtul toate apele þãrii, pe care le-aiubit, a încercat ºi a reuºit sã le supunã.

A comunicat (cu argumente tehnice),cu solemna Dunãre, cu impetuosulMureº, cu vijelioasele Criºuri, pro-punându-le sã devinã mai tinere, maifrumoase ºi mult mai utile.

A fost rãsplãtit cu numeroaseordine ºi medalii, dar câteodatã, înstatul totalitar, ºi cu multe necazuri.Numele profesorului Dorin Pavel,alãturi de Dionisie Ghermani ºiCristea Mateescu, formeazã de multtrepiedul de aur pe care s-a ridicat cumândrie ºcoala de hidraulicãromâneascã. Sã amintim numai celebralucrare „Plan général d’aménegementdes forces hidrauliques en Roumanie”,pentru a constata cã încã din 1933Profesorul inventariazã de unul singurenergia hidraulicã disponibilã la maitoate râurile þãrii. În aceastã carte acãrþilor – carte manifest – autorulpoziþioneazã ºi calculeazã, în soluþiemodernã, peste 570 de amenajãrihidroenergetice, aproape în totali-tate proiectate ulterior pe bazaacestor calcule.

A iubit mai mult Dunãrea,deoarece, chiar în anul 1923, Profe-sorul elaboreazã schiþa de proiect ceurmeazã sã devinã apoi (între anii1964-1972) Centrala HidroelectricãPorþile de Fier l. În Buletinul AGIR nr. 3-4,

Profesorul demonstreazã cã amena-jarea este cea mai economicã dinîntreaga Europã. Aceastã problemã afost reluatã dupã 1965, la discutareaplanurilor de electrificare, în calitateaDomniei sale de inginer ºef la ISPE,ocazie cu care, în faþa ConsiliuluiTehnic (din care fãceau parte maimarii hidrotehnicii româneºti:prof. Radu Priºcu ºi prof. CristeaMateescu) justificã din nou eco-nomicitatea soluþiei, pe baza unorrelaþii de calcul personale, complexeºi bine structurate. Consiliul Tehnic afost uimit de preþul energiei, care, laacea datã, nu depãºea 0,20 lei/kWh.La discuþiile ce au urmat, profesorulCristea Mateescu a apreciat raþiona-mentul de calcul ºi, mai ales,„numeroºii” coeficienþi cu care s-alucrat, spunând cã totuºi preþul de0,20 lei/kwh pare prea puþin. ReplicaProfesorului a fost urmãtoarea: „...nuam luat în calcul toþi coeficienþii,altfel preþul energiei ieºea negativ...”,acesta era inteligentul om de spiritDorin Pavel.

P.S. Dacã din documentele oficialear face parte ºi cartea de vizitã, noi,învãþãceii Profesorului, am scrie pe ea„„eelleevv aall PPrrooff.. DDoorriinn PPaavveell””.

s u m a rEditorial 3

BBaauummiitt – prezent ºi viitor 4, 5

BBaadduucc – furnizor general de materiale

de construcþii ºi instalaþii 6, 7

EEllpprreeccoo – utilizarea blocurilor de BCA 8, 9

AARRAACCOO – mediu concurenþial

în construcþii 10, 11, 16–19

LLiinnddaabb – piaþa construcþiilor metalice 12, 13

MMaaccoonn – prefabricate pentru drumuri ºi poduri 14, 15

HHoollcciimm – construieºte-þi viitorul 20

KKööbbeerr – produse profesionale, zugravi profesioniºti 21–23

Îmbunãtãþirea calitãþii betoanelor (exigenþe UE) 24

EEuurrooccoolloorr – Sadolin – secretul lemnului

întreþinut 25–27

Noi elemente de ventilaþie naturalã

din ciment armat cu fibre 28, 30

DDBBWW – sisteme termoizolante 29

IIssoovveerr – materiale termo ºi fonoizolante 31

Protecþia antiseismicã a echipamentelor

înglobate în construcþii 32, 34, 36

BBoosscchh – ferãstraie circulare portabile 33

CCeerraammiiccaa IIaaººii – satisfacerea cerinþelor clientului 35

KKoonnttiiRRoomm – Economie. Rezistenþã. Izolare perfectã. 37

VVeelluuxx – jaluzele ºi rulouri 38, 39

IImmrrooggllaassss – estetica în construcþii 40, 41

Tehnologii ºi materiale – Faþade ruginii 42, 43

DDookkaa – sistemul FRAMAX pentru cofrare 44–46

Utilizarea superplastifianþilor

în tehnologia betonului 48–50

CCeeffiinn – echipamente hidraulice 51–53

PPrroottrruucckk – apariþia unei superputeri 54, 55

GGeennccoo – echipamente pentru demolare

silenþioasã (II) 56, 57

MMaarrccoomm – excavatoarele KOMATSU –

lideri absoluþi 58, 59

LLuuxxFFaann – ofertã generoasã 60, 61

MMeeddiiaa CCiittyy – hidroizolaþii profesionale 62, 63

EEuurroovviiaa – o nouã locaþie 64, 65

IIrriiddeexx – fibrele celulozice

în masticurile asfaltice 66, 67

Utilizarea geosinteticelor

la lucrãrile de drumuri 68, 70, 71

SSooppmmeett – dialog telefonic 72, 73

Comportarea podurilor rutiere la cutremur 74, 76

GGeeoossoonndd – mediu ingineresc între calcule

ºi practicã 77

SSccaaddtt SSllaattiinnaa – infrastructurã utilitarã ruralã 78, 79

AAeerrooqq – ISO 14001 a fost… întinerit! 80–85

IISSCC – competiþia cu natura 86, 87

UUrrbbiiss – totul pentru casa ta 88, 89

GGeerrmmaannooss – grupuri electrogene ºi UPS-uri 90, 91

Cum sã construieºti fãrã riscuri 92, 94

Personalitãþi de prestigiu – Dorin Pavel 96, 97

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 750.000 (75,00) lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare ºiarhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antreprizelejudeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera deComerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflate în bancanoastrã de date.

Restul tirajului se difu-zeazã prin abonamente, prinagenþii noºtri publicitari la mani-festãrile expoziþionale specializate,naþionale ºi judeþene, sau cu ocaziavizitelor la diversele societãþi comer-ciale ºi prin centrele de difuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, unschimb de informaþii ºi opinii cât mai completîntre toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãride materiale ºi tehnologii noi, studii tehnice de spe-cialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii ºianchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de laevenimentele legate de activitatea de construcþii, prezentãri defirme, informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturieconomice ºi juridice, programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mm

Culori: integral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp

în interior ºi DCL 170 g/mp

la coperte

revista constructiilor nr 06 iulie 2005

Documents