revista 100%construct nr de august 2014 (31)

%100 construct

An

ul V

II I Nr. 3

1I A

UG

US

T 20

14

I ww

w.1

00

co

nstru

ct.ro

Anul VII I Numărul 31 I 9,9 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

MECENAT: Viking Pruszynski sprijină sportul românesc (48)

www.100construct.ro

80% dintre angajați sunt împreună cu noi de la început

Cristian Erbașu:PAGINA 18

Realizări şi perspective la

anul marilor plecări de pe piaţa de bricolaj

Xella

2014

PAGINA 32

PAGINA 8

PAGINA 50oraș al București

contrastelor

23www.100construct.ro | octombrie 2013

www.100construct.ro

Director general: Lucian DiaconuDirector financiar: Maria Diaconu

distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaş[email protected]

Sediu: Str. Ionel Perlea nr. 9A, Sector 1, Bucureşti

Redacţie: Str. Dr. Joseph Lister nr. 39, Sector 5Tel/Fax: +40 21 411 81 84, Mobile: +40 755.07.67.40

E-mail: [email protected], © Copyright Suta la Suta Construct Srl

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.

Director eDitorial: Lucian Diaconu

[email protected]

secretar de redacŢie: Irina Pană

[email protected]

redactor ŞeF: Cristian Mateescu ([email protected])

art-Director: Dani Iancu

Senior DeSigner: Răzvan Anisoiu

[email protected]

dePartament Publicitate: Mihuţ Aviana

Director it: Robert Bălan

%100 construct

Editorial

CNADNR – o structură mamut care

doar toacă bani

C u 648 de kilometri de autostradă construiţi, chiar mai puţini decât au sârbii care au trecut prin două războaie după 1990 încoace, România este codaşa

Europei, că doar ne-am obişnuit să fim pe ultimul loc la aproape orice, chiar dacă suntem în prima „ligă”- cea formată din 27 de state. Ultimii din liga întâi... E o mare realizare, nu?Autostrăzile sunt responsabilitatea CNADNR, o structură-mamut cu şase mii de angajaţi, din care aproape o mie sunt... şefi. O mie! Oameni care lucrează într-o instituţie a Statului şi care sunt obligaţi, printre altele, să ofere societăţii, contribuabililor care le plătesc cheltuielile şi salariile, toate informaţiile reale şi actualizate privind activităţile lor. Pentru aceasta, CNADNR are un site pe care, teoretic, trebuie să găsim toate aceste informaţii. Aşadar, ce vedem pe site-ul acestei structuri „mafiote”? La secţiunea „autostrăzi în construcţii” găsim... numai lucruri trăsnite. Iată, de exemplu, autostrada Focşani-Albiţa, care are studiul de fezabilitate întocmit de IPTANA (o companie de pe piața serviciilor de consultanță în infrastructura rutieră din România) în anul 1998, şi... doar atât. Despre autostrada Jucu-Dej-Bistriţa scrie doar că are ca termen de finalizare anul... 2010, autostrada Târgu Mureş –Iaşi are deja atribuiţi proiectanţii, dar studiile de fezabilitate nu au fost făcute, Comarnic –Brasov are termen de finalizare în 2013, dar nu are un constructor desemnat, Bucuresti- Centura Capitalei - pentru cei şapte kilometri lipsă, Pizzaroti este în conti-nuare constructorul, deşi acest contract a fost reziliat încă de la începutul anului. Dar, surpriza cea mare vine în cazul autostrăzii Brasov-Cluj: informaţii actualizate pe data de 12 mai 2014: conform site-ului http://www.cnadnr.ro/proiecte, descoperim că „bucăţica” de la Braşov la Făgăras, cu termen de finalizare în 2013, este construită de Bechtel şi are termen de finalizare 2013... Da, dar Bechtel a plecat demult! O bătaie de joc!Oare, din cei 6000 (şase mii!) de oameni, nimeni nu poate furniza informaţii reale? De ce foarte mulţi români au convingerea (şi înclin să cred că nu este greşită) că CNADNR este o structură de tip ma-fiot, în care angajaţii au un loc „călduţ” obţinut pe cumetrii sau pe orice alt criteriu, dar nu pe cel profesional?Mai ştim că partidele care ajung la Putere sunt, invariabil, direct interesate ca „cineva anume” să conducă CNADNR, deoarece prin intermediul licitaţiilor trucate, o parte din bani ajunge în finanţarea campaniilor electorale. Mai ştim că primul ministru Victor Ponta s-a lăudat ca îşi dă demisia „dacă nu e gata autostrada Comarnic-Braşov la timp în 2016” - şi este evident că nu va fi gata! Să şi-o dea, însă demisia nu ne ajută cu nimic pe noi. Pe noi, cei mulţi care îi plătim şi domniei-sale salariul - POPORUL. Noi vrem o ţară că afară, dar cu alţi politicieni!

Lucian Diaconu

Sumar

9

www.100construct.ro | august 2014

8

Cazul Praktiker se pare că nu va fi unul

singular, retailerul de bricolaj OBI

pregătindu-şi plecarea din România, po-

trivit unor surse din piaţă.

Dacă iniţial, grupul Praktiker anunţa vânzarea ce-

lor patru magazine pe care le deţinea în Ucraina

către firma de audit Kreston Guarantee Group

Ukraine, care deţine printre alţii şi clienţii Metro,

dar şi alte companii, precum operatorul telefonie

Kievstar, controlat de VimpelCom Rusia, şi hol-

dingul Mria, cu activităţi în agricultură, situaţia

nu a fost cu mult diferită şi în România, unde

Praktiker anunţa la finalul lunii februarie vânza-

rea operaţiunilor companiei către omul de afaceri

turc Omer Susli, fost preşedinte al Asociaţiei Oa-

menilor de Afaceri Turci din România (TIAD) şi

mai-iunie 2014 | www.100construct.ro

Analiză

anul marilor plecări de

pe piaţa de bricolaj

OBI spune “la revedere” DIY-ului românesc de la 1 septembrie. Urmează austriecii de la

Baumax? Companiile nemţeşti specializate în comerţul DIY (Do it Yourself) au suferit din plin

în ultimii ani ai crizei pe pieţele din Estul Europei, iar acest lucru a avut efecte imediate.

acţionar la firma de distribuţie de materiale de

construcţii Search Chemicals.

Încă de la intrarea pe piaţă, în anul 2008, OBI a

înregistrat pierderi an de an, lucru care i-a forţat

pe proprietarii grupului să ia o măsură decisivă în

România. OBI a deschis primul magazin din ţara

noastră în anul 2008, la Oradea, extinzându-se

în următorii doi ani cu încă şase unităţi, două în

Bucureşti şi câte una în Arad, Piteşti, Ploieşti şi

Sibiu.

Afacerile OBI România au crescut constant în in-

tervalul 2008 - 2012, potrivit datelor raportate la

Ministerul de Finanţe, de la 18,5 milioane lei la

182,2 milioane lei, însă au cunoscut un regres în

cursul anului trecut. Pe de altă parte însă, compa-

nia a înregistrat între 2008 şi 2012 pierderi totale

de peste 270 de milioane de lei, cele mai ridicate

fiind consemnate în 2010, când rezultatul negativ

s-a ridicat la 77,1 milioane lei. Surprinzător este

că la finalul anului trecut, retailerul german OBI

a raportat un profit net de 92 de milioane de lei

(peste 20 mil. euro), ceea ce ne trimite clar

cu gândul la vânzarea unor active, lucru

care prevesteşte o ieșire de pe plan local.

Grupul german a decis, în luna septembrie

a anului trecut, reducerea capitalului social al

OBI România cu suma de 126 milioane lei, până

la 81,3 milioane lei, prin incorporarea pierderilor.

Modă în loc de bricolaj:

grecii de la Jumbo iau locul OBI

Potrivit unor informaţii apărute în presă în ulti-

mul timp, retailerul OBI ar urma să închidă de la 1

septembrie cele şapte magazine pe care le deţine

în România cinci dintre acestea urmând a fi pre-

luate de retailerul de modă pentru copii ”Jumbo”.

Retailerul grec Jumbo a raportat, în cele circa şase

luni de activitate în România încheiate în martie,

vânzări nete de 6,2 milioane euro şi un profit net

de 1,4 milioane euro, pentru cele două magazine

pe care le operează în Bucureşti şi Timişoara. Pri-

mul magazin Jumbo din România, cu o suprafaţă

de 13.000 metri pătraţi, a fost deschis pe 17 oc-

tombrie 2013 la Timişoara, în locul fostului hiper-

market Real din nordul oraşului. Al doilea ma-

gazin, care se întinde pe 14.000 metri pătraţi, a

fost inaugurat pe 9 noiembrie în Bucureşti, în ca-

drul centrului comercial Arcade de pe Bulevardul

Theodor Pallady, unde se mai afla Auchan, Altex,

Metro, Decathlon şi Obi. Ambele spaţii sunt închi-

riate.

Potrivit unui raport anterior, retailerul are în plan

deschiderea altor trei unităţi noi în România în

următorul an financiar. De altfel, grupul deţine şi

un teren de 47.000 metri pătraţi în Bucureşti pen-

2014

29

www.100construct.ro | mai - iunie 2014

Eco

Efectul de seră şi schimbările climatice cau-

zate în mare parte de modelele de producţie şi

de consum energetic neregenerabil constituie

o ameninţare serioasă pentru întreaga planetă.

Summitul pentru mediu de la Copenhaga (7-18

decembrie 2009) a urmărit aprobarea unui Tra-

tat pentru acţiuni legate de protecţia mediului

după 2012, când au expirat obiectivele de redu-

cere a emisiilor din Protocolul de la Kyoto.

Panourile solare este una dintre cele mai popu-

lare surse de energie alternativă folosită pentru

sistemele electrice private şi industriale.

Energia primită de Pământ de la Soare este de

multe ori mai mare decât cea folosită efectiv de

oameni. Numai cantitatea ajunsă pe şoselele şi

autostrăzile din Statele Unite reprezintă mai mult

decât dublul consumului mondial de cărbune şi

petrol. Dar energia solară este larg răspândită:

cantitatea incidentă pe o suprafaţă de 1 metru

pătrat într-o zi însorită este în jur de 1000 W.

Când cerul este înnorat, poate fi numai o cincime

din aceasta. Uniunea Europeană foloseşte ener-

gia re ge ne rabilă în proporţie de 8,5% din totalul

de energie (procentul variază în statele membre

de la 0% - Malta - până la 39% - Suedia).

Energia regenerabilă – factor

determinant de asigurare a

independenţei individuale şi naţionale

Criza politico-militară din Ucraina este un

exemplu viu al interdependenţei dintre politică

şi energie. Ucraina, care astăzi se confruntă cu

o mişcare centrifugă generată şi întreţinută de

Rusia, a fost întotdeauna dependentă de gazul şi

petrolul rusesc. Răcirea relaţiilor politice a dus,

fatalmente, la schimbarea condiţiilor comer-

ciale impuse de un producător care a acţionat

singur pe piata ucraineană, fără concurenţă şi

pe cea vest-europeană ca principal furnizor;

consecinţele au fost previzibile – un tarif mult

mai mare la gaze pentru Ucraina şi restul Eu-

ropei. Dintotdeauna hidrocarburile au fost folo-

Generarea electricităţii din surse regenerabile reduce semnificativ poluarea, comparativ

cu sursele de combustibili fosili. Specialiştii susţin că, folosită raţional, energia solară

poate să suplinească necesarul de energie actual. Prezentăm în cele ce urmează câte-

va din considerentele şi direcţiile de acţiune convenite la nivel global între organisme

internaţionale politice, ştiinţifice şi instituţii private pentru folosirea intensivă a acestei

resurse de energie practice inepuizabile: lumina şi căldura Soarelui.

Energia solară,

28 august 2014 | www.100construct.ro

site ca „armă” de luptă în politica mondială şi

nu numai de către Rusia. De multe ori, statele

membre ale OPEC (Organizaţia Ţărilor Exporta-

toare de Petrol) au fost acuzate că sunt organi-

zate în cartel pentru că au impus soluţii politice

în diferite regiuni ale lumii folosind embargoul

petrolier sau fluctuaţia de preţ. Nici Rusia, care

nu este membră a acestei organizaţii, nu s-a sfiit

să facă aceleaşi „manevre”, astfel că Ucraina are

astăzi embargo la importul de gaze ruseşti iar

ţările vest-europene au primit deseori o cantitate

mult mai mică decât cea prognozată. La fel, şi

politica de preţuri a Rusiei a cunoscut fluctuaţii,

atît în timp, cît şi de la ţară la ţară. Astfel, Ro-

mânia, care importă o cantitate destul de mică,

plăteşte pe o mie de metri cubi de gaz 400 de

dolari, faţă de Germania cu 360 de dolari...

Mai trebuie să spunem că rezervele de gaze şi de

petrol nu sunt inepuizabile?

Se mai îndoieşte cineva că, de acum încolo, preţul

lor nu se va mai reduce niciodată?

Mai poate cineva să treacă cu vederea că petro-

lul şi gazele naturale îmbogăţesc peste măsură

oligarhii şi autocraţii şi sărăcesc mase mari de

oameni vulnerabili din toate ţările?

Fonduri UE nerambursabile de 600

de milioane de euro pentru proiectele

energetice, până în 2013

Acordul de la Copenhaga prevede limitarea

încălzirii planetei la două grade Celsius, cu alte

cuvinte evitarea a ceea ce oamenii de ştiinţă

au fixat pe coordonatele dezastrului: o nouă

glaciațiune în 2100, în condiţiile unei încălziri de

3 grade.

La Copenhaga s-a decis ca ţările cele mai vulne-

rabile să primească 100 de miliarde de dolari

pentru a le ajuta să facă faţă schimbărilor clima-

tice. Acest fapt nu înseamnă că petrolul trebuie

abandonat pentru a folosi resurse nepoluante

de energie. O posibilă soluţie consta în utilizarea

unei surse de energie gratuită şi disponibilă în

prioritatea strategică

planetară

august 2014 | www.100construct.ro

25

www.100construct.ro | august 2014

Materiale de construcți i

C a răspuns la Directiva 31/2010 a Parla-mentului European, “Casa e4” propusă de Wienerberger este un concept actual de construcţie rezidenţială care îndeplineşte

toate cerinţele de eficienţă energetică pentru construcţiile noi, conform cărora toate casele nou construite începând cu anul 2020 pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero. Ei bine, prima casă de acest fel este construită

acum şi în România. Lucrările au început în iu-nie, la Corbeanca în judeţul Ilfov, după un plan de locuinţă familială pentru patru persoane. Proiectul este, de fapt, un excelent studiu de caz pentru toţi cei interesaţi să-şi construiască o casă în viitorul apropiat şi demonstrează că o casă performantă energetic şi cu un cost total accesibil poate fi realizată doar printr-o proiec-tare riguroasă, prin utilizarea unor materiale de construcţii de o calitate ridicată şi o atentă super-vizare a lucrărilor de execuţie.“Un număr tot mai mare de români caută soluţii

pentru concepte şi sisteme de construcţie efi-ciente energetic şi prietenoase cu mediul. Prin acest proiect venim în întâmpinarea familiilor din România care îşi doresc locuinţe sănătoase, confortabile, construite din materiale naturale. Modelul unei case eficiente energetic a fost mereu o temă de interes pentru noi. Pornind de la cei peste 195 ani de expertiză Wienerber-ger, specialiştii companiei noastre au privit acest proiect ca o casă adaptată atât prezentului, cât şi viitorului. Ne-am propus să arătăm că prevederile Di-rectivei 31/2010 sunt feza-bile în viaţa reală, se poate construi o locuinţă trainică, cu performanţe ridicate din punct de vedere energetic şi costuri apropiate de cele

ale pieţei locale. Ne bucurăm că acest proiect, care foloseşte soluţii de construcţii Wienerberger, este implementat şi în ţara noastră şi cu sprijinul partenerilor noştri - Rockwool, Bavaria EcoSys-tems, Tondach, Semmelrock, Pipelife - cărora le mulţumim”, a declarat Corneliu Fecioru, Membru în Consiliul de Administraţie, Vânzări şi Marke-ting al Wienerberger Sisteme de Cărămizi.Cei patru “e” sunt, de fapt, condiţiile pe care tre-buie să le îndeplinească toate locuinţele ce vor fi construite începând din 2020 şi se referă la:- Energie = această locuinţă este astfel concepută încât proprietarii casei să fie protejaţi de creşterile imprevizibile ale preţurilor la ener-

gie electrică şi gaze; va consuma mult mai puţină energie decât alte sis-teme, respectând cele mai re-cente standarde energetice la nivelul Uniunii Europene. În plus, la baza costrucţiei este sistemul complet de zidărie ceramică Poro-therm (carămidă, planşeu, buiandrugi) care menţine căldura în interior pe tim-pul iernii şi protejează îm-

24

Casa viitorului de la

potriva încălzirii pe timpul verii. - Economie = proiectul “Casei e4” din cărămidă de la Wienerberger este gândit şi dimensionat astfel încât să reprezinte un exemplu real că se poate construi o casă modernă, eficientă energetic şi, în acelaşi timp, cu cheltuieli totale reduse datorită costurilor de întreţinere scăzute şi utilizării ener-giei din surse regenerabile.- Ecologie = “Casa e4” din cărămidă de la Wiener-

berger este o casă prietenoasă cu mediul şi care respectă standardele unei construcţii sustenabile şi eficiente energetic. Performanţa termică foarte bună este principalul motiv pentru utilizarea en-ergiei regenerabile, contribuind astfel la reduce-rea emisiilor de dioxid de carbon. Mai mult decât atât, cărămizile sunt un material de construcţie ecologic, astfel încât se pot reduce costurile şi protejează mediul în acelaşi timp.- Emoţie şi sănătate = “Casa e4” este, în primul

rând, căminul unei familii. Expertiza tuturor specialiştilor implicaţi în proiect reprezintă o fundaţie durabilă, ridicată cu multă pasiune pen-tru ca familia care va locui în Casa e4 să se poată bucura de un concept arhitectural modern şi un climat interior sănătos.

Echipa de specialişti, care contribuie la imple-mentarea proiectului în România, îi reuneşte pe Dr. Arh. Sergiu Petrea, Prof. Dr. Ing. Emilia-Cerna Mladin, Preşedintele Asociaţiei Române a Audi-torilor Energetici pentru Clădiri şi pe Ing. Iulian Cuşă, Product Development Manager Wienerber-ger, care este şi coordonatorul proiectului.Partenerii proiectului Casei e4 din cărămidă de la Wienerberger sunt societăţile: Rockwool, Bavaria EcoSystems, Tondach, Semmelrock, Pipelife.

Wienerberger se construieşte azi şi în România

cxcxcxcxcxcxcxcxcxccxcxcxcxxc

D in 2005 și până în prezent compania a realizat investiții totale de peste 2 milioane de euro, iar pentru anul în curs vizează o nouă investiție pentru o linie de producție

dedicată fabricării panourilor încapsulate.”Pentru 2014 vizăm afaceri cu 20 de procente mai mari. Estimările noastre se bazează pe noile proiecte pentru clădiri de birouri anunțate, pe creșterea exporturilor companiei, dar și pe intro-ducerea de noi produse în portofoliu. Pardoselile supraînălțate sunt un ”must have” pentru clădirile de birouri, în special. Acest fapt se datorează atât costului și funcționalității produsului, dar și standardelor din domeniu, care impun, pen-tru obținerea clasei A, folosirea acestui tip de pardoseală”, declară Adrian Mihailovici, director

de producție la QuattroPavimente.Creșterea ponderii exporturilor în totalul afacerii este o altă direcție strategică a companiei în 2014. Exporturile reprezintă pentru Quattro Pavimente 15% din totalul producţiei. Principalele țări în care compania exportă sunt Bulgaria, Moldova, Serbia şi Cehia. Pentru anul 2014, reprezentanții compa-niei estimează că 20% din producție va ajunge pe piețele externe. Pe lângă producția pardoselilor supraînălțate,

Quattro Pavimente Tehnice aduce în România cele mai moderne soluții pentru pardoseli din cele existente la nivel internațional: parchet din lemn, parchet laminat, mochetă în role, mochetă în dale, linoleum, PVC, cauciuc, pardoseli sportive, pardo-seli epoxidice, pardoseli de exterior.

Pardoselile supraînălțate sunt un ”must have” pentru clădirile de birouri, în special. Acest fapt se datorează atât costului și funcționalității produsului, dar și standardelor din domeniu, care impun, pentru obținerea clasei A, folosirea acestui tip de pardosealăAdrian Mihailovici,

director de producție la QuattroPavimente

Pavaje

Quattro Pavimente anunţă într-un comunicat că mizează pe afaceri în creștere cu 20%.

Compania a înregistrat anul trecut afaceri totale de 14,5 milioane de lei în creștere cu 40%

față de 2012.

Afaceri în creştere cu 20% la Quattro Pavimente


40

D acă tendinţa se menţine, se preconizează ca această divizie să genereze o treime din cifra de afaceri până la sfârşitul anului. Divizia de vopsele este cea mai

performantă înregistrând un ritm de creştere de trei ori mai mare comparativ cu evoluţia vânzărilor generale ale companiei.În anul 2014, compania DURAZIV a decis să

direcţioneze bugetele de investiţii în promovarea culorii, atât prin creşterea numărului de Centre de colorare, la peste 120, cât şi prin lansarea noului sistem de nuanţare computerizată DURAZIV Co-lorPRO. Sub sloganul „Pereţii iubesc culoarea!”,în prezent desfăşoară o campanie promoţională cu 10 culori la preţ de culoare albă pentru Tencuială decorativă Standard cu silicon, ca urmare a succe-sului de care s-a bucurat şi anul trecut. Mai mult, promoţia a fost extinsă şi pentru vopsele lavabile, adică 30 de nuanţe la preţ de alb.„Lansarea de noi produse, cum este DURA-

ZIV tencuială decorativă cu silicon, precum şi promoţiile dedicate culorii, sunt doar câteva dintre măsurile strategice pe care le-am luat pentru a consolida prezenţa în piaţă a brandului DURAZIV ColorPRO. În perioada următoare vom

continua investiţiile în promovarea culorii atât prin intermediul canalelor media, cât şi prin trade marketing – concentrarea pe distribuitori - pen-tru a crea un mesaj coerent, bine direcţionat către clienţi, cu accent pe accesibilitate şi inspiraţie”, a declarat Marga Carp, Director de Marketing.Toate aceste investiii au contribuit la o creştere a vânzărilor de vopsele şi tencuieli cu aproape 37% în primele şase luni ale anului. Cele mai perfor-mante produse din cadrul acestei divizii au fost tencuielile decorative cu un avans de 40%.Vânzările de adezivi au crescut în acelaşi interval cu 21%. Compania remarcat şi o creştere a inte-resului clienţilor săi pentru produse de calitate premium. Vânzările de adezivi din Gama Expert, cu atribute tehnice complexe, au crescut cu 27% în prima jumătate a anului, un factor determinant fiind şi numărul mare de sesiuni de prezentare şi instruire desfăşurate cu echipe de meseriaşi din toată ţara, atât pe şantiere, cât şi la Centrele de colorare. „Cunoaşterea mai bună a produselor şi a modului corect de punere în operă au contri-buit la creşterea percepţiei asupra calităţii produ-selor şi la absenţa oricăror reclamaţii din partea clienţilor”, a mai declarat Marga Carp citând un

mai-iunie 2014 | www.100construct.ro

Producătorul de materiale de construcţii Duraziv, deţinut de antreprenorul Daniel Guzu, anunţă

o creştere a vânzărilor totale de peste 10% în primele şase luni ale anului, în condiţiile în care

toate pieţele pe care activează compania stagnează sau sunt în scădere. Cea mai dinamică

evoluţie au înregistrat-o produsele de finisaj – vopsele lavabile şi tencuielile.

Duraziv: Investiţiile în promovarea culorii aduc un avans de două cifre al veniturilor

În perioada următoare vom continua investiţiile în promovarea culorii atât prin intermediul canalelor media, cât şi prin trade marketing – concentrarea pe

distribuitori - pentru a crea un mesaj coerent, bine direcţionat către clienţi, cu accent pe accesibilitate şi

inspiraţie.Marga Carp, Director de Marketing

Vopsele

31

www.100construct.ro | mai - iunie 2014

Eco

Proiectul este co-finanţat

prin Fondul European

de Dezvoltare Re gio nală

şi are o valoare to tală

de 40.876.474,61 lei, din care

valoarea ajutorului nerambur-

sabil re pre zintă 15.712.423,78

lei (13.512.684,45 lei pro venind

din FEDR şi 2.199.739,33 lei din

bugetul naţional).

Proiectul face parte din “Polul

Naţional de Competitivitate în

Promovarea Sistemelor Moderne

de Fabricaţie pentru Implemen-

tarea Principiilor Economiei

Verzi - MEDGreen”, în partene-

riat cu ECO GEST SA şi APOLLO

ECOTERM SRL, cu implicarea

Primăriei Municipiului Medgidia.

Co-procesarea este o metodă

de valorificare a deşeurilor,

recunoscută la nivel euro-

pean drept una dintre cele mai

bune practici de eficientizare a

utilizării resurselor, prin acest

proces având loc simultan atât

reciclarea, cât şi folosirea ener-

giei din deşeuri. Ea contribuie la

conservarea resurselor naturale

neregenerabile prin reducerea

consumului de combustibili fo-

sili şi oferă servicii ecologice pe

termen lung de valorificare a

deşeurilor prin parteneriate cu

operatori din domeniu, creând

sinergii cu alte sectoare indus-

triale şi economice.

”Noua investiţie de la Medgidia

constă în construcţia unei

instalaţii care reduce clo-

rul din gazele de ardere,

permiţând creşterea

procentului de combus-

tibil alternativ utilizat

şi care determină,

astfel, scăderea emi-

siilor ca urmare a

procesului de fabri-

care a cimentului”,

declară Costin Borc,

Country CEO La-

farge Romania. ”Nu

este doar o investiţie

industrială, ci se creează

un pol de competitivitate în re-

giune care creşte competitivita-

tea industriei româneşti. Odată

cu eficientizarea producţiei de

ciment contribuim la Strategia

Natională de Management al

deşeurilor şi la atingerea ţintelor

de reciclare asumate de Româ-

nia în cadrul strategiei 2020 în

domeniul mediului”- a adăugat

Costin Borc.

Lafarge Romania

derulează, la Medgidia,

proiectul “Construcţie staţie

de co-procesare deşeuri

solide municipale şi

utilizarea lor drept

combustibili alternativi în

procesul de fabricaţie,

în vederea eficientizării

producţiei de ciment

(EcoCim)”.

Lafargeconstruieşte o staţie de co-procesare

a deşeurilor solide la Medgidia

pag 8pag 22

pag 24pag 31

pag 28 pag 40

Eveniment


În cadrul Galei Superbrands-România on Stage, Saint-Go-

bain Rigips a primit pentru a doua oară consecutiv trofeul Superbrands România, la cate-goria “Household & Construc-tion”. Astfel, Saint-Gobain Rigips

a obţinut cel mai mare punctaj la categoriile: recunoaşterea ca lider, nivelul constant al calităţii, reputaţia excelentă, inovaţie şi tradiţia brandului pe piaţa din România. Rigips® a primit statutul de Superbrand în baza

unui riguros proces de selecţie şi evaluare care ia în conside-rare criterii precum: calitatea, încrederea şi diferenţierea în piaţă. Premiul reflectă opiniile a 1,500 de consumatori români ce au luat parte la studiul realizat pentru Superbrands România de către compania internațională de cercetare de piață IPSOS.Cartea Superbrands pentru România, distribuită la ni-vel naţional si internaţional constituie, prin brandurile pu-ternice intrate în program, un excepţional instrument de promovare a potenţialului pieţei româneşti, oferind o re-flectare obiectivă şi credibilă a tendinţelor pieţei şi a compor-tamentului consumatorului in-teresat din ce în ce mai mult de calitate şi respect.

Trofeul Superbrands România - a doua oară consecutiv pentru Saint-Gobain Rigips

ADEPLAST a sistat proiectul fabricii de vată bazalticăProducătorul de materiale de construcţii AdePlast, a renunţat la ajutorul de stat de 7,5 mi-lioane de euro aprobat anul trecut în decembrie pentru construirea unei fabrici de vată bazaltică, investiţie care s-ar fi ridicat la 19-20 milioane de euro şi care urma să creeze peste 100 de locuri de muncă noi.„Am luat această decizie având la bază două motive substanţiale. Până în momentul în care ar fi trebuit să începem construcţia nu am identificat un producător de echipamente care să ne inspire încredere totală. Construcţia unei fabrici de vată bazaltică, este o acti-vitate extrem de sofisticată, iar

producătorii de echipamente nu ne-au convins că pot instala capacităţile în perioada impusă de cerințele proiectului. Insta-bilitatea mediului economic şi politic din ţara noastră a fost cel de-al doilea motiv“, a precizat Marcel Bărbuţ. În analiza Ade-Plast a fost luat în calcul inclusiv riscul ca statul să întârzie foarte mult plata ajutorului de stat, astfel că activitatea companiei ar putea fi afectată radical.Prin obţinerea ajutorului de stat, AdePlast s-ar fi aflat la a doua încercare de a găsi o sursă de finanţare pentru fabrica de vată bazaltică, după ce anul trecut compania a încercat să se listeze la bursă dar oferta-

rea lansată pe piaţa de capital a eşuat.Însă investiţiile la AdePlast îşi vor continua mersul firesc în acest an, direcţionându-şi fon-durile disponbile doar către dezvoltarea activităţilor de bază. “Vom face investiţii doar din fonduri proprii şi eventual din fonduri de la băncile cu care lucrăm deja. Astfel am anunţat investiţii de 775.000 de euro în perfecționări tehnologice şi într-un centru de dezvoltare şi cercetare desfășurat pe 450 de mp de laboratoare”. Adeplast a înregistrat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri de 134 milioane de lei, în creştere cu 35% față de anul trecut.

Marcel Bărbuț, CEO Adeplast

7www.100construct.ro | august 2014

A rhitectul şef al Municipiului Bucureşti, Gheorghe Pătraşcu, a pre-zintat în cadrul primului eveniment din România dedicat spaţiilor pu-

blice urbane şi spaţiilor verzi – LAUD, proiec-tul "Bucureşti, oraşul de mâine", ce cuprinde planul integrat de dezvoltare urbană a zonei centrale din capitală şi valorează aproxima-tiv 200 de milioane de euro. Proiectul a fost prezentat pe 3 iunie în ca-drul LAUD 2014, primul eveniment din Ro-mânia dedicat spațiilor publice urbane și spațiilor verzi, organizat de ABplus Events și Ordinul Arhitecților din România, la Athe-nee Palace Hilton. Evenimentul a reunit peste 150 de arhitecți, arhitecți-șefi de orașe, peisagiști, city manageri, directori din ca-drul primăriilor, companii cu soluții pentru arhitectura, design-ul și amenajarea spațiilor exterioare. În cadrul LAUD 2014 au fost pre-zentate cele mai notabile exemple de bună practică de amenajare a spațiilor urbane din Marea Britanie, Germania, Franța, Emiratele Arabe Unite, China, Spania, Portugalia, Ro-mânia și Olanda.Au conferențiat laureați ai ultimelor ediții ale concursurilor internaționale de lands-cape architecture și urban design, arhitecți și peisagiști. Invitatul special al ediției din acest an a fost Marele Câștigător al Bienalei Eu-ropene de Landscape Architecture, arhitectul Martí Franch.

Bucureşti, oraşul de mâineun proiect de 200 de milioane de euro

Olga Melihov a fost numită Business Development Manager al BNP Paribas Real Estate pentru Ro-mânia, având ca misiune dezvoltarea companiei pe piaţa din România şi implementarea strategiei de creştere a acesteia. Olga Melihov are peste 10 ani de experienţă pe piaţa imobiliară comercială. Înainte de a se alătura BNP Paribas Real Estate, a lucrat pen-tru Mayland Real Estate în Polonia şi România, fiind responsabilă de activităţile de dezvoltare, marketing şi comunicare. Olga a lucrat de aseme-

nea pentru SERACOM INTERNATIONAL GROUP, având sarcina de a înfiinţa sucursala SERACOM INTERNATIONAL în Rusia şi de a asigura mana-gementul şi controlul tuturor activităţilor sucursa-lei. Olga Melihov a absolvit Universitatea de Stat din Bucureşti. În plus, este absolventă a programului post-universitar Real Estate Professional Executive Programme organizat de Facultatea de Economie şi Management Solvay Bruxelles şi Consiliul Polonez al Centrelor Comerciale. Olga vorbeşte română (nativ), engleză, rusă şi franceză.

BNP Paribas Real Estate a numit un nou manager al filialei din România

8

Cazul Praktiker se pare că nu va fi unul singular, retailerul de bricolaj OBI pregătindu-şi plecarea din România, po-trivit unor surse din piaţă.

Dacă iniţial, grupul Praktiker anunţa vânzarea ce-lor patru magazine pe care le deţinea în Ucraina către firma de audit Kreston Guarantee Group Ukraine, care deţine printre alţii şi clienţii Metro,

dar şi alte companii, precum operatorul de tele-fonie Kievstar, controlat de VimpelCom Rusia, şi holdingul Mria, cu activităţi în agricultură, situaţia nu a fost cu mult diferită şi în România, unde Praktiker anunţa la finalul lunii februarie vânza-rea operaţiunilor companiei către omul de afaceri turc Omer Susli, fost preşedinte al Asociaţiei Oa-menilor de Afaceri Turci din România (TIAD) şi


Analiză

anul marilor plecări de pe piaţa de bricolajOBI spune “la revedere” DIY-ului românesc de la 1 septembrie. Urmează austriecii de la Baumax? Companiile nemţeşti specializate în comerţul DIY (Do it Yourself) au suferit din plin în ultimii ani ai crizei pe pieţele din Estul Europei, iar acest lucru a avut efecte imediate.

2014


acţionar la firma de distribuţie de materiale de construcţii Search Chemicals.Încă de la intrarea pe piaţă, în anul 2008, OBI a înregistrat pierderi an de an, lucru care i-a forţat pe proprietarii grupului să ia o măsură decisivă în România. OBI a deschis primul magazin din ţara noastră în anul 2008, la Oradea, extinzându-se în următorii doi ani cu încă şase unităţi, două în Bucureşti şi câte una în Arad, Piteşti, Ploieşti şi Sibiu.Afacerile OBI România au crescut constant în in-tervalul 2008 - 2012, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, de la 18,5 milioane lei la 182,2 milioane lei, însă au cunoscut un regres în cursul anului trecut. Pe de altă parte însă, compa-nia a înregistrat între 2008 şi 2012 pierderi totale de peste 270 de milioane de lei, cele mai ridicate fiind consemnate în 2010, când rezultatul negativ s-a ridicat la 77,1 milioane lei. Surprinzător este că la finalul anului trecut, retailerul german OBI a raportat un profit net de 92 de milioane de lei

(peste 20 mil. euro), ceea ce ne trimite clar cu gândul la vânzarea unor active, lucru care prevesteşte o ieșire de pe plan local.Grupul german a decis, în luna septembrie a anului trecut, reducerea capitalului social al OBI România cu suma de 126 milioane lei, până la 81,3 milioane lei, prin incorporarea pierderilor.

Modă în loc de bricolaj: grecii de la Jumbo iau locul OBIPotrivit unor informaţii apărute în presă în ulti-mul timp, retailerul OBI ar urma să închidă de la 1 septembrie cele şapte magazine pe care le deţine în România cinci dintre acestea urmând a fi pre-luate de retailerul de modă pentru copii ”Jumbo”.Retailerul grec Jumbo a raportat, în cele circa şase luni de activitate în România încheiate în martie, vânzări nete de 6,2 milioane euro şi un profit net de 1,4 milioane euro, pentru cele două magazine pe care le operează în Bucureşti şi Timişoara. Pri-mul magazin Jumbo din România, cu o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi, a fost deschis pe 17 oc-tombrie 2013 la Timişoara, în locul fostului hiper-market Real din nordul oraşului. Al doilea ma-gazin, care se întinde pe 14.000 metri pătraţi, a fost inaugurat pe 9 noiembrie în Bucureşti, în ca-drul centrului comercial Arcade de pe Bulevardul Theodor Pallady, unde se mai afla Auchan, Altex, Metro, Decathlon şi Obi. Ambele spaţii sunt închi-riate.Potrivit unui raport anterior, retailerul are în plan deschiderea altor trei unităţi noi în România în următorul an financiar. De altfel, grupul deţine şi un teren de 47.000 metri pătraţi în Bucureşti pen-


tru investiţii viitoare. Compania are în România 247 angajaţi, dintre care 136 permanenţi şi 111 temporari.

Nici austriecilor de la Baumax nu le merge bine: pregătesc închiderea filialelor din Europa de EstBauMax, retailerul austriac de bricolaj care deţine 15 magazine pe plan local, ia în calcul retragerea operaţiunilor din Europa de Est, din cauza pierde-rilor masive înregistrate de companie în această regiune.La finalul lunii martie, fondatorul Baumax, Karl-Heinz Essel, afirma, într-un interviu citat de co-tidianul austriac Die Presse, că “extinderea pe pieţele din Europa de Est nu s-a justificat», după ce anterior tot acesta anunţa că vă scoate la licitaţie colecţia personală de artă pentru a atrage finanţare şi a salva compania de la un inevitabil colaps.Reprezentanţii Baumax sugerau la acea dată că veniturile provenite din licitaţii ar putea acoperi numai salvarea operaţiunilor din Austria, însă nu ar fi suficiente şi pentru a sprijini business-ul companiei din regiunea Europei de Est.Baumax deţine în Austria 66 de magazine şi circa 4.000 de angajaţi, iar la nivel internaţional grupul are în jur de 9.000 de salariaţi.Cele mai mari pierderi ale companiei austriece au

fost raportate în România, de 26 milioane euro, şi Turcia, 14 milioane euro. Cu excepţia Slova-ciei, toate diviziile est-europene ale Baumax au înregistrat pierderi. Totodată, grupul a acumulat datorii de un miliard de euro, din care 350 mi-lioane euro împrumuturi pentru operaţiuni şi 650 milioane euro credite ipotecare.Potrivit datelor raportate de retailerul austriac, în România, la nivelul anului 2012, compania în-registra în România un rulaj de 122 de milioane de euro, în scădere cu 10% faţă de nivelul anului 2011, când raporta afaceri de 135 de milioane de euro. Conform datelor furnizate de către compa-nie Ministerului de Finanţe, în 2012 Baumax avea în România 1.165 de angajaţi.

Cele 7 magazine din Turcia ale Baumax, ca şi închise. Urmează România?Retailerul austriac de bricolaj Baumax a anunţat la începutul lunii aprilie va închide cele 7 maga-zine pe care le are în Turcia şi va decide până la sfârşitul aprilie dacă va păstra operaţiunile din Europa de Sud-Est, inclusiv pe cele din România.«Vom închide magazinele din Turcia şi analizăm dacă vom mai rămâne în alte ţări, iar acest lucru se va decide până la sfârşitul lunii aprilie», a de-clarat Karlheinz Essl citat de Reuters.Guvernul austriac a refuzat până la urma propu-nerea de a cumpăra colecţia de artă a lui Essl,

Analiză


evaluată la 250 de milioane de euro, prin care fon-datorul retailerului DIY intenţiona să folosească banii obţinuţi dintr-o eventuală tranzacţie pentru a salva o parte a companiei şi mii de locuri de muncă.Baumax deţine 158 de magazine, din care aproape jumătate în Austria, iar restul în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, România, Bulgaria şi Turcia. Grupul a acumulat datorii de 1 miliard de euro, din care 350 milioane euro îm-prumuturi pentru operaţiuni şi 650 milioane euro credite ipotecare.

Britanicii de la Kingfisher, puşi pe “shopping”În urmă cu un an de zile, la jumătatea lunii apri-lie, britanicii de la Kingfisher anunţau preluarea operaţiunilor Bricostore în România, în urma unei sume care s-a vehiculat a se ridica la aproximativ 40 de milioane de euro.Grupul britanic de bricolaj a preluat de la compa-nia franceză de retail Group Bresson cele 15 ma-gazine Bricostore din România, cu vânzări de 131 milioane de euro în 2012, iar planul Kingfisher era de a ajunge la 50 de unităţi pe plan local.

“Piaţa ne arată că putem ajunge la 50 de depozite în România, în următorii ani. Nu avem restricţii: putem prelua alte firme, face achiziţii, practic orice este posibil, însă nu ştim care va fi ritmul şi nici durata pe care se va putea întinde acest proces. ”Ne dorim să ne mişcăm mai repede şi vrem de devenim lideri de piaţă”, spunea Patrick Papot, directorul general Brico Depot România la jumătatea lunii martie, în timpul conferinţei de presă dedicată inaugurării primelor două “depo-zite” din România.Cu 1.100 de angajaţi în prezent, în cele 15 unităţi, oficialul companiei a arătat că în următorii ani va continua procesul de dezvoltare la nivel local, iar în fiecare unitate va avea, în medie, 60 de angajaţi.Potrivit calculelor 100% Construct în momentul în care Brico Depot va ajunge în România la 50 de unităţi, numărul de angajaţi va creşte de circa trei ori, la 3.000 de salariaţi, în condiţiile în care în momentul de faţă, rivalul Dedeman, cu 37 de unităţi, are aproape 7.000 de angajaţi.După preluarea operaţiunilor Bricostore, King-fisher urmăreşte orice oportunitate pentru a pre-lua şi concurenţi de pe piaţă, iar OBI, Baumax, dar şi Mr. Bricolage au intrat pe listă scurtă de


Analizăcumpărături a gigantului britanic.Cea mai nouă informaţie apărută în presă arată că Kingfisher ar fi făcut o ofertă de preluare în valoare de 275 de milioane de euro pentru a ab-sorbi operaţiunile francezilor de la Mr. Bricolage în România, companie care deţine trei magazine în toată ţara, în Bucureşti, Piteşti şi Iaşi, iar com-pania britanică anticipează încheierea tranzacţiei până la finele anului financiar 2014-2015.Kingfisher, cel mai mare retailer de bricolaj din Europa, poartă negocieri exclusive cu principa-lii acţionari ai Mr Bricolage, vizând preluarea participaţiei de 41,9% deţinută de ANPF şi pache-

tului de 26,2% al familiei Tabur, la un preţ de 15 euro pe acţiune.Ulterior, Kingfisher va lansa o ofertă către acţionarii minoritari la acelaşi preţ. Astfel, valoa-rea tranzacţiei, inclusiv datoriile Mr. Bricolage, la 31 decembrie, ar fi de 275 milioane euro.

Strategia nemţilor de la Hornbach, câştigătoare?Retailerul german de bricolaj Hornbach, compa-nie care a deschis primul magazin în România în 2007, iar în acest moment deţine un total de cinci unităţi la nivel local, cu trei în Bucureşti


(Berceni, Militari şi Baloteşti), una în Braşov şi una în Timişoara, a reuşit în anii de criză să crească organic, ba mai mult, în 2012, când cei mai mari retaileri din piaţa consemnau pierderi, Hornbach, alături de Dedeman şi Arabesque, erau singurele companii care înregistrau profit, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.Nemţii de la Hornbach au simţit că piaţa din Ro-mânia nu traversează în criză o perioadă propice extinderii şi au mizat pe optimizarea business-ului şi deschiderea unor locaţii în puncte cheie de pe hartă. Cu cele cinci magazine inaugurate până în pre-zent, al căror spaţiu depăşeşte 15.000 de metri pătraţi şi cu o ofertă destul de generoasă de peste 60.000 de repere, un spaţiu mare destinat zonei de grădină, zonă amenajată pentru animalele de companie, zona de acvaristică şi un spaţiu de “Drive În”, Hornbach a pariat pe ideea de nou-tate, iar până acum i-a reuşit. Potrivit celor mai recente informaţii, la nivelul anului 2013 afacerile Hornbach au crescut cu 10%, la 90 milioane de euro, iar compania germană raporta la nivel local o pierdere de 3,3 milioae de euro.

O piaţă dominată de retailerii romaniPiaţa DIY din România, estimată la o valoare de două miliarde de dolari, a fost dominată categoric de principalii jucători locali la nivelul anului 2013, afacerile Dedeman, depozitului de materiale pen-tru construcţii Arabesque şi retailerulului sibian Ambient au depăşit pragul de un miliard de euro.Cu o expansiune agresivă la nivel teritorial Dede-man a ajuns la nivelul anului trecut la peste 35 de unităţi, iar pentru anul în curs vizează extinderea în încă patru locaţii, ceea ce înseamnă că retaile-rul va depăşi bariera de 40 de unităţi în România.Compania poloneză de cercetare PMR plasa în urmă cu câteva luni Dedeman în top 5 al celor mai puternici retaileri DIY din regiunea est europeană.Potrivit celor mai recente informaţii, Dedeman a încheiat anul 2013 cu afaceri de peste 600 de mi-lioane de euro, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, depăşindu-şi targetul de creştere cu câ-teva procente.La rândul lor, business-urile Arabesque şi Am-bient au încheiat anul trecut cu afaceri de 340 de milioane de euro, respectiv 140 de milioane de euro.


Acoperișuri

„Sunt prea sărac să cumpăr lucruri ieftine” spune un proverb, izvorât parcă din înţelepciunea unuia care a simţit pe propria piele ce înseamnă asta. Mulţi dintre noi am simţit că bucuria achitării unui preţ nesperat de mic, a unui „chilipir”, s-a dovedit a fi, de fapt, avanpremiera unei cheltuieli şi mai mari pentru îndreptarea unei greşeli, unui lucru de calitate proastă sau rău întocmit. Aşa se întâmplă de cele mai multe ori când ne „lăcomim” la bani şi căutam chilipiruri: ne scumpim la tărâţe şi plătim cât nu face... Pe adresa revistei noastre sosesc deseori mesaje de la cititori care ne povestesc cum au fost înşelaţi

de comercianţi veroşi, meşteri mincinoşi ori falşi producători de mărci scumpe, dar toţi oferind „chilipiruri”, „oferte speciale”, ori „promoţii” care sunt, de fapt, uriaşe minciuni de stors bani, chiar dacă mai puţini decât preţurile reale ale produselor adevărate!Promiteam într-unul din numerele trecute că ne vom referi la aceste aspecte şi, iată, astăzi vă oferim sfatul unui specialist în domeniu.Răzvan Voicu, manager al uneia dintre firmele par-tenere ale Viking Pruzyinski, ştie ce însemnează, de cele mai multe ori un preţ mai mic: calitate slabă a materialelor, lipsa unora dintre cele mai impor-

Piaţa economică, în general, aduce după sine, odată cu cererea, o ofertă variată de soluţii privind preţul. Că aşa e în economia de piaţă, nu? Cine se vrea conectat la aceste cerinţe ţine seama de preţuri şi îşi face calcule pornind, uneori, de la cele mai ieftine produse şi servicii. Dar, cum nu le putem obţine pe toate deodată, legea compensaţiei face ca, de cele mai multe ori, soluţiile cele mai ieftine să fie, de fapt, cele mai scumpe.

14

„Ieftin” sau „Calitate” în construirea acoperişului?


tante componente ori slabă pregătire profesională a meşterilor care „se vând” atât de ieftin. Com-pania domnului Răzvan Voicu comercializează şi montează sisteme de acoperiş ale mai multor firme producătoare de marcă de pe piaţa românească. Acoperişul unei case reprezintă, alături de fundaţie, poate cel mai important element de construcţie al unei clădiri. Iată de ce am apelat la sfaturile unui specialist care s-a confruntat de foarte multe ori cu efectele greşelii clienţilor de a apela la asemenea soluţii ieftine:

Ce însemnează un acoperiş tip ţigla metalică?Elementele componente ale unui acoperiş tip ţiglă metalică sunt: panourile de ţiglă metalică, profi-lele de tinichigerie, folia anticondens, accesoriile pentru prindere şi etanşare, sistemul de jgheaburi şi de burlane. O ofertă de preţ corectă din punct de vedere al necesarului de materiale ar trebui să cuprindă detaliat următoarele informaţii :- Ce marcă şi ce model de ţiglă metalică s-a ofertat;- Care este grosimea panourilor de tablă ( tigla metalică), şi a profilelor de tinichigerie;- Care sunt dimensiunile şi cantităţile panourilor de ţiglă metalică;- Care este culoarea şi stratul supe-rior de acoperire (mat, lucios, etc.);- Care este marca şi modelul fo-liei anticondens ofertate;- Care este dimensiunea şi mo-delul sistemului de jgheaburi şi burlane.

Certificarea garanţieiDacă v-aţi hotărât asupra unui model de tigla metalică, solicitaţi vânzătorului o copie a unui Certifi-cat de Garanţie şi a unui Certificat de Conformitate a produsului. În primul veţi găsi condiţiile în care beneficiaţi de garanţia pro-dusului ( sunt producători care consideră că pro-dusul poate fi înlocuit pe baza garanţiei doar în cazul în care defectele au apărut pe cel puţin 25% din suprafaţa acestuia), iar în cel de al doilea sunt trecute datele tehnice ale produsului. De multe ori datele tehnice trecute în Certificatul de Conformitate diferă parţial de datele oferite de vânzător, de aceea vă recomandăm să vă bazaţi pe informaţiile oferite de producător deoarece acesta răspunde pentru ac-tele emise!

Cum se realizează ofertaUn alt aspect pe care îl consideram important atunci când se doreşte achiziţionarea unui acoperiş tip ti-

gla metalică este modul în care se realizează ofer-ta. Dacă oferta preliminară se poate face pe baza planului de acoperiş, vă recomandăm ca oferta finală să fie făcută pe baza unei măsurători. Este recomandat ca măsurătoarea acoperişului să se facă după ce toată structura acestuia este montată (grinzi, căpriori, astereala), astfel încât să nu poată apărea neînţelegeri privitoare la cantităţile de ma-teriale.La ce trebuie să fiţi atenţi pentru a putea face o comparaţie corectă de preţ :- Cantităţile de materiale. De foarte multe ori nece-sarul de materiale este subdimensionat astfel încât pe parcursul lucrării vor apărea costuri suplimen-tare de materiale sau învelitoarea va fi montată fără aceste elemente. Cel mai des întâlnit exemplu în acest caz este lipsa frontoanelor interioare şi subdi-mensionarea numărului de şuruburi.- Producătorul materialelor. Vă recomandăm să alegeţi producători cunoscuţi în domeniul în care activează, care să vă poată garanta calitatea produ-selor furnizate. Cel mai elocvent exemplu în acest caz este reprezentat de folia anticondens. Producătorii de ţiglă metalică nu sunt şi producători de folii

pentru acoperişuri, aceştia achiziţionând folia anticondens de la diverşi producători

mai mult sau mai puţin cunoscuţi. La comenzi mai mari de 200 de sulu-

ri, folia poate fi inscripţionata cu datele producătorului de ţiglă metalică. Cei mai cunoscuţi producători de folie anticon-dens sunt Doerken (foliile an-ticondens Delta) şi DuPont (fo-liile anticondens Tyvek) .

- Dimensiunile elementelor de acoperiş. Pentru a obţine

un preţ mai mic al învelitorii, unii producători şi distribuitori de

acoperişuri tip ţiglă metalică micşorează dimensiunile pieselor de finisaj. Cele mai întâlnite cazuri sunt bordurile de fronton cu desfăşurare de 250 mm (în loc de 308mm, 310 mm), borduri de cal-can cu desfăşurare de 210 mm (în loc de 250 mm), frontoane interioare cu desfăşurare de 140 mm (în loc de 170 mm). De asemenea, fiţi atenţi şi la dimen-siunea sistemului de drenaj, existând cazuri când se impune folosirea unui sistem de dimensiune mare (150/100 mm sau 165/100 mm).Sfatul specialistului nu se opreşte aici. În numărul următor va reveni cu exemple de lucrări greşite care au necesitat reparaţii după numai doi-trei ani de la executare. Vom vedea cazuri concrete studiate de specialiştii companiei lui Răzvan Voicu în timpul lucrărilor de reparaţii la care au fost solicitaţi.

16

Procesul investiţional, care urmează să fie finalizat în 2016, a început cu prima etapă de dezvoltare în luna februarie a acestui an când Bilka Steel a încheiat procedurile

şi a semnat documentele pentru achiziţionarea activelor imobiliare Romlag Braşov care se în-tind pe o suprafaţă de aproximativ 27.000 mp. Halele intrate în proprietatea Bilka Steel sunt si-tuate pe platforma Rulmentul Braşov şi se afla în vecinătatea halelor deja deţinute de companie. Prin adăugarea noii suprafeţe la cei 17.500 mp pe care se găsesc în prezent halele de producţie Bilka Steel, compania va ajunge să deţină o suprafaţă totală de aproximativ 45.000 mp cu destinaţie de depozit, linii de producţie şi spaţii pentru birouri.

Planuri de extindereCreşterea suprafeţei pe care îşi desfăşoară ac-tivitatea urmează să facă parte din strategia de dezvoltare a companiei pentru următorii ani.”Pentru a ajunge la suprafaţă optimă şi necesară investiţiilor pe care ni le-am bugetat pentru următorii trei ani ani mai avem nevoie de alţi 15.000 mp de teren. În acest sens avem în ve-dere achiziţionarea sau concesionarea unei noi suprafeţe din fosta platforma Rulmentul”, a decla-rat Horaţiu Ţepeş, directorul general Bilka Steel.În anii trecuţi, Bilka Steel s-a concentrat pe dezvoltarea serviciilor şi a gamelor de produse sau a reţelei, dar 2014 reprezintă primul pas din strategia de dezvoltare pe producţia industrială. ”Noul spaţiu va avea ca destinaţie depozitarea materiei prime şi a produselor finite. Depozitarea în condiţii optime a rulourilor de tablă prevopsită din oţel are un rol esenţial în menţinerea calităţii produselor finite. Conform standardelor de de-pozitare existente la nivel europen, atât ma-teria primă cât şi foaia de tigla metalică (deja prelucrată) sau accesoriile pentru acoperiş, tre-buie să fie stocate în spaţii închise şi ventilate. Pentru îndeplinirea normelor de depozitare suge-rate de furnizori, o bună parte din suprafaţa ac-tualei hale de producţie era destinată depozitarii.

Odată cu nouă achiziţie, avem loc pentru liniile noi de producţie”, a precizat Horaţiu Ţepeş.Investiţii în mărirea capacităţii de producţiePlanul investiţional al companiei de anul acesta, presupune în primul rând mărirea capacităţii de producţie. Achiziţionarea unui producător lo-cal rămâne o variantă pentru Bilka Steel, dar şi consolidarea reţelei de distribuţie în anumite zone din România şi din celelalte ţări în care vinde în prezent.”Pentru 2014 avem planuri mari de dezvol-tare. Atenţia noastră este distribuită în două direcţii - dezvoltarea producţiei şi a reţelei de distribuţie, dar asta doar în anumite zone. În prima jumătate a anului preconizam finalizarea investiţiei în mărirea capacităţii de producţie de tigla metalică «Clasic». Aceasta va creşte cu 60 la sută capacitatea de producţie pentru acest pro-


Acoperișuri

Bilka Steel, unul dintre cei mai importanţi producători romani de învelitori metalice, a de-marat un plan investiţional care se ridică la circa cinci milioane de euro, bani care ar urma să fie distribuiţi în dezvoltarea produselor cu desfacere în sectorul industrial, dar şi în cel rezidenţial.

Program investițional de anvergură la Bilka


dus. Avem investiţii bugetate şi aprobate pentru achiziţionarea unei noi linii pentru producţia de accesorii. Nu renunţăm nici la ideea de a achiziţiona un producător local şi de a introduce un nou produs în portofoliul Bilka”,a precizat Ţepeş.Creşterea accelerată a companiei pe baza măririi cererii a creat nevoia demarării programului investiţional de anvergură, dar şi mijloacele fi-nanciare necesare acestuia.Bilka a încheiat anul trecut cu afaceri de 104 mi-lioane lei (23,5 milioane de euro), în creştere cu 41% faţă de 2012, în timp ce vânzările totale de învelitori metalice s-au ridicat la aproximativ 3,2 milioane mp. ”Anul trecut ne-am consolidat poziţia pe piaţa autohtonă de acoperişuri. Conform estimărilor noastre, în 2013 s-a înregistrat o creştere şi a co-tei din piaţa autohtonă de tigla metalică. Dacă în 2012 am avut o cotă de 15%, în 2013 aceasta a crescut la 21 de procente”, a mai spus Horaţiu Ţepeş.Piaţa de tigla metalică este disputată de aproxi-mativ zece producători importanţi şi se ridica la 66 milioane de euro în 2012, respectiv 14,6 mi-lioane metri pătraţi.Conform datelor Neomar, întreaga piaţa de acoperişuri din România a fost în anul 2012 de 123 de milioane de euro ca valoare şi de 25 mi-lioane mp ca volum, Bilka Steel ocupând aproxi-mativ 8% din aceasta. În total, ponderea ţiglei metalice ocupa la acel moment aproximativ 54% din piaţa de acoperişuri.

Bilka Steel inaugurează a doua linie de producție din acest anDupă ce, anul trecut, Bilka Steel şi-a mutat activi-tatea într-o hală de producţie de 17.500 mp, anul acesta compania anunţă inaugurarea la Braşov a celei de-a doua linii pentru țigla metalică Clasic care va crește capacitatea de producție cu 30%. Aceasta, împreună cu cea inaugurată în luna apri-lie, face parte din programul investițional dema-rat la începutul anului ce se ridică la aproxima-tiv cinci milioane de euro și care se va finaliza în 2016. “Ne-am propus să putem onora orice comandă, să nu ajungem în situația în care să nu putem produce cât se cere. Vrem să putem livra toate comenzile în doar 24 de ore. Acum calitatea și promptitudinea sunt principalele criterii după care clienții iau decizia de a achiziționa țigla metalică, iar prețul le urmează. Pentru a reuși să respectăm acest angajament cele două linii de

producție erau absolut necesare”, declară Horațiu Țepeș, proprietar Bilka Steel. Compania a înregistrat în primul semestru al anu-lui o cifră de afaceri de aproximativ 45 milioane de lei, în creștere cu 43 de procente comparativ cu aceeși perioadă a lui 2013. Pe lângă producătorul Bilka Steel, Horaţiu Ţepeş deţine şi companiile HG Constructi, cu sediul în Făgăraş şi Bilka Transilvania, cu sediul în Cluj – care se ocupă de distribuţia şi montajul produ-selor marca Bilka. Pentru Bilka Steel lucrează în prezent peste 100 de angajaţi.Principalii concurenţi ai Bilka Steel pe piaţa locală de tigla metalică sunt Lindab, Viking Pruzsynski, Ruukki, Depaco, Coil Profil.

În luna mai firma Erbașu a împlinit 24 de ani de la înființare. E mult, e puțin, ce simțiți dvs.?24 de ani nu sunt nici mulți, nici puțini, dar e o perioadă maximală pentru o companie privată românească. Evoluția bună a firmei se datorează faptului că a avut o dezvoltare sănătoasă, fără sin-cope, crescând puțin câte puțin. În 2001 compa-nia a fost reorganizată, pe lângă compania mamă existând încă trei firme: Erbaşu Edil Construct, Erbaşu Total Construct, Erbaşu General Construct.

De formație inginer constructor, Mihail Erbașu a avut curajul să renunțe în 1990 la postul de director tehnic al fostei Întreprinderi de Construcții Edilitare și Drumuri București, preferând să pornească pe un drum nebătut de nimeni la acea vreme. În mai 1990 a hotărât să înființeze această firmă, pe fondul unei atmosfere de revolte, vociferări, când treabă prea multă nu se mai făcea. Acum pare ceva banal, dar la vremea respectivă să pleci dintr-un astfel de post, unde aveai secretară, mașină, totul asigurat, salariu destul de mare, era cu adevărat un curaj. Mulți, în posturi asemănătoare, așteptau să privatizeze ei ca directori companiile de stat. Tre-buia, într-adevăr, să ai tărie de caracter să pleci și să începi o firmă mică de 20 de oameni.

Pe parcursul a două decenii de existență, compania SC Construcții Erbașu SA a cunoscut suișuri și coborâșuri, dar a reușit să se mențină în top printr-un management consecvent și coerent și printr-o dezvoltare sănătoasă, ne spune directorul general Cristian Erbașu.

Familia Erbașu:

18

Interviu


Cum să te me nții 24 de ani în afacerile di n construcții

Sunteți familiarizat cu compania încă de pe vremea studenției, în urmă cu 16 ani, când ați început să lucrați alături de tatăl dvs. Aţi preluat conducerea firmei abia în 2004, după moartea acestuia. Credeți că ar fi mulțumit de modul în care ați condus compania? În ultimii 6 ani, strategic vorbind, compania a mers în aceeaşi direcţie. Principiile pe care le-a impus tatăl meu au fost extrem de sănătoase. Din punct de vedere organizatoric sau din punct de vedere al strategiei de lucru ar putea fi diferenţe însă nu fundamentale şi, una peste alta, tatăl meu ar fi fost mulţumit de ceea ce am făcut noi toţi în ultima vreme şi şi-ar fi dorit foarte mult să avem puterea să continuăm.

80% dintre angajaţi sunt cu noi de la începutCâți dintre cei care au pornit la drum alături de soții Erbașu în urmă cu 20 de ani mai sunt prezenți în cadrul firmei?Toți colaboratorii alături de care au fondat firma tatăl meu, mama și unchiul meu sunt în continua-re în firmă. De asemenea, secretara este de la 17 ani aici, din 95, până şi doi dintre paznicii de la poartă sunt aici de 12 ani. În jur de 80% dintre angajaţi sunt cu noi de la început. Nu e totul nu-mai miere, dar există noţiunea lucrului în echipă, iar toţi oamenii care au rămas un timp atât de lung înţeleg că lucrurile importante nu se fac de-cât cu eforturi mari şi atunci trec mai uşor peste anumite situaţii delicate. Ca într-o familie.

„Evoluția bună a firmei se datorează faptului că a

avut o dezvoltare

sănătoasă, fără sincope,

crescând puțin câte puțin“


Cum să te me nții 24 de ani în afacerile di n construcții

Principiile pe care le-a impus tatăl meu în firmă au fost extrem de sănătoase. El ar fi fost mulţumit de ceea ce am făcut noi toţi în ultima vreme şi şi-ar fi dorit foarte mult să avem puterea să continuăm

În 1997, complexul de birouri şi apartamente de lux din cartierul Vitan a fost una dintre primele investiții imobiliare de acest gen, Mihail Erbașu fiind printre primii români care au intuit boom-ul din domeniul imobiliar. Care a fost profitabilitatea acestui proiect?A fost primul complex, 40.000 mp, parcări sub-terane, 120 apartamente, birouri, ceea ce pentru momentul acela era extraordinar. După aceea, înce-pând cu 2000, astfel de investiții au devenit uzuale. Tatăl meu preconizase că boom-ul imobiliar va veni undeva prin anii 2001-2002. A fost un efort foarte mare pentru noi şi investiţia nu a mai avut nici pro-fitul scontat şi nici rezultatele ca şi proiect pe care le-am aşteptat. În final, s-au acoperit cheltuielile prin 2004-2005. A trebuit să vindem marea majoritate a spaţiilor. După moartea tatălui meu a urmat această explozie în construcţii, imobiliare şi am beneficiat şi noi cât am putut de acest boom.

Compania Erbaşu a cunoscut o criză, imediat după moartea tatălui dvs. când afacerea a avut mult de suferit. Cum ați reușit atunci să redresați o companie căreia puțini îi mai dădeau șanse de supraviețuire?Atunci a fost, în primul rând, o criză foarte mare din punct de vedere psihologic pentru familie şi pentru partenerii cei mai apropiaţi, dar şi pentru toţi salariaţii. Apoi a fost un şoc mediatic pe care l-am resimţit doi-trei ani. În perioada aceea multe companii din construcţii aveau probleme de cash-flow, nu era ceva ieşit din comun, iar noi eram foarte bine văzuţi în piaţă. Dar a fost un şoc din toate punctele de vedere. Firma avea la vremea aceea 1.200 de angajaţi. După aceea am restrâns la vreo 5-600, dar am continuat.

Atunci aţi avut cel mai mic număr de angajaţi?Da, în 2005. În iarna 2004-2005, după ce am ter-minat lucrările, am redus foarte mult efectivul şi am ajuns la 550, după care am crescut uşor, uşor şi am ajuns acum la 900 şi probabil că nu vom mai depăşi niciodată 1000. Deşi acum, dacă ai lucrări, merită să angajezi, pentru că există forţă de muncă şi disponibilitate, dar e bine să le ţii sub urmărire şi, la un moment dat, să subcontractezi dacă e necesar pentru o perioadă scurtă.

Unii sunt adepţii externalizării complete pentru a eficientiza la maximum, alţii, e adevărat, din ce în ce mai puţini în ultima vreme, vor să facă totul în interiorul companiei pe care o conduc. Cum se întâmplă în cadrul companiilor Erbașu?La noi factorii de conducere sunt în număr de peste 10 şi cu toţii am convenit să mergem pe o variantă mixtă. Pentru că, pe de o parte, angajaţii proprii dau stabilitate şi siguranţă, asigură un flux al proiectelor mult mai sigur, în sensul că nu te poţi trezi că o subantrepriză intră în colaps sau pleacă pentru o altă lucrare. Şi, evident, atâta timp cât sunt salariaţii tăi îi ai sub control atât din punct de vedere al programului, al planificării pe care o faci, dar şi din punct de vedere al calităţii.

Când devine o opţiune externalizarea?Externalizarea are două variante pentru noi: pen-tru activităţi strict de nişă, cum ar fi sistemele de securitate, anumite sisteme de curenţi slabi, de incendiu, anumite lucrări de foraj unde nu-ţi poţi permite să faci investiţii în utilaje şi oameni decât atunci când te ocupi de acel lucru, deci trebuie un departament separat. Mai sunt situaţiile de vârf, pe care le preconizăm.

Activitatea companiei Erbaşu s-a desfăşurat exclusiv în România?Prin anii ‘90 am construit sedii de firme și aparta-mente în Munchen – Germania. A fost, mai degrabă, ca un stimulent pentru lucrările din România, în sen-sul că cei mai buni muncitori de pe piaţă îşi doreau să ajungă acolo şi atunci erau condiţionaţi să lucreze 6 luni în Germania, cu condiţia de a rămâne 2-3 ani în cadrul firmei. Nu a fost o activitate de bază deoarece pentru a merge lucrurile, trebuie să fii prezent acolo. Am delegat competenţele unor reprezentanţi care, din păcate, nu au fost întotdeauna interesaţi de dezvolta-rea relaţiilor noastre acolo, ci mai mult de câştigul lor personal pe termen cât mai scurt. Drept urmare, am ţinut această activitate acolo vreme de vreo 3-4 ani, până când am simţit că nu mai este cazul.

Acum există tendinţa de a căuta proiecte în zona ex-sovietică sau a Africii. Vă gândiţi să vă îndreptați atenția către aceste zone?Dacă voi găsi şi voi primi o oportunitate bună, evi-dent. Acolo există un anumit traseu, mai ales că sunt zone speciale, trebuie să ai un parteneriat cu firme locale sau cu persoane de decizie din zonă. Nu am găsit încă o astfel de conexiune sigură.


Uti l i tăț i

Ne-am obişnuit, de prea mult timp, să spunem că starea actuală a economieiromaneşti se datorează - în parte - şi sis-temului de legi stufos şi foarte uşor

interpretabil în multe sensuri. O fi! Cert este că, iarăşi de prea mult timp, societatea românească nu este capabilă să gasească acele căi de eficienti-zare a întregului parcurs economic care ar putea scoate România din marasmul sărăciei, corupţiei şi înapoierii faţă de ţările “civilizate” ale selectu-lui club european din care facem parte. Şi asta se întâmplă, de cele mai multe ori, din pricina ati-tudinii discreţionare cu care instituţiile statului şi funcţionarii înşişi tratează mediul de afaceri, in-vestitorii şi inteprinzatorii privaţi.Un semnal de alarmă, aproape disperat, vine dintr-un domeniu economic ce altădată, înainte de 2008, era “locomotiva” economiei româneşti: construcţiile. Într-un comunicat al Organizaţiei Patronale a Producătorilor de BCA remis redacţiei “100% Construct”, preşedintele Nicolae Duşu afirmă: „Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, ar trebui să fie o lege care să sprijine şi să încurajeze investitorii pentru a contribui la dezvoltarea coerentă şi eficientă a localităţilor, cu un impact direct asupra lucrărilor

de construire şi implicit asupra producătorilor de materiale de construcţii. Din păcate, această lege are o serie de bariere care nu fac decât să obstrucţioneze şi să descurajeze investitorii în acest domeniu. Autorităţile locale ar trebui să aibă instrumentele legale necesare de a sprijini inves-titorii, pe de o parte iar pe de altă parte ar trebui ca personalul din cadrul acestor autorităţi (ales sau angajat) să aibă o mentalitate orientată spre investitori.” Subiectul este cu atât mai important cu cât astăzi, mai mult ca oricând, se simte mai acut nevoia unei reconsiderări a relaţiilor dintre autorităţi şi mediul de afaceri privat, în condiţiile atâtor suspiciuni de fapte de corupţie şi rele practici ajunse în justiţie şi la cunoştinţa opiniei publice. Tema în sine o reprezintă posibilitatea oferită funcţionarilor de Planurile Generale de Ur-banism ale fiecărei comunităţi locale de a stabili după criterii numai de ei ştiute a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească clădirile aflate în construire în privinţa parcărilor. De aceea, câteva lămuriri absolut necesare au fost oferite pe larg de Nicolae Dusu în următorul interviu: Care sunt, în opinia PRO BCA “instrumentele legale nece-sare de a sprijini investitorii” pe care ar trebui să le aibă autorităţile locale?

20

Parcările rezidenţiale, controverse între administraţia

locală şi antreprenori


Autoritatile locale ar trebui sa aibe instrumentele legale necesare de a sprijini investitorii, pe de o parte iar pe de alta parte ar trebui ca personalul din cadrul acestor autoritati (ales sau angajat) sa aibe o mentalitate orienta-ta spre investitori.”Nicolae Dusu, președintele Organizatiei Patronale a Producatorilor de BCA

Instrumentele legale necesare pentru a spri-jini investitorii sunt, fără doar şi poate, reglementările legale. Numai prin reglementări legale corecte şi echitabile care să creeze un cli-mat favorabil investiţiilor se pot crea premisele stârnirii interesului potenţialilor investitori. Mai înainte însă de reglementări, trebuie să existe voinţă din partea guvernanţilor şi a autorităţilor. Astfel este esenţial ca prin acte normative să se instituie obligaţii ale comunităţilor de a asi-gura locurile de parcare pentru construcţiile ce se realizează din fonduri private. Acest lucru se poate realiza în diverse moduri. De exemplu comunităţile locale ar putea să pună la dispoziţie terenul necesar pentru parcare, dacă nu pentru toate locurile necesare, măcar pentru 50% dintre acestea. Dacă nu s-ar apela la astfel de soluţii, atunci locurile de parcare ar trebui prevăzute la subsolul clădirilor (unul sau mai multe subsoluri) ceea ce ar face clădirea foarte scumpă, situaţie în care nu ar mai exista piaţă pentru aşa ceva. Ca urmare a dezvoltării unor proiecte imobiliare, comunitatea are de câştigat în primul rând im-pozitul pe construcţie precum şi alte impozite şi taxe ca urmare a locurilor de munca create. În aceste condiţii este normal că acea comunitate să aibă un minim aport la asigurarea locurilor de parcare. Aşa cum comunitateaare obligaţia de a asigura drumurile de acces şi infrastructura aferentă în cadrul localităţii, tot aşa trebuie să asigure şi locurile de parcare. Nu în ultimul rând, stimularea investitorilor privaţi să investească în proiecte imobiliare este importantă deoarece se asigura dezvoltarea şi modernizarea localităţilor cu fonduri private.Cine credeţi dumneavoastră că poate învesti autorităţile lo-cale cu aceste instrumente?În primul rând Guvernul ca instituţie centrală a administraţiei statului. Apoi, dacă se impun modificări ale unor legi, Parlamentul.Ce interese ar putea sta în spatele acestei stări de lucruri ac-tuale?Pe de o parte cred că poate fi vorba de o adminis-trare haotică a localităţilor din punct de vedere urbanistic datorată erorilor administraţiilor locale în analiză corectă a situaţiilor concrete din teren, iar pe de altă parte cred că poate fi vorba de a frâ-na apetitul investitorilor neutri, care nu fac parte din cercurile puterii, de a învesti, scăpând astfel de o concurentă nedorită. De asemenea cred că poate fi vorba şi de dorinţa autorităţilor locale de a transfera o serie de resp onsabilităţi în sarcina unor investitori privaţi, punându-le astfel o serie de condiţionări absurde. Astfel din dorinţa de a

obţine cât mai mult de pe urma acestor investitori îi împovărează excesiv, consecinţa fiind de cele mai multe ori abandonul din partea acestor inves-titori, situaţie în care autorităţile nu mai obţin ni-mic. Şi toate acestea în timp ce altor investitori nu li se impun astfel de condiţionări. De aceea este important că autorităţile trebuie să înţeleagă că este necesar ca atitudinea lor să fie echidistantă şi imparţială faţă de toţi investitorii. Într-o astfel de manieră, cu siguranţă se vor obţine beneficii în folosul comunităţii.Puteţi să ne oferiţi câteva exemple concrete referitoare la mentalitatea şi acţiunea funcţionarilor din autorităţile locale faţă de investitori?Exemple pot fi multe. Situaţiile pot fi diverse. În orice caz se poate observa o atitudine ostilă din partea funcţionarilor bazată, cred, de cele mai multe ori pe interese proprii şi pe o men-talitate nepotrivită. Astfel în loc ca funcţionarii să privească investitorii şi iniţiativele acestora ca ceva benefic pentru comunitate, ca un bine pentru toţi, de cele mai multe ori se întâmplă invers. Este important să se desfăşoare cam-panii din partea administraţiei centrale pen-tru schimbarea acestei mentalităţi şi stimulării simţului civic al fiecărui funcţionar, să se ajungă la conştientizarea acestora privind necesitatea şi importanţa investiţiilor imobiliare în cadrul comunităţii, deoarece prin acestea se contri-buie major la schimbarea aspectului general al localităţilor care în prezent sunt aşa cum sunt.Aveţi şi alte demersuri, de orice natură, pentru îndrepta-rea acestei stări de lucruri?Demersurile pentru îndreptarea acestei stări de lucruri nu pot fi decât în sensul conştientizării autorităţilor şi funcţionarilor de importanţă majoră de sprijinire a investiţiilor. Trebuie să înţelegem că prin sprijinirea investiţiilor ne spri-jinim pe noi toţi.Rep: Ne puteţi spune care este reglementarea de bază conform căreia autorităţile cer ca orice construcţie să dispună de un anumit număr de locuri de parcare?Reglementarea de bază este HG 525/1996 pen-tru aprobarea Regulamentului general de urba-nism. Reglementările din Regulamentul general de urbanism sunt concretizate în Planurile gene-rale de urbanism ale fiecărei localităţi.Această reglementare exista în realitate şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene? Dacă da, unde?Nu am cunoştinţă despre reglementările din alte ţări europene însă am văzut în multe metropole parcări, chiar şi etajate, fiind rezolvată problema lor fără a se impune construcţiilor noi un anumit număr de locuri de parcare.

22www.100construct.ro | mai - iunie 201422 august 2014 | www.100construct.ro


Dacă ai în plan anul acesta construcția unei locuințe trebuie să afli că noile normative de proiectare seismică din România s-au aliniat la standardele europene și au ca

noutate informații despre multiplele avantaje ale fo-losirii betonului celular autoclavizat pentru clădiri pe structuri portante. Acum poți folosi toată gama de blocuri de zidărie YTONG cu grosimi de peste 25 de centimetri pentru realizarea pereților struc-turali atât interiori, cât și exteriori, în conformi-tate cu specificațiile despre regimul de înălțime a construcției și încadrarea acestora în diversele zone de risc seismic.

Îți recomandăm blocurile de zidărie termoizolantă YTONG atât pentru realizarea de imobile cu pereți struc-turali, cât și pentru construirea imo-bilelor cu pereți nestructurali în toate zonele țării. Pentru pașii următori poți contacta proiectantul care îți va recomanda tipul de zidărie YTONG potrivită construcției tale. Blocurile de zidărie YTONG au o greutate redusă comparativ cu alte soluții clasice de zidărie, astfel că vei putea construi case având zidărie portantă cu mai multe nivele, chiar și pe loturile de teren considerate a avea condiții mai dificile de fundare, unde ar putea apărea tasări care să afecteze structura imobilului.

Ce mai trebuie să știi?

O structură portantă este cu atât mai sigură cu cât zidurile sale au o grosime mai mare - gama de produse YTONG include și blocuri de zidărie de 40 și chiar 50 cm grosime, cea mai mare grosime existentă în piață la această oră pentru un bloc de zidărie;

În zona Transilvaniei poți construi cu blocuri de zidărie YTONG A+, fără a mai fi necesară placarea cu alte ti-

puri de materiale termoizolatoare;

Montajul blocurilor de zidărie cu mortar în pat subțire poate crește gradul de securitate a unei clădiri;

Blocurile de zidărie YTONG sunt perfect plane și omogene și necesită cu până de 8 ori mai puțin mortar. Implicit îți scade costul total al manoperei.

Acum poți să construiești clădiri portante cu toate produsele pentru pereți exteriori de la YTONG!

23

Alege Ytong Forte pentru A construi proiecte de până la p+4

®

te ajutăm să construieșticu Sistemele complete de zidărie Ytong

Acum poți să construiești case cu structur[ portant[ cu oricare produs de zid[rie Ytong pentru pereți exteriori cu grosimi mai mari de 25cm!

www.ytong.ro

Yton

g® e

ste

mar

că în

regi

stra

tă a

Xel

la G

roup



Ca răspuns la Directiva 31/2010 a Parla-mentului European, “Casa e4” propusă de Wienerberger este un concept actual de construcţie rezidenţială care îndeplineşte

toate cerinţele de eficienţă energetică pentru construcţiile noi, conform cărora toate casele nou construite începând cu anul 2020 pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero. Ei bine, prima casă de acest fel este construită acum şi în România. Lucrările au început în iu-nie, la Corbeanca în judeţul Ilfov, după un plan de locuinţă familială pentru patru persoane. Proiectul este, de fapt, un excelent studiu de caz pentru toţi cei interesaţi să-şi construiască o casă în viitorul apropiat şi demonstrează că o casă performantă energetic şi cu un cost total accesibil poate fi realizată doar printr-o proiec-tare riguroasă, prin utilizarea unor materiale de construcţii de o calitate ridicată şi o atentă super-vizare a lucrărilor de execuţie.“Un număr tot mai mare de români caută soluţii pentru concepte şi sisteme de construcţie efi-ciente energetic şi prietenoase cu mediul. Prin acest proiect venim în întâmpinarea familiilor din România care îşi doresc locuinţe sănătoase, confortabile, construite din materiale naturale. Modelul unei case eficiente energetic a fost mereu o temă de interes pentru noi. Pornind de la cei peste 195 ani de expertiză Wienerber-ger, specialiştii companiei noastre au privit acest proiect ca o casă adaptată atât prezentului, cât şi viitorului. Ne-am propus să arătăm că prevederile Di-rectivei 31/2010 sunt feza-bile în viaţa reală, se poate construi o locuinţă trainică, cu performanţe ridicate din punct de vedere energetic şi costuri apropiate de cele

ale pieţei locale. Ne bucurăm că acest proiect, care foloseşte soluţii de construcţii Wienerberger, este implementat şi în ţara noastră şi cu sprijinul partenerilor noştri - Rockwool, Bavaria EcoSys-tems, Tondach, Semmelrock, Pipelife - cărora le mulţumim”, a declarat Corneliu Fecioru, Membru în Consiliul de Administraţie, Vânzări şi Marke-ting al Wienerberger Sisteme de Cărămizi.Cei patru “e” sunt, de fapt, condiţiile pe care tre-buie să le îndeplinească toate locuinţele ce vor fi construite începând din 2020 şi se referă la:- Energie = această locuinţă este astfel concepută încât proprietarii casei să fie protejaţi de creşterile imprevizibile ale preţurilor la ener-

gie electrică şi gaze; va consuma mult mai puţină energie decât alte sis-

teme, respectând cele mai re-cente standarde energetice la

nivelul Uniunii Europene. În plus, la baza costrucţiei este sistemul complet de zidărie ceramică Poro-therm (carămidă, planşeu, buiandrugi) care menţine căldura în interior pe tim-

pul iernii şi protejează îm-

24

Casa viitorului de la

Wienerberger se construieşte azi şi în

România


potriva încălzirii pe timpul verii. - Economie = proiectul “Casei e4” din cărămidă de la Wienerberger este gândit şi dimensionat astfel încât să reprezinte un exemplu real că se poate construi o casă modernă, eficientă energetic şi, în acelaşi timp, cu cheltuieli totale reduse datorită costurilor de întreţinere scăzute şi utilizării ener-giei din surse regenerabile.- Ecologie = “Casa e4” din cărămidă de la Wiener-berger este o casă prietenoasă cu mediul şi care respectă standardele unei construcţii sustenabile şi eficiente energetic. Performanţa termică foarte bună este principalul motiv pentru utilizarea en-ergiei regenerabile, contribuind astfel la reduce-rea emisiilor de dioxid de carbon. Mai mult decât atât, cărămizile sunt un material de construcţie ecologic, astfel încât se pot reduce costurile şi protejează mediul în acelaşi timp.- Emoţie şi sănătate = “Casa e4” este, în primul rând, căminul unei familii. Expertiza tuturor specialiştilor implicaţi în proiect reprezintă o fundaţie durabilă, ridicată cu multă pasiune pen-tru ca familia care va locui în Casa e4 să se poată bucura de un concept arhitectural modern şi un climat interior sănătos.

Echipa de specialişti, care contribuie la imple-mentarea proiectului în România, îi reuneşte pe Dr. Arh. Sergiu Petrea, Prof. Dr. Ing. Emilia-Cerna Mladin, Preşedintele Asociaţiei Române a Audi-torilor Energetici pentru Clădiri şi pe Ing. Iulian Cuşă, Product Development Manager Wienerber-ger, care este şi coordonatorul proiectului.Partenerii proiectului Casei e4 din cărămidă de la Wienerberger sunt societăţile: Rockwool, Bavaria EcoSystems, Tondach, Semmelrock, Pipelife. Casa E4 -

Corbeanca, Ilfov

26

Prezentare produs


Structo® PluS pentru constructori demni de recunoştinţăCampania de promovare îşi propune să aducă recunoaşterea meritată a constructorilor români pentru unul dintre cele mai noi produse ale Holcim România - cimentul Structo® Plus. Demersul Holcim pleacă de la constatarea că efor-turile şi priceperea constructorilor români sunt va-loroase, dar nu atât de bine conştientizate. Nu ar trebui sa existe compromisuri în ceea ce priveşte alegerea celor mai bune produse pentru construirea unei case, consideră specialiştii Hol-cim. Acest lucru se răsfrânge atât asupra calităţii construcţiei finale, cât şi asupra percepţiei generale despre profesionalismul constructorilor români. Prin această campanie de promovare, Holcim îşi propune să aducă recunoaşterea publică a valorii acestei categorii profesionale în România. “O casă nu se face pentru un an, ci pentru generaţii întregi. De aceea, o astfel de construcţie trebuie să fie rezistentă, durabilă. Iar dacă vrem durabilitate şi siguranţă, cimentul Structo Plus reprezintă alege-rea cea mai potrivită. Acest produs performant, realizat în fabricile cu cele mai bune tehnologii din Europa si din lume, odată îmbinat cu munca şi priceperea constructorilor, garantează o structură solidă unei case”, a declarat Bogdan Dobre, Direc-tor Marketing & Vânzări Holcim România.Campania se desfăşoară sub sloganul „Cimen-tul Structo® Plus - Pentru constructori demni de recunoştinţă” şi se va concretiza printr-o amplă platformă de comunicare susţinută printr-un spot TV care va fi declinat în mai multe medii de comu-nicare – TV, print, tranzit şi online.Structo® Plus este un ciment de înaltă calitate, garantată de fabricile de ciment de ultimă gene-ratie ale Holcim România de la Aleşd şi Câmpu-lung, un ciment Portland cu clasă superioară şi rezistenţe finale la compresiune de minimum 42,5 N/mm2, fiind alegerea ideală a oricărui construc-tor sau beneficiar. Structo® Plus dă o mai mare durabilitate construcţiei, acesta putând fi folosit în toate aplicaţiile care ţin de construcţia unei clădiri: fundaţie, structură, grinzi, planşee, pereţi interiori şi exteriori, precum şi pentru elemente de zidărie, pavare sau placare.Holcim este unul dintre cei mai importanţi furni-zori de ciment şi agregate (nisip şi pietriş), betoane şi asfalt, dar şi servicii aferente acestor domenii de activitate. În România, Holcim deţine 2 fabrici de

ciment în Câmpulung şi Alesd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii eco-logice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali, un terminal de ciment în Bucureşti şi are aproximativ 800 angajaţi. Razultatele cam-paniei vor fi extrem de interesante pentru că vor arăta în ce măsură sunt influenţaţi consumatorii de o reclamă de genul celei alese de Holcim. Dar aceasta se va vedea din cifrele de vânzări ale aces-tui produs.

Eco

Efectul de seră şi schimbările climatice cau-zate în mare parte de modelele de producţie şi de consum energetic neregenerabil constituie o ameninţare serioasă pentru întreaga planetă. Summitul pentru mediu de la Copenhaga (7-18 decembrie 2009) a urmărit aprobarea unui Tra-tat pentru acţiuni legate de protecţia mediului după 2012, când au expirat obiectivele de redu-cere a emisiilor din Protocolul de la Kyoto. Panourile solare este una dintre cele mai popu-lare surse de energie alternativă folosită pentru sistemele electrice private şi industriale. Energia primită de Pământ de la Soare este de multe ori mai mare decât cea folosită efectiv de oameni. Numai cantitatea ajunsă pe şoselele şi autostrăzile din Statele Unite reprezintă mai mult decât dublul consumului mondial de cărbune şi petrol. Dar energia solară este larg răspândită: cantitatea incidentă pe o suprafaţă de 1 metru pătrat într-o zi însorită este în jur de 1000 W. Când cerul este înnorat, poate fi numai o cincime

din aceasta. Uniunea Europeană foloseşte ener-gia re ge ne rabilă în proporţie de 8,5% din totalul de energie (procentul variază în statele membre de la 0% - Malta - până la 39% - Suedia).

Energia regenerabilă – factor determinant de asigurare a independenţei individuale şi naţionaleCriza politico-militară din Ucraina este un exemplu viu al interdependenţei dintre politică şi energie. Ucraina, care astăzi se confruntă cu o mişcare centrifugă generată şi întreţinută de Rusia, a fost întotdeauna dependentă de gazul şi petrolul rusesc. Răcirea relaţiilor politice a dus, fatalmente, la schimbarea condiţiilor comer-ciale impuse de un producător care a acţionat singur pe piata ucraineană, fără concurenţă şi pe cea vest-europeană ca principal furnizor; consecinţele au fost previzibile – un tarif mult mai mare la gaze pentru Ucraina şi restul Eu-ropei. Dintotdeauna hidrocarburile au fost folo-

Generarea electricităţii din surse regenerabile reduce semnificativ poluarea, comparativ cu sursele de combustibili fosili. Specialiştii susţin că, folosită raţional, energia solară poate să suplinească necesarul de energie actual. Prezentăm în cele ce urmează câte-va din considerentele şi direcţiile de acţiune convenite la nivel global între organisme internaţionale politice, ştiinţifice şi instituţii private pentru folosirea intensivă a acestei resurse de energie practice inepuizabile: lumina şi căldura Soarelui.

Energia solară,


prioritatea strategică

planetară

29www.100construct.ro | mai - iunie 2014

Energia solară,

site ca „armă” de luptă în politica mondială şi nu numai de către Rusia. De multe ori, statele membre ale OPEC (Organizaţia Ţărilor Exporta-toare de Petrol) au fost acuzate că sunt organi-zate în cartel pentru că au impus soluţii politice în diferite regiuni ale lumii folosind embargoul petrolier sau fluctuaţia de preţ. Nici Rusia, care nu este membră a acestei organizaţii, nu s-a sfiit să facă aceleaşi „manevre”, astfel că Ucraina are astăzi embargo la importul de gaze ruseşti iar ţările vest-europene au primit deseori o cantitate mult mai mică decât cea prognozată. La fel, şi politica de preţuri a Rusiei a cunoscut fluctuaţii, atît în timp, cît şi de la ţară la ţară. Astfel, Ro-mânia, care importă o cantitate destul de mică, plăteşte pe o mie de metri cubi de gaz 400 de dolari, faţă de Germania cu 360 de dolari... Mai trebuie să spunem că rezervele de gaze şi de petrol nu sunt inepuizabile? Se mai îndoieşte cineva că, de acum încolo, preţul lor nu se va mai reduce niciodată?

Mai poate cineva să treacă cu vederea că petro-lul şi gazele naturale îmbogăţesc peste măsură oligarhii şi autocraţii şi sărăcesc mase mari de oameni vulnerabili din toate ţările?

Fonduri UE nerambursabile de 600 de milioane de euro pentru proiectele energetice, până în 2013 Acordul de la Copenhaga prevede limitarea încălzirii planetei la două grade Celsius, cu alte cuvinte evitarea a ceea ce oamenii de ştiinţă au fixat pe coordonatele dezastrului: o nouă glaciațiune în 2100, în condiţiile unei încălziri de 3 grade. La Copenhaga s-a decis ca ţările cele mai vulne-rabile să primească 100 de miliarde de dolari pentru a le ajuta să facă faţă schimbărilor clima-tice. Acest fapt nu înseamnă că petrolul trebuie abandonat pentru a folosi resurse nepoluante de energie. O posibilă soluţie consta în utilizarea unei surse de energie gratuită şi disponibilă în


mari cantităţi: energia solară. În prezent, siste-mele de transformare a energiei solare direct în energie electrică sau termică au un randament re-lativ redus sau preţuri mari, însă se îmbunătăţesc în mod constant. România va beneficia, în perioada 2007-2013, de un important sprijin financiar pentru implemen-tarea unor proiecte care vor contribui la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a standardelor de viaţă din ţara noastră. Uniunea Europeană va aloca în perioada 2007-2013, cir-ca 600 de milioane de euro, bani pentru proiec-tele energetice. Banii sunt nerambursabili şi vor finanţa mai mult de jumătate din valoarea proiec-tului.Ţara noastră este o zonă propice utilizării pa-nourilor solare şi de aceea investiţia în energia solară va avea profit garantat. Aflându-ne în sudul Europei, zona B, gradul de insolaţie este suficient de mare, ceea ce înseamnă că panourile solare folosite ca soluţie de încălzire ar trebui să fie nu-meroase şi răspândite pe întreg teritoriul.

Curentul electric şi încălzirea obţinute prin metode clasice se vor scumpi cu 15%De la General Electric la Ford, de la producătorul chinez de panouri solare SunTech la furnizo-rul de utilităţi francez EDF, de la constructorul spaniol de turbine eoliene Iberdrola Renovables la furnizorul de energie italian Enel, corporaţii din întreaga lume au făcut o serie de demersuri pentru ca populația să înţeleagă ceea ce mediul de afaceri ştie deja: energia verde va sta la baza dezvoltării economice.De exemplu, Enel a învestit, până în prezent, trei miliarde de dolari în contoare inteligente care permit clienţilor săi să monitorizeze mai bine consumul de energie electrică. Astfel, în prezent, Enel a ajuns să economisească 750 de milioane de dolari în fiecare an, gestionând mai eficient centralele electrice pe care le deţine. În plus, compania intenţionează să investească miliarde de dolari în modernizarea infrastructurii, prin introducerea reţelelor electrice inteligente care ar diminua consumul de energie cu 20 de pro-cente. Conform specialiştilor, curentul electric şi încălzirea (despre care modelul prevede că va fi asigurată tot de electricitate) se vor scumpi cu aproximativ 15%. În martie 2007, Consiliul European a adoptat un plan energetic, de dezvoltare industrială şi abordare a schimbărilor climatice, în care pro-punea creşterea eficienţei energetice cu 20%,

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, folosirea surselor de energie regenerabilă în procent de 20% din totalul de energie până în 2020 şi folosirea combustibililor biologici în pro-cent de 10% din totalul de combustibili.

Producţia de ciment se va dubla până în 2030WWF (World Wide Fund for Nature) și Lafarge, companie membră a programului Climate Savers al WWF şi lider mondial în materiale de construcţii, consideră că un acord cu caracter legal obligatoriu pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) la nivel global trebuie să abordeze provo-carea combinată de reducere a încălzirii globale, încurajând în acelaşi timp creşterea economică durabilă. “Deoarece se preconizează că producţia de ciment, impulsionată de cererea în creştere din ţările în curs de dezvoltare, aproape se va dubla până în 2030, Lafarge şi WWF considera abordările sectoriale drept cele mai practice modalităţi de a obţine o viteză şi proporţie mai mari în ceea priveşte atenuarea efectelor clima-tice, în cadrul unui acord global privind clima.”Propuneri similare sunt susţinute şi prin alte iniţiative, cum ar fi Cement Sustainability Iniţiative (CSI). Cement Sustainability Iniţiative (CSI) (Iniţiativa pentru Dezvoltare Durabilă în In-dustria Cimentului) a fost creată în 1999 în cadrul World Business Council for Sustainable Deve-lopment (WBCSD), pentru a explora semnificaţia dezvoltării durabile pentru industria de ciment şi pentru a identifica şi desfăşura acţiuni comune şi individuale în vederea îmbunatăţirii dezvoltării durabile a industriei. CSI are în prezent 18 mem-bri, cu operaţiuni în peste 100 de ţări în întreaga lume.

Cristian Mateescu

Eco

august 2014 | www.100construct.ro30

31www.100construct.ro | mai - iunie 2014

Eco

P roiectul este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Re gio nală şi are o valoare to tală

de 40.876.474,61 lei, din care valoarea ajutorului nerambur-sabil re pre zintă 15.712.423,78 lei (13.512.684,45 lei pro venind din FEDR şi 2.199.739,33 lei din bugetul naţional). Proiectul face parte din “Polul Naţional de Competitivitate în Promovarea Sistemelor Moderne de Fabricaţie pentru Implemen-tarea Principiilor Economiei Verzi - MEDGreen”, în partene-riat cu ECO GEST SA şi APOLLO ECOTERM SRL, cu implicarea Primăriei Municipiului Medgidia.Co-procesarea este o metodă de valorificare a deşeurilor, recunoscută la nivel euro-

pean drept una dintre cele mai bune practici de eficientizare a utilizării resurselor, prin acest proces având loc simultan atât reciclarea, cât şi folosirea ener-giei din deşeuri. Ea contribuie la conservarea resurselor naturale neregenerabile prin reducerea consumului de combustibili fo-sili şi oferă servicii ecologice pe termen lung de valorificare a deşeurilor prin parteneriate cu operatori din domeniu, creând sinergii cu alte sectoare indus-triale şi economice.”Noua investiţie de la Medgidia constă în construcţia unei instalaţii care reduce clo-rul din gazele de ardere, permiţând creşterea procentului de combus-tibil alternativ utilizat şi care determină, astfel, scăderea emi-siilor ca urmare a procesului de fabri-care a cimentului”, declară Costin Borc, Country CEO La-farge Romania. ”Nu este doar o investiţie industrială, ci se creează

un pol de competitivitate în re-giune care creşte competitivita-tea industriei româneşti. Odată cu eficientizarea producţiei de ciment contribuim la Strategia Natională de Management al deşeurilor şi la atingerea ţintelor de reciclare asumate de Româ-nia în cadrul strategiei 2020 în domeniul mediului”- a adăugat Costin Borc.

Lafarge Romania derulează, la Medgidia, proiectul “Construcţie staţie de co-procesare deşeuri solide municipale şi utilizarea lor drept combustibili alternativi în procesul de fabricaţie, în vederea eficientizării producţiei de ciment (EcoCim)”.

Lafargeconstruieşte o staţie de co-procesare a deşeurilor solide la Medgidia

Compania Xella, producatorul celor mai performante blocuri de zidarie termoizo-lanta la nivel global, produse sub marca YTONG, a prezentat, la sediul fabricii sale

din localitatea Păuleşti judeţul Prahova, conferinţa de presă „Tendinţe în construcţia spaţiilor rezidenţiale din România şi despre paşii necesari pentru îndeplinirea directivei europene în mate-rie de eficienţă energetică a locuinţelor. Marius Dragne, CEO Xella Ro si Ovidiu Vilciu, CTO Xella Ro, au prezentat fabrica şi realizările companiei şi au răspuns întrebărilor despre piaţă, despre vân-zarile companiei la nivel local, previziunile pentru anul în curs şi portofoliul de produse. Compania Xella International, proprietate a com-paniilor de investitii private PAI Partners si Gold-

man Sachs Capital Partners, înfiinţată în 2003, este o firmă de referinţă majoră la nivel mondial în producţia şi comercializarea de ma-terii prime şi materiale de construcţii de înaltă calitate. Ea are trei divizii de ma-teriale de constructii pen-tru pereti, materiale uscate pentru constructii si var, compania este cel mai mare producator mondial de beton celular autoclavizat, blocuri de silicat de calciu si placi din fibra de gips.Produsele companiei Xella international sunt: cărămizile BCA marca

YTONG, plăcile de termoizolaţie interioară MUL-TIPOR, sisteme de placări cu plăci de gips cu fibră şi plăci de protecţie contra focului, var şi piatră de var, precum şi o tehnologie inovativă Xella de pro-ducer a gazului din deşeuri solide. În România se produc doar cărămizile YTONG, la Păuleşti, lângă Ploieşti – judeţul Prahova.Cel mai cunoscut produs – şi cel mai bine vândut în România – este cunoscuta marcă de cărămizi bca YTONG. Ytong este primul produs tip BCA (beton celular autoclavizat), creat în anii 1920. În 1923, în cadrul Universității din Stockholm, Dr. Arh. Axel Erikson combină ardezie, var și pudră de metal, întărind acest amestec sub presiune. Acest experiment avea să stea la baza producției industriale a sistemului de construcție YTONG. În 1928, cu un an înaintea crizei economice mon-diale, antreprenorul Karl August Carlén era abso-lut convins de faptul că acest material va avea un viitor strălucit în lumea construcțiilor. El reușește în scurt timp să dobândească licența de producție și își investește întrega avere în reconstrucția unei firme de zidărie aflate în incinta unei fabrici de BCA.În 2010 a avut loc lansarea producţiei de BCA marca YTONG la Ploieşti. Astăzi, compania are o cifră de afaceri de 43,5 milioane de euro, o dezvoltare pozitivă susţinută a operaţiunilor din România şi produse tip premium de aproximativ 15 procente din piaţa de BCA la nivel naţional. Perspectivele anului 2014 sunt îmbucurătoare şi arată o dezvoltare susţinută şi o profitabilitate în creştere. Compania va continua strategia de di-versificare şi îmbunătăţire a produselor, pentru că “nu suntem doar un producător, ci un furnizor de


Xella

Eveniment

august 2014 | www.100construct.ro32


soluţii”, după cum a precizat Marius Dragne. În această idee, compania va continua să introducă produse noi, soluţii constructive şi servicii în ofer-ta actuală. Pentru acest an, Marius Dragne apreciază că piaţa de profil nu va aduce mari schimbări faţă de anul trecut, astfel încât segmental rezidenţial va avea o creştere de 2-3 procente. Consumatorii sunt împărţiţi în cei care cumpără produse foarte ieftine şi cei care vor produse scumpe, premium. De aici concluzia clară este că, pentru a avea această creştere, se va da o bătălie între produsele premium: cine va oferi un preţ bun, îşi va spori vânzările. Pentru aceasta se impune şi o edu-care a consumatorilor, pentru a realiza eficienţa economică şi tehnică a produselor premium, atât în ceea ce priveşte cărămizile YTONG, dar şi plăcile MULTIPOR. Dar XELLA este implicată şi în “viaţa cetăţii”, nu doar în afacerile sale. În 2014 Ytong a fost din nou alături de organizaţia De-a Arhitectura în proiectul “De-a Arhitectura Poves-titã”, al cãrui scop este familiarizarea elevilor cu exemple pozitive şi concrete de arhitectură, dar

şi cu rolul social al arhitecturii şi al arhitectului. Aflată la cea de-a doua ediție, seria de conferințe de arhitectură pe înțelesul copiilor s-a extins anul acesta în două noi orașe. „De-a arhitectura povestită” s-a desfãşurat în săptămâna Școala Alt-fel, 7- 12 aprilie, în București (Aula Bibliotecii Cen-trale Universitare Carol I), în Sibiu (Teatrul pen-tru copii și tineret - GONG) și în Timișoara (Sala StudioArt). În total,1267 de elevi și 125 adulți au participat la o serie de prelegeri adaptate vârs-tei și nivelului de înțelegere al copiilor, prezentate de 24 de arhitecți renumiți din România. Între-gul proiect a fost susținut de YTONG, care rãmâne constant în acţiunile sale de promovarea în arhi-tectura de calitate, acuperind acum şi oraşe din vestul şi centrul ţãrii. YTONG a susținut și în 2013 o serie amplă de evenimente organizate de De-a arhitectura și destinate educării și promovării arhitecturii în rândul copiilor. Arhitecții invitați au povestit elevilor în mod interactiv, cu un lim-baj adaptat vârstei publicului, o experiență sau un proiect de arhitectură concret.

Cristian Mateescu

Compania Xella, producătoare a cărămizilor YTONG, acordă o atenţie deosebită procedurilor de lucru în pregătirea acestora pentru utilizarea lor mai eficientă şi mai rapidă. Se ştie că pe şantier timpul este foarte preţios atunci când munca muncitorilor depinde şi de condiţiile atmosferice, de programul zi-lumină şi de complexitatea operaţiunilor migăloase. Astfel, compania a dezvoltat câteva soluţii tehnice prin crearea unor unelte care uşurează foarte mult efortul zidarilor pe şantier. La achiziția blocurilor de zidărie YTONG aceştia au posibilitatea de a solicita și uneltele profesionale YTONG care ușurează munca și reduc timpii de punere în operă a cărămizilor.

Mistria dinţatăMistria dințată se utilizează pentru aplicarea mortarului în pat subţire (1-3 mm rost). Mistria este corespunzătoare elementelor de zidărie YTONG având următoarele lățimi: 100, 125, 150, 200, 250, 300, 350, 400 mm.

Datorită planeității și structurii omogene a suprafețelor blocurilor de zidărie YTONG, este recomandată folosirea mortarului în pat subțire, aplicat cu ajutorul mistriei dințate. În plus folosind această metodă, punțile termice din structura peretelui de zidărie sunt diminuate semnificativ, ceea ce înseamnă o mai bună capacitate de izolare termică.

Mașina electrică de tăiat YTONGPentru tăierea eficientă, simplă și cât mai precisă a blocurilor de zidărie YTONG se recomandă folosirea mașinii electrice de tăiat YTONG. Aceasta este cu atât mai utilă și necesară pe șantierele mari unde se pun în operă volume mari de zidărie. O astfel de unealtă profesională este ușor de manevrat, Mașina electrică de tăiat YTONG permite tăierea precisă în orice unghi, decuparea blocurilor de zidărie YTONG în orice formă cu un minim de efort, asftel că timpul de punere în operă din etapa de execuție pe șantier va fi considerabil redus.

uneltele YtOnG


Eveniment

Școală nouă în HoldeaŞcoala din satul Holdea, comuna Lăpugiu de

Jos din judeţul Hunedoara este un exemplu al implicării active a companiilor private

în viaţa societăţii. Ceea ce statul, prin instituţiile sale nu poate face, firme din domeniul privat îmbină propria vizibilitate cu nevoile sociale ale comunităţilor sărace. Că este marketing, că este promovarea propiei imagini, nu mai contează, atâta timp cât au adus unei comune cu posibilităţi financiare reduse un ajutor atât de important! Nimic nu poate compensa bucuria din ochii co-piilor care nu vor mai învăţa într-un container... În această acţiune trei companii au lucrat ca una singură. Postul de radio Europa FM a mediatizat cazul şi a apelat la două companii de renume de pe piaţa românească: Xella şi Policolor. Merita să spunem lucrurilor pe nume, mai ales că mass-me-dia a trecut sub tăcere contribuţia dezinteresată a celor două firme de materiale de construcţii.

Cristian Mateescu

pOMpe subMersibile, MOtOpOMpe

229 leipret vechi249 lei249 leipret vechi

279 lei


O companie care face parte din tranziţia societăţii româneşti

La jumătatea lunii iulie, la Bucureşti, Polico-lor a marcat aniversarea a cincisprezece ani de la lansarea în ţara noastră a cunoscutului brand „SPOR” – o gamă nouă care a revoluţionat piaţa românească a vopselurilor de calitate pre-mium. Manifestarea a avut loc la Univesitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, în Atelierul B4, o sală care are o însemnătate aparte în activitatea de implicare socială a Policolor, dspre care vom vorbi pe larg în paginile următoare. Gazde au fost Florin Stoleriu - Director Business Unit Policolor Arhitectural, Alexandra Rusu - Di-rector Marketing Policolor Arhitectural şi Claudia Caraiman – PR Manager.De 15 ani, SPOR intră constant în casele româ-

nilor pentru că inspiră încredere și oferă cel mai bun raport calitate-preț. Bilanţul acestor ani arată că, în România, aproximativ 3,2 milioane de ca-mere au fost vopsite cu lavabilă, 4,5 milioane de uși vopsite cu email, jumătate de milion de seturi de mobilier de grădină lăcuite - doar câteva cifre din bilanțul unui brand care a scris istorie pe piața vopselelor din România.”SPOR a fost încă de la lansare un produs de top, de aceea putem spune că planurile pe termen me-diu și lung ale Policolor Arhitectural sunt legate în mod natural de strategia pentru SPOR. Ne propu-nem să devenim furnizorul preferat al românilor în materie de vopsele decorative”, a declarat Flo-rin Stoleriu.

Fondată în 1965, compania Policolor S.A. este una dintre puţinele firme româneşti care au rămas şi care continuă să reziste pe piaţă după 1990. Nu numai că rezistă, dar a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă mai ales de 15 ani încoace de când a lansat un nume nou – marca SPOR, prima vopsea lavabilă românească, un brand nou care a dat naștere unuia dintre cele mai cunoscute sloganuri: ”Vopsești ușor, vopsești cu SPOR”

POlicOlOR


SPOR, „nava amiral a Policolor”, are cea mai mare pondere în vânzările companiei de peste 35 la sută, ceea ce face ca să fie prioritatea absolută a Policolor S.A. Succesul brandului se explică, pe de o parte, prin calitatea deosebită a produselor, care respectă integral normele europene în materie de pro-ducere şi comercializare a materialelor pentru construcţii, iar pe de altă parte prin strategia ins-pirate de distribuţie a companiei. Astfel, distribui-rea produselor Policolor se face prin trei vectori: - Distribuţia prin reţeaua de peste 3000 de maga-zine din comerţul tradiţional şi prin aproape toate magazinele de bricolaj;- Centre de consultanţă în reţeaua de showroom-uri proprii,- Prin relaţia directă cu constructorii.De la lansare și până în prezent, cu SPOR lavabilă de interior au fost vopsiți 330 de milioane de metri pătrați. Această cifră s-ar putea traduce în 3,2 mi-lioane de camere vopsite cu SPOR, sau altfel spus, într-una din trei case ale românilor, o încăpere a fost decorată cu SPOR de interior. În anul 2000 a fost creat SPOR email, produs cu care s-au vopsit până acum peste 4,5 milioane de uși.

În 2002, pe piață a fost lansat SPOR Exterior, vop-sea lavabilă cu care au fost colorați pereții a peste 150.000 de case din România. În 2004, lista lansărilor și a inovațiilor în do-meniu a fost completată cu SPOR pentru baie și bucătărie, antimucegai. Evoluția brandului in-clude de asemenea SPOR tencuială. De la lavabila de interior lansată în 1999, SPOR înseamnă astăzi un brand care își găsește utilitate în toată casa.2010 a fost anul cu două premiere în istoria bran-dului. A fost lansată vopseaua cu ioni de argint, care conferă efect antibacterian permanent și SPOR Kids, produs special conceput pentru deco-rarea camerelor celor mici. Produsul preferat al copiilor, SPOR Kids cu miros de caramel a intrat în piață doi ani mai târziu pentru ca din 2013, portofoliul brandului să se îmbogățească cu alte trei produse: SPOR lac colo-rat, SPOR rosturi și SPOR test culoare. Odată cu consolidarea poziției pe piață, SPOR a lansat și primul sistem computerizat de nuanțare a vopselei din România, sistem care a dat români-lor posibilitatea să-și coloreze interiorul locuinței după preferințe, având la dispoziție mii de culori.În 2014, la aniversarea a 15 ani de ”viață”, SPOR continuă seria inovațiilor și surprizelor pentru consumatori. ”Aniversarea celor 15 ani a venit cu un amba-laj nou care inspiră vitalitate și energie și cu o promoție pe măsură. În această perioadă, consu-matorul final va găsi la raft în ambalajul aniver-sar de SPOR 15 litri, cu 15% mai multă vopsea, cadou. Surpriza aniversară include și un nou pro-dus, SPOR Aqua, un email pe bază de apă, care va fi, spunem noi, de mare folos consumatorilor”, a explicat Alexandra Rusu, Director Marketing Po-licolor Arhitectural.

Eveniment


Policolor Arhitectural, divizia de vop-sele decorative și tencuieli a Policolor, completează portofoliul brandului SPOR cu un nou produs, SPOR Aqua, email pe

bază de apă, care poate fi utilizat pentru acoperi-rea suprafețelor din lemn, metal și zidărie. Noutatea este cu atât mai interesantă cu cât ea este un rezultat al eforturilor continue ale com-paniei de a promova produse conforme cu Direc-tiva 89/106/EEC referitoare la produse pentru constructii, materiale de construcţii “prietenoase” cu natura şi cu omul, fără solvenţi periculoşi pen-tru sănătate. SPOR Aqua este un email lucios, cu rezistență ridicată la factorii externi, indiferent dacă vorbim de soare puternic, ploi abundente sau ninsori. Vopseaua este disponibilă în șase culori, iar, la nevoie, poate fi diluată cu apă. SPOR Aqua are o acoperire de 13 mp/l/strat, se usucă repede și este recomandat pentru decora-rea și protecția suporturilor din lemn, metal sau zidărie, indiferent dacă acestea se află în interior sau exterior. Fiind un produs pe bază de apă, SPOR Aqua nu are miros de solvent și poate fi fo-losit inclusiv în camere de copii, grădinițe, școli, pe obiecte cu care cei mici intră în contact. Mai mult decât atât, SPOR Aqua poate fi folosit pentru vopsirea stupilor de albine, a caloriferelor sau a altor obiecte vopsite în prealabil cu emailuri pe

bază de solvenți. Produsul beneficiază de un am-balaj elegant, unic în piață, din plastic transpa-rent, care permite consumatorilor să verifice încă de la raft culoarea emailului și să aleagă varianta preferată. ”Românii sunt din ce în ce mai atenți la tendințe și la calitate. Tocmai de aceea, SPOR Aqua vine ca un răspuns la cerințele clienților de a avea un email pe bază de apă, de calitate, un produs premium. Lansăm SPOR Aqua într-un moment aniversar pentru brand, aniversarea a 15 ani de existență în piață, pentru că strategia Policolor este aceea de a întoarce, prin produse de calitate, încrederea consumatorilor în SPOR”, a declarat Alexandra Rusu, Director de Marketing la Policolor Arhitec-tural. SPOR Aqua este disponibil în marile rețele de ma-gazine de bricolaj, în magazine tradiționale și în magazinele proprii Policolor.Singurul producător cu tradiţie pe piaţa din Ro-mânia (din 1965), Policolor oferă în prezent soluţii şi produse structurate pe categorii: Poli-color Arhitectural, care oferă soluţii pentru de-corarea şi finisarea casei, prin brandurile SPOR, Deko Professional, Casa Bella, Vinarom etc; KLAR Professional care oferă sisteme complete pentru refinisarea autovehiculelor şi Industrial Coatings, ale cărei produse sunt destinate acoperirilor in-dustriale cu arie largă de aplicabilităţi.

Policolor arhitectural a lansat gama

SPOR AQUA

Alexandra Rusu şi Florin Stoleriu

38

Tehnologie


Românilor le place tot mai mult un nou gadget: casa “inteligentă”

D ivizia de electrice a Menatwork anunţă că a ajuns să vândă sisteme pentru cinci case inteligente pe lună, în valoare de aproximativ 60 de mii de euro. Astfel,

vânzările s-au ridicat la circa 360 de mii de euro doar în primele şase luni, pentru întregul an 2014 compania mizând pe vânzarea a aproape 65 de sisteme „domotice”. „. Această evoluție se explică prin apetitul tot mai mare al românilor pentru tehnologie, dar și prin creșterea pretențiilor consumatorului în ceea ce privește confortul de acasă. Un alt factor impor-tant este efortul nostru constant de a educa și informa consumatorul final despre ce înseamnă o casă inteligentă, cum poate aceasta să ușureze viața utilizatorului și în același timp să eficien-tizeze consumul de energie”, declară Viorel Nicu-lae, director divizia electrice Menatwork. Într-adevăr, “apetitul românilor pentru tehnolo-gie” a dus în ultimii doi-trei ani nu numai la ex-plozia de gadgeturi din telefonia mobilă şi IT, dar şi de soluţii dintre cele mai competitive pentru casele inteligente – aşa cum sunt numite clădirile rezidenţiale şi nu numai, care integrează într-un sistem unic comandarea iluminatului, a tem-peraturii, a aparatelor audio-video, a protecţiei la intemperii (soare, vânt, ploaie, furtună), a monitorizării, verificării şi securizării locuinţei. Aceste sisteme urmează tendinţa general in designţul modern al locuinţelor de eliminare a clasicelor întrerupătoare şi înlocuirea lor cu tele-comenzi portabile sau fixe de tip “touch screen” sau chiar cu telefoanele mobile din noile generaţii. Divizia de electrice a Menatwork este unic impor-tator în România al sistemelor de casă inteligentă VIMAR. Produsul a fost lansat ăncă din 2008, dar vânzarea efectivă a început în 2011. Timp de trei ani Menatwork a testat piaţa şi a pregătit o echipă de electricieni instalatori care astăzi numără peste 80 de specialişti în toată ţara. În perioada 2011-2013 compania a comercializat aproximativ 65 sisteme domotice. Pentru 2014 vizează echipa-rea a peste 60 de case cu sisteme inteligente.Preţurile pornesc de la 850 de euro pentru kit-ul de bază. Pentru un apartament de 100 de metri pătraţi valoarea minimă a unui sistem de casă inteligentă, numit și sistem domotic, este de 1200 de euro. În funcţie de opţiuni, valoarea medie este de 5.000 de euro și poate ajunge până la 10.000 de euro.

”Sistemele instalate de noi au o valoare medie de 12.000 de euro, însă am avut și cereri spe-ciale a căror valoare s-a ridicat la 40.000 de euro. Diferența de preț este dată în principal de elementele de design și nu de sistemul tehnic propriu zis. Dacă se optează pentru un aparataj terminal special, costul crește chiar și cu 50%. Cu sistemul BY-ME, de la VIMAR, pe care noi îl aducem în România, orice locuință devine o casă inteligentă în care luminile, caloriferele, aparatele de aer condiționat, jaluzelele, sistemele de alarmă și aparatele electrocasnice, vor interacționa și vor putea fi controlate de la distanță prin telefonul mobil. Este și comod și în același timp eficient să pleci în vacanță, să închizi toate sursele consuma-toare de energie, inclusiv căldura, și să pornești încălzirea cu două ore înainte de a ajunge acasă”, declară Viorel Niculae.

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

40

Dacă tendinţa se menţine, se preconizează ca această divizie să genereze o treime din cifra de afaceri până la sfârşitul anului. Divizia de vopsele este cea mai

performantă înregistrând un ritm de creştere de trei ori mai mare comparativ cu evoluţia vânzărilor generale ale companiei.În anul 2014, compania DURAZIV a decis să direcţioneze bugetele de investiţii în promovarea culorii, atât prin creşterea numărului de Centre de colorare, la peste 120, cât şi prin lansarea noului sistem de nuanţare computerizată DURAZIV Co-lorPRO. Sub sloganul „Pereţii iubesc culoarea!”,în prezent desfăşoară o campanie promoţională cu 10 culori la preţ de culoare albă pentru Tencuială decorativă Standard cu silicon, ca urmare a succe-sului de care s-a bucurat şi anul trecut. Mai mult, promoţia a fost extinsă şi pentru vopsele lavabile, adică 30 de nuanţe la preţ de alb.„Lansarea de noi produse, cum este DURAZIV tencuială decorativă cu silicon, pre-cum şi promoţiile dedicate culorii, sunt doar câ-teva dintre măsurile strategice pe care le-am luat pentru a consolida prezenţa în piaţă a brandului DURAZIV ColorPRO. În perioada următoare vom

continua investiţiile în promovarea culorii atât prin intermediul canalelor media, cât şi prin trade marketing – concentrarea pe distribuitori - pen-tru a crea un mesaj coerent, bine direcţionat către clienţi, cu accent pe accesibilitate şi inspiraţie”, a declarat Marga Carp, Director de Marketing.Toate aceste investiii au contribuit la o creştere a vânzărilor de vopsele şi tencuieli cu aproape 37% în primele şase luni ale anului. Cele mai perfor-mante produse din cadrul acestei divizii au fost tencuielile decorative cu un avans de 40%.Vânzările de adezivi au crescut în acelaşi interval cu 21%. Compania a remarcat şi o creştere a in-teresului clienţilor săi pentru produse de calitate premium. Vânzările de adezivi din Gama Expert, cu atribute tehnice complexe, au crescut cu 27% în prima jumătate a anului, un factor determinant fiind şi numărul mare de sesiuni de prezentare şi instruire desfăşurate cu echipe de meseriaşi din toată ţara, atât pe şantiere, cât şi la Centrele de colorare. „Cunoaşterea mai bună a produselor şi a modului corect de punere în operă au contri-buit la creşterea percepţiei asupra calităţii produ-selor şi la absenţa oricăror reclamaţii din partea clienţilor”, a mai declarat Marga Carp citând un


Producătorul de materiale de construcţii Duraziv, deţinut de antreprenorul Daniel Guzu, anunţă o creştere a vânzărilor totale de peste 10% în primele şase luni ale anului, în condiţiile în care toate pieţele pe care activează compania stagnează sau sunt în scădere. Cea mai dinamică evoluţie au înregistrat-o produsele de finisaj – vopsele lavabile şi tencuielile.

Duraziv: Investiţiile în promovarea culorii aduc un avans de două cifre al veniturilor

În perioada următoare vom

continua investiţiile în promovarea culorii atât prin intermediul canalelor media, cât

şi prin trade marketing –

concentrarea pe distribuitori -

pentru a crea un mesaj

coerent, bine direcţionat către clienţi, cu accent

pe accesibilitate şi inspiraţie.

Marga Carp, Director de Marketing

Vopsele


studiu intern realizat pe un eşantion de peste 600 de meseriaşi.Divizia de vopsele are acum o pondere de peste 20% în cifra de afaceri a companiei, în timp ce adezivii au depăşit uşor pragul de 35%, urmând tendinţa crescătoare din anii precedenţi. Prima jumătate a anului a consemnat şi o creştere a importanţei canalului B2B în evoluţia afaceri-lor, atât la nivelul Capitalei cât şi pe plan local. În

Bucureşti, compania a livrat produse pentru an-sambluri mari de tipul Militari Residence şi pentru proiecte mai mici din zona de sud a oraşului, re-giune în care este lider incontestabil. Alte proiecte notabile sunt Bazinul Olimpic Dinamo Bucureşti, magazine din reţeaua Flanco, Palatul de Justiţie din Iasi, Universitatea „Transilvania” din Braşov, reabilitarea blocurilor din Centrul Istoric al Craio-vei etc. Cristian Mateescu

Filozofia mea nu a fost să fac bani mulți, ci să fac ce-mi place și să fac cât mai bine. Am fost mereu perfecționist și banii au venit ca o consecință a lucrurilor bine făcute. Bineînțeles că-mi fac niște socoteli să nu pierd, pentru că nu-mi place să pierd, dar am căutat să fac tot timpul mai bine ce fac, Daniel Guzu, propietar Duraziv

A pornit prima afacere la 24 de ani, fabricând an-tigel într-un subsol, și a ajuns să vândă business-ul după 15 ani unui important fond de investiții. De-a lungul timpului a făcut și câteva greșeli pe care și le asumă: “I-am dat unui fost asociat 5% din acțiuni gratis și a ajuns mai târziu să mă dea în judecată și să-mi ceară milioane pe ele. Am apelat la o formulă de compromis și am aranjat să vândă către fondul de investiții, nu la milioa-nele acelea, dar, oricum, la o sumă rezonabilă, aproape de un milion de euro“.Ați intrat în afaceri în 1994, când, împreună cu un coleg de facultate, ați început să fabricați antigel și apă distilată la subsolul unei clădiri vechi. Dacă ar fi să o luați de la capăt, ați lua-o pe același drum, sau ați face ceva diferit?Pe același drum, pentru că nu există scurtături. Există «tunuri», dar efectul e de scurtă durată. Pot exista întâmplări prin care poți face niște bani, dar nu cu un efect îndelungat. Trebuie muncă serioasă, susținută.Ați făcut și greșeli?Da, sigur. Cea mai mare greșeală a mea a fost cu imobiliarele. M-am lăsat luat de val și a acționat și la mine sentimentul uman al lăcomiei. Aveam o activitate care îmi făcea plăcere, ce îmi trebuia mie să mă bag în imobiliare doar ca să fac mai mulți bani? Nu o să mai fac niciodată ceva, doar de dragul de a face mai mulți bani. Aveam de atunci sentimentul că trebuie să fac doar ce-mi face plăcere și ce mă pricep, dar m-am lăsat luat de val și rezultatele au fost ca atare.Cât ați investit în imobiliare?Câteva milioane și am pierdut tot câteva milioane, am avut ”profit negativ”. Cu ce realizare din cariera dvs. vă mândriți?Eu sunt mulțumit de Fabryo. Am luat de la zero, am început într-un subsol, și a ajuns acum jucătorul numărul 1 din piață. Când am plecat de acolo, am lăsat totul la cheie din toate punctele de vedere.

V-ați gândit să vindeți Duraziv-ul, afacerea din domeniul construcțiilor?Nu, nu m-am gândit la asta. Nu ai de ce să renunți la o afacere care îți face plăcere. Dar la Fabryo de ce ați renunțat?A fost conjunctura de așa natură. Mai aveam asociați și ei au vrut să vândă, treptat am ajuns minoritar și îmi cam place ca pe banii mei să iau propriile mele decizii. Nu-mi place să fiu mino-ritar undeva. Nu o să-mi mai trebuiască în viața mea asociați. Nevoia de asociați o consider o slăbiciune și ca pentru orice slăbiciune mai de-vreme sau mai târziu plătești. Ce ați face dacă mâine ați pierde tot și ați lua-o de la zero?Habar n-am. Aș fi nevoit să muncesc și aș munci ceva ce-mi place și la care mă pricep. Probabil că aș face tot vopsea, pentru că e mai simplu, investiția este mai mică decât la adezivi, aș mai face niște vin, m-aș descurca. De foame n-aș muri. Aș găsi cumva o utilitate socială a cunoștințelor mele și mi-aș asigura cumva un trai decent. Dețineți o fermă și un combinat de producție a vinului în Vrancea. Cât de profitabile sunt afacerile în viticultura?Nu sunt profitabile. Poate doar pentru cei care funcționează de mult timp pe piață, au branduri renumite și au putut să absoarbă niște fonduri pentru reutilare, replantare, dar profitabilitatea este foarte mică. Nu există nicăieri agricultori bogați. Dacă nu erau fondurile europene, chiar și cu puținul care s-a absorbit, era dezastru în agricultură.Atunci care este motivul pentru care ați intrat în acest business? Din pasiune și pentru că acolo m-am născut, nu pe fundament economic. Altminteri nu cheltuiam niciodată banii aceștia acolo! Acum am două activități care îmi plac: vinul și adezivii, am înce-put și vopselele.

Povestea lui Daniel Guzu

Venti laţ ie

Ce este o faţadă ventilată?Faţada ventilată este un sistem de închidere exterioară a unei clădiri care include o suprafaţă placată la exterior, un spaţiu de aer interme-diar şi sistemul de prindere pe peretele exterior. Astfel se creează un strat de aer ventilat care, combinat cu acţiunea unui strat izolant aplicat pe pereţii clădirilor, îmbunătăţeşte considerabil eficienţa termică a clădirii, dispersia vaporilor de apă prin pereti, îmbunătăţirea izolaţiei fo-nice, precum şi reducerea semnificativă a costu-rilor de întreţinere prin încălzire iarna şi răcire pe timp de caniculă. Sistemul de faţadă ventilată se pretează atât pentru construcţiile noi cât şi pentru renovarea clădirilor vechi. Acesta este un mijloc excelent pentru cele din urmă, deoarece ajută la îmbunătăţirea calităţii clădirilor mai vechi.

De ce faţadă ventilată?Faţadele ventilate oferă o protecţie termică mult mai bună faţă de sistemele clasice de izo-lare, pentru că reduc foarte mult diferenţele de temperatură dintre iarnă şi vară. Vara, stra-tul-suport nu se poate supraîncălzi deoarece razele solare sunt reflectate, în cea mai mare parte, de placaj. Sub placaj, stratul de aer aflat în permanentă mişcare de jos în sus se află ferit de lumină. Astfel se evită acumulările de căldură la interior. Iarna, termoizolaţia uscată pre-vine răcirea excesivă a stratului-suport, acesta acumulând astfel căldura.Ventilarea unei clădiri poate avea efecte impor-tante şi asupra duratei de viaţă a clădirii, prin modul în care contribuie la eliminarea umidităţii din aceasta; pericolul apare la condensarea va-porilor de apă pe pereţii interiori şi exterior ai clădirii. Faţada ventilată acţionează ca o „manta

protectoare” împiedicând pătrunderea umezelii în stratul-suport dar şi în stratul termoizolator. Orice posibilă umezeală e condusă afară prin ventilare iar faţada “respiră”. Vaporii care se formează în interiorul clădirii penetrează pereţii exteriori şi tind să migreze afară. Termoizolaţia poroasă protejată la exterior cu o folie cerată permite ieşirea vaporilor dar opreşte intrarea umezelii în termoizolaţie.Faţadele construite în acest sistem au, astfel, calităţi superioare pentru protecţia termică a clădirii şi elimină substanţial pierderile de căldură în anotimpul rece.Dar nu numai atât: faţada ventilată asigură şi o izolare fonică superioară unei soluţii clasice de închidere la faţadă, deoarece undele sonore sunt reflectate în mare parte de placajul faţadei si absorbite de stratul termoizolator. Se obţine astfel o reducere a nivelului de zgomot la spaţiul interior de până la 7 dB.Foarte importantă este şi capacitatea de rezistenţă la foc. În funcţie de materialele folo-site, faţadele ventilate oferă un grad sporit de rezistenţă la incendii. Totodată, faţadele ventilate oferă posibilitatea integrării rapide şi eficiente a unor soluţii teh-nice pentru sporirea confortului, cum sunt folo-sirea luminii naturale sau, dimpotrivă, umbrirea ferestrelor şi montarea directă a panourilor cu celule fotovoltaice. În afară de acestea, timpul alocat pentru pregătirea suprafeţei pereţilor exteriori este relativ redus, deoarece consolele sunt uşor de fixat iar instala-rea elementelor de placare este uşoară. Iată nu-mai câteva dintre calităţile care fac eligibilă alege-rea acestei soluţii constructive pentru orice tip de clădire, inclusive pentru cele de tip familial.

Cristian Mateescu

Sistemul de faţadă ventilată este un concept apărut relativ nou pe piaţa românească a construcţiilor şi este foarte bine reprezentat în construcţiile moderne apărute după 1990, în cea mare parte clădiri oficiale, de instituţii. Ele au fost dezvoltate pentru a proteja clădirile de acţiunea combinată a ploii şi a vântului, fiind menite să contra-caraze efectele căderii stropilor de ploaie şi să menţină clădirea uscată, avantaj atât al caracteristicilor estetice pentru izolarea termică, dar şi fonică.

Faţade ventilate


Sol

dec ®

umid

ific

are

-

dezu

mid

ific

are

www.dezumidificare.ro


Venti laț ie

Metoda este ingenioasă, cu atât mai mult cu cât permite măsurarea spaţiilor, de-cuparea materialului, confecţionarea tubulaturii şi montarea ei pe loc.

“La acest proiect s-au folosit aproximativ 7.000 de metri pătrați de material URSA AIR. Datorită calităților acestui produs și a profesionalismului specialiștilor în montaj, nu au existat probleme la realizarea instalației de ventilare a teatrului, timpul de execuție fiind apreciat ca foarte bun”, precizează un oficial al companiei. Materialul este o placă de tip “sandwich”, formată din două folii de aluminiu special cu un strat de vată minerală la mijloc. URSA AIR reduce costurile instalațiilor de ventilație cu până la 30% prin prețul materialului și prin reducerea cu aproape jumătate a timpului de montaj al tubulaturii. “Pentru tubu-latura clasică din tablă, după faza de proiectare, urmează confecționarea în fabrică, transportul tu-bulaturii (care înseamnă în mare parte “aer”) ocu-parea spațiilor în șantier. Montajul este complicat, mai ales la zonele cu secțiuni mari unde greutatea pieselor este semnificativă. În plus, sunt necesare

vizitele în șantier, pentru măsurarea pieselor spe-ciale de către specialiștii care confecționează în fabrică tubulatura. În cazul tubulaturii realizate cu URSA AIR, toate aceste faze sunt eliminate. Plăcile sunt aduse direct pe șantier, iar echipa de mon-tatori croiește și personalizează pe loc tubulatura, punând-o apoi pe poziție într-un timp foarte scurt”, a adăugat oficialul.Sistemul URSA AIR se recomandă pentru orice tip de instalație de ventilație în clădiri de birouri, ho-teluri, blocuri cu instalații centralizate de climati-zare, mall-uri, parcări, mai ales că are, pe lângă to-ate avantajele descrise mai sus, o greutate redusă și este total ignifug.Echipa URSA AIR, care a dezvoltat acest produs, a primit premiul Innovation ISO pe 7 mai 2014, cu ocazia inaugurării ISO Trade Fair for Industrial Insulation, în Cologne, Germania. Lansat încă din 2013 pe piața din Europa, URSA AIR cucerește acum piața din Germania. Câteva din clădirile de referință din această țară sunt deja echipate cu tubulatură de aer condiționat și ventilare URSA AIR.

Teatrul Muzical de Operetă ”Ion Dacian” dispune, din acest an, de cel mai modern sistem de ventilaţie la nivel mondial, realizat de o firmă românească din domeniu. Sistemul, denumit URSA AIR, este realizat dintr-un material care permite ca tubulatura să se confecţioneze direct pe șantier – faţă de metoda clasică prin care acest proces implică aducerea tubulaturii gata realizate.

Un nou sistem de ventilaţie la TeaTrul “Ion DacIan”


DIY

La începutul anului, Kingfisher demara pro-cesul de rebranding al celor două unităţi pentru ca pe 14 martie să inaugureze ma-gazinele “Brico Depot”, brand de magazine

sub care britanicii operează pe pieţele din Franţa, Spania şi România.Prin deschiderea celor două unităţi din Bucureşti, Kingfisher îşipropune să testeze piaţa cu un nou concept de magazin, conform declaraţiilor ofi-cialilor retailerului, care au precizat că targetul şi poziţionarea pe piaţă a Brico Depot sunt diferite faţă de ceea ce piaţa din România a avut până acum.În noile magazine, Kingfisher va pune accent pe

un spaţiu tip “depozit”, unde vor lucra mai puţini angajaţi decât în vechile spaţii Bricostore, mizând mai mult pe clienţi specializaţi.Astfel, dacă în vechile magazine Bricostore lucrau în medie 90 de angajaţi, în noile Brico Depot numărul de salariaţi se va reduce la circa 60, conceptul ma-gazinului fiind acela de depozit bazat pe stocuri mari de produse şi pe autoservire.Spre comparaţie, Dedeman, cel mai mare retailer DIY din România, cu o reţea de magazine formată din 37 de unităţi la nivel naţional, are un număr mediu de angajaţi pe unitate de 180, de trei ori mai mult decât Brico Depot.

Kingfisher pariază pe “depozite” cu 12.000 de repere în piaţa de bricolaj, unde concurenţii oferă game de produse şi de până la cinci orimai mari. O reţetă de succes?Kingfisher, retailerul britanic specializat în industria magazinelor de bricolaj, a inaugurat la jumătatea lunii martie primele două unităţi Brico Depot din România. După ce în primăvara anului trecut retailerul britanic anunţa preluarea operaţiunilor Bricostore la nivel local, King-fisher a început modernizarea a numai două locaţii din Capitală – Bricostore-Orhideea şi Bricostor-Pantelimon.

44

Strategia britanicilor pe piaţa de bricolaj


În aceeaşi situaţie se află şi retailerul francez Leroy Merlin, pentru care, în magazinul din Bucureşti, de peşoseaua Chitila, lucrează 180 de angajaţi.

De până la cinci ori mai puţine repere de produse decât are concurenţaPrimele două unităţi vor pune la dispoziţia clienţilor peste 12.000 de produse destinate construcţiilor şi îmbunatăţirii locuinţei, disponibile pentru “autoser-vire”.Tocmai pe acest model va miza în piaţa locală şi Brico Depot, volumele mari permiţând oferirea produselor la preţuri mai mici, conform oficialilor companiei.Depozitele “Brico Depot” vor fi organizate pe trei direcţii: materiale de construcţii şi renovări, amenajări interioare şi unelte necesare pentru reali-zarea lucrărilor.Mai mult, reprezentanţii Brico Depot vor alcătui zil-nic un tabel de produse tip “Arivaj”, ceea ce va pro-mova un produs nou-venit, care nu face parte din stoc, dar care va fi vândut sub preţul pieţei.Clienții vizați de Brico Depot pe piaţă vor fi, în spe-cial, meseriaşii care vor să cumpere cantităţi mari de produse, însă o întrebare se impune: sunt sufi-ciente cele 12.000 de repere pentru ca o companie să obțină profit?Modelul Brico Depot a prins pe pieţele din Franţa şi din Spania, dar piaţa românească de bricolaj este mult diferită față de acestea. Aşa se face că, în ultima perioadă, retaileri mari din domeniu au anunţat că intenţionează să plece de pe piaţa locală din cauza dificultăţilor cu care se confruntă.

Concurenţă cu DedemanCel mai de succes exemplu al reuşitei pe piaţa de bricolaj este Dedeman, compania băcăuană deţinută de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, un bu-siness lansat în 1994 cu doar 11 angajaţi, care astăzi, după 20 de ani, are aproape 40 de maga-zine în întreaga ţară, un număr de circa 7.000 de angajaţi şi afaceri cumulate de peste 600 de mi-lioane de euro. În reţeaua de magazine Dedeman gama produ-selor comercializate depăşeşte 45.000 de repere, acestea provenind de la producători naţionali și din Franţa, Italia, Spania, Polonia, Slovacia, Ger-mania, China.Vorbim aici de un număr de produse de peste trei ori mai mare, de o reţea extinsă de magazine la nivelul întregii ţări şi de un business care va conti-nua să se extindă şi în perioada următoare. Este adevărat şi faptul că Dedeman nu vinde doar pro-duse de bricolaj, ci şi alte soluţii pentru locuinţă – cum ar fi mobilier, electronice sau electrocasnice

şi nici că nu știm exact câte produse din toată această gamă reprezintă cu adevărat reperele ex-clusive dedicate bricolajului.

Concurenţă cu Hornbach, retailerul cu cele mai multe repere de produse din piaţăRetailerul german de bricolaj Hornbach oferă în cele cinci magazine pe care le deţine la nivel naţional o gamă de peste 60.000 de produse dedicate bricola-jului şi grădinăritului, fiind totodată, lanţul de ma-gazine cu cea mai extinsă suprafaţă de vânzare la nivel local pe fiecare unitate pe care o deţine.Hornbach a pariat pe strategia de a deschide puţine magazine în această perioadă şi a se axa pe extin-derea gamei de produse, iar acest lucru le-a adus rezultate pozitive pe piaţă, reuşind ca în 2012, conform celor mai recente date publice, să încheie bilanțul pe profit, cu un rulaj în creştere, de 90 de milioane de euro. Cu un număr mediu de 120 de angajaţi pe unitate, retailerul german şi-a dovedit eficiența pe piaţă, ast-fel că au mizat mai mult pe diversitate şi mai puţin pe cantitate, un pariu aparent câştigător.Dacă strategia Brico Depot şi a britanicilor din spa-tele brandului va da roade, va rămâne de văzut... Kingfisher şi-a propus înainte de toate să testeze piaţa cu cele două unităţi, pentru a descoperi care sunt tendinţele de consum ale romanilor, urmând ca pe parcurs să modernizeze şi celelalte 13 unităţi Bricostore achiziţionate. Pe termen lung, Kingfisher şi-a propus să ajungă la un număr de 50 de unităţi la nivelul întregii ţări, însă oficialii nu au precizat concret planul în acest sens, ci au declarat că iau în calcul şi posibilitatea achiziţionării unor magazine concurente din piaţă.


DIY

Leroy Merlin, retailerul francez specializatîn bricolaj, companie care a intrat pe piaţadin România în anul 2011, o dată cu des-chiderea primei unităţi de pe şoseaua

Chitila din Capitală, este în căutarea unui teren pentru construcţia celui de-al treilea magazin din Bucureşti şi al patrulea din ţară al reţelei.Francezii au cumpărat la începutul acestui an unteren pe şoseaua Alexandriei din Bucureşti pe care vor începe lucrările la al doilea magazin Le-roy Merlin din Capitală şi sunt în căutarea unei noi locaţii pentru extindere, însă nu exclud posi-bilitatea de a cumpăra magazine ale unor jucători care şi-au anunţat intenţiile de a ieşi de pe piaţa românească de bricolaj.«Căutăm să ne extindem la nivelul Capitalei, iar următoarea locaţie va fi cel mai probabil în zona de Est a Bucureştiului. Momentan suntem interesaţi ca viitoarea locaţie să fie avantajoasă atât din punct de vedere material cât şi strategic»,

a declarat Cristian Petrescu, director de dezvol-tare al Leroy Merlin pentru 100% Construct.Întrebat de situaţia magazinelor din Craiova şi de pe şoseaua Alexandriei, responsabilul pe dezvol-tare al Leroy Merlin a precizat că magazinul din regiunea Olteniei va fi inaugurat în această vară, iar lucrările pentru al doilea magazin din Bucureşti vor demara cam în acelaşi interval.Potrivit acestuia, magazinul din Craiova dis-pune de o suprafaţă totală de 13.000 de metri pătraţi şi a necesitat o investiţie de 13 milioane de euro, în timp ce viitorul magazin din sud-ves-tul Bucureştiului va avea o suprafaţă de 17.000 de metri pătraţi şi va necesita o investiţie de 16 milioane de euro. În magazinul din Craiova au fost recrutaţi circa 140 de angajaţi, în timp ce în a doua unitate din Capitala vor fi circa 180.

Leroy Merlin, interesat de magazinele Baumax şi OBIPotrivit unor surse din piaţă, retailerul fran-cez de bricolaj Leroy Merlin ar fi interesat de achiziţionarea mai multor magazine Baumax şi OBI, companii care îşi pregătesc ieşirea de pe piaţa noastră. “Leroy Merlin este interesat de trei unităţi ale Baumax şi una a retailerului german OBI. Tranzacţia ar putea întâmpina dificultăţi deoarece austriecii şi nemţii nu vor să renunţe la câte o unitate, ci îşi propun să le vândă cu totul”, a precizat aceasta.Leroy Merlin vizează două magazine în Sibiu (Baumax şi OBI), dar şi magazinele Baumax Sun Plaza şi Baumax Bacău. Potrivit unor informaţii apărute în presă, retailerul de bricolaj OBI va părăsi de la 1 septembrie piaţa locală de profil, cinci dintre cele şapte magazine pe care le deţinea în chirie urmând să fie ocupate de către retailerul de modă pentru copii de origine greacă, Jumbo.Cu un singur magazin în România, afacerile LeroyMerlin s-au ridicat în 2012 la 21 de milioane de euro, iar pentru anul trecut compania miza pe o creştere a rulajului de 20%, la afaceri de 26 de milioane de euro. Alături de Auchan, Decathlon şi alte reţele de comerţ, Leroy Merlin face parte din grupul Adeo controlat de familia Mulliez din Franţa. Reţeaua magazinelor de bricolaj este prezentă în 13 ţări şi dispune de peste 300 de ma-gazine. Piaţa de bricolaj din România, estimată la o valoare de 2 miliarde de euro, este împărţită între Dedeman, Ambient, Praktiker, bauMax, Bri-costore, Hornbach, OBI sau Leroy Merlin.

46

Încep jocurile de culise


Responsablitatea social a corporaţiilor, un concept apărut după cel de-al doi-lea război mondial, se referă la o prezumtivă datorie pe care companiile

(ca actori sociali) o au față de toate părțile im-plicate în desfășurarea acțiunilor presupuse de activitatea lor economică. Astfel, companiile de toate categoriile, de la microintreprinderi până la multinaţionale, înţeleg prin datorie că trebuie să acționeze în conformitate cu obligațiile pe care le au față de părțile implicate și să respecte principii morale acceptate de-a lungul tradiției. Într-un studiu realizat de experţi sub egida Uniu-nii Europene şi a Guvernului României de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, se arată că CSR (Corporate Social Responsibi-lity) este o concepţie referitoare la contribuţia pe care trebuie să o aibă companiile la dezvoltarea societăţii moderne, dar nu ca o obligaţie formală ci ca o îndatorire a companiilor, ca un “compor-tament corporativ dezirabil” care le poate ajuta să-şi diferenţieze concurenţa, să obţină loialitatea cetăţenilor faţă de un brand propriu astfel încât să-şi îmbunătăţească reputaţia şi, totodată, să-şi păstreze angajaţii valoroşi. După ce, în numărul trecut al revistei noastre am prezentat acţiunile Viking Pruszynski, iată că astăzi o altă companie puternică din România îşi prezintă activitatea de implicare în «viaţa cetăţii». Coilprofil, una dintre cele mai bune şi respecta-bile firme de sisteme metalice din România, dar şi una dintre companiile care au înţeles importanţa implicării în actţuni umanitare şi în proiecte de responsabilitate socială, este în mod constant o prezenţă activă în viaţa comunităţii din care face parte. Dorinţa de a ajuta comunitatea locală în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi recunoştinţa pentru căldura cu care a fost primită de ţara noastră, au fost motive suficiente pentru compa-nia belgiană Coilprofil, specializată în tablă cutată, profile galvanizate, piese de finisaj şi elemente de izolaţie, să se implice activ în proiecte sociale lo-cale care vizează în special sportul şi cultura. Cel mai important proiect social pe care firma l-a sponsorizat pentru al treilea an la rând este «Competiţia de ciclism Marvin», în oraşul Urlati, judeţul Prahova. O acţiune caritabilă de suflet a companiei, în care misiunea a fost de a veni în ajutorul Fundaţiei BUCURIA AJUTORULUI. Banii

colectati în urma evenimentului au fost folosiţi în scop caritabil pentru ajutorarea celor 30 de copii aflaţi în risc de abandon şcolar şi care sunt în în-grijirea părintelui Manuel Radu, la Centrul de Zi din Valea Crângului, Urlaţi.Coilprofil a ales să se implice în viata comunităţii din care face parte şi să aducă bucurii şi zambete pe chipul celor mai putin norocoşi copii din zona în care activează şi a ales Urlaţi intrucat este o zonă retrasă, oarecum izolată de evenimente cu profil caritabil. Oraşul este mic, evenimentele de acest gen sunt rare, iar la această competiţie au participat aproximativ 600 de persoane din toată ţara, un prilej bun pentru toţi de a se bucura de frumuseţile acestei regiuni viticole.«Maratonul Vinului» (Marvin) nu este singurul proiect social în care Coilprofil a dat “o mână de ajutor” şi s-a implicat activ. Compania a fost spon-sor al EfdeN la competiţia Solar Decathlon 2014, în cadrul căreia ingineri, arhitecţi şi comunicatori au încercat să găsească cele mai bune soluţii pen-tru construirea unei case solare sustenabile ener-getic, în vederea protejării mediului înconjurător.Firma Coilprofil a fost înfiinţată în 1984 în re-giunea Anvers din Belgia, şi de-a lungul timpului încrederea clienţilor şi calitatea produselor au contribuit la extinderea companiei în alte ţări, Ro-mania fiind una dintre opţiunile pentru deschiderea unei unităţi de producţie. Aşa a luat naştere fabrica din Ceptura, judetul Prahova. În prezent, fabrica ocupă o suprafaţă de 12 hectare şi este dotată cu utilaje şi tehnologie de ultimă generaţie.

Cristian Mateescu

Coilprofil, o prezenţă activă în viaţa comunităţii


Mecenat

Anul acesta compania a finanţat pariciparea individuală a unor sportivi la Campionatul Naţional de Viteză în Coastă destinat auto-mobilelor şi la Red Bull Romaniacs – curse

de tip “enduro” pentru motociclete.Vă oferim în această ediţie o interesantă corespondenţă primită de la chiar sportivul sponsorizat de Viking Pruszyns-ki - Cosmin Opriţoiu, alintat de apropiaţi “Rică”. O

redăm în totalitate, pentru că “Rică” nu este doar un sportiv performant, dar şi un talentat povestitor. Iat-o:

„Vine... vine şi-a trecut... la fel de repede ca o maşină de curseVerificări, încercări, măsurători, teste, pregătiri... Asta presupune competiţia automobilistică, asta fa-cem noi înainte de fiecare etapă, asta am făcut şi înainte de Sinaia, asta vom face şi înainte şi după următoarele etape.După cum probabil ştiţi, în zilele de 19 şi 20 iulie s-a desfăşurat la Sinaia, pe Valea Prahovei, a patra etapă a Campionatului Naţional de Viteză în Coastă. Ne aflăm deja la jumătate...mai avem patru etape şi s-a terminat anul competiţional 2014!Căldură mare în mijlocul verii... gândim cu toţii la fel şi fel de destinaţii exotice, la vacanţe de vis, dar coasta ne cheamă la ea. Motoarele turate şi mirosul cauciucurilor încinse, dar şi emoţiile secundelor de la tabela cu rezultatele ne atrag mai mult decât re-

Mecenatul, ca instituţie a respon sa bilităţii sociale, revine încet şi sigur în România. Vă prezentam în numărul trecut al revistei noastre acţiunile companiei Viking Pruszynski – unul dintre cei mai importanți producători şi furnizor de produse pentru acoperişuri din România – care sponsorizează sportivi români la câteva competiţii naţionale.

48

Viking Pruszynski sprijină sportul românesc


laxarea într-un hamac sub razele soarelui.Şi am ales: vom fi la start!Ziua de sâmbătă, cea a antrenamentelor, ne dă im-presia că am scăpat, cel puţin pentru un timp, de căldura noastră de la câmpia din mijlocul Olteniei... O probabilitate scăzută de precipitaţii, o temperatură de 18 grade în aer – condiţii perfecte pentru maşini cât să nu se supraîncălzească , să nu se uzeze motoarele şi să nu le scadă randamentul.Pornim din postura de favoriţi, după ultimele două etape, cu primul loc pe podium. Facem prima ur-care din cele şase de antrenamente şi constatăm că succesiunea virajelor a rămas aceeaşi, în schimb starea asfaltului s-a deteriorat simţitor faţă de eta-pele precedente. Mult prea multe denivelări care, împreună cu bordurile drumului spre cota 1400, fac prea riscantă trecerea cu peste o sută la oră printre hotelurile şi pensiunile din Sinaia! O sus-pensie prea rigidă transformă un automobil de competiţie într-un bolid greu de stăpânit pe un asemenea drum.. reuşim, totuşi, poziţia a treia la antrenamentele cronometrate dar oare ce va fi mâine...? La concursul adevărat?ÎI dăm drumul... Gălăgie mare, revine căldura, tra-seul se umple de spectatori, fotografi şi televiziu-ni.... A început spectacolul automobilistic. Start la minut, cu pauză la fiecare câteva minute... concurenţi care ies în decor, răsturnări... abando-nuri tehnice, derapaje, toate fac deliciul publicului. Lumea aplaudă, se sperie şi apoi iar se bucură. O parte din concurenţi nu reuşesc să ajungă cu bine la finish dar fără urmări grave.După cele două urcări care nu au fost lipsite de emoţii , competiţia, care este asemănată cu etapa de la Monte Carlo, se încheie cu echipa Viking Pruszynski pe a doua treaptă a podiumului.Suntem în puncte. Suntem acolo sus.”O relatare „la cald”, cum se spune, de la câştigătorul locului secund am etapei de la Sinaia a Campiona-tului Naţional de Viteză în Coastă. Felicitări pentru rezultat, dar şi pentru talentul povestirii!

Dani Nicolae, cel mai bun rider român la clasa Bronze SingleCea de-a doua competiţie pentru care Viking Pruszynski a sponsorizat participarea unui sportiv este Etapa a 11-a a Redbull Romaniacs . Motociclis-tul Dani Nicolae, pilot al Viking Pruszynski Enduro Team şi membru în lotul naţional de enduro, după prima sa apariţie la cel mai dur concurs hard-en-duro din lume, a terminat pe senzaţionalul loc 8 la clasa Bronze Single - fiind cel mai bine clasat dintre români la clasa sa. De remarcat este că, din 165 de piloţi de clasa Bronz, pe parcursul a cinci zile de offroad si aproximativ 600 de kilometri, au

terminat cursa doar 108 piloti.Red Bull Romaniacs, cel mai dificil raliu hard en-duro din lume este o competiţie începută cu mai mult de zece ani în urmă, atunci când Martin Frei-nademetz, campion mondial de snowboard şi un pasionat al sporturilor extreme în general a desco-perit, în şaua motocicletei, frumuseţea Carpaţilor şi, alături de echipa de la Xventure şi-a dorit o cursă care să îmbine rally-raidul cu enduroul. Traseul a fost împărţit în patru etape, câte una în fiecare zi, pe rutele Sibiu (Centrul oraşului) – Voi-neasa – Petroşani - dealul Gușterița, Sibiu. Etapele măsoară zilnic între 100 și 200 km, în funcție de clasă, iar riderii le parcurg cu ajutorul GPS-ului – în fiecare seară se încarcă harta pentru ziua următoare.

Cristian Mateescu


Arhitectură

București, bijuteria de altădatăÎn Albumul ”Bucureștiul European” apărut la Edi-tura Cartea Veche, Bogdan Andrei Fezi, doctor în arhitectură al Universităţii „Ion Mincu», scoate în relief argumente reale pentru care Bucureștiul își capătă acest renume: „Ştiţi că la 1865 Bucureştiul făcea prima străpungere de tip osmanian, în Bule-vardul Academiei, cu câţiva ani înaintea Romei sau înaintea altor oraşe, ca Bruxelles sau Madrid, care abia la 1900 fac aşa ceva? Ştiţi că Bucureştiul realiza primul său concurs internaţional de urba-

nism cu participarea prestigioasă în 1906, cu doi ani înaintea Berlinului, cu 13 înaintea Parisului sau a altor metropole? Ştiaţi că în 1939, la Expoziţia Internaţională de la Liege, Bucureştiul lua Meda-lia de Aur pentru Canalizare şi premiul cel mare al întregii expoziţii pentru lucrări edilitare?».Pornind de la începutul secolului al XVIII-lea, fos-tul târg de pe malurile Dâmboviței intra într-o dezvoltare urbanistică așa cum nu a mai cunos-cut niciodată până atunci. ” La 1834 oraşul era într-o vervă urbanistică, uimind vizitatorii străini.

Cine nu a auzit astăzi despre ”Micul Paris” de pe Dâmbovița? Trăitorii fostului târg al lui Bucur, fie ei localnici get-beget ori venetici, au avut, odată, până la vremea când regimul comunist începea să-și pună amprenta și asupra arhitecturii, un oraș ce se mândrea cu un supra-nume pe care nici o altă capitală europeană nu putea să-l aibă: de ”frate mai mic” al orașului luminilor, Paris. Și asta nu dintr-o simplă pornire francofilă a românilor, ci dintr-un spirit natural, de recunoaștere a valorilor comune a două popoare deopotrivă europene și latine.

50

București oraş al contrastelor


Se porneşte un lung proces de restructurare după modelul european, schimbându-se în primul rând legislaţia. A devansat o serie de metropole ale lumii prin modificarea totală a cursului Dâmboviţei, care inunda frecvent oraşul, s-au creat bulevarde largi, s-au făcut noi parcelări şi au apărut remarcabile lucrări de arhitectură” – (” Cum a ieşit Bucureştiul din avangarda arhitecturii”de Manuela Golea , 9 februarie 2011)

O soluție pentru o nouă identitateAstăzi, după tumultul perioadei comuniste în care dezvoltarea orașului a ținut cont doar de sporirea rapidă a numărului de locuințe și a clădirilor em-blematice pentru noua orânduire social-politică de după 1947, Bucureştiul este un oraş al contrastelor, în care texturile, culorile, calcanele, zonele protejate şi clădirile sunt într-o luptă continuă pentru iden-titate. Orașul a fost schimbat, dar nu neapărat în bine; s-a construit și se construiește mult, mai ales

în noi zone rezidențiale și de afaceri, atât în centru cât și la periferii. Dar, cel mai rău este că, de cele mai multe ori, se construiește fără a respecta re-guli de arhitectură specifice fiecărei zone, fără res-pectul datorat clădirilor istorice, fără cumpănirea proporțiilor, fără bun-gust.Într-un oraș atât de eterogen, al marilor contraste, soluțiile pentru noile clădiri de afaceri nu sunt niciodată atât de simple precum au părut a fi pentru anii în care s-a construit atât de haotic în acest oraș.Strada Sevastopol este situată la graniţa dintre două fronturi – Bulevardul Buzeşti ca parte a Bucureştiului Nou şi zona protejată „Occidentului” ca parte a Bucureştiului Vechi. La numărul patru, investitorii Ovidiu Dănuţ Gologan şi Cornel Gorduna şi-au dorit să construiască o clădire de birouri, care să se încadreze bine în peisaj.O clădire modernă, dar care să continue maniera arhitecturală specifică acestei zone, reprezintă întot-deauna o provocare și o responsabilitate, atât pen-tru proprietar cât pentru arhitect. Aceasta i-a deter-minat pe cei doi să apeleze la firma de arhitectură Dacra Studio; echipa condusă de arhitectul Octavian Eremia a propus o clădire gândită să reinterpreteze modelele arhitecturale specifice zonei, să le dea o faţă nouă sub o nouă funcţiune. Octavian Eremia: „Folosirea metalului ca textură, înlocuieşte finisajele tradiţionale – piatră, lemn,


Arhitectură

Tabla semidură FAP este un material potrivit atât pentru realizarea învelitorilor fălţuite, cât şi pentru placarea faţadelor în sistem fălţuit sau prin realizarea de solzi metalici cu diferite forme. Materialul este disponibil atât în role, cât şi în coli, pentru a uşura cât mai mult munca montatorului. Pentru acoperişurile sau faţadele fălţuite, Lindab pune la dispoziţia echipelor de montaj utilaje de prefălţuire şi de închidere a fălţurilor, astfel încât învelitoarea să fie etanşă şi, în acelaşi timp, să arate impecabil din punct de vedere estetic.

SoluȚia lindab

tencuială profilată - şi deschide calea către o abor-dare arhitecturală contemporană în ceea ce priveşte contrastul non-violent într-o zonă cu ţesut vechi”.Punerea în practică a planurilor arhitecturale, care să reintrepreteze dar care să și respecte continui-tatea specifică zonei, înseamnă găsirea furnizorului potrivit şi a echipei de montaj potrivite pentru a de-finitiva lucrarea atât din punct de vedere funcţional, cât şi tehnic. În consecinţă, în echipă au fost cooptaţi în calitate de furnizor Lindab, iar în calitate de ex-pert în punerea în operă a soluţiilor metalice firma Alldachservice Şandru.Soluţia oferită de Lindab are la bază o structură secundară termoizolată din profile cu pereţi subţiri formate la rece și fixate pe o structură în cadre din beton armat, peste care s-a anvelopat o placare ventilată cu tablă plană fălţuită fixată într-un start suport din material lemnos. Alegerea arhitectului

a fost oţelul semidur Lindab FAP de culoare ALB 010 (alb strălucitor) care, în combinatie cu ancadra-mentele ferestrelor de la ultimul nivel şi culoarea tâmplăriei, ambele de culoare gri închis, oferă cladi-rii un “aer” modern şi un aspect desăvârşit. O zonă laterală a acoperişului a fost anvelopată cu soluţia clasică de acoperiş terasă, respectiv membrana PVC fixată în placă din beton armat prin termoizolaţia minerală bazaltică de mare densitate.“Fiecare proiect îşi are propria poveste, iar acesta de faţă şi-o spune foarte simplu prin declaraţiile partenerilor cu care am colaborat de această dată – biroul de arhitectură şi dealerul Lindab. Şi dacă studiile noastre interne spun că 97,5% dintre clienţii Lindab ne-ar recomanda şi altora, sunt convins că şi beneficiarul de faţă ar face parte dintre aceştia”, a declarat Andrei Sulyok, Director General Lindab România.Ce a ieșit din această fericită cooperare este o construcție nouă, modernă care pare ”pusă” la locul potrivit, ca o continuare firească alături de celelalte clădiri vechi într-un întreg armonios.

Cristian Mateescu


La conferinţa de presă prilejuită de aniversarea a 15 ani de la lansarea brandului SPOR, o prezenţă inedită, dar deloc întâmplătoare, a fost ce a arhitectului Sebastian Guţă, asistent doctorand în urbanism, preşedintele Asociaţiei Absolvenţilor Urbanişti şi Peisagişti din România.

Un profesor tânăr pe care, la o primă vedere, ai putea să-l iei drept student. Legătura dintre prezenţa sa acolo şi eve-nimentul în desfăşurare l-a reprezen-

tat chiar locul în care ne aflam – Atelierul B4 al Universităţii de Arhitectură, care are o poveste frumoasă, spusă de însuşi profesorul Guţă. Sala atelierului, aflată la etajul al patrulea, a fost transformată, de un grup de studenţi, dintr-un spaţiu mohorât, aproape ascuns de ochii celor mulţi, în-tr-un adevărat atelier „în care ideile prind contur”, după cum mărturisea chiar profesorul Se-bastian Guţă – mentorul şi su-fletul acestui proiect. Totul a fost posibil cu ajutorul celor dois-prezece studenţi ce au lucrat fără oprire, „pe brânci” cum se spune, într-o săptămână de vacanţă semestrială. Dar, poate că nimic nu ar fi fost posibil fără ajutorul dat de Policolor Arhi-tectural, care a pus la dispoziţia harnicilor tineri tot ce aveau nevoie pentru acest proiect – gama de produse SPOR. A fost, pe de o parte, o acţiune de marcare a celor 15 ani de existenţă a produselor marca SPOR pe piaţă şi pe de altă parte realiza-rea unui vis al studenţilor de a avea un spaţiu de creaţie care să le aducă inspiraţie şi experienţă în

reamenajarea şi renovarea spaţiilor neutilizate. „S-a lucrat intens. Ne-am dorit un spatiu mai neconventional, gandit doar de noi. Ne-a facut placere sa alternam carbunele si creioanele de schita cu pensula si trafaletul. Am demonstrat, ast-fel, ca, deopotriva, studentii si absolventii se pot completa, formand echipe de lucru ce pot duce

la bun sfarsit proiecte indraz-nete. Atelierul A.A.U.P.R. nu e un atelier oarecare! Mai mult, A.A.U.P.R. este prima si sin-gura organizatie de profil care initiaza un astfel de proiect de reamenajare-renovare integra-la, contribuind la dezvoltarea profesionala in mod concret; totul cu girul U.A.U.I.M. si cu participarea studentilor/ absol-ventilor urbanisti si peisagisti”, mărturisea profesorul Sebas-tian Guţă cu ocazia deschide-rii noului atelier. Iar Claudia Caraiman, Brand Manger la S.C. Policolor S.A., cu aceeaşi

ocazie mărturisea că “Suntem extrem de încântaţi de acest proiect. Răspunsul nostru la propunerea A.A.U.P.R. a venit prompt. Întotdeauna vom spri-jini astfel de idei inovatoare şi bine puse la punct. Le recomandăm studenţilor să fie mai încrezători în ei şi să ştie cum să-şi promoveze ideile. Noi îi ajutăm să le dea culoare”.

Atelierul B4, un „ajutor în culoare” pentru studenţi

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne

54

Arta amenajării grădinii este o formă importantă de artă japoneză care a fost rafinată timp de mai mult de o mie de ani. Grădinile au evoluat în Ţara Soarelui-Răsare

într-o mare varietate de stiluri, cu diferite scopuri, inclusiv pentru plimbare – cum sunt grădinile de recreere în Perioada Edo şi grădinile de piatră utili-zate pentru serviciul religios de către călugarii Zen. Gradini mari pot fi găsite în întreaga Japonia, foarte multe în fosta capitală Kyoto.Gradinile au fost construite de-a lungul istoriei, de obicei, de către clasele conducătoare- aristocrați, călugări, războinici, politicieni și industriași- pen-

tru diferite scopuri, în principal pentru agrement şi pentru ceremonii religioase. Evoluția gradinii în Ja-ponia urmează îndeaproape perioadele importante din istoria niponă, ale căror caracteristici culturale și religioase sunt reflectate în diversitatea tipuri de grădină. Unele dintre aceste tipuri de gradina au dispărut în timp, altele au dăinuit până în ziua de azi.Una dintre cele mai timpurii forme de gradina din Japonia a fost cea consacrată locurilor sacre, în mi-jlocul naturii, pe care oamenii au marcat-o cu pietre de dimensiuni mici. Anterioară introducerii culturii chineze de pe continent, această formă timpurie


Amenajări

japonezăGrădinao artă milenară în plină actualitate


de grădină pot fi recunoscută la unele altare antice Shinto- de exemplu la altarele Ise, ale căror clădiri sunt înconjurate de zone de mare pietriș.Adoptarea pe scară largă a culturii chineze și a bu-dismului din secolul al VI-lea a adus o puternică influenţă în designul grădinilor japoneze. În această perioadă, gradinile au fost construite în jurul şi în interiorul palatelor imperiale pentru recreerea și de divertismentul împăratului și aristocraților. Peisagiştii niponi au introdus iazuri și cursuri de apă ca puncte de centrale, diverse elemente budiste și taoiste și chiar au încercat să reproducă peisaje celebre. Din păcate, niciuna dintre aceste grădinile timpurii nu a supraviețuit. Cu toate acestea, pe baza pe descoperirile arheologice din Nara, la Palatul Heijo a fost reconstruită cu meticulozitate o grădină asemănătoare acelor timpuri și a fost deschisă pen-tru public în 1990. Aceasta oferă vizitatorilor cu o idee destul de bună asupra acestor tipuri de grădini timpurii ale palatelor.În epoca Heian –o perioadă relativ pașnică, capitala a fost mutată la Kyoto. Aici, aristocrații au dedicat o mare parte din timpul lor artelor. Ei au început construirea grădinilor Shinden la palatele și vilele lor, grădini mari, care erau folosite pentru petreceri elaborate și pentru activități de recreere, cum ar fi plimbările cu barca, pescuitul și petreceri. Grădinile Shinden au fost descrise în detaliu în ro-manul clasic „Povestea lui Genji”. Proiectate după concepte din China, grădinile aveau iazuri mari și insule conectate prin poduri arcuite în care bărcile treceau cu uşurinţă. Un strat de pietriș acoperea piaţeta din fața clădirii care era utilizată pentru di-vertisment, în timp ce unul sau mai multe pavilioane se întindeau peste apă. Grădina de tip Shinden nu mai supraviețuiește astăzi, dar unele dintre iazurile lor mari sunt găsite încorporate în grădini construite mai târziu, de exemplu Lacul Osawa aflat Templul Daikakuji din Kyoto.Spre sfârşitul perioadei Heian, popularitatea bu-dismului pur a câştigat teren, promițând adepților săi un loc în Paradisul de Vest a lui Amida Buddha cunoscut şi ca Tărâmul Pur. Prin urmare, gradinile au fost construite ca să semene cu acel paradis bu-dist. Amenajate asemănător cu Grădinile Shinden, ele prezentă un iaz mare, împodobit cu flori de lotus și presărat cu insule, precum și clădiri cu pavilioane frumos ornamentate.Astăzi mai supravieţuiește, deşi într-o formă incompletă, Grădina Tărâmul Pur în templele Uji Byodo și Hiraizumi Motsuji, care păstrează multe elemente importante ale grădinii originale.

-va urma- Cristian Mateescu

Pietre folosite pentru a delimita locurile sacre (Altarul Ise)

Gradina Tărâmului Pur (Templul Motsuji în Hiraizumi)

Grădină aristocratică timpurie cu iaz (Gradina Palatului de Est, la Palatul Heijo în Nara)

56

Povestea este aşa: sub conducerea pri-marul Richard M. Daley, Departamentul de Mediu din Chicago a luat inițiativa de a începe un proiect-pilot îndrăzneţ:

un acoperiș verde pentru Chicago City Hall (Primăria oraşului). O echipă întreagă de arhitecți peisagiști, ingineri constructori şi ecologişti au lucrat la proiectarea și amenajarea ecologizării acoperişului acestei clădiri emblematice din Chicago. Situată în centrul orașului, Primăria (Chicago City Hall ) este una dintre structurile cele mai vizibile și recunoscute în oraș . Scopul prin-cipal al proiectului -pilot City Hall Green este de a studia impactul unui asemenea acoperiş verde în contextul climatului din Vestul Mijlociu al State-lor Unite.Finalizată în 2001, grădina de pe acoperiș a fost concepută pentru a testa diferite tipuri de sisteme de acoperiș verde, beneficii de încălzire şi răcire, rata de succes de vegetației native și non-native și reducerea scurgerilor de apa de ploaie. Cele trei sisteme integrate în proiect includ soluri ușoare în straturi cuprinse între 4, 6 și 18 cm în profun-zime. Aceste sisteme de acoperișuri verzi diferite sunt recunoscute ca acoperișuri verzi extensive, semi-intensive, și intensive. Solurile au fost fabri-cate folosind diferite amestecuri de pământ după

reţete dezvoltate în Germania în ultimii 30 de ani.Deși acoperișul nu este accesibil publicului, este vizibil din 33 de clădiri înalte din zonă. Plantațiile sunt organizate într-un model Sunburst (tra-dus aproximativ soare-intens), pe o jumătate a acoperişului Primăriei și oferă un format pentru


Eco

Grădina de pe acoperișConstruim case, blocuri pe care aşezăm un acoperiş bun să ne apere de arşiţa soarelui, de ploi, de zăpadă. Dar prea puţin atrăgător. De jos, de pe asfalt nu se vede peisajul mort, deşertic al acoperişului. Uneori, este camuflat de reclame mari, luminoase ori, din nefericire, de antene ce ne dăunează surd, încet dar sigur.

Aici un alt acoperiş. De la Chicago... Chicago's City Hall. Unde este diferenţa?

Priviţi o imagine ca multe altele, de la o fereastră de etaj superior... De la noi, dintr-un oraş din România.


organizarea grupurilor de plante pentru cele trei sisteme de acoperiș diferite . Deși acoperisurile verzi sunt de obicei realizate doar cu plante și ierburi mici , paleta de plantare a fost extinsă în mod semnificativ pentru a se potrivi cu cerceta-rea legată de viabilitatea a peste 100 de specii de plante . Varietatea de plante cuprinde ierburi de prerie și de pădure, plante perene ornamentale, mai multe specii de arbusti nativi și exotici și două soiuri de copaci . Plantele sunt organizate după culoarea florilor . Din primavară până toamnă , acestea înfloresc pe rând . Benzile radiante de culoare florală sunt separate de benzi similare de ierburi . Benzile lungi oferă oportunități pentru același material vegetal de a fi aplicat pe diferite adancimi de sol , în funcţie de pantă și modele de drenaj. Monitorizarea a început în 2002 dar ame-najarea va continua să existe ca acoperiș verde ce servește ca un laborator viu. Rezultatele sunt foarte încurajatoare cu privire la temperatura aerului în anotimpul de vară deasupra suprafeței acoperișului verde. Studiile au arătat că tempera-tura aerului ambiant a fost mai scăzută cu aproxi-mativ 21 de grade Celsius decât cea măsurată pe membrana neagră tradițională a acoperișului de gudron care există încă pe o jumătate a clădirii. Iar temperatura aerului respirabil a scăzut cu aproape 9 grade Celsius!Acoperișurile sunt spații foarte numeroase şi ex-tinse în mediul urban, dar insuficient utilizate,

deşi pe suprafaţa lor se poate amenaja foarte bine o peluze sau grădini pentru recreere. În Europa de Vest, acoperișurile au deja o istorie de câteva zeci de ani iar construirea lor a cunoscut o dezvol-tare prudentă dar constantă, prin aplicarea de te-hnologii noi specifice. Este semnificativ faptul că acoperișurile verzi corect proiectate pot emula procese naturale. Chiar şi cel mai subţire acoperiş verde poate absorbi în mod eficient precipitații în cantităţi mari, poate inversa efectul de insulă de căldură urbană, și oferă păsărilor sălbatice un ha-bitat nou. Ele, de asemenea, contribuie la izolarea clădirilor, pot prelungi durata de viață a membra-nei acoperișului şi, implicit, pot chiar crește va-loarea de piaţă a proprietăţilor și îmbunătățesc foarte mult estetica urbană. În timp ce europenii se bucură de aceste beneficii de zeci de ani, americanii sunt încă la începutul adoptării acestei tehnologii. În România, această formă de „îmbrăcare” naturală a acoperişurilor este şi mai nouă. Prac-tic, este un pionierat în care s-au aventurat foarte puţine firme. Şi totuşi, sunt semne că românii încep să se adapteze la nou şi în acest dome-niu. Există, la Cluj, o asociaţie profesională care reuneşte câteva firme care au ca obiect de ac-tivitate amenajarea si întreţinerea spaţiilor verzi de pe acoperiş - Asociația Constructorilor de Acoperișuri Verzi din România. Dar despre asta vom vorbi în numărul următor.

Cristian Mateescu

Importator materiale pentru instalaţii


S ika România, unul dintre principalii pro ducători de pe pia ţa locală de materiale chimice de

construcţii, a inaugurat o nouă fabrică de mortare şi adezivi speciali pentru finisare şi amenajare în localitatea Căpuşu Mare, judeţul Cluj. Aceasta este cea dea doua unitate de producţie deţinută de compania elveţiană pe plan local, alături de fabrica de aditivi inaugurată la Braşov în 2008.Noua unitate are o capacitate de 50.000 tone anual şi va produce atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export. „Fabrica proaspăt inaugurată are o capacitate de producţie de aproximativ 50.000 de tone anual, iar mortarele şi adezivii produşi aici se vor adresa pieţei locale, dar vor ajunge şi la export pe pieţe învecinate, precum Polonia, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria”, a declarat Laurenţiu Ştefănescu, Director General Sika România. Odată cu începerea producţiei în noua unitate, Sika a lansat şi noua gamă de mortare şi adezivi speciali pentru finisare şi amenajare SikaHome. Această nouă gamă cuprinde produse ca: adezivi pentru placări ceramice, adezivi pentru placări cu polistiren şi vată minerală, adezivi pentru piatră naturală, adezivi flexibili şi gleturi de încărcare şi finisare.„Produsele comercializate sub brandul Sika sunt produse speciale care au o tehnologie de aplicare ce necesită cunoştinţe şi instruiri specifice. Una dintre strategiile grupului este aceea de a face cunoscută această tehnologie şi la nivelul consumatorului rezidenţial prin sloganul

Experienţa din şantier, la raftGama de produse SikaHome face această trecere, atât prin calitatea produselor, cât şi prin domeniul de aplicare al acestora, fiind cu precădere destinate finisajelor din locuinţe”, a afirmat Laurenţiu Ştefănescu.

Noile produse sunt destinate, în mod preponderent, distribuţiei şi lanţurilor de magazine de bricolaj, excepţie făcând cele speciale, cu utilizare în domeniul industrial.În ceea ce priveşte impactul inaugurării noii unităţi de producţie în business, Laurenţiu Ştefănescu a declarat că, pentru anul în curs, cifra de afaceri va creşte cu 5%. În plus, pentru 2014, Sika România vizează o creştere a profitabilităţii, prin reducerea costurilor. În opinia sa, în 2013, piaţa locală de mortare şi adezivi a avut o valoare de circa 180 de milioane de euro , în scădere cu aproximativ 3% comparativ cu 2012. Pentru anul în curs însă, acesta estimează un avans uşor al pieţei, cu 25%.

În ceea ce priveşte piaţa de materiale chimice de construcţii, aceasta a avut, în 2013, o valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, în scădere uşoară comparativ cu 2012, urmând ca, în acest an, să crească uşor.

Profil de companieSika AG cu sediul în Baar, Elveţia, este o companie activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriile producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade, parcuri solare şi eoliene. Compania elveţiană este lider în domeniul soluţiilor utilizate în procesele de sigilare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie a structurilor portante.Gama de produse Sika include aditivi de înaltă calitate pentru betoane, mortare speciale, adezivi şi sigilanţi, materiale de amortizare, consolidări structurale, pardoseli industriale şi sisteme de acoperişuri şi impermeabilizări.În prezent, Sika numără subsidiare în 80 de ţări şi mai mult de 16.000 de angajaţi la nivel global, care asigură o legătură stabilă între clienţi şi companie, garantând succesul tuturor partenerilor. În 2013 Sika a generat vânzări de 5,14 miliarde CHF. Sika România, subsidiară a concernului elveţian, a fost înfiinţată în 2002, iar incepând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov prima unitate de producţie Sika din România. În plus, Sika a inaugurat în acest an şi cea dea doua fabrică din România, la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi.

Sika România a inaugurat o nouă unitate de producţie


Unelte

STIHL România gestionează de patru ani programul „Rabla pentru motounelte”, reușind anul trecut să scoată de pe piață nu mai puțin de 10.000 de utilaje vechi.

De la lansare, numărul total de echipamente uzate înlocuite de STIHL a fost de 25.000. Programul este similar cu cel de reînnoire a parcului auto, având însă doar susținere privată. “Am continuat și în 2013 acest program și am avut un succes mai mare ca în orice an. Aceasta înseamnă că românii au început să fie din ce în ce mai atenți la factori precum randament, performanță, consum, po-luare și la alte obiecte pe care și le achizionează, în afară de autoturisme. Până acum am derulat programul doar pe motoferăstraie și motocoase, iar de anul acesta am introdus o categorie nouă de produse, spălătoarele cu apă sub presiune, așteptându-ne să avem cel puțin aceleași rezul-tate ca anul trecut”, declară Ioan Mezei, director general STIHL România (foto).Programul este activ în toată rețeaua STIHL, care a ajuns la peste 300 de magazine, operate de peste 200 de dealeri. Mecanismul programului din acest an este foarte simplu. Utilizatorul se prezintă la un magazin STIHL cu un utilaj vechi sau stricat, indiferent de marcă și primește un discount la achiziționarea unuia nou care se află în acel mo-

ment în program. Subvenția poate varia între 195 și 750 RON. Echipamentele care sunt în program în acest an sunt din categoriile motoferăstraie și utilaje de curățat cu înaltă presiune. “Compania noastră poate avansa și mai mult cu acest tip de proiecte, putând să activeze chiar și un program de tip «Prima motounealtă», aceasta însă doar în condițiile în care ar exista un finanțator pentru acest program” menționează Ioan Mezei. De la începutul anului prin acest program au fost înlocuite nu mai puțin de 2000 de utilaje, cu apa-rate noi dotate cu motoare de ultimă generație, cu consum mic și nivel de poluare redus cu până la 40% față de modelele vechi.

Despre compania STIHLSTIHL este o afacere de familie originară din Ger-mania, fondată în 1926 de către Andreas STIHL. Veniturile grupului în 2013 au fost de 2,81 mi-liarde de euro, în creștere cu 1,4% față de 2012. STIHL numără peste 13.800 angajati, deţine 6 fa-brici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori și având o prezență în 160 de ţări. STIHL România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent STIHL România importă mo-tounelte sub brandurile STIHL şi VIKING.

60

a “curățat” piața de 10.000 de utilaje vechi prin programul “Rabla pentru motounelte”

STIH

L


Piritex, unul dintre cei mai mari importatori şi distribuitori de materiale pentru amenajări inte-rioare, a intrat în faliment, la decizia Tribunalului din judeţul Prahova.În tabelul definitiv al creanţelor figurează datorii totale de peste 159 milioane lei, Casa de Insol-venta Transilvania (CITR) s-a ocupat de admi-nistrarea judiciară a Piritex. Firma a intrat în insolvenţă în ianuarie 2012, iar în tabelul defini-tiv al creanţelor, comunicat în septembrie 2013, figurau datorii acceptate de către administratorul judiciar în valoare totală de 159.225.257,29 lei. Dintre acestea, 94.936.085,34 lei reprezentau creanţe garantate, deţinute de 5 instituţii bancare, creanţele bugetare totalizau 5.227.478,00 lei, iar cele chirografare erau de 59.061.693,95 lei, cei mai importanţi creditori chirografari fiind Alpha Bank România SĂ (19.180.551 lei), Banca Millen-nium SĂ (15.942.222 lei), NBG Leasing IFN SĂ (12.962.758,74 lei), precum şi Uşurelu Petrică Lu-cian, acţionarul majoritar al firmei, cu o creanţă de 14.333.561,08 lei.În octombrie 2013, a fost depus planul de reor-ganizare a activităţii societăţii, dar acesta a fost respins în decembrie 2013, atât de către creditorii garantaţi (instituţiile bancare), cât şi de către cei

bugetari şi chirografari. Ca atare, administratorul judiciar a propus, iar instanţa a acceptat deschi-derea procedurii de faliment împotriva firmei Pi-ritex.Potrivit celor mai noi date raportate la Ministerul de Finanţe, la nivelul anului 2010 afacerile Pi-ritex Prahova s-au ridicat la circa 35 de milioane de euro (146 mil. lei), valoare aproape la jumătate faţă de nivelul anului 2008.Şi numărul de angajaţi a avut de suferit: de la circa 650 de salariaţi în anul 2008, compania a ajuns ca în 2010 să rămână de trei ori mai puţini.Conform informaţiilor, compania Piritex avea la fi-nalul anului 2010 datorii de circa 180 de milioane de lei. Piritex, deţinută de oamenii de afaceri Petrică Ușurelu şi Marin Ușurelu, este prezentă pe piaţa din România din 1994, fiind specializată în distribuţia de mochetă, covoare, linoleum, par-chet, adezivi şi accesorii, asigurând şi servicii de transport, montaj şi întreţinere a acestor produse.Un alt competitor a celor de la Piritex se afla în insolvență, este vorba de Proges. Rămâne de văzut ce se va întâmpla și cu acestă companie, dar probabil falimentul este obiectivul final pro-pus de acționari, ramâne de vazut și cu ce costuri se va întâmpla.

Petrică Ușurelu a pus definitiv lacătul pe Piritex

Importatorul şi distribuitorul de materiale pentru amenajări interioare a intrat în faliment, în primăvară.

Faliment


Construcți i speciale

Construit după ultimele standarde europene în do-meniu şi autorizat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romana cu Certificatul H1/2012, Helipor-tul Crystal Tower deschide o poartă de acces pe verticală în centrul capitalei, oferind clienţilor ser-vicii de transport aerian la un nivel excelent de confort şi siguranţă. Informaţiile privind heliportul au fost publicare în AIP România şi au intrat în vi-goare la data de 4 aprilie2013.Cu transportul rutier din ce în ce mai aglomerat din București, o astfel de soluție s-a dovedit interesantă pentru o deplasare rapidă şi eficientă, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru situaţii deosebite. Heliportul Crystal Tower Bucureşti este dotat cu cele mai avansate echipamente tehnologice din domeniu şi pune la dispoziţia utilizatorilor servicii specifice de excepţie şi personal calificat şi specializat. Facilităţile oferite pentru operarea aeronavelor şi pasagerilor sunt în conformitate cu toate standardele naţionale şi internaţionale de siguranţă şi calitate – echipa-ment de salvare şi de prim-ajutor, echipament de descarcerare uşoară, instalaţie de balizare şi ilumi-nare, un sistem integrat automat pentru stingerea incendiilor prevăzut cu două monitoare de fum şi echipamente complete pentru pompieri, o instalaţie de protecţie la deversările accidentale de combus-tibil, echipament de radio fix şi portabil şi o staţie meteo automată de tip AWS. Heliportul este dotat, de asemenea, cu un lift pentru preluarea pacienţilor din zona platformei şi trans-portul acestora către lifturile interioare ale clădirii. În fata clădirii este amenajat un culoar special pen-tru accesul rapid al ambulanţelor care pot prelua pacienţii către Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, situat la foarte mică distanţă faţă de Crystal Tower.Compania care administrează heliportul poate asi-gura servicii cu un nivel de confidenţialitate ridicat, personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, astfel:• Accesul şi operarea serviciilor specifice în regim de maximă discreţie, prin asigurarea accesului per-soanelor şi a bagajelor în incinta clădirii pe culoare

prioritate special stabilite;• Preluarea pasagerilor din parcarea subterană şi transportul acestora cu un lift prioritar în salonul de aşteptare care dispune de facilităţi de clasa bu-siness;• Securitate sporită şi confidenţialitate totală prin acces direct din salonul de aşteptate al heliportului la elicopter;• Servicii personalizate în funcţie de cerinţele clien-tului - servicii de catering de lux, organizarea de în-tâlniri în săli private;• Facilităţi pentru echipaje şi aeronave care să asi-gure confortul, informarea şi siguranţa operării;• Parcare subterană.Proiectantul heliportului este Search Corporation Srl iar constructorul a fost Bayards Aluminium Constructies BV, din Olanda. Realizat pe o structura metalică formată din profile din aliaj de aluminiu, heliportul poate fi operat de elicopterele din clasele 1 şi 2 de performanţă, iar capacitatea platformei este de 6,5 tone.Heliportul se încadrează în clasa H1, privind catego-ria pentru serviciul de salvare şi stingere.

De aproape doi ani, Bucureştiul deţine primul heliport din România amenajat pe acoperișul unei clădiri. Este vorba de clădirea Crystal Tower, un turn de birouri cu 15 etaje situat la mică distanţă de Piaţa Victoriei.

Crystal Tower - primul heliport elevat din România

62

%100 construct

An

ul V

II I Nr. 3

1I A

UG

US

T 20

14

I ww

w.1

00

co

nstru

ct.ro

Anul VII I Numărul 31 I 9,9 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

MECENAT: Viking Pruszynski sprijină sportul românesc (48)

www.100construct.ro

80% dintre angajați sunt împreună cu noi de la îmceput

Cristian Erbașu:PAGINA 18


anul marilor plecări de pe piaţa de bricolaj

Xella

2014

PAGINA 32

PAGINA 8

PAGINA 50oraș al București

contrastelor

revista 100%construct nr de august 2014 (31)

Documents