100% construct

Știr i

ianuarie 2013 | www.100construct.ro50

Campania de voluntariat “Împreună pentru comunitate” a fost organizată în perioada aprilie – iunie 2012, cu oca-zia împlinirii a 100 de ani de existenţă în lume a Grupului Holcim şi 15 ani de prezenţa locală. În Holcim România, campania de voluntariat s-a concretizat prin 16 acţiuni la care au participat 610 angajaţi ai Holcim România, aceştia au derulat activităţi de voluntariat concentrate pe trei domenii - plantări de copaci pentru un mediu mai verde, colectare selectivă de deşeuri şi reabilitarea unor zone de interes public. Voluntarii români au depus în comun 5.887 de ore de muncă în folosul comunităţii, echivalentul a circa 2,8 ani de muncă. „Acest premiu vine ca o încununare a eforturilor noastre de fi alături de comunităţile în care avem operaţiuni. Suntem mândri de implicarea şi entuziasmul de care au dat dovadă angajaţii noştri, care au demonstrat încă o dată că acţiunile de voluntariat sunt deja o tradiţie în cadrul Holcim România”, a declarat Daniel Bach, direc-torul general al Holcim România.

În timpul vizitei, care a inclus întâl-niri cu clienţii şi partenerii Lafarge, precum şi cu bazele de producţie din partea de sud-est şi centru-vest a ţării, domnul Bruno Lafont, CEO si director general al grupului Lafarge, a putut observa progresul înregis-trat de Lafarge în România în ceea ce priveşte soluţiile integrate oferite pentru infrastructură.În plus, cu această ocazie, s-a discutat şi despre un nou proiect în partene-riat, denumit “OUR POINT”, imple-mentat în Bucureşti, care utilizează betonul inovator de la Lafarge, Thermedia™, şi care demonstrează o performanţă termică unică, contribuind la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. “Lafarge se poziţionează ca un jucător şi investi-tor pe termen lung în România. Aducând produse inovatoare clienţilor, oferindu-le soluţii şi servicii, suntem pregătiţi să fim un furnizor experimentat şi un partener de încredere pentru construcţia şi modernizarea infrastructurii, căutând şi soluţii pen-tru clădiri eficiente din punct de vedere energetic”, declară Sonia Artinian, CEO Lafarge România.

Lafarge investeşte 3 milioane de euro la uzina de ciment din HoghizActivitatea de co-procesare a deşeurilor a început, în cadrul uzi-nelor Lafarge din România, încă din anul 2002 şi a continuat să se dezvolte cu creşterea progresivă a cantităţilor anuale de deşeuri co-procesate şi a ratei de substituţie a combustibililor tradiţionali cu com-bustibili alternativi şi a materiilor prime tradiţionale cu materii prime

alternative. Uzinele Hoghiz şi Medgidia deţin autorizaţii integrate de mediu pe baza cărora pot co-procesa o gamă largă de peste 100 de tipuri de deşeuri - solide, lichide, păstoase - provenite din diverse activităţi industriale, cât şi deşeuri muni-cipale sortate. O parte din deşeurile municipale valorificate en-ergetic prin co-procesare în cadrul uzinei Hoghiz, provin de la staţia de sortare RECY ECO COM-BUSTIBIL – primul parteneriat privat în domeniu, încheiat între compania URBAN S.A. Sucursala Braşov şi ECO GEST SA.

Holcim România a realizat în 2012, 2,8 ani de muncă în folosul comunităţii

Angajamentul Lafarge pentru construcţia de infrastructură în România

Daniel Bach, director general Holcim

Sonia Artinian, Country CEO Lafarge Romania

www.isomat.eu

MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

%100

construct

An

ul V

I I Nr. 2

5 IA

NU

AR

IE 2

01

3 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul VI I Numărul 25 I 8,5 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Bruynzeel: Viitorul în depozitare (pag 5) l Soluție pentru zidărie: Mortarul în strat subțire Tytan Professional (pag. 25)

PAGINA 28

www.100construct.ro

CUM SA AJUNGI DE LA 1.500 DE MARCILA UN BUSINESS DE ZECI DE MILIOANE DE EURO

Guzu Story:

ECHIPĂ DE VÂNZĂRI NESCHIMBATĂ DE OPT ANI ŞI O COTĂ DE PIAŢĂ DE 30%

SECRETUL ARISTON:

PAGINA 16 VÂNZĂRILE DE CIMENT

Când şi cum îşi vor reveni

PAGINA 42

CRIZAPiața de învelitori metalice

a sfidat până acum

PAGINA 6

România, Bucureşti, Strada Feleacu nr. 14 B, Sector 1, Cod Poştal: 014186Director: Tel.: 021 2323409, Director Executiv: Tel. / Fax: 021 2330749,

Secretariat: Tel.: 021 2323318 / 0745010108, Fax: 021 2323417 / 0745731010; E-mail: [email protected];

Web: www.aeroq.ro

PRIMUL ORGANISM ROMÂNESC ACREDITATPENTRU CERTIFICAREA SISTEMELOR CALITĂŢII

ŞI A CONFORMITĂŢII PRODUSELOR:

SAFEGE S.A. Nanterre - Franţa HOLCIM (ROMANIA) S.A.

Bucuresti CARMEUSE HOLDING S.R.L.

Brasov

LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.

CARPATCEMENT HOLDINGS.A. - Bucuresti

HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) S.R.L.

SANEX S.A.Cluj-Napoca

MECHEL S.A.Câmpia Turzii

ADEPLAST S.A.Oradea

APLAST WOOD INDUSTRY S.R.L.

1 Decembrie - Jud. Ilfov

MACON S.A.Republica Moldova

SAINT-GOBAIN CONSTRUCTION PRODUCTS

ROMANIA S.R.L. - PloieştiLOYAL IMPEX S.R.L.

Suceava

RECON ŞI DOJE S.R.L.Bucureşti

OOCIDENTAL CONSTRUCT S.R.L. - Roman

ROOFART S.R.L.Braşov

TAR MV S.R.L.Iaşi

COMPREST UTIL S.R.L.ConstanţaMAG CONSTRUCT S.R.L.

Craiova

ROMSTEEL PROD S.R.L.Jilava

RITORSA TRANS S.R.L. Sediu social: loc. Ip, jud. Salaj

CONFIND S.R.L.Câmpina

AMVIC S.A.Bragadiru

www.100construct.ro

Director general: Lucian DiaconuDirector financiar: Maria Diaconu

distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaş[email protected]

Sediu: Str. Ionel Perlea nr. 9A, Sector 1, Bucureşti

Redacţie: Str. Dr. Joseph Lister nr. 39, Sector 5Tel/Fax: +40 21 411 81 84, E-mail:

[email protected], © Copyright Suta la Suta Construct Srl

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.

Director eDitorial: Lucian Diaconu

[email protected] de redacŢie:

Diana Niţă [email protected]

reDactori: George Sarcinschi, Vlad Cujbă art-Director: Dani Iancu

Senior DeSigner: Răzvan Anisoiu [email protected]

dePartament Publicitate: Mihuţ Aviana

colaboratori: Avocat Marian Popescu [email protected]

%100 construct

EditorialPlanuri mari

pentru România?Constructorii pot lucra

şi pe piaţa Rusiei

P entru următorii patru ani Guvernul şi-a propus să înceapă sau să finalizeze numero-ase proiecte de infrastructură de transport,

priorităţile fiind cuprinse în Programul de Guvernare 2013-2016. Astfel, investiţiile în extinderea reţelei de autostrăzi vor căpăta proporţii, executivul propunându-şi în acest interval ca priorităţi să construiască tronsoane-le de autostradă Comarnic-Braşov şi Sibiu - Râm-nicu Vâlcea. Guvernul îşi mai propune să finalizeze autostrada Transilvania şi tronsonul Nadlac-Arad. De asemenea, ar urma să demareze lucrările la autostra-da vest-est - Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, realizarea coridorului IX paneuropean reprezentat de autostra-da Bucureşti - Ploieşti - Focşani - Bacău - Paşcani, precum şi demararea proiectului autostrăzii de sud Bucureşti - Alexandria - Craiova - Drobeta Turnu Se-verin - Timişoara. În privinţa Centurii Bucureştiului, aceasta va fi integral realizată la profil de autostradă. Executivul îşi mai propune şi demararea unui nou program - Programul Naţional de Reciclare în situ a Drumurilor (PNDR), prin care, până în 2016, să fie adusă în stare bună sau foarte bună 75% din reţeaua de drumuri naţionale şi 55% din reţeaua de drumuri judeţene. Programul de Guvernare mai prevede investiţii de anvergură şi în infrastructura feroviară: realizarea liniei de cale ferată de mare viteză Arad - Timişoara - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin - Craio-va - Bucureşti şi reabilitarea liniilor de cale ferată Brasov-Simeria şi Curtici -Simeria. De asemenea, vor fi modernizate Gara de Nord din Bucureşti şi Gara de Nord din Timişoara. Alte 30 de staţii de cale ferată vor fi modernizate până în 2016 (din care 16 sunt deja în execuţie).În paralel, în Bucureşti va fi extinsă reţeaua de me-trou prin finalizarea tronsonului 1 Mai - Laminorului şi execuţia tronsoanelor Drumul Taberei - Universita-te - Pantelimon, respectiv Piaţa Victoriei - Aeroportul Băneasa - Aeroportul Henri Coandă.În domeniul naval, conform Programului, ar urma să fie realizat canalul Dunare-Bucureşti în regim de parteneriat public-privat şi reabilitată infrastructura canalului Dunăre - Marea Neagră. În plus, capacita-tea de operare a portului Constanţa ar urma să fie majorată cu 50% prin extinderea digului de larg şi crearea de noi dane. Se duc discuţii între Patronatul Societăţilor de Construcţiidin România şi Uniunea Constructorilor din Rusia privind oportunităţi de lucru pentru con-structorii români pe piaţa Federaţiei Ruse. Rusia are ca obiectiv construcţia a 100 milioane mp de locuinţe până în anul 2016, iar până în orizontul 2020 trebuie atins plafonul de 143 milioane mp, respectiv echivalentul a 1 mp/ cap de locuitor. La aceste lucrări se adăugă şi investiţiile importante în obiective necesare derulării Olimpiadei din 2014 şi a Campionatului Mondial de Fotbal din 2018.

Lucian Diaconu

AnAlizăPiaţa de învelitori metalice a sfidat până acum criza ��pag 6Care au fost confruntările producătorilor de materiale de construcţii în 2012 ��pag 36Când şi cum îşi revin vânzările de ciment? ��pag 42

AmenAjăriHormann: 2012 a fost anul uşilor de garaj economice ��pag 13Sniat vrea o nouă fabrică de gips-carton pe o piaţă încă în convalescenţă ��pag 22Relaxare de 5 stele în inima naturii ��pag 44

interviuSecretul Ariston: Echipă de vânzări neschimbată de opt ani şi o cotă de piaţă de 30% ��pag 16Doru Fulga (TUV Austria Romania) Certificarea conferă încredere ��pag 20Ambasadorul Marek Szczygieł: 50-1 Polonia surclasează România la investiţii directe ��pag 24Reto Rüegg, director general Calidus: ”Sistemele noastre de încălzire cu peleți au o eficiență de 93%” ��pag 40

PrezentAre ProdusBruynzeel: Viitorul în depozitare ��pag 5Selena, soluţie pentru zidarie: Mortarul în strat subţire TYTAN Professional ��pag 25Parchetul dublustratificat, soluţia ideală pentru încălzirea prin pardoseală ��pag 48

PrezentAre ComPAnieInvestiţiile în producţie cresc cu 20% business-ul Symmetrica în 2012 ��pag 26Exporturile şi diviziile de PVC au readus Teraplast pe profit în 2012 ��pag 32Angajamentul Lafarge pentru construcţia de infrastructură în România ��pag 50

Cover story:Guzu’s Story sau cum să ajungi de la 1.500 de mărci la un business de zeci de milioane de euro ��pag 28

CerCetAre- dezvoltAre:Biomimetismul conduce la produse alternative de construit ��pag 34Lafarge investeşte 3 milioane de euro la uzina de ciment din Hoghiz ��pag 50

resPonsAbilitAte soCiAlă:Tassullo: retrospectiva anului 2012 ��pag 46Holcim România a realizat în 2012 - 2,8 ani de muncă în folosul comunităţii ��pag 50

Companii în aCeSt număR:Adeplast ........................Coperta 2Isomat Romania .............Coperta 4Aero Q ..........................Coperta 3Viking Pruszynski ............... pag 13Serena instalcom ............... pag 15

Romenvirotec (Romexpo) ... pag 21Rockwool ......................... pag 31Calidus ..................pag 35, 39, 40Maytech ........................... pag 37Liquid Art .......................... pag 38

Express Service ................. pag 45

Energ Expo ....................... pag 47

Construct Expo .................. pag 49

Sumar

Prezentare de companie

companieDexion Storage SolutionS SrlStrada Campului, nr. 1A,Rasnov, Brasov, 505400, Dexion - Biroul BucurestiBucuresti, Sector 5Calea Rahovei nr 266-268, Incinta Electromagnetica, corp 60, et 2 cam 12Tel.: +40 372 683 400;Fax: +40 372 683 499;E-mail: [email protected]: www.bruynzeel.ro

Noua generaţie de sisteme electriceBruynzeel prezintă noile sisteme mobile de depozitare Compactus®Dynamic. Aceste sisteme acţionate electric aduc chiar mai multă funcţionalitate şi confort decât sistemele electrice existente. Ani de experienţă şi tehnologia ridicată folosită asigură nu doar cea mai bună funcţionalitate, dar şi un nivel extrem de competitiv al preţului.

Optimizaţi spaţiul!Bruynzeel are un palmares impresionant în livrarea de soluţii unice, economicoase din punct de vedere a spaţiului. În vreme ce soluţiile de depozitare tradiţionale consumă spaţiu valoros, Bruynzeel oferă un concept unic de depozitare mobilă: dulapuri mobile pentru birou. Cu acest sistem, este necesar un singur culoar de acces, dublânduse capacitatea de depozitare.Pur si simplu deschideţi culoarul acolo unde este necesar accesul şi mutaţi unităţile mobile fie una câte una, fie împreună. Multifuncţional în utilizare şi design. Utilizaţi spaţiul la maxim!

Dulapuri mobile: accent pe economia de spaţiuDulapurile mobile Compactus Dynamic XT reprezintă o soluţie economică la problemele de depozitare. Proiectate pentru a permite o depozitare maximă, designul lor clasic dar contemporan asigură că acestea se armonizează perfect cu caracteristicile oricărui mediu. Cu doar o uşoară apăsare pe panoul de comandă aveţi control imediat asupra sistemului Compactus® Dynamic XT.

Rafturi mobile: accent pe capacitatea de depozitarePanoul electronic de control al

sistemului de rafturi mobile Compactus Dynamic XTR vă oferă acces rapid la conţinut, cu un grad ridicat de siguranţă şi comfort operaţional. Simplitatea sistemului electronic de control oferă o serie de avantaje moderne la un preţ foarte competitiv. Sistemul poate fi echipat cu un sistem automat de iluminare a culoarelor pentru a oferi un confort crescut şi a economisi curent. Facem totul pentru a asigura perfecţiune în depozitarea colecţiei dumneavoastrăCadrele mobile pentru tablouri utilizează în mod optim spaţiul disponibil, folosind un singur culoar. Cadrele mobile de la Bruynzeel, cunoscute şi drept cadre pentru tablouri Compactus® ArteStore pot fi mutate unul câte unul sau mai multe odată, creând un culoar acolo unde este necesar. Puteţi să dublaţi capacitatea de depozitare pentru colecţiile dumneavoastră valoroase.

Siguranţa înainte de toateNoua gamă Compactus® Dynamic oferă două niveluri de siguranţă ca elemente standard. Acestea sunt Sistemul de Monitorizare a Curentului din Motor şi Sistemul Pasiv de Siguranţă. Adăugarea celulelor fotoelectrice sau a detectorilor de mişcare suplimentari aduce un plus de siguranţă.

Sistemul Compactus® Dynamic de la Bruynzeel a primit atât certificatul IEC 60950 cât şi certificatul EN 15095. Prin aceste certificări, siguranţa sistemelor noastre electrice este 100% garantată.

Securitate maximă a documentelor confidenţialeSistemul inteligent de control electronic al sistemului de dulapuri mobile Compactus® Dynamic Pro XT de la Bruynzeel nu aduce doar uşurinţă în utilizare optimă, dar şi excelează în privinţa siguranţei, a protecţiei bunurilor şi a depozitării în siguranţă a documentelor confidenţiale.Sistemul are posibilitatea de a depozita în siguranţă informaţii confidenţiale. Preveniţi accesul neautorizat folosind sisteme de blocare, etichete de service programabile sau coduri PIN, care permit ca diferite culoare să fie accesibile doar anumitor persoane sau departamente

Despre BruynzeelBruynzeel oferă soluţii versatile şi economice din punct de vedere al economiei de spaţiu pentru arhive, birouri şi alte spaţii de depozitare. Gama de produse a companiei include rafturi mobile, dulapuri mobile, sisteme de dulapuri, sisteme de rafturi, rafturi pentru biblioteci şi sisteme pentru muzee.Întreaga gamă de soluţii pentru depozitare este disponibilă în România, prin intermediul companiei Dexion Storage Solutions, membru al grupului panEuropean Constructor Group, alături de Bruynzeel. Pentru mai multe informaţii, vă invităm să vizitaţi siteul web www.bruynzeel.ro. n

Viitorul în depozitareBruynzeel:

5www.100construct.ro | ianuarie 2013

6

În ultimii ani piaţa de învelitori a crescut, în timp ce piaţa construcţiilor înregistra un trend negativ. Totuşi în ultima perioadă “locomotiva construcţiilor” dă semne de oboseală.

ianuarie 2013 | www.100construct.ro

Învelitorile metalice câştigă primele runde în lupta contra crizei din construcţiiPiaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri din România a fost una dintre puţinele pieţe care au înregistrat creşteri în ultimi ani, în condiţiile în care vânzările de materiale de construcţii au cunoscut un serios declin de la începutul crizei financiare internaţionale. Astfel, deşi la nivelul anilor 2007-2008 acest segment avea creşteri anuale de 20-30%, în anul 2009 piaţa s-a prăbuşit brusc, cu circa 30% din punct de vedere valoric, revenind, însă, pe o uşoară creştere în următorii doi ani. Principalii producători locali de învelitori metalice au acceptat să prezinte revistei 100% Construct principalele aspecte care au influenţat piaţa de profil în acest an, precum şi dificultăţile cu care s-au confruntat în 2012.

Cine susţine creşterea pieţei?După prăbuşirea drastică din 2009, segmentul învelitorilor metalice a început să se redreseze treptat, astfel că în 2010 şi 2011 a crescut cu 3%, respectiv 4% ca valoare şi cu 5%, respectiv 7% în volum, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Neomar Consulting. Cu toate că acest avans poate părea unul puţin semnificativ, ar trebui citit din perspectiva scăderii, în medie, cu până la 50%, a sectorului românesc de ma-teriale de construcţii în ultimii ani. Principalul motiv al acestor rezultate pe piaţa de invelitori îl reprezintă renovările de locuinţe, susţin jucătorii din domeniu.

“Dacă perioada de criză a însemnat scăderea drastică a numărului de autorizaţii noi de construcţie din zona rezidenţial sau amorţirea segmentului industrial, o nouă tendinţă a apărut

Analiză

Piaţa de învelitori metalice

7

ulterior, anume aceea a renovărilor clădirilor şi locuinţelor. Iar dacă pentru noi acest segment repre-zenta, la începutul anu-lui 2008, până în 10% din vânzări, în acest moment ponderea acestuia este cir-ca 35%. Practic, am căutat în permanenţă alte surse

de creştere”, afirmă Andrei Sulyok, directorul ge-neral al Lindab România.

Un alt factor care a impulsionat sistemul de înve-litori metalice a fost reprezentat de scăderea ce-rerii pentru ţigle ceramice sau de beton, tendinţă care s-a accentuat în ultimii ani.

„Pe lângă renovările de case private sau clădiri publice, un alt factor îl reprezintă utlizarea în creştere a învelitorilor din oţel şi în zone în care, în mod clasic, se realizau proiecte cu învelitori din ţiglă ceramică sau beton. Ceea ce determină acest lucru este scăderea puterii de cumpărare, ştiut

fiind faptul că învelitorile din oţel sunt mai scăzute ca preţ faţă de învelitorile din ţiglă ceramică şi be-ton”, a declarat Eugen Dragomir, director general al Depaco, distribuitorul sistemelor Wetterbest.

Profilul cumpărătorului de ţigle metaliceUna din cele mai importante tendinţe manifes-tate în ultimii ani a fost polarizarea opţiunilor de cumpărare între produsele premium şi cele ieftine şi de o calitate redusă, ponderea celor din urmă fiind considerabilă.

a sfidat până acum criza

Analiză

8 ianuarie 2013 | www.100construct.ro

„Constat cu mâhnire că Ro-mânia copiază modelul Po-loniei în materie de calitate a construcţiilor, de exem-plu, în Polonia de Est şi Sud se practică acoperirea caselor cu ţiglă metalică, la fel şi în România - Moldova, Muntenia şi Dobrogea sunt zonele în care acoperişurile

cu ţiglă metalică sunt mult mai prezente. Oame-nii nu prea au de muncă şi apelează la o soluţie de criză deoarece nici posibilităţi de credit nu prea există şi nu au suficienţi bani pentru ţigla ceramică şi atunci preţul este principalul criteriu

în alegerea acoperişului. Nu mă bucur personal că a scăzut vânzarea şi constat că românii nu mai au bani pentru ceea ce doresc să monteze ci au bani doar pentru ce se poate, ce este ieftin. Nu mi se pare normal să mă bucur când văd că se vând, în mare parte produse ieftine” a declarat Grzegorz Siudyla, director general Viking Pruszynski.

“Profilul cumpărătorului s-a schimbat în ultimii ani datorită introducerii pe piaţă a unor materiale în concordanţă cu cerinţele perioadei de criză, ca-racterizate prin preţuri mici, produse de o calitate corespunzătoare preţului, tablă mai subţire, protecţie de zinc foarte mică. La pri-ma vedere nu se sesizează diferenţe între produse, însă problemele apar în

timp. Paradoxal este faptul că, deşi calitatea pro-duselor a scăzut, termenul de garanţie acordat de producători este mai mare.”, explică Liviu Misto-dinis, managerul companiei Coilprofil.

Pe de altă parte, Zoltan Szoke, directorul diviziei de acoperişuri al companiei Ruukki România, specifică faptul că: „profilul cumpărătorului nu s-a schimbat, familiile cu venituri medii reprezen-tând în continuare clientul de bază pentru sistemele de tablă tip țiglă, mai ales pe segmentul de sisteme complete.”În schimb, directorul ge-neral al Lindab a remar-cat o divizare a opţiunilor de cumpărare „în privinţa clienţilor din zona rezidenţială, ultimii ani au ac-centuat tendinţa de dispariţie a clasei de mijloc, clienţii solcitând fie produse super premium, fie foarte ieftine. Apoi, interesant este de urmărit evoluţia resurselor financiare în cazul familiilor cu membri plecaţi în străinătate, la muncă. Dacă în anii trecuţi revenirea în ţară pentru vacanţe a românilor plecaţi peste hotare se reflecta într-o creştere evidentă a vânzărilor, în 2011-2012 nu am mai sesizat la fel de puternic această tendinţă” a subliniat Andrei Sulyok.

Dispariţia criteriului produselor din clasa medium o remarcă şi Dan Mircescu, directorul general al companiei Final Distribution. “Există o stratificare destul de evidentă a clienţilor către foarte ieftin sau scump. Folosesc aceşti termeni, deoarece crite-riile calitative au cântărit mai puţin. A lua decizii înseamnă a analiza, iar a analiza înseamnă a fi informat. Din nefericire, mulţi dintre comercianţi se bazează pe lipsa de informaţie şi educaţie în domeniu a beneficiarilor, profitând astfel şi furni-zând materiale de foarte slabă calitate. Pentru o mare categorie preţul este încă determinant, dar există şi o categorie de clienţi, nu foarte mare astăzi, dar în creştere, care nu doreşte numai preţ. Personal, cred că va veni şi momentul produselor medium cu un raport calitate-preţ onest”, susţine Mircescu.


Preţul cel mai ieftin, dictatorul pieţeiCriteriul preţului ieftin rămâne, în continuare, una din priorităţile românilor în privinţa opţiunii de cumpărare, deşi această tendinţă a existat chiar şi în perioada de vârf a pieţei imobiliare. Cu toate acestea, o parte dintre clienţii care dispun de fonduri suficiente, preferă să plătească un pro-dus mai scump,dar de calitate, decât să suporte mai târziu costuri suplimentare pentru reparaţii.

“După cum arată și cifrele din 2011, când creşterea în volum a fost mai mică decât creşterea în valoare, a crescut atenția pentru calitate, garanții, caracteristici tehnice, sisteme complete, pluviale cu sisteme de protecție. În continuare prețul este definitoriu, fie pentru că nu îți permiți mai mult, fie pentru că nu acorzi așa o mare importanță calității acoperișului, însă există și consumatori care se informează și ajung să cum-pere produse de calitate, și sunt destul de mulți. Aș spune că tendința este totuși cea pozitivă, de atenție acordată unui raport bun calitate preț”, precizează Zoltan Szoke, reprezentantul Ruukki.

Tendinţa de creştere a ponderii criteriului preţului cel mai mic este susţinută şi de Lucian Mistodi-nis, directorul Coilprofil. “Este ştiut faptul că ati-tudinea clienţilor faţă de acoperiş este, în multe cazuri, nepotrivită. Sintagma „Cel mai ieftin” sau „Cât mai ieftin” este foarte des întâlnită, clienţii neluând în considerare faptul că renovarea sau înlocuirea ulterioară a unui acoperiş implică un cost mult mai mare decât alegerea unor materiale mai bune, care să-i asigure o rezistenţă cât mai mare în timp şi, implicit, un buget iniţial puţin mai mare. De multe ori aleg oferte cu doar 100-200 de euro mai mici (care nu reprezintă foarte mult din bugetul unui acoperiş), fără să analizeze în detaliu conţinutul ofertei: tipul de material, protecţia de zinc sau produsele incluse în ofertă”, argumentează Mistodinis.

Companiile au menţinut preţurile din 2011În ciuda oscilaţiilor cursului valutar şi a politicilor de câştigare a unor cote de piaţă în detrimentul competitorilor, preţurile au rămas, în general, la nivelul celor din 2011, modificările survenite de-a lungul anului neavând valori semnificative.

“Dacă facem o comparaţie cu anul 2011, nu au existat reduceri de preţ în acest an, însă dacă am compara cu cât ar trebui să se vândă o învelitoare raportat la preţul de achiziţie a oţelului, da, se

poate spune că au existat reduceri cuprinse între 10 eurocenţi şi 30 de eurocenţi per metru pătrat”, afirmă Eugen Dragomir.

O altă strategie a producătorilor pentru a nu fi nevoiţi să recurgă la majorări de preţuri a fost lan-sarea pe piaţă a unor produse mai ieftine pentru a compensa prin creşterea volumului de vânzări.

“Din datele noastre prețurile au fost influențate și de fluctuațiile euro, nu neapărat în sensul că au crescut sau au scăzut în termeni absoluți, ci au urmărit parțial variațiile de schimb valutar. Deși cea mai mare parte a acestor variații a fost suportată de producător. Au fost și multe promoții în piață, per total nu se poate vorbi de o creștere a prețurilor, din contră”, susţin reprezentanţii Ruukki România. Potrivit directorului general al Final Distribution, preţurile au stagnat în acest an, însă au avut ca efect reduceri drastice ale marjelor de profit.

“Anul acesta preţurile au avut numeroase fluctuaţii în ambele sensuri, datorită oscilaţiilor de preţ la materii prime şi a cursului valutar . În pricipiu, preţurile au stagnat sau au avut uşoare scăderi faţă de 2011, însă sacrificând marjele dra-matic. De altfel, anul a fost marcat de o veşnică politică de campanii promoţionale, nu intotdeuna reale, dar care au avut priză la public”, a spus Dan Mircescu.

“Anul acesta preţurile au avut numero-ase fluctuaţii în ambele sensuri, datorită oscilaţiilor de preţ la materii prime şi a cursului valutar . În pricipiu, preţurile au stag-nat sau au avut uşoare scăderi faţă de 2011, însă sacrificând marjele dramatic.

Dan Mircescu

Analiză


Bucureştiul şi Moldova, lideri în topul vânzărilorRegiunile Munteniei şi Moldovei au deţinut încă de la începutul exploziei pieţei imobiliare poziţii de lider în topul vânzărilor de sisteme de înve-litori ceramice, mai ales în contextul în care lo-cuitorii din zona Transilvaniei au preferat să construiască, în spiritul tradiţional, locuinţe cu acoperişuri din ţigle ceramice. Această tendinţă pare să se fi menţinut şi în ultimii doi ani, potrivit companiilor de profil.

“În mod tradițional, Bucureștiul, sudul țării și zona Moldovei generează cele mai multe vânzări. În Moldova s-a construit în continuare, nu toate construcțiile apar în datele INS, poate și pentru că nu toate sunt autorizate. De asemenea, în Tran-silvania se menţin preferinţele pentru materialele ceramice, specifice zonei. În zona de sud a țării este și cea mai puternică activitate economică, e firesc să fie și cele mai mari vânzări”, menţionează Zoltan Szoke.

Conform reprezentanţilor Depaco, zonele cu cele mai mari vânzări sunt Prahova, Bucureşti şi Ilfov, Buzău, Galaţi, Constanţa, Vâlcea, Dâmboviţa, Te-leorman şi judeţele care fac parte din zona istorică Oltenia. Majoritatea proiectelor pentru care au fost achiziţionate produse în acest an sunt însă preponderent destinate lucrărilor de renovare şi nu construcţiilor noi.

“Vânzările de ţiglă metalică sunt concentrate în zona Moldova şi Muntenia. Explicaţia ar fi tendinţa locală către utilizarea ţiglei metalice, spre deosebire de alte zone unde sunt preponde-rente alte materiale pentru acoperiş. Un alt argu-ment pentu avansul vânzărilor este locaţia fabri-cii Coilprofil în apropierea acestor regiuni”, spune Liviu Mistonis.

Efectele investiţiilor în marketingLa începutul crizei economice, foarte multe com-panii româneşti şi-au redus bugetele de marketing şi PR, în speranţa că această strategie va contribui eficient la scăderea costurilor. Cu toate acestea, producătorii şi distribuitorii de învelitori metalice recunosc că investiţiile suplimentare realizate în campanii de marketing au avut un impact pozitiv în acest an.“Anul acesta am continuat politica de susţinere a activităţilor de vânzări ale distribuitorilor, perso-nalizând cu imaginea brandului nostru spaţiile de expunere, am și extins reţeaua de dealeri, totodată

sprijindu-i intens în procesul de vânzare, pot să spun că au fost momente în care aproape nu făceam faţă comenzilor” a de-clarat Iulian Bucur, managerul de vânzări al Viking Pruszynski.

“Da, am investit mai mult în marketing şi promovare în acest an şi credem că această politică de comunicare va fi decisivă pentru următorii ani, care vor reprezintă o perioadă de stabilizare a cotelor de piaţă şi a imaginii”, precizează Eugen Dragomir.De asemenea, Lindab România a direcţionat investiţii importante pentru susţinerea campaniilor de marketing adresate proprietarilor de locuinţe. Compania a derulat două campanii

importante în 2012, respectiv „Cu Lindab mergi la sigur” şi „Loteria Lindab”, ultima dintre ele constând în oferirea, prin tragere la sorţi, a patru sisteme complete de acoperiş, valoarea totală a premiilor depăşind 160.000 de lei.

“Fiind o piață unde vindem mult pe B2C marke-ting-ul a fost definitoriu, am crescut mult brand awareness-ul și a contat și pentru distribuitori să simtă că sunt susținuți de noi pe partea de marke-ting. Investițiile nu au fost masive, dar au avut un randament maxim.”, declară Zoltan Szoke, direc-tor în cadrul Ruukki România.

“Sunt aproape 30 de producători locali care activează pe piaţa acoperişurilor metalice. Marea majoritate folosesc cam aceeaşi materie primă. Ne imaginăm situaţia că toţi avem acelaşi furnizor

În mod tradițional, Bucureștiul, sudul țării și

zona Moldovei generează cele

mai multe vânzări. În Moldova s-a

construit în con-tinuare, nu toate

construcțiile apar în datele INS,

poate și pentru că nu toate sunt

autorizate.

Zoltan Szoke


de utilaje, de materie primă, aceeaşi pregătire de vânzare (mod de abordare, bugete de marketing). Cum ne putem diferenţia, avem aceleaşi grosimi, acoperiri de zinc etc., atunci intervine activitatea de marketing prin care o companie se diferenţiază de cealaltă.“ precizează Grzegorz Siudyla, direc-tor general Viking Pruszynski.

Estimări pentru sfârşitul anuluiMajoritatea companiilor din domeniul înveli-torilor metalice estimează că piaţa va atinge, la sfârşitul acestui an, cel puţin un nivel similar cu cel înregistrat în 2011, fiind posibilă chiar să aibă chiar o uşoară creştere.“Din aprecierea noastră creşterea în volum a fost de 7-8% faţă de 2011 şi de 3% ca valoare. Factorii sunt aceeaşi care determină de câţiva ani creşterea pe această piaţă şi anume necesi-tatea, atât a persoanelor fizice, cât şi a firmelor sau instituţiilor de stat, de renovare a clădirilor din punct de vedere al învelitorilor. O învelitoare uzată de timp afectează extrem de mult o clădire, astfel încât primul obiectiv într-o lucrare de reno-vare este să protejezi clădirea la exterior”, susţine directorul Depaco.

În opinia reprezentanţilor Lindab si Viking Prus-zinsky şi Coilprofil, piaţa nu a înregistrat scăderi în acest an şi, cel mai probabil, se va menţine la nivelul din 2011.

Falsificarea brandurilor, o tendinţă încă actualăÎncă din perioada de vârf a sectorului imobiliar a apărut o metodă practicată de anumite firme de montaj care pretindeau că oferă clienţilor, în special persoanelor fizice, nespecializate, pro-duse care aparţineau unor branduri de top dar care erau, în realitate, fie nişte imitaţii, fie nişte materiale mai slabe calitativ. Această tendinţă a continuat să se menţină în ultimii ani, unele firme încercând să profite de lipsa de informaţii a clienţilor şi să le vândă, sub umbrela unor branduri cunoscute, nişte produse de o calitate îndoielnică.

“În ceea ce privește caracteristicile tablei da, apar multe discrepanțe între realitate și ceea ce se pre-tinde. Pentru consumator e greu să facă diferența, arată destul de similar în primă fază, însă dacă se întâmplă să calci pe ea de pildă, observi că nu este în regulă. Produsele de calitate au marcaj CE, sunt ambalate într-un anumit fel, nu le poți lua decât de la distribuitori autorizați, cu puțină atenție nu

ar trebui să apară probleme. Lipsa de educație în construcții este firească în contextul nostru istoric, dar treptat oamenii trec prin construcția unei prime case, află pe cont propriu mai multe și învață“, precizează Zoltan Szoke.

Ce aşteaptă firmele de la statul român în 2013„Ne dorim în general nişte lucruri normale pen-tru o ţară civilizată, parte din Uniunea Europeană – stabilitate, predictibilitate şi încurajarea investiţiilor”, afirmă Andrei Sulyok, directorul ge-neral al Lindab România.“ Un lucru foarte important este faptul că s-au oprit importurile din afara României, întâlnim în acest moment termenul de livrare între 1 şi 3 zile de livrare la producătorul roman.” spune Grzegorz Siudyla, director general Viking Pruszynski

Potrivit reprezentanţilor Ruukki România, piaţa ar avea nevoie de reglementare a standardelor

de calitate. Această reglementare ar ajuta la di-minuarea vânzărilor de produse neconforme. “Este mare nevoie de o astfel de măsură, care se practică și în alte piețe mature, unde se ajunge la desființarea companiilor care vând produse sub standardele minime de calitate. Numai că aceste standarde trebuie definite și statutate. Mai ales în cazul materialelor de construcții aceasta este o chestiune de securitate a consumatorului, nemai-vorbind de pagubele financiare, pentru că sunt produse de valoare mare”, a mai spus directorul


diviziei de acoperişuri a companiei.Piaţa ţiglelor metalice reprezintă peste 50% din totalul vânzărilor de învelitori din România şi este de salutat că acest segment a reuşit să se menţină pe creştere în condiţiile economice dificile din ultimii ani. Ceea ce ar fi, însă, şi mai de salutat, ar fi ca noul Guvern care va fi instalat la sfârşitul anului să conştientizeze importanţa relansării in-dustriei construcţiilor şi să adopte rapid măsurile necesare revitalizării şi a celorlalte segmente ale sectorului care reprezenta, până nu demult, unul din motoarele economiei.

Previziuni privind evoluţia pieţei de acoperişuri metalicePiaţa a crescut, ca urmare a impulsului dat de ac-cesarea fondurilor europene astfel încât producţia locală a crescut ca urmare a utilajelor şi dotărilor noi accesate prin fonduri europene.

Romania a demonstrat in mai multe randuri că traversează etape similare cu ale altor țări euro-pene, si, mai ales Polonia, unde piața de învelitori a suferit schimbări în ultimii ani.“Pe piaţa poloneză mai activează 3-4 producători din afara Poloniei dar şi peste 100 de producători mici. Jumătate din ei, anii aceştia, nu au mai supravieţuit, iar cei care au rămas au devenit producători locali activând pe un perimetru re-lativ restrâns. A existat în Polonia un val de fa-limente determinat de evoluţia pieţei şi evident a crizei care a sortat firmele care au rezistat şi

firmele care au închis. Clientul final a avut un rol important în determinarea falimentelor deoarece s-a constatat faptul că acei producători mici nu respectau garanţiile, nu respectau grosimi ale tablei, nu respectau tratamentele aplicate acelor acoperişuri, astfel clienţii au înţeles că ceea ce este ieftin nu înseamnă că este şi bun. S-a ajuns la concluzia că piaţa verifică, dacă avem o piaţă liberă atunci cine are calitate şi se adaptează pieţei va continua să existe.” precizează Grzegorz Siudyla.

2007 73,82008 90,12009 62,52010 64,12011 66,62012* 66,6

Piaţa va atinge în acest an circa două treimi din nivelul consemnat în 2008.

Sursă: Neomar Consulting*Estimare companii

Evoluţia valorică a pieţei de învelitori metalice (mil. euro)

2007 11,12008 14,62009 13,62010 14,32011 15,32012* 16

Sursă: Neomar Consulting*Estimare companii

Evoluţia valorică a pieţei de învelitori metalice (mil. euro)

Analiză

14

Dacă în perioada 2006-2009 numărul vilelor sau al locuinţelor de vacanţă era în plină creştere, iar distribuitorii de uşi metalice de garaj se întreceau în oferte care de care mai sofisticate pentru a satisface dorinţele clienţilor, blocajul înregistrat de proiectele noi a afectat şi acest segment.


Directorul general al importatorului şi distri-buitorilor de uşi pentru garaj Hörmann Ro-mânia, Bogdan Cojocaru, a acceptat să pre-

zinte, pe scurt, o radiografie a acestei pieţe în 2012.Cum s-a modificat profilul cumpărătorului de uşi de garaj în 2012 faţă de anul precedent şi comparativ cu ceilalţi anii, atunci când piaţa imobiliară era în plin avânt? Cumpărătorul de uşi de garaj este, cu certitudine, mult mai riguros în alegerea produsului şi totodată mult mai orientat spre un preţ cât mai economic.Care a fost ponderea uşilor economice faţă de cea a uşilor premium în totalul vânzărilor? Cum s-a modificat aceasta pondere faţă de 2011 şi care au fost motivele acestei oscilaţii? În 2012, ponderea vânzărilor de uşi economice, în raport cu cele premium, a crescut, comparativ cu anul 2011. Principalul motiv este legat de descreşterea puterii de cumpărare a clienţilor finali, aceştia fiind orientaţi, în mod spe-cial, spre uşi economice care să se încadreze din punct de vedere fi-nanciar în bugetele disponibile.Care a fost profilul cumpărătorului în 2012 din punct de vedere al categoriei sociale? Profilul cumpărătorului nu s-a schimbat anul acesta. În schimb, acesta a devenit mult mai riguros în alegerea produsului şi mult mai chibzuit financiar când vine vorba de preţul produ-sului.Care au fost primele trei criterii ale clientului pentru a se de-cide să cumpere? Cred că principalele criterii luate în considerare, în

momentul deciziei, au fost incertitudinea generată de climatul economic care nu permite o finalitate certă a investiţiei sale, analiza cât mai riguroasă a opţiunilor de cumpărare de la furnizorii de uşi prezenţi pe piaţa din România şi căutarea celui mai avantajos preţ, chiar şi în cazul când orientarea este spre un produs economic şi nu unul premium. În ce regiuni aţi consemnat cele mai importante vânzări? Cum se explică aceste rezultate în zonele respective? În 2012, am observat o creştere a vânzărilor pe zona de centru-vest a României, respectiv în judeţe precum Sibiu, Cluj, Hunedoara, Covasna. Evoluţia

este justificată prin creşterea investiţiilor directe, pe segmen-tul industrial, în aceste judeţe.In luna iunie anunţaţi că aţi înregis-trat o creştere de 15% în primele sase luni. Cum explicaţi acest avans în conditiile în care aţi estimat an-terior un avans de doar 5% pâna la sfarşitul anului? Pentru Hörmann primul se-mestru din 2012 s-a încheiat cu o uşoară creştere a vânzărilor, cu aproximativ 15%, raportat la numărul de unităţi. În ceea ce priveşte valoarea, aceasta

a crescut cu aproximativ 5%. Terminăm 2012 cu această creştere valorică de 5% a cifrei de afaceri. Cu cât preconizaţi că a crescut piaţa locală a uşilor de garaj în 2012, atât ca volum cât şi ca valoare? Piaţa uşilor de garaj este profund afectată de cri-za din industria construcţiilor, de aceea suntem rezervaţi în a preconiza creşteri la nivel de piaţă.

Amenajări

2012 a fost anul

Bogdan Cojocaru, director general,

Hörmann România

uşilor de garaj economice

Importator materiale pentru instalaţii

16

Dacă la nivelul anului 2003 piaţa locală a centralelor termice înregistra vânzări anuale de aproximativ 250.000 de unităţi, în 2012 volumul a scăzut aproape la jumătate, până la circa 140.000 de centrale vân-dute. În concluzie, pe o piaţă din ce în ce mai redusă, concurenţa tot mai acerbă a determinat companiile din domeniu să găsească strategii pentru menţinerea şi consolidearea cotelor de piaţă.


Pe Cătălin Drăguleanu l-am întâlnit la biroul său din stradă Polonă, adresa la care filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo

Group şi-a mutat, de curând, sediul. Principalul motiv pentru care am dorit să îl întâlnesc a fost determinat de curiozitatea de a afla, de la un om cu o experienţă de opt ani în funcţia de manager de vânzări la Ariston Thermo România, cum şi-a păstrat compania poziţia de lider de piaţă în pe-rioada de criză economică din ultimii ani. Aşadar v-aţi început cariera în 1996, ca agent vânzări pen-tru un catalog de publicitate în construcţii. Cum vă mai amintiţi piaţa construcţiilor din acea perioadă?Într-adevăr, activitatea mea a început încă din tim-pul facultăţii şi faptul că am venit în contact cu do-meniul publicităţii a fost un punct de plecare deoa-rece am avut şansa să cunosc foarte mulţi oameni. Referitor la piaţa construcţiilor, atunci lucrurile erau cu totul altfel decât acum. Au trecut mulţi ani şi este evident că lucrurile au evoluat şi piaţa s-a schimbat. Aţi lucrat apoi la De Longhi, la ei aţi început în 1998…În cadrul De Longhi am ocupat iniţial o funcţie în cadrul departamentului de marketing, apoi în scurt timp, fiind o societate la început, am trecut la departamentul vânzări. Toate acestea pentru că, ocupându-mă de partea de imagine a firmei, am intrat în contact cu clienţii, am observat că baza de clienţi era redusă şi am vrut să dezvolt această zonă. Aşa am început să mă implic activ în vânzări.Cum aţi ajuns la Ariston?Am închis colaborarea cu De Longhi în august 2002, iar în următoarele patru luni am participat la alte proiecte. În luna decembrie am fost contac-tat de o agenţie de recrutare care mi-a propus o co-

Există un caz în ţara în care la

sistemul centralizat mai există un

singur apartament. În Bucureşti 80%

din apartamente sunt branşate la

sistemul centralizat, ne aşteptam

să intre în regres piaţa, nemaiputând

fi compensate creşterile din

perioada boomului noilor proiecte.

Instalaţi i

laborare cu două firme din acest domeniu. Am ales Ariston pentru că era un proiect special. Aveam şansa să lucrez într-o companie care dorea să demareze un proiect nou. Din februarie 2003 am început astfel colaborarea.La numai un an, dumneavoastră aţi devenit director de vânzări pentru România, funcţie pe care o deţineţi şi acum!Lucrurile s-au schimbat între timp, în funcţie de structura business-ului şi a clienţilor. În perioada aceea lucram cu un număr mic de importatori. Acum Ariston România este unicul importator al produselor şi colaborăm direct cu cei care sunt în contact cu clientul final - firmele de instalaţii. De la 5-6 importatori am extins, treptat, reţeaua de vânzări şi am început să lucrăm cu firmele care stau faţă în faţă cu clientul final - cel care are ne-voie de soluţia Ariston.Din 2004, sunteţi directorul de vânzări al companiei. Ţinând cont că, în medie în România, managerii multinaţionalelor sunt schimbaţi la 3-4 ani , care este secretul acestei relaţii cu Ariston?Cred că e o chestiune de alegere! Ariston este aceeaşi firmă, dar, în acelaşi timp, este de fapt cu totul alta. Când am venit în cadrul companiei bu-sinessul era diferit, acum planul de afaceri este to-tal schimbat. La început nu eram mulţi colegi în firma, acum suntem o echipă de 30 de persoane, iar politica de business s-a schimbat permanent, adaptându-se la nevoile pieţei româneşti. În plus, a contat faptul că am avut o anumită liberatate şi au fost prezente tot timpul provocări noi.Cum a evoluat businessul Ariston în toată această perioadă?În fiecare an trebuia să vii cu ceva nou, să inventezi ceva. Chiar şi acum suntem într-o continuă trans-

SeCRetuL ARiSton: echipă de vânzări neschimbată de opt ani şi o cotă de piaţă de 30%


formare. În tot acest timp, am reuşit să menţinem Ariston pe poziţia de lider al pieţei şi estimăm că avem, în acest moment, o cotă de aproximativ 30% din piaţa de centrale de apartament, fiind pe locul întâi şi pe piaţa de boilere electrice, segment pe care cota de piaţa este aproape de 60%. În fiecare an am fost nevoiţi să facem schimbări, deoarece piaţa a avut o evoluţie dinamică, plină de provocări.În 2004, când am preluat funcţia de director de vânzări la Ariston, piaţa a înregistrat o scădere dramatică de până la 40%, deci debutul nu a fost foarte uşor. Volumul pieţei a rămas aproximativ la acel nivel scăzut, deci concurenţa a fost tot mai acerbă. Energia consumată pentru a vinde un pro-dus este acum mult mai mare, la fel şi costurile, aşadar a trebuit să ne adaptăm permanent. Am continuat să ne extindem, am investit în reţeaua de service, am mărit echipa de vânzări şi am investit continuu în prezenţa mărcii în piaţă şi promovarea brandului Ariston. În 2011 aţi avut aproximativ 27 milioane de euro cifra de afaceri. Puteţi face în acest moment o estimare pentru 2012?Cred că avem o creştere cu aproximativ 10%, tendinţă care vine mai ales din dezvoltarea unor direcţii noi. Am lansat o serie de noi produse şi ne-am concentrat pe sistemele solare şi pompele de căldură. De asemenea, am adus în România o nouă centrală în condensare pentru apartamente, care dispune de o tehnologie modernă, cu econo-mie de gaz, Clas Premium. Am lansat aceast pro-dus, fabricat integral în Italia, la un preţ special pentru a promova într-un fel ideea de centrală în condensare chiar şi pentru apartament şi avem o

acţiune de promovare în direcţia aceasta. În multe ţări din Europa 90% din centralele vândute sunt în condesare, insă în România procentul este invers. Preţul mediu actual pe piaţă al unei centrale simi-lare este de aproximativ 5.500 de lei, iar noua cen-trala Clas Premium a Ariston costa în jur de 3.500 lei. Dacă un client care nu îşi cumpără centrala cea mai accesibilă de pe piaţă, ci alege un model mediu, să spunem la 2.300-2.500 lei, investeşte 3.500 de lei în Ariston Clas Premium, poate să-şi recupereze diferenţa de preţ în 2-3 ani. Clienţii au început să înţeleagă acest beneficiu şi proiectul se bucură de un real succes.


Preţul de 3500 lei pentru Clas Premium este doar pentru România?În Italia aceeaşi centrală costă dublu, la fel cum costă şi o centrală normală, convenţională. În Ro-mânia, datorită particularităţilor pieţei, am decis să lansăm acest preţ special, deoarece este o ţară importantă pentru Grupul Ariston. Suntem prezenţi pe piaţa românească de peste 10 ani, exista peste 1,2 milioane de familii care au ales confortul Ariston, s-a investit mult în resurse, în oameni, în reţeaua de service şi distribuţie. Rezul-tatele nu au întârziat să apară şi asta se datorează în mare parte echipei locale, România fiind singu-ra ţară din Ariston Thermo Group unde deţinem poziţia de lider pe piaţa de centrale termice.Aproximativ 65% din cifra de afaceri vine din vânzarea centralelor, restul produselor din portofoliu ce procente deţin?Proporţia este uşor diferită pentru că ne-am concentrat în ultimii ani şi pe celelalte produse, mai recent lansate. În acest moment aproximativ 60% din cifra de afaceri este deţinută de centrale, circa 30% sunt boilere, iar diferenţa o reprezintă panourile solare şi pompele de căldură. Ce cotă de piaţă ţintiţi pentru anul 2013?Ne propunem să menţinem cota de piaţă actuală, dar nu acesta este criteriul cel mai important pen-tru măsurarea unor rezultate, motiv pentru care următorii paşi vor făcuţi pentru consolidare şi dezvoltare. Lucrăm într-un sector care este foarte mult influenţat de anumite aspecte pe care nu le putem controla. Chiar dacă am trecut printr-o perioadă de criză, la care ne-am adaptat, am intrat pe pieţe noi, am lansat proiecte noi, astfel încât ci-fra de afaceri să se menţină sau chiar să crească. În ceea ce priveşte piaţa de centrale termice murale, menţionez că aceasta depinde şi de debranşările de la sistemul centralizat de încălzire şi acesta este un aspect pe care nu îl putem influenţa. Procesul birocratic de debranşare este greoi, pe de altă parte, sistemul centralizat devine tot mai inefi-cient. De ce? Pentru că acesta a fost gândit pentru aproape trei milioane de apartamente, iar acum

mai sunt branşate doar jumătate din ele. Există mai puţini abonaţi şi sistemul este învechit. În plus, este greu de realizat investiţii şi, când va fi ca-zul, soluţiile vor diferi de la oraş la oraş, în funcţie de numărul de locuinţe branşate, de cât de vechi sunt sistemele folosite, ce combustibil folosesc, etc. Se vor închide probabil centralele care sunt inefi-ciente şi se vor lua în calcul alte soluţii. În unele oraşe, probabil se vor închide centralele mari şi se vor deschide unele mici, dar toate acestea se vor întâmpla în timp. Important este şi ca subvenţia venită de la guvern a fost suspendată. Primarii trebuie să găsească acum soluţii. Spre exemplu, în Timişoara s-a dublat numărul debranşărilor din cauza eliminării subvenţiilor. În Bucureşti situaţia e un pic diferită însă deoarece aici mai pot fi găsite soluţii pentru că sunt încă foarte mulţi abonaţi la RADET. Totuşi, nu cred că o să observăm iarna asta paşi esenţiali în acest proces deoarece, după cum bine ştim, urmează alegeri.Cum vedeţi piaţa centralelor pentru perioada următoare?Piaţa de centrale termice va intra într-un regres, nemaiputând fi compensate creşterile din perioada boomului imobiliar când permanent apăreau noi şi noi ansambluri rezidenţiale. Nu se mai construiesc proiecte foarte mari, deci piaţa va deveni una de înlocuire, dar totuşi stabilă. Am început deja să fa-cem şi aici primii paşi şi am introdus programul de Buy Back. Reţele de bricolaj, ce pondere au aceste reţele în cifra de afaceri, este o pondere însemnată?Le privim diferit în funcţie de produs. Astfel pe par-tea de centrale termice, ponderea este mai mică, fiind un produs mai tehnic, unde clientul final so-licita soluţia completă (consultanţă, vânzare, mon-taj, service). Pe segmentul boilere electrice reţelele DIY fac vânzări importante, deoarece acest produs este unul mai simplu în funcţionare - îl instalezi, îl bagi în priză, apa caldă vine direct. Cum spuneam, la centrale lucrurile stau un pic diferit. Îmi puteţi spune un top cu cei mai buni distribuitori ai dumneavoastră?Ţinând cont că în prezent lucrăm cu aproxima-tiv 400 de firme, este greu de realizat un astfel de clasament. Noi lucrăm doar direct cu firma de instalaţii, deşi există în portofoliu, e adevărat, firme care se ocupă cu redistribuţia produselor şi care lucrează, la rândul lor, cu instalatori. Astfel, dacă noi lucrăm cu 400 de clienţi, atunci există circa 600 de firme care montează Ariston, pentru că sunt mici instalatori care cumpără de la distribui-torii noştri. Ce trebuie îndeplinit, pentru ca o societate de instalaţii să fie dealer Ariston?

Instalaţi i

19

Trebuie să aibă experienţă în domeniu, pentru că piaţa e într-un proces de maturizare, clientul deja a început să caute societăţile care oferă soluţia completă şi care dau dovadă de seriozitate. Acesta cauta o firmă care să poate să-i vândă, în afară de centrală, şi alte servicii, cum ar fi montajul, şi chiar să îi ofere service, iar aceste lucruri pe noi ne ajută foarte mult. Avem cea mai extinsă reţea de Centre de Asistenţă Tehnică şi dezvoltăm continuu programul de pregătire a oamenilor de service. De asemenea, un potenţial distribuitor tre-buie să dovedească dotare tehnico-comercială corespunzătoare şi, bineînţeles, să dispună de o situaţie financiară solidă.În politica de marketing s-a aflat şi sponsorizarea clubului Petrolul Ploieşti! De ce această echipă?Petrolul Ploieşti este o echipă cu tradiţie, cunoscută. Ne-a plăcut ideea de a fi altaturi de ei în revenirea în Liga 1 şi am fost impresionaţi de noul stadion, încă din stadiul de proiect. Am sprijinit dotarea acestuia cu o instalaţie specială formată din cen-trale în condensare şi panouri solare, arena Ilie Oana devenind astfel primul stadion ce foloseşte energii regenerabile, primul stadion “Eco”.De ce aţi schimbat sediul Ariston în acest an?Din dorinţa de a avea un spaţiu mai mare, dar mai ales pentru deschiderea unui showroom la parte-rul clădirii. În plus, noua locaţie ne-a oferit posibi-litatea amenajării unei săli de training mai mare, această activitate fiind o componentă extrem de importantă pentru noi.Ştiu că sunteţi ambiţios că aţi rezistat ca director de vân-zări la Ariston în toţi aceşti ani. După serviciu care sunt activităţile lui Cătălin Draguleanu?

Petrec destul de mult timp la birou, restul timpului încercând să îl împart intre familie, prieteni şi anu-mite pasiuni.Cum ar fi fotografia, nu? Da, văd că sunteţi informat. Sigur fotografia este pentru mine o pasiune, mai sunt şi altele, sunt un începător în domeniu , dar de câte ori am ocazia, nu atât de des cât aş dori, încerc să fotografiez.o zi de muncă pentru Cătălin Draguleanu cum se desfăşoară? Programul începe în jurul orei 9.00 şi de principiu în jurul orei 19.00 se încheie o zi obişnuită, dar depinde. Sunt o persoană care încearcă să rezolve problemele atunci când apar, adică în aceeaşi zi.În ce priveşte ultimul concediu, unde l-aţi făcut?Nimic deosebit, câteva zile prin România, iar în rest destinaţii apropiate: Grecia, Croaţia.

20

Piaţa de certificare are un curs ascendent de ceva timp şi fără îndoială această creştere va continua, în pofida contextului economic dificil.


Pe Doru Fulga, director general TÜV Austria România, vorbeşte, într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei 100% construct,

despre avantajele certificării. «Certificarea este o dovadă că acea companie ce deţine documentul care atestă conformarea cu standardele ISO a intrat într-un grup select de companii certificate TÜV Aus-tria România şi ca atare este de încredere, pe plan naţional şi internaţional», declară Doru Fulga.Ce avantaje implică pentru o firmă de construcţii certificarea atestată de TÜV Austria România?În general, certificarea conferă încredere, fie că este pentru standardele de calitate ISO 9001, de mediu -ISO 14001 sau orice alt standard internaţional. Acest document care atestă certificarea va asi-gura participarea la licitaţii, dat fiind că una din condiţiile obligatorii şi eliminatorii este deţinerea acestor certificări. În particular, o companie de construcţii certificată de TÜV Austria România va fi recunoscută pe piaţa internă şi internaţională ca fiind un partener de încredere, ceea ce-i va asigura un avantaj competitiv faţă de concurenţă. În ce măsură piaţa construcţiilor din România reprezintă un interes pentru TÜV Austria România? Construcţiile, fie civile sau industriale, reprezintă un sector important al economiei româneşti, alături de sectorul energetic sau alimentar. Ca urmare, dome-niul construcţiilor este foarte important pentru noi, cu atât mai mult cu cât experţii TÜV Austria Româ-nia îşi pot aduce contribuţia la dezvoltarea acestui sector. De altfel, o parte importantă a portofoliului de clienţi a TÜV Austria România este reprezentată de companiile din sectoarele amintite. Ce avantaje îi oferă unei companii de construcţii din România deţinerea unui certificat TÜV Austria România?Cerificarea este o dovadă că acea companie ce deţine documentul, atestă conformarea cu standardele ISO. Este o dovadă că acea companie foloseşte teh-nologii performante, dispune de utilaje performante şi foloseşte personal calificat, iar managementul companiei are o abordare proactivă îndreptată spre satisfacţia cerinţelor clienţilor şi îmbunătăţirea continuă a activităţii.Ce sisteme de management puteţi certifica în domeniul construcţiilor?Se pot certifica sistemele de management al calităţii conform standardelor SR EN ISO 9001: 2008, sis-teme de management al mediului SR EN ISO 14001:

2005 precum şi sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale SR OHSAS 18001: 2007 şi responsabilitatea socială SĂ 8000: 2008. Mai pot exista certificări specifice domeniului unde se fac lucrări de construcţii sau reabilitare cum ar fi dispo-zitivele medicale SR EN ISO 13485: 2004 Ce probleme întâmpinaţi în cadrul unui proces de certificare pe piaţa construcţiilor?Indiferent de sistemul de management dorit pentru certificare, companiile întâmpină probleme în faza de implementare a standardelor. Ca să poţi spune cu certitudine că te conformezi cu cerinţele standar-delor trebuie să investeşti în noi tehnologii mai per-formante, inclusiv «prietenoase cu mediul», în ins-truirea oamenilor, armonizarea cu legislaţia aflată într-o continuă schimbare şi în alocarea resurselor şi responsabilităţilor personalului angajat.Şi în domeniul certificărilor există o concurenţă acerbă, este preţul singurul criteriu de departajare al ofertelor?Din fericire, în domeniul nostru marea majoritate a companiilor înţeleg că valoarea pe care o aduc auditorii noştri odată cu auditul de certificare este mai importantă şi nu neapărat preţul plătit pentru certificare. Totuşi, TÜV AUSTRIA ROMÂNIA practică preţuri româneşti pe piaţa românească, deci adap-tate la contextul economic local, însă la standarde de calitate internaţionale.Aţi obţinut acreditarea pentru organizarea cursurilor de audi-tori Internaţional Register of Certificated Auditors -IRCA, cine poate participa la aceste cursuri?Socieatea noastră a devenit primul organism de certificare din România care a obţinut din partea Internaţional Register of Certificated Auditors ( IRCA) acreditarea cursului de «auditor şef pentru sistemul de management al calităţii» în mod inde-pendent. TÜV AUSTRIA ROMÂNIA a obţinut astfel dreptul de a instrui şi a emite certificate de audi-tor sub egida IRCA, după o perioadă de peste 6 luni în care a trecut prin toate etapele obligatorii ale acreditării, care au presupus printre altele analiza suportului de curs, a procedurilor interne şi a siste-mului prpopriu al calităţii. La aceste cursuri acreditate IRCA organizate de TÜV Austria România pot participa oricare dintre solicitanţii care au absolvit un curs de auditor intern în domeniul sistemelor de management.Sunteţi o firmă care beneficiază de capital austriac, dacă ne puteţi spune care sunt diferenţele între cerinţele privind cer-

Interviu

Certificarea conferă încredere

O companie de construcţii

certificata de TÜV Austria România

va fi recunoscută pe piaţa internă şi internaţională

drept un partener de încredere.

Doru Fulga, director general

TÜV Austria România


tificarea unei companii româneşti şi cele ale unei companii austriece? Dacă există, care sunt aceste diferenţe?Nu sunt diferenţe în ceea ce priveşte durata auditului sau cerinţele de îndeplinit în vede-rea certificării conform stan-dardelor internaţionale, apli-cabile unei companii româneşti sau austriece. Există totuşi o excepţie: preţul, aşa cum am mai spus este adaptat pieţei au-tohtone.Certificarea TÜV Austria Ro-mânia şi certificarea TÜV Austria au aceeaşi recunoaştere internaţională, fiind partea a aceluiaşi grup dezvoltat la nivel modial. Grupul TÜV Austria a sărbătorit de curând 140 ani de existenţă.Cum vedeţi evoluţia pieţei de certificare în construcţii pentru următorii ani?Piaţa de certificare are un curs ascendent de ceva timp şi fără îndoială această creştere va conti-nua, în pofida contextului economic dificil. Piaţa construcţiilor în special, un domeniu bine regle-

mentat, va fi şi în viitor capabilă să absoarbă tot mai multe certificări în funcţie de cerinţele specifice ale clienţilor, din ce în ce mai pretenţioşi şi mai bine informaţi cu privire la noile tehnologii şi tendinţe în dome-niul în care activează. Specialiştii de la TÜV Asutria România sunt pregătiţi să răspundă cerinţelor clienţilor , atât în domeniul construcţiilor cât şi în celelalte domenii de expertiză ale companiei.

Cum a evoluat cifra de afaceri a TÜV Austria-Romania în ul-tima perioadă?TÜV Austria România a avut o creştere constantă a indicatorilor financiari încă din primul an de funcţionare, ajungând anul trecut la o cifră de aface-ri de 6 milioane de euro, o creştere de 25 % compa-rativ cu 2010. În acelaşi timp, portofoliul de clienţi s-a majorat semnificativ. Suntem mândri de aceste rezultate, cu atât mai mult cu cât mare parte dintre clienţii noştri sunt printre cele mai mari companii din România.

22

Siniat România, companie membră a concernului belgian Etex, care a preluat în 2011 pachetul majoritar de acţiuni al Lafarge Arcom Gips, a anunţat, recent, că intenţionează să înceapă în primăvara anului viitor construcţia unei noi fabrici de gips-carton, la Turceni, proiect care ar urma să fie finalizat în 2015.


Deşi reprezentanţii Siniat se arată optimişti în privinţa evoluţiei pieţei de gips-carton în 2013, anticipând o creştere a acesteia de

până la 5%, jucătorii prezenţi pe acest segment păstrează o doză de scepticism faţă de utilitatea unei noi fabrici în România, în condiţiile în care piaţa de profil a înregistrat un declin semnificativ în ultimii ani. “Este posibil ca actuala fabrică din Bucureşti să fie deja uzată şi să nu mai îndeplinească anumite standarde şi norme de calitate, astfel încât compa-nia să se fi gândit să investească într-o unitate de producţie modernă. În orice caz, dacă acest proiect va fi realizat, firma va trebui să închidă vechea fabrică, pentru că piaţa de gips-carton va avea, în următorii trei ani, creşteri anuale de doar 1-1,5%, iar produsele din cele două fabrici nu vor putea fi absorbite, mai ales că există şi alţi concurenţi pe piaţă”, a declarat, pentru 100% Construct, Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).Piaţa plăcilor din gips-carton a înregistrat un avans accelerat începând din 2005, pe fondul nvestiţilor masive din sectorul imobiliar, ajungând la creşteri anuale de până la 25-30%. Vânzările au început însă să urmeze un trend descendent în ultimii ani, în condiţiile în care proiectele noi de construcţii au

început, treptat să dispară, astfel că în 2012, piaţa este estimată să avanseze cu doar aproximativ 1%, până la 40-42 milioane metri pătraţi, mult sub ni-velul de peste 50 de milioane de metri pătraţi din 2007.“O creştere de 5% a pieţei în 2013 estre extrem de puţin probabilă, deoarece nu există bani pe piaţă, iar băncile au blocat creditele. În cel mai bun caz, creşterea va fi de 1,5%, maxim 2%, anul viitor. Nu văd rentabilitatea unei noi fabrici pe acest segment, decât dacă, pentru a vinde produsele, să practice preţuri mult sub piaţă, care să sufoce concurenţii”, a afirmat Auraş Vlase, directorul de vânzări al dis-tribuitorului de materiale de construcţii Maco Dis-tribuitor.Potrivit lui Mircea Milica, directorul de vânzări al distribuitorului Dec Cons, pentru a fi rentabilă, o nouă fabrică de sisteme din gips-carton ar trebui să realizeze fie produse de foartă bună calitate, fie extrem de ieftine.“În acest moment, piaţa este împărţită în două cate-gorii, 70% dintre clienţi aleg să cumpere exclusiv pe criteriul celui mai mic preţ, iar restul de 30% preferă calitatea, clasa de mijloc care, în ultimii ani, prefera să plătească puţin mai scump, dar pentru o calitate mai bună, a dispărut. O fabrică nouă ar trebui să realizeze, deci, fie sisteme foarte ieftine,cu preţuri

Amenajări

gips-carton pe o piaţă încă în convalescenţă

vrea o nouă fabrică de


sub cele ale concurenţei, fie produse de o cali-tate mult mai bună decât cele existente, altfel, în opinia mea, o asemenea investiţie nu are sens în acest moment”, a precizat Milica.Directorul general al Siniat România, Marc-Andre Fritsche, a anunţat, recent, că firma are o strategie pe termen lung care vizează investiţii importante în dezvoltarea unor noi soluţii performante şi în extinderea reţelei de parteneri.“Crizele vin şi pleacă, aşa că este bine să fim echipaţi pentru viitor. După analiza atentă a anumitor indicatori economici, credem că piaţa de construcţii şi economia din Ro-mânia îşi va reveni în anii următori, aşa că dacă vom avea, în 2015, o nouă fabrică pe o piaţă relansată, vom fi pregătiţi să acoperim o cerere în creştere”, a declarat Fritsche în cadrul unei conferinţe de presă.El a adăugat că Siniat va deţine în acest an o cotă de 24% din piaţa românească de plăci-carton, ţinta pentru 2013 fiind atingerea unei cote de 27%, pe fondul vreşterii vânzărilor către partenerii şi maga-zinele cu care firma deja colaborează, precum şi a unor contracte deja încheiate pentru nişte proiecte mari de construcţii care vor începe anul viitor.Siniat deţne două fabrici în România, una la Bucureşti,specializată în producţia de plăci din gips-carton, cu o capacitate de 17 milioane de metri pătraţi anual, cea de-a doua fiind amplasată în lo-calitatea Aghireşu, judeţul Cluj, unde sunt produse anual 50.000 de tone de tencuieli. Aproximativ 35% din producţia celor două fabrici este destinată exporturilor în principal în state din Sud-Estul Eu-ropei. Ponderea sistemelor de gips-carton este de circa 70% în totalul cifrei de afaceri a firmei.La nivel global, Siniat operează 43 de fabrici în 13 ţări din Europa şi America Latină, cu o cifră totală de afaceri de aproximativ un miliard de euro. Com-pania face parte din concernul belgian Etex, care a preluat, în noiembrie 2011, afacerile cu gips ale Lafarge din Euopa şi America de Sud, tranzacţie în valoare de 850 de milioane de euro.Consumul de gips-carton în România este de circa 2 mp/cap de locuitor, comparativ cu media de 2,5 metri pătraţi din ţările Europei de Vest. Efectele crizei s-au reflectat şi asupra acestui segment, dacă ţinem cont că în 2007 consumul pe piaţa locală era cuprins între 2,2 şi 2,6 mp/ cap de locuitor. Preţul mediu al unui metru pătrat de gips-carton este în prezent de 4-5 lei.Siniat îşi dispută piaţa de gips-carton din România cu Rigips, divizia grupului francez Saint-Gobain şi cu filiera locală a concernului german Knauf.

PLĂCI DIN GIPS CARTON

devine

Plăcile din gips carton NIDA sunt destinate oricăror exigenţe și reprezintă garanţia obţinerii unor rezultate excelente calitative, tehnice și estetice.

IPSOS PENTRU INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

Soluţia ideală pentru îmbinarea și finisarea plăcilor de gips carton.

www.siniat.com

SINIAT - SISTEME DIN GIPS CARTONSiniat este un furnizor global de soluţii pentru construcţii pe bază de gips: plăci din gips carton și ipsos pentru industria construcţiilor

Scanează codulși descoperă mai multe

despre Siniat!


Domnule ambassador, sunt surprins plăcut de prezenţa dumneavostră la un eveniment de presă al unei compa-nii ce e drept, cu acţionariat polonez!Este o ocazie deosebită pentru “statul” polo-nez să fie prezent la un astfel eveniment atât de important cu ocazia preluării de o compa-nie poloneză a unui fost important jucător pe piaţa materialelor de construcţii din România. Este un exemplu important pentru o companie care şi-a început activitea acum 12 ani, care s-a dezvoltat prin creştere organică şi prin achiziţia EURO MGA PRODUCT, o achiziţie de mare am-ploare. Aş dori să spun că Selena este un bun exemplu, dar nu este singurul, al unor companii poloneze pe piaţa românească. Vă reamintesc, pe domeniul construcţiilor de exemplu încă o investiţie poloneză aflată la Filipeşti, unde Vi-king Pruszynsky investeşte câteva milioane de euro într-o nouă linie de producere a ţiglei me-talice. Am constatat în ultimii ani o dezvoltare dinamică a relaţiilor dintre Polonia şi România. Cred că această legare se bazează pe sinergiile existente între cele două economii. Avem peste 600 de companii poloneze care funcţionează în România. Aceste companii angajează peste 4000 de oameni, lucru care consider că are o mare importanţă la dezvoltarea economiei româneşti. Care ar fi valoarea investiţiilor poloneze în România?Noi, estimăm că valoarea investiţiilor poloneze în România este de 500 milioane euro. Dar nu este tot, unele investiţi au fost realizate prin filialele din alte ţări, cum ar fi Olanda, Cipru etc. Constatăm şi o tendinţă pozitivă în dezvoltarea relaţie bilaterale dintre Polonia şi România. Anul trecut comerţul dintre cele două ţări a ajuns la 3,2 miliarde de euro. Lucru care face că Polonia să fie al şaselea investitor în România. Sper, şi aceasta este şi sar-cina mea ca ambasador să intrăm în clasamentul primilor cinci investitori în următorii ani. Trebuie să reamintesc faptul că este o dezvoltare pozitivă, o creştere cu 20% a schimburilor comerciale între cele două ţări într-o perioadă de încetinire a econo-miilor din zona Euro. Aţi amintit de investiţiile poloneze în România dar care ar fi valoare celor româneşti în Polonia ?

Deocamdată este un dezechilibru în balanţa comercială pentru că exporturile din Polonia către România sunt mult mai mari decât din România către Polonia. Eu încurajez companiile din România să urmeze mai des piaţa poloneză şi să intre cu produsele lor pe piaţa Poloniei. Sunt convins că un exemplu pozitiv de dezvoltare ca cel al Selena în România poate fi dat ca exemplu pentru dezvoltarea celorlalte firme din România.Domnule ambasador există companii româneşti care au investit în Polonia?Există un număr de companii care au investit în Polonia însă balanţa investiţiilor din relaţiile dintre cele 2 ţări se înclină semnificativ în favoa-rea Poloniei. Un exemplu ar fi compania UTI care a făcut investiţii directe şi este activă în anumite zone din Polonia prin investiţii în sis-teme de securitate. Un alt exemplu este firma To-hani care distribuie… vinuri în Polonia. Romgaz, a investit împreună cu o companie britanică din Polonia pentru exploatarea gazului natural. Însă volumul total al investiţiilor româneşti este sub 50 mil de euro, de aceea nu sunt luate în calcul direct de Banca Naţională a Poloniei. Companiile poloneze mai sunt interesate de privatizări româneşti, după eşecul Oltchim?Legat de privatizarea unor companii din Româ-nia, urmărim acest aspect foarte îndeaproape din trei puncte de vedere diferite. Pe de o parte dorim să împărtăşim experienţă, în al doilea rând constatăm că există un anumit interes po-lonez pentru anumite companii româneşti. Nu este ceva specific dar toate companiile care se află pe lista FMI se află în interesul companiilor din Polonia. Desigur ritmul în care se va derula procesul de privatizare va avea un efect asupra imaginii României în străinătate şi asta va face să crească interesul companiilor din exterior. Al treilea punct de vedere ar fi, că oferim opor-tunitatea clienţilor de capital din Polonia prin Bursa din Varşovia, pentru oferte publice iniţiale sau secundare. Deocamdată nu avem companii româneşti înregistrate la Bursa din Varşovia şi sperăm că în scurt timp să facem o schimbare importantă.

Interviu

50-1 Polonia surclasează România la investiţii directe

Marek Szczygieł, este ambasadorul Poloniei în Româ-

nia din 28 iunie 2011, vorbeşte trei limbi pe lângă cea

natală: engleza, suedeză, rusă, şi

înţelege foarte bine deja limba

romană.

Interviu cu Domnul Marek Szczygieł, amabasadorul Poloniei în România, realizat cu ocazia conferinţei organizată de Selena România.


TYTAN ProfessionalNoul mortar oferă beneficii semnificative

constructorilor şi utilizatorilor finali: costuri cu până la 50% mai mici comparativ cu mor-

tarul tradiţional, uscarea în doar 2 ore şi aplicarea la temperaturi de până la -10 C.“După ce în trecut am inovat în domeniul spume-lor, ne propunem acum să revoluţionăm domeniul construcţiilor de case cu un produs curat, rapid, uşor de folosit şi accesibil. Mortarul în strat subţire TYTAN Professional este o soluţie în premieră pen-tru România, care creşte randamentul constructo-rilor şi reduce costurile totale asociate. Ne asumăm şi cu acest produs să educăm piaţa autohtonă şi suntem convinşi că profesioniştii din România vor recunoaşte beneficiile complete pe care le aduce mortarul TYTAN" a declarat Dorin Spataru, Admi-nistratorul Selena România.Mortarul în strat subţire TYTAN Professional este furnizat în recipiente sub presiune, fiind gata prepa-rat. Recipientul se agită şi mortarul se aplică direct pe bucăţile de BCA sau pe blocurile ceramice utili-zate, întărirea realizându-se în numai 2 ore compa-rativ cu 28 de zile, în cazul soluţiei clasice. Conform testelor, un perete se ridică în jumătate din timpul necesar dacă se utilizează mortar tradiţional.Un test comparativ efectuat de compania Selena a ilus trat că pentru realizarea unei suprafeţe de zidărie de 250 mp sunt necesare între 9 şi 11 tone de mortar pe bază de ciment, betonieră, acces la utilităţi şi curăţarea ulterioară a zonei de lucru, în

timp ce, utilizând Mortarul TYTAN Professional au fost folosite doar 42 de kg de mortar, un pistol pen-tru aplicat şi soluţia de curăţare a acestuia.Noul Mortar în strat subţire pentru zidărie, este un produs ce respectă legislaţia română în vigoare şi principalele sale atuuri sunt:- nu implică folosirea apei- scad cheltuielile adiacente (spaţii de depozitare, consum de energie etc)- se prelungeşte perioada de construcţie (se poate aplica asest mortar până la -10 grade celsius).Mortarul în strat subţire TYTAN Professional este deja disponibil pe piaţa din România şi poate fi achiziţionat de la distribuitori, dealeri, din magazi-nele de materiale de construcţii şi din reţelele DIY. Preţul recomandat pentru un tub de material este de 31 de lei.Selena România, susbsidiară companiei Selena din Polonia, se află pe locul doi la nivelul grupului, după filiala din Spania în privinţa cifrei de afaceri. Grupul Selena are în total 15 fabrici, dintre care 8 doar în Polonia.În 2012 compania, a reuşit finalizarea unei im-portante achiziţii pe piaţa românească. Selena a achiziţionat Euro MGA Product, societate care îşi crease un nume pe piaţa construcţiilor prin pro-dusele de genul Euro-Glet, Super Euro-Glet, dar care se afla în dificultăţi financiare (insolvenţă). Se-lena a investit aproximativ 3 milioane euro pentru achiziţia Euro MGA.

Folosind noul mortar Tytan Profesional, constructorii români ar economisi aproximativ 5 milioane de euro/an.

Dorin Spataru, AdministratorulSelena România

SOluţie PeNTRu ziDARie:

MORTARul îN STRAT SubţiRe

26

Compania a ajuns să deţină la sfârşitul lui 2012 o cotă de piaţă de 22%, în creştere faţă de nivelul de 18-19% din 2011.


Creşterea cererii de pavele şi borduri, în spe-cial pentru proiecte realizate din fonduri publice, a determinat compania Symme-

trica Suceava să investească în acest an în două noi unităţi specializate în producţia acestor tipuri de materiale. În condiţiile în care investiţiile în fa-brici noi aproape că au dispărut în ultimii ani din cauza blocajului economic care a afectat puter-nic şi sectorul construcţiilor, politica de extindere adoptată de reprezentanţii Symmetrica pare una cel puţin curajoasă, mai ales că strategia compa-niei prevede inaugurarea a două sau trei fabrici în perioada următoare. “Prin cele cinci capacităţi de producţie pe care le deţinem, acoperim în prezent 80% din teritoriul ţării, faţă de doar 30% în 2011, livrând produse la preţuri competitive în Moldova, Muntenia, Do-brogea şi Transilvania. Estimăm că putem livra în întrega ţară, menţinând cea mai bună ofertă, prin inaugurarea a încă două – trei unităţi de producţie, în condiţiile în care piaţa va continua să crească în ritmul de până acum’’, a declarat Se-bastian Bobu, drectorul executiv al Symmetrica. Cele două fabrici, amplasate la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa Năsăud), au necesitat o investiţie totală de 4,1 milioane de euro şi se alătura celorlalte unităţi de producţie ale firmei construite anterior la Vereşti, judeţul Suceava Podu Iloaiei (Iaşi) şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti. Potrivit reprezentanţilor companiei, noile investiţii au avut un impact semnificativ

în creşterea de 20% a cifrei de afaceri bugetată pentru 2012 . În 2011, business-ul companiei a înregistrat o creştere cu 93% a cifrei de afaceri, la 13,5 milioane de euro, comparativ cu anul pre-cedent când cifra de afaceri a ajuns la aproxima-tiv 7 milioane de euro. “Pentru 2012 am avut bugetat o creştere cu 20% a cifrei de afaceri, până la 16,2 milioane de euro, lucru posibil mai ales prin începutul foarte bun de an pe care l-am avut. Creşterea valorică pe primele şase luni a fost de peste 40 %, atingând valoarea de 5,9 milioane euro”, a afirmat Bobu.De asemenea, acesta a menţionat că firma firma va deţine la finalul anului 2012 o cotă de piaţă de 22%, în creştere faţă de nivelul de 18-19% din 2011.Reprezentanţii Symmetrica consideră că piaţa locală de pavele şi borduri este susţinută cu precădere de investiţiile publice în infrastructură şi urbanism, precizând că cel puţin în ceea ce priveşte business-ul Symmetrica, 70% din livrări sunt efectuate către lucrări de reabilitare a ac-ceselor pietonale şi a parcărilor publice. Pe de altă parte, vânzările către zona rezidenţială au rămas încă la un nivel scăzut, fiind strict legate de posibilităţile financiare reduse ale persoanelor fizice. Aproximativ 20% din vânzările înregistrate de Symmetrica sunt direcţionate către proiecte private de tip industrial / comercial, în timp ce 10% se îndreaptă către proiecte rezidenţiale sau consumatori finali. În acest moment, vânzările companiei sunt realizate în proporţie de 65% în zona Moldovei, unde deţine primele două unităţi de producţie, la Vereşti (Suceava) şi Podu Iloaiei (Iaşi), în timp ce Muntenia şi Dobrogea absorb 25% din livrări, pondere determinată de inaugurarea fabricii din Bolintin Vale.În Transilvania, Symmetrica realizează circa 10% din vânzări, însă estimează că acest procent va în-registra creşteri în condiţiile inaugurării fabricilor din Prejmer şi Şintereag.În ceea ce priveşte interesul clienţilor finali pentru pavele, reprezentantul companiei a subliniat că în partea de nord a ţării există un grad mai ridicat

Materiale de construcţi i

Investiţiile în producţie cresc cu 20% business-ul Symmetrica în 2012

Pentru 2012, după evaluarile

primelor nouă luni, considerăm

că va exista o creătere valorică

de de aproximativ 5%, raportată la

un avans cu 10% a volumului de produse livrat,

atingând astfel o valoare de 73 - 74 milioane de euro şi

un volum de 13,5 milioane de metri.


de educare în acest sens.„În această zonă avem cei mai mulţi clienţi privaţi care folosesc produsele noastre pentru amenaja-rea curţilor sau a grădinilor“, a mai spus Bobu.Unul dintre factorii care explică majorarea vânzărilor din acest an este prezenţa extinsă a companiei la nivel naţional, aspect care a permis anumite reduceri ale costurilor.“Selecţia de cumpărare se face în primul rând ca un rezultat al raportului calitate/preţ, unde am reuşit oferirea celei mai bune soluţii comparativ cu cele ale concurenţei . Prezenţa noastră la nivel naţional ne-a permis, prin reducerea unor costuri logistice, de transport şi depozitare, să oferim un produs de top la un cost rezonabil”, susţine direc-torul executiv al firmei.Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Sym-metrica, la solicitarea 100% Construct, piaţa autohtonă de pavele şi borduri a ajuns în 2011 la o valoare de circa 70 de milioane de euro, menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în 2010. În ceea ce priveşte volumul, a existat un avans usor, de la 12 milioane metri pătraţi in 2010, la 12,5 milioane de mp in 2011. “Pentru anul 2012, piaţa pavelelor a înregistrat o creştere volorică de 5%, raportată la un avans de 10% a volumului de produse livrat, atingând astfel o valoare de 74 milioane de euro si un volum de 13,5 milioane de metri.”Înfiinţată în 1994, Symmetrica este o companie 100% românească, producătoare de pavele, bor-

duri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile. Principalele proiecte pentru care Symmetrica a li-vrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, reţelele de magazine Carrefour, Lidl, Penny Market pre-cum şi pentru mai multe parcări în Bucureşti.

28

Imediat după terminarea facultăţii, în 1994, a deschis un mic atelier împreună cu un coleg de grupă, unde a început să producă antigel şi lichid de frână, capitalul iniţial fiind de 1.500 de mărci germane, bani împrumutaţi de la un prieten.


Ulterior, decide să se extindă şi pe segmentul vopselelor decorative, business care creşte treptat până acolo încât fondul de investiţii

suedez Oresa decide să preia integral controlul companiei Guzuchim, în 2009, pentru mai multe zeci de milioane de euro. În 2007 începe să cum-pere terenuri cu viţă-de-vie în regiunea Panciu, zona sa natală, pasiunea iniţială transformându-se, în câţiva ani, într-o mică afacere în producţia de vinuri, iar în 2012 lansează şi un brand de su-curi naturale. Aceasta este, pe scurt, povestea lui Daniel Guzu, antreprenorul care a reuşit, în 18 ani, să conducă la succes mai multe business-uri „meteosensibile”, după cum singur îi place să-şi denumească proiectele.“Nu m-am gândit niciodată să încep în mod pre-meditat o afacere pentru a o vinde ulterior, pur şi simplu aşa s-a întâmplat. După vânzarea Guzu-

chim, motivele care m-au făcut să continui în alte domenii au fost fie determinate de disconfortul lipsei de activitate, în cazul adezivilor Duraziv, fie mai mult emoţionale, mă refer aici la vinuri şi la sucurile naturale. Nu mă consider un business-angel, pot spune, mai degrabă, că pur şi simplu m-a prins jocul”, afirmă Daniel Guzu.Omul de afaceri îşi aminteşte cu o anumită nos-talgie de perioada de început de la mijlocul anilor 90. “Lucram într-un subsol, scriam etichetele cu mâna, iar în 1994 ne-am cumpărat, eu şi cole-gul meu, Viorel Berbec, o Dacie-papuc. Cutreie-rând magazinele pentru a vinde antigelul pe care îl fabricam, am observat că exista o cerere mare pentru grund, aşa că ne-am cumpărat o maşină de făcut grund. Din păcate ne-am păcălit, pen-tru că nu am avut succes cu grundul, aşa că am decis să încercăm să facem vopsele decorative”,

Cover story

Guzu’s Story sau cum să ajungi de la 1.500 de mărci la un business de zeci de milioane de euro


spune antreprenorul. Încercarea celor doi s-a do-vedit una marcată de succes, vânzările firmei au început să crească, pentru ca, în 2006, cifra de afaceri a companiei să depăşească 30 de milioane de euro. Semnalul a fost suficient pentru suedezii de la fondul de investiţii Oresa Ventures, care au cumpărat, în 2006, 49% din acţiunile Guzuchim, iar peste trei ani au preluat controlul companiei. Valoarea tranzacţiei a fost, potrivit lui Daniel Guzu, de “mai multe zeci de milioane de euro”.

Mortarele uscate, noua provocareÎn 2004 Guzu înfiinţează o nouă firmă, Bau Pro-fil, specializată în producţia de profile metalice, care avansează rapid ajungând la afaceri de zece milioane de euro în 2007, în special pe fondul comenzilor primite pentru proiecte publice, dar şi pentru construcţii de vile sau blocuri mai mici. Criza înregistrată de piaţa imobiliară începând din 2008 a redus considerabil cererea de profile, iar faptul că cei de la Oresa nu au dorit să cum-pere Bau Profil la pachet cu Guzuchim l-a deter-minat pe Guzu să se reorienteze pe alte segmente,

în cadrul unei noi firme, Duraziv. Noua firmă continuă însă să menţină divizia de producţie a profilelor din metal.“Am încercat să vând firma la pachet cu Guzu-chim, dar cei de la Oresa nu au dorit acest lucru. Nu am încercat vânzarea către alt investitor, mai ales că stătusem cam mult acasă şi simţeam ne-voia de activitate, aşa că am decis să intru pe segmentul mortarelor uscate şi, ulterior, pe cel al tencuielilor, deoarece erau domeniile la care mă pricepeam”, îşi aminteşte fondatorul Guzuchim.Promovarea brandului Duraziv, sub care sunt comercializate mortarele uscate şi vopselele de-corative, reprezintă una din priorităţile princi-pale în strategia de dezvoltare viitoare a lui Guzu, vânzările realizate în 2012 de firma Duraziv atin-gând aproximativ 18 milioane de euro. De altfel, acest brand a fost unul din cele mai mediatizate pe stadioane şi în reclamele din cadrul meciurilor de fotbal din campionatul românesc.“Am ales să fac investiţii în publicitatea din fot-bal pentru a consolida rapid acest brand, iar ma-joritatea constructorilor sunt microbişti. Aceste


Cover storyinvestiţii pe stadioane şi în spoturi în timpul meciurilor televizate au efect pe termen lung în consolidarea notorietăţii, însă impactul asupra vânzărilor, pe termen scurt, este relativ scăzut”, explică antreprenorul.O altă prioritate a firmei pentru perioada următoare este consolidarea şi extinderea gamei de vopsele decorative, produse care au înregistrat o creştere de aproximativ 70% în 2012, în ciuda blocajului din sectorul construcţiilor, avansul fiind justificat în principal de lucrările de renovare şi de termoizolare termică. Pe segmentul mortarelor uscate directorul general al Duraziv estimează o creştere de două cifre, vânzările fiind afectate de iarna lungă de la începutul anului precedent, pre-cum şi de devalorizarea leului.

Vinurile, de la pasiune la afacereÎncepând cu 2007, Daniel Guzu a început să cumpere mai multe terenuri viticole în regiunea Panciu, obiectivul principal fiind acela de a culti-va struguri pentru consumul propriu. Pasiunea iniţială s-a transformat însă, în câţiva ani, într-o întreprindere din ce în ce mai extinsă.“Am început să cumpăr câteva parcele în 2007 în primul rând din motive emoţionale, deoarece aici m-am născut, în Panciu, iar scopul a fost să am o bucată de vie din care să îmi fac vinul meu. A fost un hobby care a evoluat treptat, am continuat să cumpăr permanent alte terenuri, am investit

apoi în cramă, iar în 2009 am început producţia”, afirmă Daniel Guzu. În prezent, perimetrul viticol al omului de afaceri totalizează 120 de hectare de viţă-de-vie, care produc anual 1.500 de tone de struguri, iar gama vinurilor comercializate variază de la Sauvignon Blanc, Fetească Albă sau Muscat Ottonel, până la soiuri precum Chardonnay ori Fetească Regală.Potrivit lui Guzu, anul 2012 a fost unul prolific pentru vânzările de vin spumant produse de pod-goria „Casa Panciu”, pe care o deţine, promova-rea acestui tip de vin fiind unul din obiectivele pentru acest an. Pe de altă parte, vinurile albe au înregistrat anul trecut un avans al vânzărilor de 75%, iar cele roşii o creştere de 25%.“Producţia a fost afectată serios de seceta puternică de anul trecut, când am avut un minus

de aproximativ 30% din această cauză”, a mai spus Guzu.

„Datoria noastră este să facem o agricultură bio”În imediata apropiere a terenurilor cu viţă-de-vie, Daniel Guzu a amenajat în ultimii ani o livadă cu o suprafaţă de circa 65 de hectare cultivată cu pomi fructiferi, în marea lor majoritate meri, care ocupă în jur de 35 de hectare. Potenţialul acestei zone l-a determinat pe acesta să înceapă un nou proiect, respectiv producţia de sucuri din

fructe şi dulceţuri exclusiv naturale. Din 2012, sucul de mere produs la ferma lui Daniel Guzu se comercializează sub brandul „Ana are”.„Eu cred sincer, şi nu mă feresc de cuvinte, într-o agricultură şi într-o producţie sănătoasă. E de da-toria mea să încerc să fac agricultură bio şi este de datoria noastră să nu otrăvim natura, astfel că toate produsele fabricate aici, sucuri şi dulceţuri, vor fi naturale”, explică acesta.Ferma deţinută de omul de afaceri dispune de o linie de procesare care permite obţinerea a 3.000 de litri de vin pe zi şi prelucrarea a 600 de tone de măr pe oră.Deşi este unul din oamenii de afaceri ale cărui proiecte au o prezenţă relativ constantă în publicaţiile cu profil economic, Daniel Guzu este o persoană discretă, modestă, care evită chiar contactul cu ziariştii şi care nu vrea să facă foto-grafii pentru a apărea în ziare. Interesul pe care îl stârneşte în rândul ziariştilor se datorează, pro-babil, evoluţiei în timp a business-urilor sale către performanţă, care trimite, parcă, la existenţa unei reţete a succesului real într-un mediu de afaceri românesc marcat de multe ori de parteneriate suspecte sau operaţiuni murdare. Nu l-am cunos-cut decât o dată pe pe Daniel Guzu, cu ocazia acestui interviu, dar a reuşit să mă convingă că reuşita proiectelor lui s-a datorat exclusiv pasiu-nilor lui şi a efortului de a le da o formă.

„Eu cred sincer, şi nu mă feresc de cuvinte, într-o agricultură şi într-o producţie sănătoasă. E de datoria mea să

încerc să fac agricultură bio şi

este de datoria noastră să nu

otrăvim natura, astfel că toate

produsele fabri-cate aici, sucuri

şi dulceţuri, vor fi naturale

Daniel Guzu

32

Finalizarea procesului de restructurare operaţională şi financiară a Teraplast Bistriţa, liderul pieţei de tubulatură din PVC, program care a durat 18 luni, şi-a arătat primele efecte încă din tri-mestrul al treilea al anului trecut, când compania a înregistrat profit net, după cinci trimestre consecutive în care închisese pe pierdere.


La solicitarea 100% Construct, directorul general al firmei, Ştefan Bucătaru, a avut amabilitatea să ne prezinte, printre altele,

principalele tendinţe ale pieţei de tubulatură, dificultăţile cu care s-a confruntat compania în 2012, precum şi perspectivele de redresare ale sectorului construcţiilor în acest an.Astfel, deşi jucătorii activi pe segmentele instalaţii şi infrastructură de mediu anticipau o relansare a vânzărilor ca urmare a accesărilor de fonduri eu-ropene, anul 2012 a fost unul dezamăgitor pentru firmele din domeniu.“Pe domeniul de infrastructură de mediu ne


Exporturile şi diviziile de PVC au readus

TEraPlasT pe profit în 2012


aşteptam la începutul anului la o creştere a vânzărilor, evoluţie de ter minată în prin-cipal de disponibili-tatea fondurilor euro-pene, însă acest lucru nu s-a întamplat, în-registrându-se bloca-je de finanţare din cauza situaţiei poli-tice interne. Pe partea de instalaţii s-au înre-gistrat creşteri doar pe domeniul non-rezidenţial”, susţine Ştefan Bucătaru.În ciuda acestor dificultăţi, Teraplast a reuşit să îşi reia stabilitatea financiară prin valorificarea divi-ziei de PVC a companiei, precum şi prin creşterea exporturilor.“Evoluţia sub aşteptări a segmentelor de infrastructură şi instalaţii a fost compensată de creşterea peste buget a altor segmente de bu-siness, precum ferestre şi uşi, care au avansat cu 70%, granule PVC, unde am consemnat majorări de 57% şi profile de tâmplărie, care au înregis-trat un plus de 31%. Au crescut, de asemenea, ex-porturile, cu peste 50%, ajungând să reprezinte aproximativ 15% din cifra de afaceri, faţă de 11% în 2011”, explică directorul Teraplast.El a precizat că proiectele publice pe segmentul infrastructurii de mediu au reprezentat anul tre-cut aproximativ o treime din cifra de afaceri.Potrivit lui Bucătaru, avansul consemnat în cursul anului precedent a fost determinat în primul rând de procesul de restructurare a companiei.“Strategia companiei a vizat, pe de o parte, dezvoltarea liniilor de activitate cu potenţial de creştere, cum ar fi producţia de profile de tâmplărie, producţia de ferestre şi uşi, precum şi cea de granule PVC, iar pe de altă parte disconti-nuarea, convertirea sau externalizarea liniilor de activitate neperformante, sau colaterale. În acest fel am reuşit să ne păstram volumul de vânzări şi chiar sa înregistram creşteri”, a subliniat repre-zentantul Teraplast.Potrivit acestuia, piaţa construcţiilor ar putea să îşi revină în 2013 cu condiţia ca statul să reuşească să absoarbă fondurile europene şi să atragă investitori.“Piaţa construcţiilor se va redresa în 2013 doar în condiţiile în care se va accelera absorbţia fon-durilor europene, vor fi stimulate investiţiile în

domeniul privat sau în parteneriat pu-blic-privat, se va re-duce birocraţia în ceea ce priveşte mo-dul de desfăşurare a licitaţiilor şi se vor lua măsuri de des-curajare a celor ce contestă anumite licitaţii numai pentru a bloca proiectele”, a conchis Bucătaru..Profitul din exploa-tare al Teraplast s-a ridicat la 5,73 mil. lei în primele nouă luni

ale anului trecut, faţă de o pierdere de 3,79 mil. lei înregistrată în aceeaşi perioadă din 2011, re-prezentând o îmbunătăţire a profitabilităţtii din exploatare în perioada de raportare. O contribuţie importantă la ameliorarea profitului din exploa-tare a avut-o modificarea structurii portofoliului de produse şi pieţe, astfel încât cele selectate pen-tru dezvoltare au ajuns să reprezinte 49% din cifra de afaceri a primelor 9 luni ale anului 2012, faţă de 35% cât au reprezentat ele în aceeaşi perioadă a anului trecut.Rezultatul net a rămas în continuare uşor negativ (1,36 mil. lei), însă pierderea s-a redus cu 5,59 mil. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (6,95 mil. lei). Rezultatul net a fost influenţat ne-gativ de pierderea financiară netă de 6,55 mil. lei, pe fondul devalorizării monedei naţionale faţă de euro cu aproximativ 5% faţă de începutul anului; aproximativ jumătate din aceste pierderi nete din diferenţe de curs sunt însă nerealizate. Compania Teraplast este cea mai mare entitate a grupului Teraplast, iar portofoliul de produse al firmei acoperă toata gama instalaţiilor (mai puţin cele de încalzire şi ventilaţie). Gama de produse Teraplast este structurată pe şapte sisteme şi anume: sistemul de alimentare cu apă, sistemul de canalizări exterioare, sistemul de canalizari interioare, sistemul de decoraţiuni şi amenajări interioare şi exterioare, sistemul de profile PVC pentru tâmplarie, granule din PVC şi sistemul electric.Începand din 2 iulie 2008, compania Teraplast este listată la Bursa de Valori Bucureşti sub sim-bolul TRP. Principalii acţionari ai companiei, la data de referinţă 30 septembrie 2012, sunt Dorel Goia (34,27%), SIF Banat-Crişana (11,00%), Ema-noil Viciu (8,47%) şi alţi acţionari (46,26%).

Ştefan Bucătaru, director general, Teraplast

34

Geo-Blue Crete va fi un produs cu un preţ mai mic, o alternativă mai bună din punct de vedere a mediului faţă de Cimentul Portland.


Acum 9 ani, oamenii de ştiinţă de la Compania Blue World Crete din Florida încercau să facă o copie a ţesutului renal uman prin biomi-

neralizare. Într-o zi, echipamentul s-a defectat iar cauza problemei s-a dovedit a fi o proteină extrasă din alge, care s-a combinat molecular cu maşinăria şi s-au coagulat într-o substanţă metalică.Acest accident a inspirat institutul Blue World Crete să pornească o nouă investigaţie a al-gelor şi a moluştelor cu scopul de a izola enzima proteică ce le crează carapacea iar apoi mimează acest procedeu pentru a crea o substanţă asemănătoare cimen-tului.Compania îşi licenţiază acum tehnologia pentru acea substanţă, numită Geo-Blue Crete, căreia Compania Blue World Crete îi face reclamă ca va fi un produs cu un preţ mai mic, o alternativă mai bună din punct de vedere a me-diului faţă de Cimentul Portland.“Ţinta noastră nu a fost să reinventăm roata, ci să reducem costurile”, spune COO Art Galietti. Totodată, compania a dezvoltat şi o alternativă pentru lemn, utilizând acelaşi procedeu.Blue World Crete face parte dintr-un grup, de între-prinderi, în creştere, a căror cercetare este formată din BIOMIMICRY – Biomimetism, dezvoltarea şi ingineria unui design arhitectural eficient bazat pe modele din natură şi sisteme biologice.Biomimetismul este “o întoarcere la planul lui Dum-nezeu”, spune Daniel Panitz, CEO la Blue World Crete, care, de altfel, este şi un preot Protestant. “Încercăm să recunoaştem ce există.”

Procesul companiei este simplu: Proteina din alge - un polymer - este lichifiat şi pulverizat pe un purtător de minerale pentru a crea un praf. Panitz spune că laboratorul său poate creşte suficientă substanţă în-tr-un vas de aproximativ 1900 litri pentru a produce 200.000 de tone de ciment pe an.Panitz şi Galietti spun că Geo-Blue Crete nici nu se poate asemăna cu Cimentul Portland în compresie, duritate şi calităţile de remediere. Se combină cu apă, apoi este ambalat şi distribuit în acelaşi fel.Prin producerea unei tone de Ciment Portland rezultă aproximativ 1,25 tone dioxid de carbon în aer, faţă de fabricarea produsului Geo-Blue Crete care nu este toxică. Mai mult, compania estimează că acest produs s-ar vinde cu un preţ mai mic cu 15-20% faţă de Cimentul Portland.

Cercetare

Ordinea naturală

conduce la produse alternative de construitBiomimetismul

este o întoarcere la planul lui Dumnezeu.

Daniel Panitz, CEO la Blue World Crete

Biomimetismul

ww

w.iso

mat.

eu

Ad

itiv

i p

en

tru

mo

rta

re ş

i b

eto

an

e ?

36

Chiar dacă mult mediatizata apocalipsă mayaşă, anunţată anul precedent, a stârnit suficiente spaime, aşteptări, controverse sau zâmbete, pentru producătorii de materiale de construcţii anul 2012 a fost unul cel puţin dificil.


După un prim trimestru astupat de nămeţi, piaţa construcţiilor a ieşit, treptat, din convalescenţă, revenind pe o creştere de

8-10% în lunile aprilie şi mai, pe fondul infuzi-lor de capital datorate campaniei electorale pen-tru alegerile locale. A urmat o nouă perioadă de blocaj, în lunile iulie şi august, urmată de o supapă acordată de Guvern, care a plătit o parte din arierate. Ulterior, însă, acelaşi Guvern a oprit finanţările pentru autostrăzi, astfel încât constructorilor le mai rămăsese ca variantă doar aşteptarea rezultatului alegerilor din decembrie.Una din problemele majore care au afectat firmele de construcţii a reprezentat-o seceta puternică din această vară şi implicit rezultatele anului agricol. În mod tradiţional, în lunile septembrie şi octombrie se înregistra o creştere a vânzărilor de materiale de construcţii, deoarece locuitorii din mediul rural investeau sume importante obţinute

din vânzarea recoltelor în renovări ale locuinţelor pentru iarnă sau chiar în construcţii noi.“Să nu uităm că circa 65% din unităţile locative din România se găsesc în mediul rural, iar de-zastrul provocat de secetă asupra recoltelor s-a răsfrânt în mod direct în diminuarea veniturilor celor implicaţi în acest domeniu. De obicei, înce-pând din septembrie, vânzările de materiale de construcţii se majorau, însă în 2012 nu a fost ca-zul. Dacă Guvernul s-ar gândi serios la elaborarea unui program de relansare a agriculturii, acesta ar fi o reală gură de oxigen pentru constructori”, a declarat, pentru 100% Construct, Claudiu Geor-gescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).O altă dificultate cu care s-au confruntat producătorii de materiale şi nu numai au fost întârzierile de plăţi ale autorităţilor de stat către firme.„După ce că majoritatea proiectelor de infrastructură au fost oprite, întârzierile de plăţi reprezintă o iresponsabilitate din partea statu-lui. Construcţiile au reprezentat în toate timpu-rile o bază de stabilitate economică, iar efectele

Analiză

Care au fost confruntările producătorilor de materiale de construcţii în 2012

Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România

Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor de Construcţii

37

? sunt imense, numai dacă ne gândim la forţa de muncă disponibilizată din sector, datorată lipsei finanţărilor. Dacă nu se iau măsuri urgente, există riscul ca până în luna martie să asistăm la falimen-tul a până la 30% din firmele de construcţii”, a afir-mat Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor de Construcţii. Lipsa unor politici coerente asupra autorizaţiilor acordate unor materiale din import au defavorizat uneori producătorii români, forţaţi să concureze cu nişte preţuri sub piaţă.“Producătorii români au fost serios împiedicaţi,în unele cazuri, de lipsa unor proceduri care să nu permită importul anumitor produse, vândute la preţuri sub nivelul pieţei locale şi care nu pot totuşi fi acuzate de politici de dumping. Au existat produse aduse din mai multe ţări vecine şi care practicau preţuri mai mici cu până la 10% fără a avea justificare”, a afirmat Claudiu Georgescu.Valoarea pieţei de materiale de construcţii din Ro-mânia a avansat anul trecut cu circa 1% faţă de nivelul de 3,3 miliarde de euro din 2011, din care vânzările interne au reprezentat circa 2,5 miliarde

de euro. Segmentele care au înregistrat creşteri în anul precedent sunt betoanele şi prefabricatele, care au avansat cu aproximativ 20%, impulsio-nate de puţinele proiecte de infrastructură exis-tente, precum şi termosistemele, în ciuda faptului că multe primării nu au dispus de fonduri sufi-ciente pentru demararea programelor de reabili-tare termică.

SC Maytech SRLTel.: 021.330.62.05; Fax: 021.330.22.34; E-mail: [email protected]

Cea

mai

mar

e ga

ranţ

ie di

n ro

mân

ia

Sistemul de încălzire prin pardoseală, pe bază de apă

Pexgol-Dangulv

Liquid Art:

Interviu


Reto Rüegg, diRectoR geneRal calidus

Comparativ cu încălzirea cu combustibili fosili tradiţionali, sistemele de încălzire pe bază de peleți au avantajul eficienței crescute, a costurilor mai mici - utilizatorul final putând economisi până la 50% la factura anuală de combustibil -, alături de diminuarea emisiilor de CO2.

L a nivel mondial, se dezbat și se pun la punct strategii de încetinire a încălzirii glo-bale și a emisiilor de CO2. În acest sens, pe

parcursul anilor, în întreaga lume, au fost dezvol-tate mai multe soluții inovatoare, iar unele dintre ele s-au dovedit fiabile, contribuind la încetini-rea creşterii fenomenului de încălzire globală. Încălzirea pe bază de peleți este o inovaţie utilizată peste tot în lume, în prezent, datorită faptului că oferă avantaje cheie. Prin urmare, noi, la Calidus, ne-am dedicat exclusiv energii-lor regenerabile şi suntem experţi în încălzire pe bază de peleţi.”, ne-a declarat directorul general Calidus, Reto Rüegg.

Ne puteţi spune mai multe despre energiile regenerabile, în general?Energiile regenerabile sunt, în principiu, energii generate de resurse naturale, precum biomasa, vântul, lumina soarelui, ploaia, mareele, şi de căldura geotermală. Prin urmare, aceste energii regenerabile sunt alimentate natural. Dacă ne uităm doar la câteva cifre vedem clar că se face un progres în întreaga lume și că toate energiile regenerabile reprezintă împreună aproximativ 19% din consumul final de energie al planetei, din care 13% provine din biomasă, utilizată în principal pentru încălzire. Această evoluţie, în special din ultimul deceniu, ne confirmă faptul că lumea se mişcă în direcţia cea bună şi acest lucru se datorează parţial și faptului că guvernele din multe ţări sprijină schimbarea, prin susţinerea financiară a utilizatorului final pentru a face ca această trecere de la un sistem de încălzire bazat pe combustibilul fosil tradițional, la unul pe bază de peleți să se întâmple cât mai rapid.

Ne puteţi spune ce sunt, de fapt, peleții?Înainte de toate, peleții sunt fabricați din biomasă,

”Sistemele noastre de încălzire cu peleți au o eficiență de 93%”

din deşeuri din lemn şi cherestea. Să nu credeţi acum că tăiem copacul şi apoi producem doar peleți! Practic, deşeurile de lemn şi gater provin în principal din industria de prelucrare a lemnu-lui, şi, în România, de exemplu, sunt disponibile cantități foarte mari de deșeuri din lemn. Deci, în loc să irosim deşeul din lemn, acum el este utili-zat pentru producerea de peleți. Forma produsu-lui final propriu-zis seamănă cu cea a unei ţigări, ca dimensiuni, singura diferență fiind că peleții sunt doar cu 1-3 cm mai lungi. Important de ştiut este faptul că majoritatea au o culoare maro des-chis (bej), ceea ce înseamnă că nu conține prea multă scoarţă în compoziție.

Conţinutul de umiditate în peleți trebuie să fie sub 12%Există diferenţe de calitate a peleților?Da, desigur, există. De exemplu, una dintre pro-blemele care pot apărea este că unii peleți conţin multă scoarţă de copac în ei şi împreună cu coaja vine și nisip. Prin urmare, în timpul procesului de producţie, nu este foarte uşor de eliminat tot nisipul şi acest lucru poate avea un impact asu-pra calităţii peleților. Apoi, conţinutul de umidi-tate în peleți ar trebui să fie sub 12%, şi cenuşa nu ar trebui să fie mai mult de 0,5% (adică maxi-mum 5 kg cenuşă pentru 1 tonă de pelete ars), pentru a menţiona doar câțiva alți indicatori. De obicei, 1 kg de peleți de calitate foarte bună ar trebui să livreze aproape 5 kw de energie. În ceea ce priveşte certificarea calităţii, în prezent România nu are un sistem de certificare local, dar producătorii urmează standardele de cali-tate germane DIN / DINplus sau pe cele austriece ONORM. Deci, dacă, atunci când îi cereți unui producător certificatul de calitate pentru peleți, veți primi unul dintre cele menționate mai sus, puteţi fi siguri că veţi avea cea mai bună calitate.

companies.c. calidus

Str. Ion Ionescu de la Brad nr.68, Sector 1, BucurestiTel.:+40 21.409.29.92,

+40 21.409.29.93Fax: +40 21.409.29.94 Email: [email protected]

Web: www.calidus.ro


Ce reprezintă pentru dvs. un sistem bun de încălzire pe bază de peleți?Există mai multe aspecte. Mai întâi de toate, fiecare consumator are nevoi și dorințe dife-rite. În al doilea rând există aspectul investiţiei. În al treilea rând, depinde de cât de mult este dispus utilizatorul final să fie solicitat pentru funcționarea sistemului. În al patrulea rând, cât de multe cunoștințe are utilizatorul cu privire la sistemul de încălzire pe bază de peleți şi a capacităţilor acestuia. În cele din urmă, este vor-ba despre faptul că dife-rite sisteme de încălzire cu peleți pot avea un consum de combustibil diferit. Luând toate cele de mai sus în conside-rare, pe piaţă sunt puse la dispoziție de la sis-teme de încălzire ma-nuale, simple şi ieftine, până la cele de ultimă tehnologie, ceea ce înseamnă sisteme com-plet automatizate, mult mai eficiente, dar cu un cost mai ridicat.

Centralele sunt dotate cu sisteme de stocare și sunt ali-mentate în mod automatCare sunt caracteristicile principale ale sistemelor de încălzire Calidus pe bază de peleți?Brandul nostru BIOTECH, unul dintre liderii glo-bali în tehnologia bazată pe peleți, este în mod clar un produs de top. Aceasta înseamnă că Bio-tech va oferi utilizatorilor finali cel mai înalt ni-vel de confort, fără să intervină aproape deloc în funcționarea sistemului. Prin urmare, sistemele lucrează complet automatizat, caracteristicile lor principale fiind: 2 camere de depozitare pentru peleți, una de stocare zilnică, ataşată la aparatul de încălzire şi ce-a de-a doua, cu o capacitate de 5 până la 40 tone, dispusă la maximum 15 metri distanţă una de cealaltă. Transportul de la spațiul de depozitare princi-pal la cel de stocare zilnică este complet automa-tizat, astfel încât nu este necesar să-l umpleți zi

de zi, ci doar o dată pe an. Procesul de ardere trebuie să fie extrem de efi-cient şi cu consum minim de combustibil, prin urmare, sistemele noastre au o eficienţă de peste 93%, cicluri de curăţare automată a arzătorului şi schimbătorul de căldură. Sistemul este modular astfel încât își reglează

funcţionarea în funcție de temperatura exterioară. Fiecare dispozitiv in-clus în sistem, cum ar fi circuitul de încălzire, boilerul este contro-lat prin intermediul software-ului integrat. În afară de aceasta există multe alte carac-teristici importante, dar oferim şi un serviciu clienţi de primă clasă

Cum vedeţi viitorul pieței de încălzire pe bază de peleţi în România?Simplu, piaţa sisteme-lor de încălzire cu peleţi continuă să crească pu-ternic cu rate de două cifre în următorii ani, și chiar mai repede dacă guvernul va sprijini uti-lizatorul final (privat şi agenţi economici), prin subvenții. În prezent, ve-

dem că soluțiile simple, manuale şi ieftine cresc mai rapid decât sistemele complet automati-zate, ceea ce este logic. Oricum, acest lucru se va echilibra în timp, pe măsură ce utilizatorii finali vor dori să aibă o calitate mai bună şi un confort sporit.

fabricați din deşeuri din lemn şi cherestea; mai eficientă decât încălzirea cu lemne; poate fi controlată permanent; dotate cu sisteme de stocare; volumul redus al peleţilor rezolvă problemele de depozitare şi reduc cheltuielile de transport; alimentare automată, fără solicitarea expresă a consumatorului; randament mare datorită conţinutului scăzut de apă a peleților.

avantajele sistemeloR Cu pElEți

Biotech oferă utilizatorilor finali cel mai înalt nivel de confort, fără ca

aceștia să intervină aproape deloc în funcționarea sistemului.

42

O radiografie a pieţei cimentului din 2012 în viziunea lui Florian Aldea, directorul general al Carpatcement Holding.


După cinci ani de creştere accelerată, determinată în principal de explozia investiţiilor imobiliare, piaţa locală a ci-

mentului, altădată unul din motoarele sectorului construcţiilor, a resimţit din plin efectele crizei fi-nanciare, începând din 2000. Directorul general al Carpatcement Holding, Florian Aldea, a accep-tat să prezinte, pentru 100% Construct, princi-palele tendinţe şi dificultăţi cu care s-au confruntat producătorii de ciment în 2012, precum şi viziunea sa asupra posibilelor soluţii de redresare a pieţei în perioada următoare.Cum s-a modificat profilul cumpărătorilor de ciment din 2007, considerat anul de vârf al pieţei construcţiilor din România, comparativ cu 2012?Faţă de perioada 2007–2009 putem spune că a scăzut ponderea persoanelor fizice, respectiv a vânzărilor de ciment la sac, această categorie de clienţi îndreptându-se mai mult către staţiile de betoane şi alimentând, astfel, vânzările de produse vrac. A crescut, în schimb, ponderea lucrărilor de infrastructură rutieră, a proiectelor care ţin de reabilitări, construcţii şi amenajări de râuri, precum şi a celor din sectorul energetic.Care era influenţa raportului calitate/preţ în nivelul vânzărilor şi al forţei de cumpărare a clienţilor din 2007 şi cum s-a manifestat acest raport în acest an?Dacă în intervalul 2007-2009 criteriul principal era calitatea, în acest an echilibrul dintre calitate şi preţ este cel care influenţează cel mai mult decizia de cumpărare. În ceea ce ne priveşte, acordăm, ca în-totdeauna, prioritate calităţii produselor noastre pe toate cele trei divizii, ciment, agregate si betoane, încercând astfel să raspundem cât mai bine nevoilor clienţilor noştri.La începutul acestui an, majoritatea jucătorilor din construcţii anticipau o redresare a pieţei, pe baza fonduri-lor care urmau să fie alocate din motive electorale. Care a fost impactul pe care l-a avut anul electoral 2012 asupra vânzărilor de ciment? Cu cât a crescut sau scăzut piaţa cimentului în acest an şi care erau aşteptările de creştere în luna ianuarie a acestui an? Deşi statistica ultimelor două decenii arăta că în anii electorali există creşteri vizibile ale pieţei de construcţii, anul 2012 a fost unul diferit, într-un context european dificil.

În luna noiembrie 2011 prognozam o creştere de 2-3% a pieţei pentru acest an, iar conform informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în primul semestru piaţa s-a majorat cu aproximativ 2% faţă de semestrul I din 2011. Ar fi bine dacă nivelul pieţei ar ramâne acelaşi cu cel înregistrat în 2011, dar rămânem rezervaţi în pro-gnoze.Pe piaţa cimentului în acest moment un rol impor-tant îl au proiectele de infrastructură, dar sunt şi alte domenii care generează vânzări importante,precum construcţia de parcuri eoliene, proiecte care, spre exemplu, au avut o evoluţie bună şi sperăm ca


Când şi cum îşi revin vânzările de ciment?

În acest an am făcut eforturi

deosebite pentru a diminua cât mai

mult impactul creşterii cos-

turilor la utilităţi, respectiv energie

electrică, combus-tibili, transport, şi

am suportat noi aceste majorări

prin implementa-rea unor programe

de optimizare.Florian Aldea,

director general Carpatcement

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne

www.100construct.ro | ianuarie 2013

investiţiile din acest segment să continue. Pe de altă parte, în ceea ce priveste segmen-tul rezidenţial, după 2010 s-a simţit o scădere pronunţată, în special în cazul ansamblurilor rezidenţiale mari.De asemenea, o caracteristică a pieţei în 2012 este lipsa investiţiilor făcute de către românii care lucrează în străinătate. Acest aspect a afectat sezo-nalitatea vânzărilor faţă de anii anteriori. Care au fost principalele probleme cu care s-au confruntat producătorii de ciment, în special Carpatcement Holding, în acest an?Creşterea preţului energiei electrice, a combustibili-lor, precum şi deprecierea ratei de schimb a leului, creează presiuni mari asupra costurilor, de aceea continuarea programelor de optimizare a acestora rămâne prioritatea zero pentru noi.De asemenea, volatilitatea cadrului macroeconomic, lipsa finanţării proiectelor şi a creditării în conditii atractive, ca şi întârzierile mari la plată din partea anumitor clienţi sunt unele din provocările cu care ne confruntăm. Cum se vede anul 2013, din perspectiva pieţei cimentului şi a pieţei construcţiilor în general? Datele pe care le avem în acest moment nu ne per-mit să facem prognoze detaliate privind evoluţia pieţei în 2013. Ar fi bine dacă vânzările s-ar menţine la nivelul acestui an. În acest an am făcut eforturi deosebite pentru a diminua cât mai mult impactul creşterii costurilor la utilităţi, respectiv energie electrică, combustibili, transport, şi am suportat noi aceste majorări prin implementarea unor programe de optimizare. În condiţiile în care tendinţa de creştere a costurilor se menţine, probabil că vom fi obligaţi să ne revizuim

politica de preţuri.Sperăm într-o reaşezare a situaţiei macroeconomice începand cu 2013 şi că vremea va fi favorabilă, ast-fel încât să poată fi demarate lucrările de construcţii mai devreme decât în acest an. Piaţa de construcții ar putea să dea semne de reve-nire, însă pentru a-şi relua trendul ascendent este clar nevoie ca investitorii să îşi recapete încrederea. Un rol important îl are utilizarea fondurilor euro-pene şi atragerea de parteneriate de tip public-pri-vat, în vederea deschiderii de noi facilităţi pentru proiecte industriale şi de infrastructură. Situaţia actuală de pe piaţă, deosebit de volatilă, generează ezitări în rândul potenţialilor investitori, care evită să înceapă proiecte noi. De aceea considerăm că este esenţială construirea unei strategii la nivel naţional, un master-plan coerent şi stabil pe termen mediu şi lung, precum şi un cadru legislativ adecvat, care să asigure sustenabilitatea investiţiilor.

Carpatcement Holding face parte din grupul german HeidelbergCement, unul dintre cei mai importanţi producători de materiale de construcţii la nivel mondial. HeidelbergCement este prezent pe piaţa românească din anul 1998, când a cumpărat pache-tul majoritar al societăţii Moldocim Bicaz. În 2000, Heidelberg a devenit acţionar majoritar al societăţii Casial Deva, iar din 2003 deţine pachetul majoritar de acţiuni al producătorului de ciment Romcif Fieni,companie, care deţine trei fabrici de ciment în Ro-mânia, a investit peste 350 de milioane de euro de la intrarea pe piaţa românească şi a încheiat anul 2011 cu o cifră de afaceri de 221,3 milioane de euro.Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pieţei de ci-ment din România. HeidelbergCement Group este lider mondial pe piaţa de agregate şi un important jucător în domeniul cimentului, betonului şi altor activităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Compania are peste 52.500 de angajaţi în 2.500 de locaţii, în peste 40 de ţări. În ţara noastră, grupul este prezent în producţia de ciment, betoane şi agregate prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton, respectiv Carpat Agregate. Compa-niile grupului HeidelbergCement în România au investit peste 450 de milioane de euro de la intra-rea pe piaţa românească şi au încheiat anul 2011 cu o cifră de afaceri de aproximativ 221 milioane de euro.

Când şi cum îşi revin vânzările de ciment?

43

5

44

Preţul unei astfel de relaxări începe de la 600 de lire sterline pe noapte, pentru două persoane şi creşte suficient peste 1000 de lire sterline.


Chewton Glen este singurul loc din Hampshire New Forest unde se poate locui într-o astfel de splendoare arboreală.

Arhitectul Martin Hulbert, un designer cu 25 de ani de experienţă în domeniul designului hotelier, a câştigat licitaţia să construiască 12 mari camere de hotel, deasupra unor piciorange, într-o vale înramurită – cu toate că este lângă Parcul Naţional, cheltuind astfel nu mai puţin de 7 milioane de lire sterline. Astfel a atins noi culmi, construind unul dintre cele mai luxoase hoteluri. Mai exact, acesta este unul de 5 stele iar arhitectura exterioară este într-o perfectă armonie cu împrejurimile compuse din stejari.

Fiecare imobil este creat într-un mod aparte iar fo-losirea culorilor calde şi a materialelor naturale lasă natura să facă parte din trăirile interioare. În aceste case în copaci, fiecare nevoie îţi este îngrijită. De la mâncarea ce apare într-un mod magic, printr-o ieşire secretă, şi până la tratamentele de spa, “totul vine la tine”.Preţul unei astfel de relaxări începe de la 600 de

lire sterline pe noapte, pentru două persoane şi poate ajunge peste 1000 de lire sterline. Nu vă gândiţi că aceste preţuri sunt doar pentru privelişte, cu toate că soarele îşi face loc printre co-paci, ci şi pentru că musafirii se pot relaxa în căzile cu hidroma-saj (hot tub) ce sunt strategic amplasate pe balcon şi se pot bucura de confortul izolat, departe de agitaţia secolului XXI, cu cele mai moderne utilităţi.În aprilie 2011, Martin Hulbert a primit, de la revis-ta House & Garden, premiul Pineapple Achievement pentru remarcabilă contribuţie în designul hotelier.Casele au o formă organică, fapt ce maximizează relaţia dintre spaţiul interior şi imprejurimile exte-rioare. Fiecare dintre ele are o suprafaţă de 140mp şi au încorporate câte două camere duble şi baie, o mică bucătărie, o cameră de zi şi un culoar, acesta din urmă fiind folosit ca intrare în încăpere. Două dintre cele trei case mai au in plus o cameră şi o baie – în total 33,5 mp. Clădirile sunt din cherestea iar acest lucru dovedeşte faptul că salvarea căldurii şi a energiei sunt pe primul plan, lucru ce reiese şi din consumul de energie redus la ridicarea caselor din acest material. Procesul de fabricare al cherestelei, în mod normal, foloseşte cu 25% mai puţină ener-gie decât cel al celorlalte materiale de construcţii şi cu peste 60% în cazul fabricării oţelului. Folosind prefabricat din lemn face ca şi timpul ridicării unei astfel de construcţii să fie mai scurt. Pe lângă toate acestea, aceste mici apartamente utilizează lumina LED de voltaj redus, pompe de încălzire cu aer, sis-teme de încalzire-racire situate sub podea, ventilaţie mecanică şi sisteme de recuperare a căldurii, pa-nouri solare foto-voltaice şi sisteme de recoltare a apei, plus utilităţi clasa A, toalete cu debit mic de spălare şi duşuri ‘aerate’. Înainte de începerea construcţiei s-au făcut şi stu-dii ecologice având în vedere bursuci, lilieci, reptile, vidre şi rozătoare tocmai pentru a şti ce măsuri tre-buie luate pentru prevenirea ‘imbolnavirii’ habitatu-lui, cât mai mult cu putinţă.

Amenajări

Relaxare de

în inima naturii

CARACTERISTICI Wl5 FIngERpRInT REAdER

• Wl5 este un cititor de amprente cat si un cititor de amprenta/card care imbina intr-un mod inedit tehnologia RFID cu cea biometrică;• Designul foarte compact(145x56x37.5mm)

îl face pretabil chiar pentru instalarea pe ușă;• Standardul Wiegand face posibila conectarea cu

aproape orice tip de controler de acces;• Nivelul de securitate poate fi ușor crescut prin

utilizarea ambelor metode de autentificare: amprentă și card;

• Anti-zgariere,incasabil si foarte durabil, accepta o mare plaja de tipuri de amprente;

• Înregistrarea facila a cartelelor si amprentelor prin intermediul unui MasterCard sau cu softul de managment pe PC;

• Capacitate mare de stocare: 512 amprente;• Comunicarea cu PC-ul via MiniUSB,

Rs485 sau Rs232.

Cititor de amprentĂFinger print reader

Armarea/dezarmarea sistemelor de alarmă, acces control sau pontaj... cu iTouch

Arm/disArm

conTrol

Acces

ProgrAm/

moniTor

Fingerprint Reader made in CE www.wiselock.ro

Procesor: 32-bit high sped dsP

Alimentare: dC 12V 300mA

Utilizatori: 512 amprente nelimitata id card

Autentificare: Amprenta, id card

(optional mifare card)

Aria de scanare: 22 mmX 18mm

rezoluție: 500 dpI

metode de autentificare: Amprenta, Card,

Card+Amprenta

timp de autentificare: ≤ 1

Comunicare: miniUsB, rs485, rs232

output: Wiegand 26/32/34/40

Frr / FAro: 0,001% - 0.00001%

temperatura de lucru: -10°C la +60 °C

SpecIfIcațII tehnIce

exPress service srlCalea Grivitei nr 212, sector 1 Bucuresti

Tel/Fax: 021 224 52 64, 0744 648 121Email: [email protected]


În martie 2012, Tassullo a devenit membru “gold” al Consiliului Român pentru Clădiri Ver-zi (ROGBC) şi s-a alăturat celui mai important

proiect verde de restaurare din România: Eco-Bi-blioteca din localitatea Cacica, jud. Suceva. Inițiativa EcoBiblioteca îşi propune să promoveze eficienţa energetică şi economia de resurse în construcţie, conform celor mai înalte stan-darde impuse de certificarea Living Building.Compania a alocat şi în acest an fonduri pentru colaborări în ca-drul programelor internaţionale din domeniul tehnologiei contrucţiilor. Drept urmare, Tassullo este partener în proiec-tele Niker şi DISWALL, alături de instituţii precum Universi-tatea din Padova sau Comisia Europeană, pentru dezvoltarea de tehnologii, materiale şi teh-nici de construcţie menite să protejeze patrimoniul de efectele distrugătoare ale cutremurelor.În ceea ce priveşte sectorul restaurărilor, aceasta este implicată în prezent în refacerea elementelor de travertin care compun Piaţa San Pietro din Va-tican – aflată în patrimoniul UNESCO al umanităţii. Intervenţia este considerată cea mai importantă în ceea ce priveşte suprafeţele de piatră din Europa. În România, compania a furnizat în 2012 materiale pentru restaurarea unor clădiri monument între care: Turnul lui Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ, Castelul Vlad Ţepes din Bucureşti, Capela Ghica de la Ghergani, judetul Dâmboviţa, Sediul Ordi-nului Arhitecţilor din România - Casa Mincu din Bucuresti, Sediul Ordinului Arhitecţilor din Româ-nia - Filiala Transilvania din Cluj-Napoca, Biserica Franciscană din Cluj-Napoca, Palatul Rhédey din Cluj-Napoca, Biserica Reformat-Calvină din Reteag, judeţul Bistriţa-Năsăud, Mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc Popăuţi (1496), Biserica Adormirea Mai-cii Domnului şi Sf. Nicolae din Drăgheşti, judeţul Buzău.Filosofia companiei cu privire la responsabilitatea față de om se exprimă de asemenea prin atenția

pentru una dintre cele mai evoluate și reprezen-tative forme ale firii umane – arta. Astfel, printr-o importantă iniţativă culturală, compania a fost partener al OAR - filiala Timiş în organizarea la Timişoara a expoziţiei celui mai important creator autentic din domeniul arhitecturii moderne - Horia Creangă (1892-1943); a susţinut apariţia albumului de arhitectură Case vechi, design si ceva in plus. Compania susţine sportul, este Partener Oficial al Cupei României la fotbal este prezentă în diversele competiţii internaţionale (în special Europa League) în care sunt angrenate echipele de top din România şi susţinătoare a echipei de baschet Universitatea Mobitelco Cluj. Nu în ultimul rând, Tassullo a încer-cat să sprijine iniţiativele umanitare, cu precădere în zonele în care îşi desfăşoară activitatea. În acest an, a contribuit cu materiale de construcţie pentru reabilitarea termică a celei mai mari creşe de copii din Timişoara, a oferit ajutor aşezământului pentru persoane fără adăpost din localitatea Valea Strezii şi s-a implicat activ în susţinerea comunităţii din Bo-lintin Deal. În 2013, compania va dezvolta divizia de restaurări clădiri vechi şi cea de produse pentru infrastructură.

Responsabil i tate Socială

Tassullo: retrospectiva anului 2012Într-un an în care economia şi piaţa construcţiilor se află în regres, compania Tassullo a reuşit să îşi extindă activitatea.

Piata San Pietro

Castelul Dover, Marea Britanie

Biserica Reformată,

Reteag

BCU, Cluj

Arena Națională

Chișinău

Turnul lui Ștefan cel Mare

Ecobiblioteca, Cacica, Suceava

Mamaia

Curtea Veche

...for energy without borders

06 - 08/03/2013, Expo Arad International

www.enreg-expo.comDeveniţiexpozant

Cupon gratuit pentru vizitarea expoziţieiDepuneţi acest cupon la intrare și veţi primi un bilet gratuit pentru vizitarea târgului!

• Între 6-8/03/2013 PV Platform Romania îi aşteaptă pe cei mai importanţi lideri de afaceri la un târg

de înaltă calitate pe un spaţiu expoziţional mai mare de 2000m² în cel de-al treilea ca mărime centru de afaceri al României.•

În cadrul conferinţei internaţionale de 2 zile PV Conference – Changes & Risks participanţii:- pot interacţiona și discuta cu lideri din domeniu, cu privire la ultimele trenduri la nivel European, cu privire la noutăţile din legislaţia Românească; - pot primi exemple din practică despre dezvoltarea companiilor multinaţionale și pot vedea o perspectivă compactă asupra pieţei fotovoltaice din România.•

Prognoză 2013: 100 de expozanţi, 300 de participanţi la conferinţe, 2000 vizitatori de specialitate.

International PV Trade Fair & Conference

International PV Trade Fair & Conference

100% Construct

48

Vara să calci pe o terasă din lemn este foarte benefic pentru organism prin simplul fapt că lemnul radiază căldură. Poţi avea aceeaşi senzaţie şi dacă iarna calci pe pardoseala ta de acasă care este realizată din parchet dublustratificat prevăzută şi cu un sistem de încălzire în pardoseală.

P archetul dublustratificat îşi are originile în natură şi işi menţine proprietăţile pe tot tim-pul utilizării oferind fiecărei case un aspect

cald, frumos şi plăcut.Se recomandă şi este compatibil cu orice tip de încălzire prin pardoseală asigurând un bun transfer termic şi un climat sănătos.Sistemele de încălzire în pardoseală oferă o tempe-ratura uniformă pe toată suprafaţa pardoselii asi-gurând un confort sporit , curenţii produşi fiind de o intensitate mult mai redusă decât la sistemele de încălzire tradiţionale cu radiatoare.

Datorită faptului că lemnul are o rezistenţă termică foarte bună (transfer de energie termică optimal) şi în acelaşi timp o distribuţie de căldură egală pe toată suprafaţa, parchetul este recomandat pentru pardoseli cu încălzire, conform normelor O-NormB 2242-7, atunci când este montat prin lipire pe toată suprafaţa. Parchetul fiind produs dintr-o materie primă naturală, “lemnul”, există şi câteva esenţe de lemn care nu sunt recomandate pentru a fi montate pe pardoseala încalzită datorită faptului că au un coeficient de dilataţie şi contracţie mare. Produsele pe care compania noastră le comercializează sunt de cea mai înaltă calitate, certificate şi agremen-tate în raport cu legislaţia Europeană în vigoare şi corespund tehnic cu toate Standardele şi Normele Europene.

Prezentare de produs

PARCHETul dublusTRATifiCAT,

Soluţia ideală pentru încălzirea prin pardoSeală

Showroom:Bdul. Octavian Goga,

Nr.24, Bucureşti

Tel.: 021 327 52 52 fax: 031 805 71 71

e-mail:[email protected]

Web: www.bau-land.ro

Parch

et ma

i dur

ca vi

ata!


în cazul încălzirii în pardoseală distribuţia căldurii este egală pe

intreaga suprafaţă.

Combinatia perfecta între

tehnica inovatoare şi meşteşugul traditional

Str. Baraţilor nr. 8 A, Sighişoara, jud. Mureş

Tel./Fax: +40 265 77 99 00E-mail: [email protected]

Web: www.parat.eu

Știr i












Web: www.aeroq.ro





Brasov






ADEPLAST S.A.Oradea






Suceava




TAR MV S.R.L.Iaşi


Craiova




AMVIC S.A.Bragadiru



Web: www.aeroq.ro





Brasov






ADEPLAST S.A.Oradea






Suceava




TAR MV S.R.L.Iaşi


Craiova




AMVIC S.A.Bragadiru

Combinatia perfecta între

tehnica inovatoare şi meşteşugul traditional

Str. Baraţilor nr. 8 A, Sighişoara, jud. Mureş

Tel./Fax: +40 265 77 99 00E-mail: [email protected]

Web: www.parat.eu

Știr i










www.isomat.eu

MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

%100

construct

An

ul V

I I Nr. 2

5 IA

NU

AR

IE 2

01

3 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul VI I Numărul 25 I 8,5 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Bruynzeel: Viitorul în depozitare (pag 5) l Soluție pentru zidărie: Mortarul în strat subțire Tytan Professional (pag. 25)

PAGINA 28

www.100construct.ro

CUM SA AJUNGI DE LA 1.500 DE MARCILA UN BUSINESS DE ZECI DE MILIOANE DE EURO

Guzu Story:

ECHIPĂ DE VÂNZĂRI NESCHIMBATĂ DE OPT ANI ŞI O COTĂ DE PIAŢĂ DE 30%

SECRETUL ARISTON:

PAGINA 16 VÂNZĂRILE DE CIMENT

Când şi cum îşi vor reveni

PAGINA 42

CRIZAPiața de învelitori metalice

a sfidat până acum

PAGINA 6

100% construct

Documents