Carla Guelfenbein s-a niscut la Santiago de Chile. A studiatbiologia la Universitatea din Essex, Anglia, specializarea Geneticapopulafiei. Mai tdrziu a studiat designul la Martin's School of Art.La intoarcerea in Chile a lucrat la agenlia de publicitate BBDO gi a

fost directoare artistici gi editor de modi la revista Elle. Esteautoarea romanelor Reversul sufletului (El revds del alma, 2OO2),

Femeia viefii mele (La mujer de mi vida,2005), Restul e tdcere (El resto

es silencio,20O8), inotdnd goale (Nadar desnudas, 2072) Si Cu tine indepdrtare (Contigo en la distancia, 2O75), pentru care i s-a acordatPremiul Alfaguara. Opera Carlei Guelfenbein a fost tradusi inpeste cincisprezece limbi de editurile cele mai prestigioase dinlume, fiind foarte apreciati de public gi de critica nafionali 9iinternalionali.

CARLACI.JELFENBEIN

Traducere din limba spanioliLAVINIA SIMILARU

*lt

L.*

Cuvintele sunt uneori aidoma sigelilor. Se duc 5i vin, ri-nind ;i ucigind, ca in rizboaie. De aceea imi place si-i inre-gistrez pe oamenii mari. Mai ales cAnd vorbegte fiecare despre

ale lui, ;i deodatS, ca prin minune, rid toli in acelaqi timp'Aici, ios, sunt o grimadi de picioare care se migci dintr-o

parte in alta. Sunt aproape de toate felurile: picioare de cimi-le, de iepuri, de flamingi, de maimule 9i de alte animale ale

ciror nume nu le-am invilat inci. La masa mea s-au atezat

trei doamne cu glezne atit de groase' ci par labe de elefant,

un birbat cu pantofi de iucltor de golf 9i o girafi care ;i-ascos numaidecAt sandalele aurii.

Cu toate ci vorbesc toli in acelaqi timp 9i imi va fi greu sioblin ceva care si merite osteneala, imi pornesc MP3-playerul

cu microfon gi inregistrez:- Tere Si bdrbatul ei au sosit tn masini diferite, fi.ai dat seama?

- Nu i-am vdzut, tnsd nu md surprinde cdtuSi de pufin.in parc, avind voliera bunicului drept fundal, mirii pozea-

zi in fala unui fotograf. Virul meu Miguel zimbegte de parciar avea o scobitoare agezati vertical in guri. Printre rochiilecolorate o vid pe Alma. Ea gesticuleazi 9i deseneazi figuri inaer cind vorbegte.

Are pirul rogu qi poarti numele celui mai mare radio-telescop din lume. Sarcina principali a ALMEI este si studieze

formarea stelelor. impreuni cu I(6ief, cel mai bun prieten al

meu, am descoperit ci poate si analizeze particule organice,

cum ar fi carbonul, ceea ce ar rezolva Marea Enigmi a apariliei

10 I CARLA GUELFENBETN

vietii. E incredibil cAte lucruri poate si vadi ALMA. in schimb,Alma, sofia tatilui meu, e mai degrabi imprigtiati. Dar mienu-mi pasi, intrucit pe ea n-o deranjeazi ci eu sunt camincet gi cam neindeminatic.

Citeodati, facem lucruri pe care tata nu le incuviinfeazi.Astizi, de exemplu, ea l-a convins ci verii mei au si ridi decostumul de copil bitrin pe care-l port de obicei la ocaziileimportante. Totugi, gtim amindoi ci nu conteazi cum miimbrac. Nu ci verii mei n-ar fi amabili, dar au mereu aerulgribit al celor ce pleacl in ciutarea unei comori intr-un locindepirtat, unde eu nu sunt niciodati invitat.

- lfi spun cd nu, nici mdcar nu se cunosc.Vocea femeii e la fel de dogiti ca a unei broagte rAioase.

Ridic pufin MP3-playerul.- Am crezut cd sunt prietene. Uite, e acolo, cu mirii, tn fafa

volierei.Dintre toate pisirile din voliera bunicului, mie cel mai

mult imi plac fazanii aurii.- Nu epti zdravdnd la cap, niciodatd; Stii cum e Marisol.Briza marini ridici fala de masi. Nigte pantofi de birbat

se opresc in dreptul mesei unde mi ascund.- Carmen, ce pldcere sd. te idd!E tata, cu vocea lui de doctor pe care nicicind nu gi-o lasi

acasi. Daci mi gisegte aici, inregistrind adullii, are si sesupere ingrozitor. Spune cd ,,atentez impotriva vielii privatea persoanelor". Dar eu nu gtiu prea bine ce e Viala privatd,.Dupi curn'infeleg, privat inseamni ce faci gi ce simfi cindegti singur. Discufiile acestea nu mi se par private.

Una dintre doamne igi migci un picior dintr-o parte inalta, ai zice ci are o piatri in pantof.

^ Vd. rog, nu vd" ridicafi, cere tata.

Imi lin respirafia firi si scap din mini MP3-ul.- Nu ne-am vdzut de mulfi ani, zice femeia.- Cinci, Sase?

- Cel pufin.- Ardfi minundt, Carmen. Ce bine cd ai venit! gi Jorge?Tata vorbegte pe un ton calm gi vesel, cel pe care-l folosegte

cind ii cere cineva un sfat.

RESTULETACERE | 11

- A plecat cu o individd acum doi anL Secretara lui, explicd

femeia Si izbucneste tn hohote. Nu-ff face griii, sunt fericitd, l-aluat de pe capul meu. Era un neisprdvit,

- Dacd spui tu, replici tata.- O spunem toate, intervine repede alti femeie.Parci ar fi infepat-o cu un bold. Dupi o clipi, pantofii

tatei se indepirteazi. Am avut noroc cI nu m-a descoperit.Tata gi Alma vor rimine aici, gi eu va trebui si mi intorcla Santiago cu unul dintre unchii mei. ,,Avem nevoie si neodihnim de voi", mi-a spus Alma cu vocea ei dulce 9i cu unzimbet pini la urechi. Dar, oricum, nu mi s-a pirut corect.

- Juan s-a recdsdtorit, nu-i aSa?

- Da, cu o femeie mai tdndrd,. Cam slabd Si cam albd pentrugastul meu, intervin pantofii de golf.

Adullii poarti afige pe frunte, cu mesaje de genul: ,,E;tipersoana cea mai plicticoasi pe care o cunosc", sau ,,miro9ifoarte urat", sau ,,mi-ar plicea si te sirut". Firegte ci de aici,de sub masi, nu pot si le vid.

Am obosit si tot stau in pozilia asta, ficut ghem, insi inmomentul ista ar fi suspect si ies gi si merg de parci nu s-arfi intimplat nimic.

- Mireasa e de-a dreptul superbd, vorbesc din nou.- Te referi la Julia? Dd, e o brunelicd miniond. Familia ei e din

sud. Nu-i cunoaste nimeni, comenteazi girafa, modulindu-9icuvintele de parci ar mesteca un dihor.

-tn orice caz, Juan s-a recdsdtorit, din fericire; boala luiSoledad a fost atdt de tristd Si de fulgerdtoare.

- Boald.? E incredibil cdte minciuni inghifim, zice doamnaelefant.

- Despre ce minciund vorbesti?

- Ah, Dumnezeule, nu trebuia sd pomenesc de asta. lmi pare

rdu. Nu md mai tntrebafi, vd rog.

intrucit sunt sub masi, nu pot si vid afi;ul elefantului,dar mi se pare ci vrea si mai spuni ceva.

- Acum nu poli sd ne lasi aSa.

Elefantul tace o secundi, apoi spune:

- Soled,ad n-a murit de vreo boald.. S-a sinucis.- Dar nu murise din cauza unui anewism cerebral?

12 | CARTA GUELFENBEIN

- Asta s-a spus, ca sd nu iasd cu scandal, dar Soledad s-asinucis, tli dau scris gi semnat.

Simt o durere in piept. MP3-ul imi scapi din mAini gi

face un zgomot sec cind cade. Mama s-a imbolnivit cind euaveam trei ani. S-a imbolnivit dintr-odati, a$a mi-au spus.

$i s-a dus.- E unul dintre secretele cel mai bine pd.strate ale familiei

Montes.- Dar Soledad era nemaipomenitdpi ldsa tntotdeauna impresia

cd e atdt de veseld, atdt d.e mulfumitd.- Uf! Aparentele tn$ald. Dacd, Soledad pdrea o femeie fericitd.

nu tnseamnd cd. Si era. De fapt, tnainte de a se sinucide, a fostinternatd cdteva luni tntr-o clinicd, Aguas Claras.

- Nu pot sd cred. Eu am fost o datd acolo ca voluntarri. Nuera pentru Soledad. Avea un parc frumos, tntr-adevdr, insd res-tul era jalnic.

La inceput, imi aminteam de mama tot timpul. Dar intr-ozi, am bigat de seami ci nici micar cind mi striduiam dinrisputeri, nu puteam si mi opresc din cregtere, nici din uitat.Cele doui lucruri merg impreuni gi n-ai cum si le separi.

- Nuvoiau sd, afle nimeni. Dacd o duceaula Clinica Europea,nu incape tndoiald, cd s-ar fi tntdlnit cu cineva, De fapt, chiartn perioada dceed a fost internat fiul Mariei Elena, evident, laEuropea.

Amintirile mele cu ea seamini cu filmele. Revine mereuo imagine. Suntem intinqi pe podeaua unei camere goale eugi mama. Ea mi imbriligeazi. In tavan e o fereastri prin careprivim cerul. Uneori, inchid ochii qi imi imaginez ci suntacolo. Degi intotdeauna sfirgesc prin a dori si fie adevirat.

- Bietul Juan!- Vreo vind trebuie sd aibd, nu? Oricdt de rea, era totuSi ne-

vastd,-sa.

- Nu spune prostii! Juan e un tnger.

- Cd tot vorbim de vind, ali aflat de fostul sof al lui Toti?Daci mama s-a omorit, inseamni ci nu mi iubea. imi

fin respirafia 9i numit zece, noui, opt, gapte, sunt sigur cipot si mi intorc in urmi, inainte de a mi ascunde sub masaasta, gase, cinci, mamutul e in stare si spuni orice ca si-gi

RESTULETACERE | 13

impresioneze prietenele, patru, trei, doi... Mi se invirte capulgi simt o mie de junghiuri in stomac, de parci o elice mi s-arroti in miruntaie. Nu mai suport. Ies in goana mare din as-cunzitoare. Alunec ai cad. Mi lovesc la genunchi gi la miini.

Am ajuns pini in capit, unde gridina di spre mare. Lu-mina pe cer e albi. Verii mei se ioaci cu mingea in zona ceamai inalti a parcului. Mi agez pe iarbd. imi cuprind picioa-rele cu bralele gi imi ascund capul in ele. Miros foarte urit.Nu gtiu in ce moment mi-au cedat intestinele. Acum chiarci sunt pierdut.

Citeodati gtiu ce inseamni si te simfi nefericit, si agtepfisi vini noaptea ca si te ascunzi sub cearceafuri, si inchiziochii gi si fugi pentru totdeauna pe barcazul lui Kijef. Astasimlea oare mama?