UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAIFacultatea de Istorie și Filosofie

Specializarea Relații Intenaționale și Politici Europene

Relațiile bilaterale Româno-Maghiare și Româno – Bulgare

Coordonator:Lect.dr.univ Mihai Alexandrescu

Student:Cătălin Horotan

Cluj Napoca2015

Relații bilateral România - Ungaria

Scurt IstoricPână la Tratatul de la Trianon din 1920 niciunul din guvernele Ungariei nu a recunoscut Unirea

cu Regatul României a teritoriilor locuite de românii din Ungaria, proclamată la data de 1 decembrie 1918: nici guvernele conservatoare din 1918, sfârșitul lui 1919 și 1920, nici guvernul comunist al lui Béla Kun Republica Sovietică Ungaria din 1919, care a încearcat să recucerească cu forța armată Transilvania, ofensivă înfrântă în 1919 prin intervenția anticomunistă a armatei române în Ungaria, ocazie cu care armata română a ocupat Budapesta cu ajutorul trupelor franceze comandate de generalul Henri Berthelot.

În anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a fost silită să recunoască pierderile teritoriale din 1918, dar a considerat acest tratat ca un dictat samavolnic, contestând atât baza sa morală al zecelea din cele "14 puncte" ale președintelui american Woodrow Wilson și "dreptul popoarelor de a dispune de ele-însele", cât și modalitățile de aplicare de exemplu trasarea frontierei româno-ungare de către comisia condusă de francezul Emmanuel de Martonne.

În decursul perioadei interbelice Regatul Ungariei condus de regentul Miklós Horthy s-a preocupat de apărarea intereselor minorității maghiare din România și din Cehoslovacia și s-a apropiat de puterile care contestau orânduirea europeană izvorâtă din tratatele anilor 1919-1920, printre care Germania și Italia, practicând cu susținerea acestora o diplomație numită revizionistă.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, după ultimatumul sovietic din 1940, Ungaria a ridicat pretenții asupra Transilvaniei, primind prin Dictatul de la Viena zona de nord-est a provinciei în luna august 1940. Prin actul de la 23 august 1944 România a ieșit din alianța cu Axa și a trecut de partea Aliaților, în timp ce în Ungaria, Miklos Horthy, care dorea să negocieze cu Aliații, a fost înlocuit la putere prin Ferenc Szálasi, care a rămas în alianța cu Germania nazistă până la sfârșitul războiului.

În toamna anului 1944, întreaga Transilvanie era din nou de facto în stăpânirea autorităților române. În noiembrie 1944 Guvernul Sănătescu a înființat un minister al naționalităților, iar la 6 februarie 1945 guvernul Rădescu a adoptat un statut al minorităților, confirmat de guvernul Groza. 

Statutul minorităților garanta libera folosire a limbii materne în învățământ, în administrație și în instanțele judecătorești acolo unde minoritatea respectivă avea o pondere de peste 30%.1

La 1 iunie 1945 autoritățile române au înființat Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară. Prin Tratatul de Pace din 1947 zona de nord-est a Transilvaniei a fost oficial (de jure) retrocedată României.

În anul 1952 a fost înființată Regiunea Autonomă Maghiară, cu limba maghiară ca a doua limbă oficială, alături de limba română.

După revoluția ungară din 1956 drepturile maghiarilor din România au fost restrânse treptat. Primul pas în acest sens a fost comasarea Universității Bolyai cu Universitatea Victor Babeș din Cluj. Retragerea treptată a drepturilor maghiarilor din România a dus la reaprinderea naționalismului de ambele părți, fapt speculat de Uniunea Sovietică.

Regiunea Autonomă Maghiară a fost desființată în anul 1968. Regimul comunist de la București, pentru a compensa neajunsurile aduse populației, a adăugat comunismului său o doză crescândă de naționalism care s-a concretizat prin închiderea mai multor școli și instituții ale maghiarilor, prin repartizarea intelectualilor maghiari în județele extracarpatice ale României, concomitent cu aducerea de muncitori din Vechiul Regat în Transilvania și Banat, ceea ce a dus la reducerea ponderii maghiarilor în marile orașe din Transilvania, Banat și Partium, cu cât industrializarea a fost mai masivă.

1 Teză de Doctorat , ASPECTE LEGISLATIVE ŞI DIPLOMATICE ALE PROBLEMATICII RELAŢIILOR ROMÂNO-MAGHIARE 1918-2010 , Lucian Săcălean , 2013, p.88

Cadrul legal pentru aceste măsuri a fost dat de Nicolae Ceaușescu prin decretul nr. 307 din 1971, completat de decretul nr. 68 din 1976. Aceste măsuri au fost abrogate prin decretul-lege nr. 1 din 26 decembrie 1989. 2

După Revoluția din 1989 a avut loc inițial o exacerbare a tensiunilor etnice, care au culminat în conflictul interetnic de la Târgu Mureș din martie 1990. Președintelui Iliescu i-a fost adesea reproșat de către organe de presă precum România liberă, că ar fi manipulat antipatiile istorice pentru a câștiga capital electoral.

La 16 septembrie 1996 România și Ungaria au semnat și ratificat Tratatul de la Timișoara, de înțelegere, cooperare și bună vecinătate[13] care a rezolvat unele litigii și a pus bazele relațiilor de cooperare în avantajul ambelor țări. Documentul a fost semnat la Timișoara de către premierul român, Nicolae Văcăroiu și omologul său ungar, Gyula Horn.

Cadrul relațiilor diplomatice dintre România și Ungaria s-a schimbat definitiv odată cu aderarea ambelor state la NATO și la Uniunea Europeană.

În programul politic al Uniunii Democrate Maghiare din România se află adoptarea unei legi a minorităților naționale, care să reglementeze într-un mod mai specific drepturile minorităților și modul de rezolvare a problemelor particulare ale acestora. Un proiect de lege în acest sens a fost trimis în parlament în anul 2005, proiect asumat de guvernul Tăriceanu, cu susținerea UDMR, PDL și PNL.3

 În anul 2008 vicepreședintele UDMR a deplâns tergiversarea adoptării proiectului respectiv. În anul 2011, la scurt timp după învestirea guvernului Ungureanu (PDL), liderul UDMR, Hunor Kelemen, se arăta convins că proiectul legii minorităților va fi adoptat în 2011. La 27 aprilie 2011 cabinetul Ungureanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură, moțiune legată de înființarea unei secții cu predare în limba maghiară la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Acordul de guvernare semnat de Victor Ponta (PSD) și Hunor Kelemen (UDMR) în data de 3 martie 2014 prevede din nou adoptarea legii minorităților, până în anul 2016.

Relaţiile actuale bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională etc.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.

Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.

Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta, din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu, şi din 21 octombrie 2008, de la Szeged, s-a evaluat stadiul realizării

măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.4

 

2 Ibidem.pp.97-1003 Ibidem. pp. 75-874 http://budapesta.mae.ro/node/221 accesat la data de 05.01.2015 ora 18:35.

Reprezentare diplomatică Misiuni ale României Ambasada României în Ungaria: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar domnul Victor

Micula, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 24 octombrie 2011 Consulatul General al României la Seghedin (Szeged): consul general domnul Ioan

Fodoreanu Consulatul General al României la Jula (Gyula): consul general domnul Trandafir Florin

Vasiloni Misiuni în România: Ambasada Ungariei la Bucureşti: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar

domnulZákonyi Botond, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 15 ianuarie 2014 Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca: consul general domnul Mile Lajos Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc: consul general domnul Zsigmond

Barna Pal Consulatul onorific al Ungariei la Constanţa: consul onorific doamna Ildiko Toldişan Consulatul onorific al Ungariei la Iaşi: consul onorific domnul Adrian Christescu Institute culturale Institute culturale ale României în Ungaria: Budapesta, cu filială la Szeged Institute culturale ale Ungariei în România: Bucureşti, cu filială la Sfântu-Gheorghe5

Relații politice

În perioada 2005-2008 s-au organizat ședințe comune de guvern anuale la București, Budapesta, Sibiu și Szeged. În baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară, în martie 1997 s-a constituit Comisia Mixtă de Colaborare și Parteneriat Strategic dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, formată din 11 Comitete de specialitate.

În baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului, s-a constituit Comisia Mixtă Româno-Ungară de colaborare în domeniul protecției mediului.

 Alte organisme de cooperare: Grupul Parlamentar de Prietenie româno-ungar Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților

naționale Consiliul Oamenilor de Afaceri Români și Ungari Trilaterala România-Ungaria-Serbia, la nivel de miniștri ai afacerilor externe. Trilaterala România-Ungaria-Austria, la nivel de miniștri ai internelor. Comisia mixtă româno-ungară de istorie Comisia mixtă româno-ungară hidrotehnică Comisia mixtă româno-ungară de colaborare în domeniul turismului Camera de Comerț și Industrie româno-ungară „Carpatia” Batalionul mixt româno-ungar Batalionul multinațional de geniu „Tisa” (România-Ungaria-Ucraina-Slovacia) Consiliul Oamenilor de Afaceri Români şi Ungari Comisia mixtă româno-ungară pentru protecţia mediului Comisia mixtă româno-ungară de colaborare în domeniul turismului Camera de Comerţ şi Industrie româno-ungară „Carpatia”, la Cluj-Napoca şi Bucureşti, din 2006 Batalionul mixt româno-ungar a fost instituit în 1998 şi a devenit operaţional în ianuarie 2000. Batalionul multinaţional de geniu „Tisa” (România-Ungaria-Ucraina-Slovacia), din 1999

5 http://mae.ro/node/1748 accesat la data de 05.01.2015 orele 19:00

Euroregiunea Carpatică, Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar.6

Cea mai recentă vizită la nivel de şef de stat s-a desfăşurat în 2010, la Bucureşti, dialogul fiind completat prin întrevederi ale prim-miniştrilor celor două ţări, precum cele de la Budapesta, Csanadpalota sau Bucureşti, în 2010. 

Miniştrii de externe au, de asemenea, un dialog constant şi substanţial, vizitele şi întrevederile din 2009 şi 2010 fiind continuate, în 2011, de cea mai recentă vizită a ministrului Teodor Baconschi la Budapesta, la 19 mai, la invitaţia omologului ungar, János Martonyi.  

Prima sesiune a şedinţei comune a guvernelor român şi ungar a avut loc la Bucureşti, la 20 octombrie 2005 şi a reprezentat o premieră regională. În continuare, s-au organizat şedinţe comune de guvern anuale, la 16 noiembrie 2006, la Budapesta, la 14 noiembrie 2007, la Sibiu, respectiv la 21 octombrie 2008, la Szeged.

Colaborare la nivel de comisii1. Comisia Mixtă de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi

Guvernul Republicii UngareS-a constituit în martie 1997, în baza Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre

România şi Republica Ungară, formată din 11 Comitete de specialitate. Co-preşedinţia Comisiei Mixte Interguvernamentale este asigurată de miniştrii afacerilor externe. Co-preşedinţia Comitetelor de specialitate este asigurată la nivel de secretar de stat din ministerele cu competenţe pe domeniul de activitate al Comitetului.

2. Comisia Mixtă Interguvernamentală de Colaborare Economică între România şi Republica Ungară a desfasurat sedinţe la: 26 octombrie 2006, Bucureşti; 29-30 octombrie 2007, Budapesta; 15-16 octombrie 2008, Satu Mare; 10-11 septembrie 2009, Gyula, 14-15 octombrie 2010, Bucureşti

3. Grupul Parlamentar de Prietenie Româno-Ungar4. Comisia Mixtă Româno-Ungară de colaborare în domeniul protecţiei mediului  S-a constituit în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare

privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la Bucureşti, la 26 mai 1997, intrat în vigoare la 6 noiembrie 2000. În acest cadru, s-a constituit grupul ad-hoc la nivel de experţi români şi ungari, în vederea examinării "hot-spot"-urilor cu potenţial impact transfrontalier.

5. Comisia mixtă româno-ungară hidrotehnică S-a constituit în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare

privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004

Aproape 450 de acorduri de colaborare instituite între autorităţi locale din România şi Ungaria.

Întâlnirea bianuală a primarilor din localităţi aflate în apropierea frontierei româno-ungare (din judeţele Arad şi Békés).

Şedinţa comună a guvernelor României şi Ungariei reprezintă cadrul instituţional cel mai înalt al dialogului bilateral

Cooperare economicăUngaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top

în comerţul exterior românesc, situându-se şi în anul 2013 pe locul 3 in totalul schimburilor comerciale ale României după Germania şi Italia.

În anul 2013 valoarea totală a schimburilor comerciale a atins 7.005,25 milioane euro, în scădere cu 4,49% faţă de anul 2012.

Deficitul balanţei comerciale bilaterale a înregistrat o scădere faţă de 2012, atingând suma de 2.102,25 milioane euro.

6 http://budapesta.mae.ro/node/167

La data de 30.04.2014, erau înregistrate în România 12.388 societăţi comerciale cu participare ungară la capitalul social, reprezentând un capital total investit de 670, 530 milioane de euro (1,94% din capitalul social străin investit în România). Ungaria ocupă locul 13 în clasamentul investitorilor străini din România. În Ungaria sunt înregistrate peste 7.200 de societăţi mixte ungaro-române.

Evoluţia schimburilor comerciale bilaterale româno-ungare în perioada 2007-2014 (milioane euro din):

 

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20132014(primele

6 luni)Total 5170,8 5885,01 4.518,4 5.842,8 7295,03 7.334,41 7.005,25 3530.63Export 1639,91 1707,97 1264,2 1.782,0 2516,12 2.418,77 2.451,50 1292.73Import 3533,89 4177,03 3254,2 4.060,8 4778.91 4.915,64 4.553,75 2237.90Sold -1896,9 -2469,06 -1990,0 -2.278,8 -2262,79 -2.496,87 -2.102,25 -945.17

Schimburi economice bilateraleLa 31 decembrie 2011, volumul total al schimburilor comerciale româno-ungare a fost

de 7.295,03 milioane euro, din care export 2.516,12 milioane euro şi import 4.778,91 milioane euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de 2.262,79 milioane euro.

Volumul schimburilor bilaterale a avut, pe ansamblu, o evoluţie pozitivă: creştere cu +18,05% faţă de anul 2010, din care exportul a crescut cu +41,79% (locul 5, pondere 5,6%), iar importul cu +17,97% (locul 3, pondere 8,7%).

Cele mai importante creşteri ale exporturilor româneşti în Ungaria au fost înregistrate în secţiunile comerciale: maşini, aparate şi echipamente electrice cu 37,48%; mase plastice, cauciuc şi articole conexe cu 10,4%; metale comune cu 8,85%; produse minerale cu 8,6%. Conform unui studiu realizat în 2014, Bulgaria și Ungaria sunt destinațiile preferate ale românilor pentru cumpărături în străinătate, cei mai mulți dintre ei alegând să treacă granița pentru a achiziționa alimente și băuturi.7

Investiţii ungare în RomâniaLa data de 30 noiembrie 2011, în România erau înregistrate 10.689 societăţi cu capital ungar

(pondere 6,21%), cu un capital total investit (investiţii directe) de 680,9 milioane euro (locul 13, pondere 2,41%). 

Capitalul maghiar investit în acest moment în România depăşeşte suma de 400 de milioane de euro şi este divizat pe cele mai variate domenii de activitate. Energie, carburant, medicamente, drumuri, ceramică, turism, construcţii, produse financiare de toate felurile. Companii mari ungare operează pe piaţa economică la nivel naţional dar şi la nivel local.

Medicamentele şi produsele bancare în topul investiţiilor in Romania.În topul 20 al investiţiilor financiare maghiare din România există, nici mai mult, nici mai puţin

de cinci societăţi comerciale care îşi au sediul în judeţul Mureş. Compania Gedeon Richter România S.A produce o gamă largă de medicamente de uz uman. Firma are o echipă de 400 angajaţi. Toate produsele şi serviciile companiei sunt controlate şi evaluate după un plan stabilit anterior. Principala preocupare a companiei Gedeon Richter Romania S.A este de a sprijini clienţii în găsirea celor mai optime soluţii în achiziţionarea produselor şi serviciilor oferite. Pe piaţa bancară operează MKB Romextera Bank care a fost înfiinţată la Târgu-Mureş sub denumirea de Banca de Credit şi Dezvoltare Romexterra în anul 1993. În anul 2003 este înfiinţat Grupul Financiar Romexterra, având în componenţă societatea de leasing financiar Romexterra Leasing Bucureşti şi societatea de servicii de investiţii financiare Romaxa Târgu-Mureş, care devine ulterior Romexterra Finance. În luna aprilie a anului 2007 pentru a evidenţia apartenenţa la Grupul MKB-Bayerische Landesbank, acţionarii au aprobat în cadrul A.G.A., modificarea denumirii băncii în MKB Romexterra Bank.

7 http://mae.ro/node/1748 accesat la data 05.01.2015 la ora 14:20

Turismul şi imobiliarele, afaceri de successLocurile 9 şi 10 în topul firmelor cu capital maghiar din România sunt ocupate de Salina Invest

SA şi Arex FM Srl. Balneoclimaterica Sovata (BALO) a înregistrat în 2008 un profit net de 4,6 mil. lei, de peste trei ori mai mare faţă de câştigul din 2007, de 1,4 mil. lei, a anunţat firma hotelieră. Firma, controlată de compania ungară Danubius Hotels, are în portofoliu hotelurile Sovata, Brădet şi Făget şi o bază de tratament. Veniturile Balneoclimaterica Sovata au crescut în 2008 cu 17%, de la 21,2 mil. lei, în 2007, la 24,87 mil. lei, potrivit datelor furnizate Bursei de Valori Bucureşti. Operatorul hotelier a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 23 de mil. lei, în creştere cu 13% faţă de nivelul înregistrat în anul precedent, când s-a plasat la 20,3 mil. lei, în timp ce cheltuielile s-au păstrat la acelaşi nivel, respectiv 19 mil. lei. Ultimul transfer cu acţiunile firmei a avut loc la 16 februarie, la un preţ de 5,9 lei, condiţii în care capitalizarea firmei se ridică la 38,3 mil. lei. Compania Danubius Hotels este acţionar majoritar la Salina Invest Târgu Mureş, care deţine 98% din acţiunile Balneoclimaterica.

Numeroase societăţi economice cu profil comercial, de producţie, prestări sau profil financiar nu se preocupă de problemele legate de imobilele proprii, astfel că rezolvarea problemelor de acest gen sunt efectuate prin intermediul unor societăţi externe. AREX fm srl a fost înfiinţată cu scopul de a oferi servicii de înaltă calitate în domeniul administrării stabilimentelor – luându-se în considerare cele enumerate mai sus - clienţilor din ţară şi din străinătate. Printre principalele domenii de activitate ale AREX fm srl se poate enumera utilizarea spaţiilor comerciale, birouri, depozite, terenuri, locuinţe, totodată managementul investiţiilor legate de imobile.

DrumuriSocietatea DRUMSERV a fost înfiinţată în anul 2001 în urma externalizarii parcului de auto –

utilaje din cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor – Direcţia Regională de drumuri şi Poduri Braşov, având în acest moment capitalul social subscris si varsat de 7.081.520 lei (ron). Capitalul social este deţinut de Concernul Swietelsky prin Swietelsky Épito Kft Budapesta – Ungaria, în proportie de 99%.

Firma activează în prezent în activitati de construire, modernizare, întreţinere a drumurilor, producţie de mixturi asfaltice şi activităţi specifice laboratoarelor din acest domeniu. Totodată, firma mai execută şi lucrări auxiliare domeniilor de activitate amintite precum susţineri şi consolidări de terasamente, deszăpeziri, transport marfă, închirieri şi reparaţii auto-utilaje de drumuri.

O altă firmă cu capital maghiar care activează la noi este producătorul energizantului Hell Energy. Marca şi produsul a luat viaţă în anul 2006 fiind un susţinător activ al sporturilor tehnice cum este raliul sau drift-ul, de asemenea este susţinător al concertelor de muzică.

Vânzarea produsului a crescut dinamic în ultimii 3 ani, în 2008 depăşind 100 de milioane de bucăţi. Deţinătorul mărcii Hell este o companie maghiară, patronatul fiind format 100% din acţionari maghiari. Capital maghiar întâlnim şi în domeniul medical. Înfiinţată în 1994, OrtoProfil a devenit un nume recunoscut pentru calitatea serviciilor pe piaţa dispozitivelor medicale. Reţeaua ocupă poziţia de lider în topul firmelor producătoare şi distribuitoare de dispozitive medicale din ţară.

În timpul scurs de la începerea activităţii, firma a cunoscut o evoluţie pozitivă, reuşind să-şi extindă aria de activitate pe întreg teritoriul ţării. În prezent are peste 200 de angajaţi la 35 de filiale din ţară, reşedinţe de judeţ, pacienţii având posibilitatea să se adreseze la filiala aflată cel mai aproape de domiciliul lor. La sediul central din Târgu-Mureş şi la punctele de lucru din Cluj Napoca şi Oradea producţia este asigurată în ateliere moderne de o echipă de tehnicieni ortopezi specializaţi în centre de protezare-ortezare cu tradiţie din Germania, Olanda şi Ungaria.

Investiţii maghiare există şi în materie de produse cosmetice. Societatea Tordai Hair Cosmetics SRL şi-a început activitatea în anul 1999, ianuarie, cu doi acţionari: Tordai Istvan, reprezentant ungar şi Tordai Lorand reprezentant român, având ca obiect de activitate importul de produse cosmetice “KALLOS”. Acestea sunt fabricate în Ungaria de către producăorul KALLOS JANOS, de unde vine şi denumirea produsului.

În decursul anului precedent exportul ungar a scăzut cu 760 milioane de Euro faţă de anul trecut. Livrările ungare în România reprezintă 5,3% din totalul exportului Ungariei. 

Atât în structura exportului ungar, cât şi în celui român în ciuda volumului scăzut domină produsele cu o valoare adăugată înaltă. 

Exportul este compus în proporţie de 74% de produse prelucrate, respectiv maşini, utilaje. Tendinţa crescătoare a proporţiei şi ritmului de livrare a produselor alimentare a rămas constantă în anul precedent, paralel cu pierderea de teren a maşinilor şi instalaţiilor.  

2,3% din totalul achiziţiilor ungare provin din România, ceea ce indică un nivel practic identic cu cel din anul 2008.  

Încă din anul 2000 Ungaria se află încontinuu printre primii 10 parteneri de comerţ exterior ale României, atât în privinţa importurilor cât şi a exporturilor. În totalul importurilor din anul trecut ale României Ungaria ocupă locul 3. 

Investiţiile de capital de origine ungară, sub formă de societăţi mixte au atins nivelul de 927 milioane de USD (644 milioane de Euro) până la sfârşitul anului 2009, situând astfel Ungaria pe locul 10. în rândul investitorilor străini, reprezentând astfel 2,5% din totalul investiţiilor străine în România. Numărul companiilor mixte înregistrate depăşeşte deja 10.000, reprezentând aproape 7% din totalul societăţilor mixte. În decursul anului precedent capitalul subscris de origine ungară a crescut cu 280 milione de Euro, iar numărul societăţilor mixte a crescut cu 7%. 

Permanenta creştere economică din România, care a întrecut cu mult nivelul mediu din Europa, s-a transformat în 2009 în recesiune economică. Scăderea anuală a PIB-ului a întrecut nivelul preconizat de Guvern. Pentru ameliorarea cresterii deficitului bugetar, România în februarie 2009 a apelat la un credit de 20 de miliarde de Euro de la FMI si UE. 

Pe baza datelor statistice, în 2009 s-a înregistrat o scădere a PIB-ului de 7,1%. Cea mai mare scădere faţă de anul precedent s-a înregistrat în domeniul construcţiilor şi în consumul populaţiei, dar în acelaşi timp industria a înregistrat la rândul ei o scădere de 5,5%. 

Nivelul inflaţiei a scăzut faţă de anul precedent, atingând 4,74%, depăşind cu 1,24 puncte procentuale limita superioară a inflaţiei stabilită de Banca Naţională Română. 

În decembrie 2009 ponderea numărului şomerilor (709 mii de persoane) în totalul populaţiei apte a fost de 7,8%, acesta fiind cu 3,4% mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului precedent. 

Deficitul bugetar faţă de PIB conform metodelor de calcul din România a fost de 7,4%. Deficitul balanţei de plăţi curente a arătat o îmbunătăţire semnificativă faţă de 2009 atingând

5,05 miliarde de Euro. Astfel deficitul faţă de PIB ajunge undeva în jur de 4,4%. În 2007 s-au investit în România sub forma de societăţi mixte 4,8 miliarde de USD (3,5 miliarde

de Euro), astfel datele cumulate din 1991 ating 34 de miliarde de USD (25 miliarde de Euro). Banca Naţională Română a raportat la sfârşitul anului înregistrarea de investiţii străine de 4,9 miliarde de Euro, ceea ce faţă de anul 2008 reprezintă o scădere de aproape 50%. 

Exporturile române au reprezentat 29,1 miliarde de Euro, ceea ce reprezintă o scădere de 14% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. 72% din exporturi sunt date de: maşini şi utilaje, vehicule, produse de industrie uşoară şi metalurgică, materiale minerale. 

Importurile, cu o scădere de 32%, au rezultat un volum de 38,9 miliarde de Euro, din care peste 73% au provenit din UE. Aproape 70% din importuri se compun din: maşini şi utilaje, materiale minerale şi chimice, produse metalurgice, vehicule şi produse de industrie uşoară.8

  Proiecte de colaborare în curs de realizare Linia electrică de interconexiune de 400 kV Oradea-Bekescsaba.

Contractul pentru construcţia liniei a fost semnat între CN Transelectrica SA şi MVM Rt. la

8 Bogár Ferenc, consilier economic, Ambasada Republicii Ungare din Bucureşti – Biroul Comercial , http://www.money.ro/ferenc-bogar-seful-biroului-comercial-al-ambasadei-ungariei-asteptam-investitii-maghiare-de-sute-de-milioane/ accesat in 05.01.2015 orele 22.

Budapesta, în mai 2005, în contextul dezvoltării pieţei regionale de electricitate şi al interconectării Sistemului Energetic Naţional cu sistemele UCTE. 

Proiectul Nabucco. SNTGN TRANSGAZ S.A. a fost mandatată să reprezinte partea româna în Acordul de asociere, alături de ceilalţi Parteneri de Proiect (BOTAS - Turcia, BULGARGAZ - Bulgaria, MOL – Ungaria, OMV Gas-Austria), devenind membru cu drepturi depline în compania „NABUCCO Gas Pipeline International”, ce are drept scop construirea unei conducte de transport de gaze pe teritoriul celor cinci ţări.9

Biroul de Promovare şi Cooperare Economică BudapestaAtribuţiiSensibilizarea partenerilor străini privind realităţile româneşti, climatul stimulativ de afaceri şi

investiţii precum şi domeniile prioritare în care se doreşte participarea acestora.Întreprinderea de acţiuni promoţionale pe lângă organismele publice şi private pentru orientarea

către România a unui volum cât mai mare de investiţii de capital.    Organizarea de întâlniri cu oameni de afaceri din ţara de reşedinţă, în vederea transmiterii de

informaţii şi semnale cu caracter economic, financiar, legislativ etc., care să-i stimuleze pe aceştia în interesul de dezvoltare a relaţiilor cu parteneri din România.

Acordarea de asistenţă operatorilor economici români pe linia verificării bonităţii firmelor pe care le propun sau se propun ca partenere.

Acordarea de consultanţă şi asistenţă de specialitate pentru partenerii interesaţi, în strictă concordanţă cu reglementările legale în vigoare şi cu practicile şi standardele comerciale internaţionale; vor fi avute în vedere prevederile acordurilor şi înţelegerilor bi- şi/sau multilaterale cu impact asupra relaţiilor comerciale cu ţara de reşedinţă.

Acordarea de asistenţă de specialitate instituţiilor guvernamentale, neguvernamentale şi societăţilor comerciale româneşti, la solicitarea acestora, în vederea stabilirii de contacte în ţara de reşedinţă, pentru concretizarea de tranzacţii comerciale şi de cooperare, inclusiv pe terţe pieţe. Acordarea de asistenta operatorilor economici locali care vor sa importe din România.

Sprijinirea organizării de acţiuni promoţionale destinate majorării exportului prin:participarea activa la realizarea programului de târguri si expoziţii in tara in care isi desfasoara

activitatea si transmiterea de propuneri privind participarea la acele acţiuni cu impact asupra exportului romanesc, atât cu pavilion naţional cat si in cadrul programelor de promovare ale altor instituţii, organizaţii sau chiar ale societarilor comerciale româneşti; transmiterea de propuneri privind organizarea de misiuni economice specializate, simpozioane, mini-expoziţii, inclusiv prin folosirea eventualelor spatii disponibile existente la misiunile diplomatice;10

Acordarea de asistenta de specialitate delegaţiilor din tara prezente pe piata de reşedinţa pentru actiuni de promovare a exportului, inclusiv sprijinirea firmelor româneşti in obţinerea de informaţii privind metodologia si costurile pentru înfiinţarea si funcţionarea reprezentantelor comerciale proprii in tara de resedinta.

Diversificarea schimburilor de mărfuri şi servicii cu ţara de reşedinţă, urmărindu-se asigurarea echilibrului balanţei comerciale şi de plăţi.

Clasamentul societăţilor comerciale cu participare ungară

Mol România Petroleum products SRL OTP Bank România SA Bucureşti Gedeon Richter România SA Mureş MKB Romexterra Bank SA Mureş Lasselberger SA Bucureşti

9 http://budapesta.mae.ro/node/168 accesat la 05.01.2015 ora 13.10 http://budapesta.mae.ro/node/748 accesat la data de 05.01.2015 orele 19:15

OTP Garancia Asigurări SA Argeş OTP Fond de Pensii SA Bucureşti Dunapack Rambox Prodimpex SRL Covasna Salina Invest SA Mureş Arex FM SRL Mureş ASA CONS România SRL Cluj Unical Prodimpex SRL Covasna Lotus Market SA Bihor Familio Broker de Asigurare Reasigurare Bihor Lesaffre România SRL Ilfov Transbitum SRL Constanţa Drumserv SA Mureş Karsai Harghita Plast SA Harghita OTP Asset Management România S.A.I. SA Grandemar SA Cluj 11

Relatii culturaleFundația Sapientia

În 1999 Guvernul și Parlamentul Republicii Ungare au decis finanțarea educației superioare în limba maghiară din Transilvania prin înființarea unei universități particulare maghiare independente în România, scop pentru care au alocat resurse din bugetul anului 2000.

Pentru a asigura folosirea resurselor conform intenției donatorului și în conformitate cu principiile morale ale acestuia, cei opt conducători ai bisericilor istorice maghiare din Transilvania, arhiepiscopul romano-catolic Dr. Jakubinyi György, episcopii romano-catolici Tempfli József, Reizer Pál și Martin Roos, episcopii reformați Dr. Csiha Kálmán și Tőkés László, episcopul unitarian Dr. Szabó Árpád, și episcopul lutheran Mózes Árpád, au înființat Fundația Sapientia, care a fost înregistrată la tribunalul din Cluj-Napoca la data de 16.03.2000.

Membrii Consiliului Director al Fundației Sapientia au fost numiți de către conducătorii Bisericilor Fondatoare, sarcina lor devenind definirea și implementarea obiectivelor Fundației.

În aprilie 2000 s-a încheiat o Convenție de Colaborare pentru finanțarea unei Universități Private Maghiare din Transilvania între Fundația Sapientia și Oficiul Maghiarilor de Peste Hotare (OMPH) din Ungaria.  În prezent finanțarea este asigurată de Fondul Bethlen Gábor înființat de Guvernul Republicii Ungare.12

În toamna anului 2000 Consiliul Director al Fundației a aprobat concepția de dezvoltare a Universității Sapientia. Pentru a obține autorizația provizorie de funcționare, în luna mai 2001 s-a creat Senatul interimar al Universității, format din membrii Consiliului Director și din câte un reprezentant al centrelor de studii, iar președintele Consiliului Director a fost numit rector delegat. Cadrul organizatoric și de activitate al Universității Sapientia s-au creat până la toamna anului 2001.

Conform Declarației de Constituire, Universitatea dorește să fie o instituție de învățământ superior care face față cerințelor regionale și valorilor europene, într-o Europă unificată. Instituția dorește să funcționeze ca o organizație unitară, luând în considerare deosebirile demografice, economice și culturale ale comunității maghiarilor din Transilvania. Fiecare dintre centrele de studii – Miercurea Ciuc, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca – are un profil diferit, însă acestea împreună alcătuiesc o structură unitară care completează educația în limba maghiară deja existentă în România, conform necesităților comunității maghiare.

Începând cu anul școlar 2000/2001 Fundația Sapientia acoperă și cheltuielile Universității Creștine Partium, instituție de învățământ superior acreditată.13

11 http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1251057631 accesat la data de 05.01.2015 orele 22:3012 http://budapesta.mae.ro/node/817 accesat la data de 05.01.2015.orele 23:00

Datele situației financiare din cei douăsprezece ani care au trecut de la înființarea universității sunt următoarele: din suma alocată din bugetul maghiar, adică 19.558,27 milioane de forinți, Consiliul Director a alocat 14.637,10 milioane pentru funcționarea instituției, și 4.921,17 milioane de HUF pentru finanțarea cheltuielilor de investiții.

Institutul Cultural Roman din Budapesta Mass-media în limba românăPrincipalele instituţii mass-media în limba română din Ungaria, sunt următoarele: 1. Săptămânale– „Foaia Românească”, săptămânal al românilor din Ungaria editat de Editura de presă şi cărţi „NOI”. 2. Emisiune radiofonică: „O voce românească” - program zilnic de 2 ore în limba română realizat în

Studioul din Seghedin al Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria - difuzată începând cu anul 1980. 3. Emisiune de televiziune: „Ecranul Nostru” – emisiune săptămânală în limba română de 26 de minute,

difuzată de canalului de televiziune „m1” şi reluată de Duna TV, ambele aparţinând Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria. 14

Colaborari în domeniu Protecția MediuluiMinistrul Mediului şi Pădurilor din România, Laszlo Borbely, a semnat marti cu omologul său

maghiar, Fazekas Sandor, protocolul celei de a opta sesiuni a Comisiei Mixte Româno-Ungare pentru realizarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi cel al Republicii Ungaria privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. Protocolul se referă la teme precum colaborarea în cadrul Strategiei Dunarii, absorbţia fondurilor europene, decontaminarea unor situri poluate dar şi ariile protejate din zonele de frontieră.

Strategia Dunării„Vrem să profităm de faptul că Ungaria asigură în acest semestru preşedenţia Uniunii Europene

pentru a fi adoptată Strategia Dunării. În perioada următoare, Strategia Dunării trebuie să însemne proiecte, proiecte şi iar proiecte.

Noi am adoptat în Guvern Planul de management al Dunării care are nu mai puţin de 5.000 de pagini şi la care s-a elaborat pe parcursul a cinci ani”, a punctat ministrul Laszlo Borbely.15

„Este deosebit de important să avem cât mai multe proiecte comune pentru că în urma acestor proiect toată luma va avea de profitat”, a apreciat ministrul Dezvoltării Rurale de Ungaria, Fazekas Sandor.

Conform ministrului român în prezent există un proiect pilot pentru prevenirea riscurilor la inundaţii a cărui valoare se ridica la şase milioane de euro.

O altă temă a protocolului face referire la problemele de poluare, respectiv decontaminarea unor situri. „Atât România cât şi Ungaria au multe situri contaminate, de aceea trebuie să tratăm cu mare atenţie aceste situri. Pentru decontaminarea unor situri vom pornim în România investiţii de 100 milioane euro. O colaborare mai strânsă vrem să avem şi pe poluarea aerului", a declarat ministrul român al Mediului.

Ariile naturale protejate administrate în comun este o altă temă a protocolului încheiat ieri la Oradea. De asemeane, a fost abordat şi proiectul de la Roşia Montană. „Acesta este un proiect mult disputat. În ianuarie am transmis părţii ungare un studiu de impact şi am stabilit că parea ungară va analiza în timp rezonabil aceste documente. Noi vom respecta toate prevederile legislaţiei europene în vigoare şi vom aplica cele mai bune practici europene cu privire la acest proiect”, a spus Borbely.

Relatii militare

13 http://www.sapientia.ro/data/AzEgyetemrol/Kronologia/RO/CronologieUnivSapientia2000-2014dec.pdf accesat la 06.01.2015 la orele 12:0014 http://budapesta.mae.ro/node/817 accesat la data 06.01.2015 orele 14:0015 http://www.bihon.ro/intalnire-ministeriala-romano-maghiara-la-oradea/news-20110215-02515159 accesat la data de 06.01.2015 orele 15:25

Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii este prima structură mixtă (formată din militari ai două națiuni: română și ungară) de nivel batalion de pe mapamond. A luat ființă la 20 martie 1998, având în compunere două module (ungar și român) cu efective egale, parte componentă a două batalioane de infanterie, astfel:

Modulul român - parte din Batalionul 191 Infanterie "Colonel Radu Golescu" dislocat în AradModulul ungar - parte din Batalionul 5/3 "Bercsényi Miklós" dislocat în HödmezövasárhelyConstituirea B.Mx.RO-HU.M.Pianuarie 1997, la propunerea Ministerului Apărării al României, Ministerul Apărării Patriei al

Republicii Ungare se declară de acord cu crearea Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii;

august 1997: are loc seminarul cvadripartit franco-germano-ungaro-român de la Baden-Baden;3 noiembrie 1997: are loc întâlnirea șefilor celor două State Majore Generale;Batalionul 191 Infanterie "Colonel Radu Golescu" este nominalizat de către secretarul de stat și

Șef al Statului Major General pentru constituirea Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii;

20 martie 1998, s-a semnat la Budapesta Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii, aceasta constituind și data înființării structurii;

01-03 aprilie 1998: vizita Ministrului Apărării, la Batalionul 191 Infanterie "Colonel Radu Golescu" din Arad (componenta română a Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii);

10 august 1998: la Băile Felix are loc întâlnirea Ministrului Apărării Republicii Ungare și Ministrului Apărării Român; se propune efectuarea unui stagiu de Stat Major a ofițerilor români și unguri ce vor încadra Batalionul Mixt, la Centrul Regional de Pregătire Româno-Britanic de pe lângă A.Î.S.M;

09-10 septembrie 1998: la Oradea – are loc întâlnirea dintre șefii celor două state majore generale;

14 mai 1999: s-a semnat la Budapesta Acordul Tehnic și documentele menite să operaționalizeze înțelegerea dintre guvernele celor două țări privind constituirea Batalionului Mixt Româno-Ungar de menținere a păcii;

20 iulie 1999, s-au semnat la Hotmezovasarhely precizările Șefilor Direcțiilor Operație ale celor două State Majore Generale.

În perioada 25-27 ianuarie 2001, modulul român al Batalionului Mixt, a fost evaluat și avizat de către o comisie a Națiunilor Unite, în vederea executării unei misiuni reale de menținere a păcii în Cipru sau alte zone.

Locul și rolul B.Mx.RO-HU.M.PModulul Românesc al Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii, ca parte

integrantă a Batalionului 191 Infanterie "Colonel Radu Golescu", își desfășoară activitatea în cazarma situată în Cetatea Aradului precum și în poligoanele aferente.

În conformitate cu dispozițiile Acordului Tehnic semnat de către ambele părți, 30% din timpul total de instrucție al subunităților desemnate a face parte din B.Mx.RO-HU.M.P. este folosit pentru instruirea specifică misiunilor de menținere a păcii. Aceasta se realizează în ateliere de instrucție organizate pe următoarele categorii:

punct control trafic; punct de observare; escortă convoi; escortă V.I.P.; controlul mulțimii; patrulă de observare și prezență; tehnica negocierii; relații cu mass-media; pista C.I.S.M.

Misiunile B.Mx.RO-HU.M.P prevenirea declanșării ostilităților potențiale în zona de operațiuni prin prezența unei forțe

militare reale și eficace; acționarea ca forță combatantă în misiuni de menținere a păcii și în situații de gestionare a

crizelor; desfășurarea de operațiuni în sprijinul păcii și executarea misiunilor umanitare de căutare /

salvare; operațiuni în zonele de criză, planificarea și executarea operațiunilor de gestionare a

crizelor; planificarea și conducerea de acțiuni comune de pregătire, adoptate în scopul de a realiza

și menține un nivel ridicat de eficiență operațională.Zona de acțiune a Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii poate include, în

principal, regiunile centrale, răsăritene și sud-estice ale Europei dar și alte teritorii europene sau din afara continentului., zone de operațiuni cu teren mediu frământat, cu posibilități reduse sau nesigure de deplasare și cu un ridicat nivel de risc.

Asigurarea comenziiAnual, prin alternanță, comanda este preluată de una din părți în cadrul unei ceremonii de

predare-primire ce se desfășoară atât pe teritoriul României căt și pe teritoriul Republicii Ungare.ExercițiiÎnaintea fiecărui exercițiu, au loc conferințele de planificare a exercițiilor, desfășurate în

România și/sau Ungaria, pe durata cărora se stabiliesc detaliile tehnice și documentele necesare conducerii acestora. La finalul exercițiilor se desfășoară activități de evaluare, stabilindu-se măsuri concrete pentru ridicarea nivelului de pregătire a personalului, apreciindu-se realizarea coeziunii structurilor de comandă precum și ale subunităților din compunerea organică, astfel că, la ora actuală Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii, este operațional.

Romania – Bulgaria

Prezentare generală:

Relaţiile României cu Republica Bulgaria sunt excelente, fiind dezvoltate pe baza unui dialog politico-diplomatic frecvent şi printr-o cooperare dinamică în plan european şi sectorial.

State vecine şi partenere în cadrul UE şi NATO, România şi Bulgaria au un potenţial de cooperare deosebit, în domenii precum cel bilateral, al afacerilor europene şi în plan regional, în proiecte precum Sinergia Mării Negre şi Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

România şi Bulgaria cooperează şi în cadrul unor formate trilaterale care includ Grecia și Serbia.

La 12 octombrie 2011 a avut loc prima Şedinţa Comună a Guvernelor României şi Bulgariei, la Bucureşti. Prin Declaraţia politică comună a celor doi Prim-miniştri privind instituirea unui Consiliu de cooperare la nivel înalt, adoptată cu acelaşi prilej, a fost stabilită organizarea anuală de şedinţe comune de guvern. La data de 7 martie 2014, a fost organizată, la Ruse, a doua şedinţă de guvern româno-bulgară.16

Reprezentare diplomatică

Relaţiile diplomatice dintre România şi Bulgaria au fost stabilite în 1879, la nivel de Birou al reprezentantului diplomatic. Ulterior, reprezentarea diplomatică bilaterală a fost ridicată la nivel de consulate, consulate generale, legaţii, iar după 1944, la nivel de ambasadă. Relaţiile dintre cele două

16 http://www.mae.ro/bilateral-relations/1689 accesat la data de 06.01.2015 orele 15:56

ţări se desfăşoară în baza Tratatului de prietenie, colaborare şi bună vecinătate semnat la Sofia, la 27 februarie 1992.

În anul 2014 se aniversează 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Bulgaria.

Misiuni ale României Ambasada României la Sofia: ambasador Anton Păcureţu (prezentarea scrisorilor de

acreditare la 24 septembrie 2009). Consulat onorific la Burgas: consul onorific Evghenia Todorova Popesku Consulat onorific la Silistra: consul onorofc: Ştefan RAITCHEV Consulat onorific la Vidin: consul onorifi Kosta GRIVOV

Misiuni ale Bulgariei Ambasada Bulgariei la Bucureşti. Ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Alexander Filipov Consulat onorific la Timişoara, consul onorific: Gheorghe Nacov.

Cooperare economică

În cadrul Uniunii Europene, România deţine locul 3 între partenerii comerciali ai Bulgariei.

În 2013 volumul schimburilor bilaterale însuma 3221,49 milioane euro, din care: exportul românesc in Bulgaria a fost de 1697,19 milioane euro, iar importurile au fost de 1524,30 milioane euro, balanţa fiind pozitivă pentru România cu aproximativ 173 milioane euro.17

Evoluţia schimburilor comerciale (în milioane euro):

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 800 1129 1262 1547 2366 2036 27773217,7

23269,5

83221,4

9

Export 451 735 826 941 1390 1094 1337,31635,7

91735,0

11697,1

9

Impor349 394 436 606 976    942 1439,7

1581,93

1534,57

1524,30

Sold 102 +341 +390 +335 +414 +152 -102,4 53,87 200,44 172,89

Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la data de 30 noiembrie 2013 erau înregistrate în România 1.787 societăţi mixte româno-bulgare, cu un capital investit de 54,25 milioane Euro. Bulgaria ocupa locul 35 în cadrul investitorilor străini din România.

Mecanisme de colaborare economică bilaterală

Entitatea mixtă româno-bulgară pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria),

Comitetul mixt de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria

17 http://www.mae.ro/node/1418/1 accesat la data de 06.01.2015 orele 18:10

Comisia mixtă româno-bulgară pentru transporturi rutiere

Comisia mixtă de cooperare ştiinţifica şi tehnologică

Comisia mixtă româno-bulgară privind gospodărirea apelor

Comisia mixtă româno-bulgară privind cooperarea în domeniul dezvoltării regionale

Mecanismul de consultari bilaterale între Ministerul Economiei din România şi Ministerul Economiei și Energiei din Bulgaria

Grupul de experti pe energie condus la nivel de secretar de stat /ministru adjunct.

Cooperarea transfrontalieră

Programele de cooperare teritorială europeană. În perioada 2007-2013, România şi Bulgaria au primit finanţare europeană în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Programului de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei, Programului de Cooperare Interregională INTERREG IV C şi Programului pentru reţeaua de dezvoltare urbană URBACT II (finanţate FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională), precum şi prin Programul Operaţional Comun „Marea Neagră 2007-2013” (finanţat din ENPI - Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat), programe în care cele două state sunt partenere.

Cooperarea în domeniul educaţiei

Lectori: Ca şi în anii universitari anteriori, în anul academic 2013-2014, funcţionează lectori de limbă şi literatură bulgară la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Craiova; în reciprocitate, există lectori de limbă şi literatură română la universităţile din Sofia şi Veliko Târnovo.

Liceul Bulgar din Bucureşti şi Liceul Românesc din Sofia. Începând cu anul de învăţământ 1999/2000, funcţionează Liceul teoretic bulgar „Hristo Botev” din Bucureşti şi Liceul cu predarea a limbii române ”Mihai Eminescu” din Sofia.

Învăţământul în limba bulgară în România: Localităţi cu populaţie compactă de naţionalitate bulgară există în judeţul Timiş. În şcolile cu limba de predare română, se studiază limba bulgară ca limbă maternă (3-4 ore pe săptămână). Reprezentativ este Liceul Teoretic „Sfinţii Kiril şi Metodiu” din localitatea Dudeştii Vechi, judeţul Timiş, care cuprinde toate ciclurile de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.

Începând cu anul şcolar 1999/2000, la Bucureşti, s-a redeschis Liceul Bulgar „Hristo Botev”, instituţie publică, acreditată, care şcolarizează elevi etnici bulgari sau de altă etnie, în clasele IX-XII.

Pentru formarea specialiştilor cu studii superioare, în cadrul Universităţii din Bucureşti funcţionează o catedră/specialitate de limbă şi literatură bulgară şi un lectorat de limbă şi literatură bulgară.

Comunitatea românească din Bulgaria

Organizaţii şi asociaţii culturale româneşti:

„AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (UERB), înfiinţată în 2003

Comunitatea Românilor din Bulgaria (CRB) creată în 2002

Asociaţia Vlahilor din Bulgaria (AVB – 1992), Asociaţia Vlahilor din Estul Bulgariei (2002)

Asociaţia Vlahilor Rudari din Bulgaria (2002)

Societatea Aromânilor „Unirea” (Şuţata Armânjlor – fondată în 1894, reluându-şi activitatea în 1992, ca filială a Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria, de care s-a desprins în 1995)

Asociaţia Aromânilor din Dupniţa, Centrul Cultural Român din Vidin.

Învăţământul în limba română. Nu există învăţământ de stat primar şi secundar în limba română. Organizaţiile româneşti din Bulgaria organizează cursuri de limba română de la ciclul preşcolar, până la cel liceal.

Liceul “Mihai Eminescu” din Sofia funcţionează ca unitate şcolară pentru studierea intensivă a limbii române. Liceul şi-a reluat activitatea în anul 1999, după o întrerupere de 51 de ani, simultan cu redeschiderea la Bucureşti a Liceului Bulgar “Hristo Botev”.

În privinţa învăţământului superior, în Bulgaria funcţionează la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia un lectorat de limba română din cadrul Catedrei de Limbi Romanice. La Universitatea „Kiril şi Metodie” din Veliko Târnovo există un lectorat de limba română, creat pe bază de reciprocitate (la Universitatea din Craiova există un lectorat de limbă bulgară).

Biserica Românească Ortodoxă „Sfânta Treime” din Sofia, proprietate a statului român şi subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Mass-media în dialectul aromân şi în limba română: Revista "Salut Românesc" este o revistă trilingvă, editată periodic de Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria. Revista „Timpul”, bilingvă, a fost editată lunar de Asociaţia Vlahilor din Bulgaria şi Comunitatea Românilor din Bulgaria. În prezent aceasta se editează sporadic. Buletinul „Armânul” este editat de 6 ori pe an de Centrul pentru limbă şi cultură aromână, într-un tiraj de 1000 de exemplare, cu finanţare din partea Centrului Internaţional pentru Problemele Minorităţilor şi Colaborarea Culturală. Buletinul este distribuit filialelor Societăţii Aromânilor din Sofia, precum şi organizaţiilor aromâne din statele balcanice, Europa Occidentală, America şi Australia.18

18 http://patriarhia.ro/reprezentante-bor-2731.html accesat la 06.01.2015. orele 20:00