reguli de citare

5
Reguli de citare I. Veţi binevoi să citaţi lucrările consultate după următorul model: Genoveva Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, ediţia a V- a, Editura Cugetarea, Iaşi, 1999, vol. I, p. 10 / pp. 10- 11 / pp. 10 şi urm. adică: 1) numele autorului: prenume nume (Genoveva Vrabie, eventual cu caractere bold amândouă) / merge şi: nume, prenume (Vrabie, Genoveva); 2) titlul integral al lucrării (cu caractere italice) Drept constituţional şi instituţii politice (dacă lucrarea va mai fi citată, se pot folosi, în continuare, abrevieri, cu condiţia de a preciza acest lucru: formule posibile: în continuare / de aici înainte / lucrare citată în continuare: G. Vrabie, Dr. const.); 3) numărul ediţiei (dacă lipseşte vreo referinţă – ceea ce, de regulă, înseamnă că avem prima ediţie – precizaţi faptul că este prima ediţie, însă numai dacă sunteţi absolut sigur(ă) de aceasta; în caz contrar, nu menţionaţi nimic); 4) editura 5) localitatea apariţiei; în cazul în care lipseşte: s.l. (=sine loci); 6) anul apariţiei; în cazul în care lipseşte: s.a. (=sine anno); dacă anul este precizat în altă parte (de exemplu, este datată prefaţa sau introducerea, sau deţineţi această informaţie – cu certitudine – din altă sursă, precizaţi anul, dar îl treceţi în paranteze drepte: [1885]) uneori, mai ales pentru lucrările importante, este bine să 1

Upload: laurastoica

Post on 27-Jan-2016

221 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

reguli de citare

TRANSCRIPT

Page 1: Reguli de Citare

Reguli de citare

I.

Veţi binevoi să citaţi lucrările consultate după următorul model:

Genoveva Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, ediţia a V-a, Editura Cugetarea, Iaşi, 1999, vol. I, p. 10 / pp. 10-11 / pp. 10 şi urm.

adică:

1) numele autorului: prenume nume (Genoveva Vrabie, eventual cu caractere bold amândouă) / merge şi: nume, prenume (Vrabie, Genoveva);

2) titlul integral al lucrării (cu caractere italice) Drept constituţional şi instituţii politice (dacă lucrarea va mai fi citată, se pot folosi, în continuare, abrevieri, cu condiţia de a preciza acest lucru: formule posibile: în continuare / de aici înainte / lucrare citată în continuare: G. Vrabie, Dr. const.);

3) numărul ediţiei (dacă lipseşte vreo referinţă – ceea ce, de regulă, înseamnă că avem prima ediţie – precizaţi faptul că este prima ediţie, însă numai dacă sunteţi absolut sigur(ă) de aceasta; în caz contrar, nu menţionaţi nimic);

4) editura5) localitatea apariţiei; în cazul în care lipseşte: s.l. (=sine loci);6) anul apariţiei; în cazul în care lipseşte: s.a. (=sine anno); dacă anul este

precizat în altă parte (de exemplu, este datată prefaţa sau introducerea, sau deţineţi această informaţie – cu certitudine – din altă sursă, precizaţi anul, dar îl treceţi în paranteze drepte: [1885]) uneori, mai ales pentru lucrările importante, este bine să precizaţi în paranteză anul primei ediţii (prima ediţie: 1748);

7) volumul sau tomul şi / ori partea sau fascicula (Tom. I / Vol. I / Vol. I, partea 1 / Vol. I1); uneori volumele unei lucrări au apărut în mai mulţi ani succesivi (sau nu) şi chiar la edituri diferite; atunci precizarea volumului trebuie să o preceadă pe cea a anului (menţionat de obicei în paranteze rotunde) şi, eventual chiar pe cea a editurii, dacă este cazul (aici, evident editura va fi menţionată înaintea anului apariţiei); Exemplu: Vol. I, 1996, Vol. II, Editura X, 1997;

8) pagina, numărul sau paragraful din lucrare unde se găseşte pasajul citat. Dacă sunt mai multe pagini, se va dubla litera “p”: pp. 150-155 / pp. 150 şi urm. Dacă o lucrare, în scopul unei mai rapide consultări, este divizată în paragrafe indicate prin numere dispuse la capătul exterior al rândului (“manşete”), puteţi indica aceste numere şi, eventual, pagina: nr. 230, la p. 115. Uneori, anumite lucrări clasice sunt împărţite în diviziuni distincte, preluate în toate ediţiile: de exemplu: Aristotel, Politica, Cartea a II-a, cap. 5. Se poate cita: „Aristotel, Politica, II, 5”, precizând eventual şi pagina ediţiei consultate de dv. Alt exemplu: „Hegel, Principiile filosofiei dreptului, § 279, pp. xxx şi urm. a ediţiei române.” În cazul lucrărilor clasice (editate de zeci sau chiar de sute de ori), este preferabil întotdeauna să se folosească această formă de citare

1

Page 2: Reguli de Citare

Vrabie, Genoveva, op. cit., vol. I, p. 13. Dacă şi numai dacă acest autor este citat cu o singură lucrare în textul dv.

- recomandabil: indicaţi în notele în care apare formula “op. cit.” pagina sau nr. notei în care este citată pentru prima dată lucrarea.

Dacă acelaşi autor mai apare cu o altă lucrare (fie şi o singură dată) nu puteţi recurge la formula “op. cit”. Puteţi însă prescurta (după citarea integrală a titlului, anunţaţi utilizarea pe viitor a prescurtării): lucrare citată în continuare prescurtat: Deleanu, Ion, Instituţii…,

II.

Idem: apare atunci când un autor citat anterior este citat din nou cu o altă lucrare.Exemplu:Deleanu, Ion, Instituţii şi proceduri constituţionale, Editura Servo Sat, Arad, 2001.Idem, Justiţia Constituţională, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995.

Ibidem: (după acelaşi / aceeaşi) apare atunci când vă raportaţi la aceeaşi sursă.

1) Deleanu, Ion, Instituţii şi proceduri constituţionale, Editura Servo Sat, Arad, 2001, p. 2222) Ibidem, p. 223

Când se citează a doua oară consecutive din aceeaşi lucrare, aceeaşi pagină: Ibidem, loc. cit. / ibidem, p. 222.

apud: (=după) când citaţi o carte sau un text pe care nu l-aţi consultat personal (şi l-aţi găsit citat în altă lucrare.Este deosebit de important, iar sub aspectul eticii academice, absolut necesar, ca lucrările pe care le citaţi fără a le fi consultat personal să fie însoţite de menţiunea acestui fapt, indicând prin apud sursa prin care aţi luat cunoştinţă de textul citat astfel!.

Exemplu: Gicquel, Jean, Droit constitutionnel et institutions politiques, p. 334 apud Deleanu, Ion, op. cit. p. 123.

Pe de altă parte, este complet deplasat să citaţi cu apud o lucrare larg accesibilă, publicată în România sau studii şi articole din reviste găsibile în orice bibliotecă universitară serioasă, ori acte publicate în „Monitorul Oficial”. Prin urmare nu veţi cita nicidecum:

2

Page 3: Reguli de Citare

NU! G. Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I, Iaşi, 1999, p. 323 şi urm., apud I. Muraru şi Simina Elena Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, ediţia a 13-a.Editura C.H.Beck, vol I. 2006, p. xxx.

NU! C. L. Popescu, Respingerea prin lege a unei ordonanţe a Guvernului declarate anterior ca fiind neconstituţională, în „Dreptul”, nr. 8/2002, pp. 22-32, apud A. Iorgovan, Tratat de Drept administrativ, vol. I, Editura C.H. Beck, 2006, pp. xxx NU! Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 / 31 ianuarie 2008 (M.Of. I, nr. 95 / 6 februarie 2008) apud R. M. Stănoiu, op. cit. p. 123. Dacă doriţi să citaţi o lucrare accesibilă, citată de un autor pe care l-aţi consultat, va trebui să consultaţi personal şi această lucrare! Citarea prin apud se foloseşte doar atunci când lucrarea citată astfel este rară, veche sau foarte greu de obţinut (de obicei, o carte sau o publicaţie din străinătate). Este însă chiar de dorit din partea dv. să faceţi un efort de a căuta, găsi sau obţine acces la lucrări şi publicaţii mai rar citate ori invocate, mai puţin cunoscute (cu condiţia de a fi şi relevante) şi greu accesibile.

III.

Textele sau documentele găsite pe internet trebuie citate indicând adresa on-line pe care le-aţi accesat:

Exemplu: Winfried Brugger, Dignity, Rights, and Legal Philosophy within the Anthropological Cross of Decision-Making, în „German Law Journal”, vol. 9, No. 10, pp. 1243 şi urm., (în format electronic la:<< http://www.germanlawjournal.com/ >>, accesat ultima oară la 24 februarie 2009) / este posibilă şi o citare mai amănunţită: (în format electronic la: <<http://www.germanlawjournal.com/article.php?id=1016 >>, accesat ultima oară la 24 februarie 2009)

3