reglementarea politicii comerciale a rusieis

7/25/2019 Reglementarea Politicii Comerciale a Rusieis

1/13

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIRFacultatea de Relatii Economice Internationale

REGLEMENTAREA PLITICII CMERCIALEA RUSIEI

Studenti!C"iric Geor#ianaDiacone$cu Lui%aPirlea Iulia

AN III& Gru'a (

Coord) Stiinti*ic! Geor#eta Ilie

(+,+-(+,,


2/13

Cu'rin$!

,) Scurt i$toric() Politica comerciala a Ru$iei.) Sco'ul $i o/iecti0ele aderarii Ru$iei la MC1) Relatiile comerciale cu alte tari2) De'endenta ener#etica a Euro'ei de Ru$iei- GA3PRM4) 5i/ilo#ra*ie


3/13

I. Scurt istoric

La mai mult de un deceniu de la'r6/u irea Uniunii So0ietice din ,77,& Ru$ia 8ncearc68n continuare $6 edi*ice o economie de 'ia 6 *unc ional6 i $6 atin#6 o cre tere economic6 mai ridicat6) Du'6 di%ol0area URSS-ului& 'rimele $emne ale re*acerii economice au a'6rut 8nRu$ia 8n ,779& ar6t:nd in*luen ele economiei de 'ia 6) Totu i& 8n acel an& cri%a *inanciar6a$iatic6 a culminat 8n au#u$t 8n Ru$ia cu de'recierea ru/lei) Au urmat cre terea datoriei

'u/lice i $c6derea ni0elului de trai 'entru cea mai mare 'arte a 'o'ula iei) ;n anul urm6tor& ,77& 8n $'ecial datorit6 cre terii

're ului 'etrolului& continu6rii 'oliticii ru/lei $la/e& dar i cre terii 'roduc iei indu$triale) ;n momentul de *a 6& Ru$ia are un excedent comercial uria& datorat /arierelor 'rotec ioni$te laim'orturi i coru' iei locale care 8m'iedic6 intre'rinderile mici i mi?locii $tr6ine $6 im'orte

'rodu$e ru$e ti *6r6 intermedierea *irmelor locale) De%0oltarea economic6 a 6rii a *o$t e=trem de ine#al6! re#iunea Mo$co0ei contri/uie cu o treime din'rodu$ul intern /rut&8n condi iile 8ncare 8n re#iune e$te concentrat6 numai o %ecime din 'o'ula ia 6rii) Recenta re*acere a economiei 6rii datorat6 cre terii 're ului i eiului& 8m'reun6 cu e*orturile #u0ernamentale re8nnoite 8n (+++ i (++, 'entru ducerea la /un $*:r it a unor re*orme $tructurale& au cre$cut 8ncrederea in0e$titorilor i oamenilor de a*aceri 8n an$ele Ru$iei 8n al doilea deceniu de tran%i ie) Ru$ia a r6ma$ 'ro*und de'endent6 de e='orturile de materii 'rime& 8n mod $'ecial

'etrol& #a%e naturale& metale i c"ere$tea& care a$i#ur6 din totalul e='orturilor& l6$:nd ara0ulnera/ila la 0aria ia 're urilor 'e 'ia a mondial6) ;n ultimii ani& a cre$cut *oarte mult cererea

intern6 de /unuri de lar# con$um& a'ro=imati0 cu ,(> anual 8n (+++-(++2& ceea cedemon$trea%6 8nt6rire 'ie ei interne)

Produ$ul intern /rut $e a'ro'ie de ,)(++ milioane @ 8n (++1& ceea ce *ace ca economiaRu$iei $6 *ie cea de-a noua economie a lumii i a cincea a Euro'ei) Dac6 rata anual6 dede%0oltare continu6 a$t*el cum e$te acum& e$te de a te'tat ca economia Ru$iei $6 a?un#6 'e

'o%i ia a doua 8n Euro'a& du'6 cea a Germaniei& 8n numai c: i0a ani) Pe , a'rilie (++4& re%er0ele interna ionale ale Ru$iei atin$e$er6 (+4 miliarde i e=i$tau 're0i%iuni 'entru cre terea ace$tei re%er0e la (.+-(


4/13

lin#0i$tice i anumitor 'articularit6 i 'olitice ale 6rii) ;n ultimul tim' $-au 8nre#i$trat in0e$ti ii im'ortante a unor mari in0e$totori euro'eni& *a0ori%ate de 're urile $c6%ute ale terenurilor i *or ei de munc6& ca i de ratele de cre tere mai ridicate dec:t 8n re$tul Euro'ei) Ni0elurile 8nalte de in$truire i de ci0ilitate ale ma?orit6 ii 'o'ula iei& inclu$i0 ale *emeilor i minoritarilor& atitudinea $ecular6& $tructura de cla$6 mo/il6& *oarte /una inte#rare a

minorit6 ilor 8n curentul cultural 'rinci'al 'la$ea%6 Ru$ia mult mai /ine dec:t ma?oritateacelorlalte a a numite 6ri 8n cur$ de de%0oltare i c"iar mai /ine dec:t unele 6ri 'uternic de%0oltate) P:n6 acum& ara a /ene*iciat de cre terea 're urilor la 'etrol i #a%e naturale i a *o$t ca'a/il6 $6- i 'l6tea$c6 cea mai mare 'arte a uria ei datorii e=terne 0ec"i) Redi$tri/uirea ec"ita/il6 a 0eniturilor din e='orturi de materii 'rime c6tre celelate $ectoare e$te totu i o mare

'ro/lem6) Totu i& din (++.& im'ortan a e='orturilor de re$ur$e naturale a 8nce'ut $6 $cad6 8n /alan a economic6& 8n tim' ce 'ia 6 intern6 $-a 8nt6rit mult& $timulat6 ma$i0 de cre terea 0olumului contruc iilor i de cre terea cererii 'entru di0er$e /unuri i $er0icii) Are$tarea

/o#atului om de a*aceri Mi"ail odorBo0$Bi$u/ acu%a iile de *raud6 i coru' ie& 8n le#6tur6 marea 'ri0ati%are or#ani%ate 8n tim'ul mandatului 're edintelui 5ori$ El 8n & a *6cut canumero i in0e$titori $6 $e team6 'entru $ta/ilitatea economiei Ru$iei) Cea mai mare 'arte a

uria elor a0eri *6cute 8n Ru$ia $unt datorate ac"i%i ion6rii indu$triilor $tatului la 're uri *oarte $c6%ute $au de conce$iuni a0anta?oa$e 'rimite din 'artea #u0ernului) Alte 6ri i-au e='rimat 8n#ri?orarea 8n le#6tur6 cu a'licarea $electi06 a le#ii 8m'otri0a anumitor oameni de a*aceri&de i ac iunile #u0ernamentale au *o$t 'rimite 'o%iti0 de marea ma$6 a ru ilor $6r6ci i)

;n 'lu$& c:te0a mari *irme interna ionale in0e$te$c 8n Ru$ia) ;n con*ormitate cu$tati$ticileFondului Monetar Interna ional & 8n Ru$ia $-au in0e$tit direct a'roa'e (4 de miliardede dolari 8n (++,-(++1& din care ,,&9 miliarde de dolari numai 8n (++1) ;n anul (++9&in0e$ti iile $tr6ine directe 8n Ru$ia $-au du/lat& atin#:nd (9&< miliarde dolari& 8n condi iile 8n care cre terea economic6 a 6rii a #enerat o e='lo%ie a con$umului)

Ru$ia a 8nre#i$trat 8n ultimii ani o cre tere economic6 'uternic6& de 2&4> 8n (++ 8n (++4) Pentru anul (++7& autorit6 ile

're06d o $c6dere a PI5 de & dar e$timea%6 c6 ara a ie it din rece$iune 8n al treilea trime$tru) Acea$t6 $c6dere e$te cel mai a/ru't declin de la 'r6/u irea Uniunii So0ietice& 8n,77,& datorat 8n $'ecial ie*tinirii "idrocar/urilor& ce re're%int6 4+> din e='orturile 6rii)
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aar%C4%83_%C3%AEn_curs_de_dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aar%C4%83_%C3%AEn_curs_de_dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihail_Hodorkovski&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aar%C4%83_%C3%AEn_curs_de_dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihail_Hodorkovski&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1991


5/13


6/13

III) Sco'ul $i o/iecti0ele aderarii Ru$iei la MC

Aderarea la MC e$te un 'roce$ lun#& mai ale$ 'entru acele tari ale caror aconomii $etran$*orma dintr-una de 'lani*carea a/$oluta intr-una de economia de 'iata) 5ul#aria a a0ut

ne0oie de ,+ ani& C"ina de ,2) Practica comuna arata *a'tul ca cu cat e$te tara mai mica& cuatat ii e$te mai u$or $a adere) A$t*el& dintre tarile *o$tei URSS $unt aderate la MC . re'u/lici

/altice& Geor#ia& Moldo0a $i ir#i%ia) Ru$ia a ince'ut ne#ocieri de aderare inca in ,77.adica la GATT) Cu toate ca ideia 'rinci'ala MC con$ta in reducerea ta=elor 0amale laim'ort $i de$c"iderea 'ietelor& in Ru$ia ta=ele la ince'ut cre$cu$era& iar 'iata 'ractic $einc"i$e$e 'entru $traini) A$t*el& di*erite *onduri ale $'orti0ilor $au ale 0eteranilor& care au a0ut$cutiri la 'lata ta=elor 0amale de im'ort& ii determinau 'e 'roducatorii $traini $a ia$a $in ?ocuride 'e teritoriul ru$e$c $i contri/uiau la contra/ande) Si totu$i catre anul ,772 atunci candacea$ta 'ro/lema a de0enit un $u/iect al di$cutiilor in cadrul MC Ru$ia a *o$t 're#atita deaderare in ceea ce 'ri0e$te ma?oritatea a$'ectelor) Totu$i declinul economic& $'atiul mic

'entru mane0re& $ituatia di*icila a *inantelor #u0ernamentale& inca'acitatea #u0ernului de a $econ*runta cu lo/i$tii $i a/$enta 0ointei 'olitice 'ractic au $to'at ace$t 'roce$) Iar cri%a din,77< a $co$ acea$ta 'ro/lema de 'e li$ta 'ro/lemelor 'e ordinea de %i)

De ce are nevoie Rusia de OMC ?

Pana la re*orme din anul ,77( Ru$ia a trait intr-o lume unde 'rinci'iile comertuluili/er nu au e=i$tat) Si$temul de 'lani*icare $i di$tri/uire in cadrul Con$iliului A?utoruluiEconomic Reci'roc CAER care unea H tarile democratiei 'o'oarelor #arantaintre'rinderilor #u0ernamentale 'ietele de de$*acere $i 0olumul cererii) Concurenta in cadrul

/locului $o0ietic nu e=i$ta& iar comertul e=terior a *o$t mono'olul $tatului) Pe de o 'arte

acea$ta #aranta o $ta/ilitate 'e termen lun#& iar 'e de alta 'arte acea$ta in$emna ramanerea inurma din 'unctul de 0edere te"nolo#ic tarilor de%0oltate $i o de're$iune totala) De$tramareaURSS $i de$c"iderea 'ietelor a condu$ la declinul economiei ru$e$ti) 'ondere 'rinci'ala ae='ortului ru$e$c o detin materii 'rime naturale $i 'rodu$ele lor 'relucrate& iar 'rodu$eleindu$triale detin doar o 'atrime a totalului de e='ort) Ca $tructura& e='ortul ru$e$c 'oate *icom'arat cu cel al tarilor in cur$ de de%0oltare ceea ce conduce la de'endenta totala aeconomiei de 'returile la materii 'rime) Pe de alta 'arte& de$c"iderea 'ietelor 'entru im'ort aa0ut ca re%ultat anumite a0anta?e 'entru 'roducatori ru$i ! calitatea multor 'rodu$e ru$e$ti acre$cut& iar concurenta a condu$ la reducerea 'returilor)

Impedimente la aderare. Geor#ia nu 0a $u$tine aderarea Ru$iei la r#ani%atia

Mondiala a Comertului& 'ana cand Mo$co0a nu 0a 'ermite acti0itatea 0ame$ilor #eor#ieni inre#iunile $e'arati$te din nord& $etia de Sud $i A/"a%ia) Primul mini$tru #eor#ian& NiBola%Gilauri& a declarat& in tim'ul unei 0i%ite o*iciale in Statele Unite& ca tara $a nu 0a recunoa$tenicioadata inde'endenta celor doua re'u/lici& recuno$cuta de Mo$co0a in (++


7/13

IV)

Statele Unite au de'a$it anul trecut Rusiadu'a 0olumul de #a%e naturale e=tra$e&de0enind cel mai mare 'roducator mondial& du'a ce au e='loatat re$ur$e necon0entionale& intim' ce ni0elul cererii din Ru$ia a $ca%ut& *iind a*ectat de declinul economic) Productia

Statelor Unite a cre$cut cu .&7> in 'erioada ianuarie-octom/rie& la 2,7 miliarde metri cu/i&'otri0it ultimelor date ale De'artamentului american al Ener#iei& in*ormea%a Ne$In) Ru$ia&ce detine cele mai mari re%er0e din lume $i aco'era un $*ert din 'iata euro'eana& a *o$t cel maimare 'roducator de #a%e naturale in 'erioada ,7 din com'ania care 0a o'era in re#im

?oint 0enture $i care $e 0a numi Vo$toB Ener#K) De a$emenea& #i#antul ru$ de $tat 0a *ire're%entat& in cadrul con$iliului de conducere& 'rin trei dintre cei cinci mem/ri ai ace$tuia)

V) Depedenta energetica a Europei de Rusia - !"#ROM

De'endena de im'ortul de ener#ie e$te una din 'rinci'alele 'ro/leme a UniuniiEuro'ene) *icialii UE $unt 8n#ri?orai de creterea de'endenei ener#etice 'etrol i #a%enaturale& care a%i aco'er6 a'ro=imati0 .+> de im'ort de ener#ie din Ru$ia i ace$t 'rocent

'oate crete 'e termen mediu& a?un#:nd& du'6 unele e$tim6ri& la ni0elul de 9+>) Ru$ia e$te

cel mai im'ortant *urni%or de #a%e naturale 8n UE) Intere$ele economice ru$e 8n UE in de%ona comerului li/er& care ar 'utea 8n 0iitor contri/ui la con$olidarea unei 'iee comune)Du'6 ce Ru$ia 0a adera la r#ani%aia Mondial6 a Comerului& cele dou6 'iee economice&euro'ean6 i ru$6& ar 'utea a0ea mai multe 'uncte de tan#en6) Ru$ia tinde $6 de%0olte relaiilede 'arteneriat cu UE 8n domeniul ener#etic& 'entru care& a accelerat 'roce$ul de a$imilare aacquis-ului comunitar)

UE e$te& ca marime& a doua 'iata ener#etica din lu me) ;n 're%ent& UE im'orta 9.> dinnece$arul $au de 'e trol $i 11> din nece$arul $au de #a%) Trei $tate con tea %a cu ade0arat

'entru a'ro0i%ionarea cu #a% a Euro 'ei! Ru$ia (1>& Nor0e#ia ,2> $i Al#eria ,,>)Fiind 'rin ci'alul *urni%or de #a% al UE& $tatele euro'ene $e a*la in di0er$e #rade de

de'endenta ener#etica *ata de Ru$ia) Din ace$t 'unct de 0edere& la ni0elul Euro'ei di$ tin #emmai multe cate#orii de $tate! tari cu de'endenta %ero - 5el#ia& Danemarca& Irlanda& Marea5ritanie& S'a nia& Portu#alia& SuediaO tari de'endente con$idera/il-Polonia 19> dincon$umul intern de #a%(++2& Ger ma nia 1.>& Italia .+>& Franta (4>& Rom:nia(.>O tari cu o de'endenta co0:r$itoare - Grecia 74>& 5ul #a ria & Ce"ia &Au$tria 9+>& Un#aria 4(>O tari de'endente total - Slo0acia ,+& Finlanda ,+2>&Tarile 5altice ,++>)

La moment de *a6& o/iecti0ul 'oliticii ener#etice euro'ene e$te de a $e a'ro'ia c:tmai e*icient de 'iaa re$ur$elor ener#etice ru$e) Dar la *el de im'ortant6 'entru UE de0inecoo'erarea economic6 cu $tatele tran$'ortatoare de re$ur$e ener#etice ru$e cum ar *i Ucraina

i 5elaru$) De%0oltarea 'oliticii de im'ort al 'etrolului i #a%ului natural din Federaia Ru$6e$te o/iecti0ul 0ia/il i de lun#6 durat6 al UE) Acea$ta tinde $'re o 'ia6 ener#etic6 intern6


8/13

$ta/il6 a$i#ur:ndu-i o cale ener#etic6 unitar6& dei Comunitatea Euro'ean6 de0ine din ce 8nce mai de'endent6 de re$ur$ele ener#etice $tr6ine) Summit-ul de la La"ti Finlanda& are're%entat un 8nce'ut al dialo#ului (9Q,& alia$ UE inclu$i0 Rom:nia i 5ul#aria 'lu$ Ru$ia)Po%iia autoritar6 a Ru$iei 8n c"e$tiunea ener#etic6 a de0enit o tem6 'olemic6 'entru lideriieuro'eni) Sta/ilirea cu Mo$co0a a unei 8nele#eri economice tran$'arente i de lun#6 durat6

de im'ort al 'etrolului i #a%ului natural ru$e$c ar crea 'entru UE acele 'remi$e nece$are dea$i#urare a $ecurit6ii ener#etice $'re care tinde ea a$t6%i) Reali%area ace$tui lucru ar *i'o$i/il6 dac6 Ru$ia ar rati*ica Carta Ener#iei& 'e care a $emnat-o 8n ,771) Ace$t moment ar *iunul deci$i0 at:t 'entru 'olitica ener#etic6 a UE& c:t i 'entru Ga%'rom& 'entru c6 ar 'une$*:rit autoritari$mului ace$tei com'anii) Ca amendament& com'ania Ga%'rom a$i#ur6 7+>din 0olumul de *urni%6ri din Ru$ia) Pe teritoriul Ru$iei $e a*la (2&(> din re %er0a mondiala de#a% natural& iar in cla$amentul 'ro ducatorilor $i e='ortatorilor de #a% natural& aceea$i tara $ea*la 'e 'rima 'o%itie) Re%er0ele de #a% natural ale Ru$iei $unt concentrate in Si/eria& iar celmai mare %acamant de #a%e e$te 3a'oliarnoie) Potri0it Ra'ortului Anual 'e (++9 al Ga%'rom&4+> din re%er0ele de #a% ru $e$ti $i totalitatea #a%oductelor care tra0er$ea%a teritoriul Ru$iei$e a*la in 'ro'rietatea Ga%'rom) Cele mai mari cantitati de #a% natural din Ru$ia $unt

e='ortate catre UE& *o$te re'u/lici $o0ietice Ucraina& 5elaru$& Geor#ia& Statele 5altice&A%er/aid?an& Turcia $au a'o nia) Ga%ul ru$e$c a?un#e la con$umatorii euro'eni 'rin conducte care tran%itea%a Ucraina $i 5elaru$) Ga%'rom e$te com'ania care *urni%ea%a 94> din#a%ul *olo$it in con$umul intern al Ru$iei la 'returi mult re du $e *ata de cele 'erce'utecon$umatorilor din $tatele UE) Gi#antul ener#etic ru$ e$te cel mai mare contri/ua/il la

/u#etul Federatiei Ru$e& iar e='orturile de re$ur$e ener#etice ale ace$tuia au im'ul$ionat& inmod $u/$tan tial& la cre$terea economica de reali%ata de $tatul ru$) In (++4& Ga%'rom a

'rocedat la du/larea 'retului la #a%ul natural 'e care il *urni%a Moldo0ei& 5elaru$ului $auArmeniei) Dintre cele trei $tate& doar Moldo0a a tre cut 'rintr-o cri%a a #a%elor& du'a ceMo$co0a a intreru't& 'entru a'ro=imati0 doua $a'tamani& *urni%area #a%ului catre C"i$inau)

Ne#ocierile 'urtate cu liderii de la C"i $i nau& Min$B $au Ere0an $-au *inali%at cu cre$terea 'retu lui 'entru #a%ul ru$e$c $i cu cedarea catre Ga%'rom a unei 'arti din in*ra$tructuraener#etica a ace$tor $tate) A$t*el& Ga%'rom a intrat in 'o$e$ia a 4.&1> din actiunile Moldo0aGa%& a ma?oritatii 5eltran$#a% $i a #a%oductului Armenia-Iran) Totu$i& 'retul 'erce'ut celortrei $tate& a'ro'iate de Mo$co0a& e$te mai mic decat cel $ta/ilit 'en tru Ucraina)


9/13


10/13


11/13


12/13


13/13

reglementarea politicii comerciale a rusieis

Documents