X-Meditor Romania

Reglarea profesionala a geometriei directiei

Titlul original:

INTRODUCTION TO PROFESSIONAL WHEELALIGNMENT FASEP SRL ITALY

Traducerea si adaptarea : Claudiu COLIBABA

Toate drepturile pentru materialele publicate in aceasta lucrare apartinF.A.S.E.P SRL - ITALIAReprodcerea oricaror texte sau fotografii din aceasta lucrare, faraacordul F.A.S.E.P SRL - ITALIA este strict interzisa.

Copierea acestui CD fara acorul X-MEDITOR ROMANIA reprezintainfractiune si se pedepseste conform legii.

Reglarea profesionala a geometriei directiei

X-Meditor Romania

3

1.NOTIUNI GENERALE1.1. Conditiile de baza ale geometriei vehiculului. . . . . . . . . . . . . . 5

2. DEFINITII 2.1. Suspensiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2.2. Unghiuri caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

3. UNGHIUL DE CADERE 3.1. Definitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

3.2. Conditii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 3.3. Cauze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 3.4. Efecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 3.5. Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

4. UNGHIUL DE INCLINARE A PIVOTULUI 4.1. Definitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

4.2. Unghiul inclus .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 4.3. Efecte .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

5. UNGHIUL DE FUGA 5.1. Definitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

5.2. Stabilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 5.3. Fenomenul inclinarii cu rotile in pozitia de virare . . . . . . . . . . 27 5.4. Alti factori ce influenteaza unghiul de fuga . . . . . . . . . . . . . . 28

6. UNGHIUL DE CONVERGENTA 6.1. Definitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

6.2. Masuratori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 30 6.3. Efectele sarcinii asupra convergentei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 6.4. Sistemele Jeantaud si Panhard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 6.5. Efectele dinamice asupra convergentei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 6.6. Alunecarea rotii . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 33 6.7. Uzura neuniforma a pneurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

X-Meditor Romania

Reglarea profesionala a geometriei directiei

3

7. GEOMETRIA DIRECTIEI7.1. Definire si conditi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

7.2. Convergenta in curba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 7.3. Paralelogramele directiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 7.4. Centrul de rotatie instantanee . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 7.5. Centrarea directiei . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 7.6. Devierea axelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

8. EFECTE DINAMICE PARTICULARE 8.1. Efectele alunecarii asupra pneului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

8.2. Influneta alunecarii in timpul rularii in linie dreapta. . . . . . . . . . 44 8.3. Influenta alunecarii in timpul virarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 8.4. Alunecarea primara si secundara . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 46

Reglarea profesionala a geometriei directiei

X-Meditor Romania

"Poziia vehiculului" reprezint condiiageometric a tuturor componentelor ce con-tribuie la determinarea poziiei roilor n tim-pul deplasrii, fie aceasta n linie dreaptsau n curb.Poziia geometric poate fi verificat numain timpul staionrii.Atunci cnd autovehiculul se afla n micare,datorit strilor de ncrcare variabile, multi-ple fore i fac apariia, fore creat derezisten la naintare, greutate, acceleraresau decelerare create de cuplul motor, foracentrifug, frne, etc. ce tind s modificepoziia geometric.

Atunci cnd se ajusteaz poziiageometric, n concordan cu datelefurnizate de productor, factoriienumerai ai sus sunt luai n considerare,dar i balana corect a forelor precumi punctul de aplicare al acestora n tim-pul micrii. Toate acestea nseamn cadevrata balan a forelor poate fiefectuat, exact ca i cum autovehiculular fi n micare.

Ca i unghiul caracteristic al roilor, ce l vom trata n capitolele urmtoare, vehiculultrebuie s satisfac anumite condiii de simetrie i perpendicularitate pe axe, aa cum esteartat n fig. 1

PD si PS= Ampatamentul pe dreapta si pe stanga; Ca si Cp= Urmele fata si spate

5

X-Meditor Romania

Reglarea profesionala a geometriei directiei

Ampatamentul i urmele nu trebuie intotdeaua s fie egale. De fapt, exista un numr marede cazuri n care urmele sunt diferite, i, mai puin comun, n care ampatamentele nu suntegale.Cazuri tipice de ampatamente diferite pot fi gsite pe unele vehicule cu traciune fata i

Condiia de simetrie a sasiului poate fi verificata n mai multe feluri: o metod simpl deverificare este proiectare punctelor de msurare la nivelul solului cu un fir cu plumb.Aceasta trebuie fcut la nivelul solului iar condiia eseniala este ca presiunea n roi s fiecea indicat de productor.O alta condiie foatre importan ce trebuie luat n seama este distrubuirea greutii ceacioneaz asupra vehiculului i efectele nivelului longitudinal i trasnversal fata de sol,precum este artat n figurile 3 i 4

(Renault 4R, R6, R16).

Nivel / Garda la sol

6

Reglarea profesionala a geometriei directiei

X-Meditor Romania

Nivel / Garda la sol; Presiune specificata

Vehiculul poate fi folosit gol (numai cuoferul nuntru) sau cu pasageri, i cu saufr combustibil sau bagaje; influena aces-tor condiii variabile de ncrcare asupracompresiei prilor elastice ale suspensiei,plus efectul anumitor fore n timpuldeplasrii autovehiculului, conduc lapoziie variabila a geometriei roilor.Tragem concluzia c o cunoatereaprofundat a geometriei roilor i a afecte-lor generate de contidiile de folosire alevehiculului este necesar pentru a se face ointerpretare inteligent a datelor furnizatede productor i a tolerantelor aplicate.

Practica curenta de a masura pozitia geo-metrica a vehiculului in stare neincarcata,in cazul in care nu se specifica alta meto-da de catre producator: acesta este folosi-ta pentru ca masuratorile se pot face rapidsi pentru ca aceasta stare, neincarcata,reprezinta cea mai apropiata varianta deconditiile de folosire zilnice ale vehiculului,vehicul ce functioneaza in majoritateatimpului doar cu soferul la bord; o excep-tie se iveste atunci cand se verifica dacavariatiile produse in timpul incarcarii lamaxim a vehiculului ce au ca efect com-presia elementelor elastice ale suspensieialtereaza sau nu caracteristicile de elastici-tate si pozitionare geometrica.

nainte de a verifica poziia geometric a vehiculului, este esenial s se observeurmtoarele condiii de baz:1. Localizai i eliminai orice joc al suspensiei sau al direciei;2. Poziionai vehiculul pe o suprafa plan;3. Verificai presiunea roilor;4. Respectai i luai n considerare condiiile specificate de ncrcare;5. Respectai i luai n considerare distribuia sarcinii;6. Verificai dac exista vreo neregul asupra prilor elastice ale suspensiei i ale

rigiditii articulaiilor.

7

X-Meditor Romania

Reglarea profesionala a geometriei directiei

8

Reglarea profesionala a geometriei directiei

X-Meditor Romania

Elementele suspensiei

1. janta2. pivot3. butuc4. amortizor5. articulaie amortizor6. pivotul de direcie7. bar de reglaj pentru ajus-

tarea unghiului de cderei de fug al roilor

8. articulaie9. braul suspensiei10. articulaie sferic

inferioar11. articulaie

Termenul suspensie este utilizat pentru adescrie totalitatea pieselor elastice careconecteaz roile la asiu sau la caroseriaautoportant.Sistemele de suspensie au urmtoarelefuncii: Absorb ocurile de pe carosabilele

neregulate, asigurnd ntr-o anumitmsur deplasarea lin a pasagerilorsau obiectelor transportate i evitareasupunerii pieselor mecanice la uzurexcesiv. Asigur contactul permanent al

pneurilor cu solul i confer o aderencorespunztoare cu carosabilul,funcionarea corect a direciei isigurana cltoriei.

Pentru a ndeplini diversele cerine de fabri-care ale vehiculelor, exist mai multe tipuri desisteme de suspensie: Mac Pherson, mecanismcu articulaie cu patru bare transversal deform-abil, mecanism cu articulaie cu patru barelongitudinal, tip travers, etc. Dat fiind c nueste posibil s oferim o descriere detaliat afiecrui tip n acest document, in fig. 5 putetigasi o reprezentare schematica a suspensiei,pentru a clarifica denumirile tehnice alepieselor care alctuiesc sistemul.

9

X-Meditor Romania

Reglarea profesionala a geometriei directiei

sau axa direcional a vehiculului sunt dup cum urmeaz:

a) Unghiul de cdere a roilor;b) Convergena roilor;c) Convergena negativ a roilor la viraje.

d) nclinaie transversal a pivotului de direcie, sau pe scurt nclinaia pivotului de direcie;e) Unghi longitudinal de fug a roilor, sau pe scurt Unghi de fug a roilor.

pot fi:

f) Unghi de cdere a roilor;g) Convergena sau convergena negativ a roilor.

Dat fiind c aceste unghiuri sunt setate de pr