.

'::u

.::..l:,,:

.'a:::t':::,ti:l

rii':a'i::-..

tii.i::.i:L]]:.l:

lti..::,.,,:,:'

REGINA ANAA ROMANIEI

Regina AnaA RovrANrEr

de

Ioan-Luca Vlad

CURTEA VECHE PUBLISHINGBucure;ti, 2016

#l

t#"'

'ffiL.:

.w"'.--}1.'i'!'::,1':

t

CUPRINS

Biografia Reginei / 5

Cuvinte despre Regini / 20

Decorafii, distincgii gi alte titluri oficiale I 44

92 de lucruri despre Regina Ana a RomAniei / 48

DesfS.gurarea funeraliilor I 67

j

I

*

$

&ffi

ffi

ffiw

w

ffi

ffi

rf

i,. .. ;

BIOGRAFIA REGINEI

Majestatea Sa Regina Ana a Romdniei s-a ndscut Anne Marie Antonie

Frangoise Zita Marguerite, pe 18 septembrie 1923, in al XVI-lea

arondisment al Parisului, ca Principesd de Bourbon-Parma, singura

fiici a Altelei Sale Regale Principele Ren6 de Bourbon-Parma (fiu

al lui Robert I, ultimul Duce domnitor de Parma) qi a Principesei

Margareta a Danemarcei, strf,nepoatd a Majestelii Sale Regele

Christian al IX{ea al Danemarcei.

Regina s-a nascut membrf, a Familiei regilor Franlei, cu apelati-

vul Alteli Regal5., descendentS, din Hugo Capet, ales Rege in anul

987. Prima menliune a Casei de Franla apare la 11 august 1297,

cAnd Papa Bonifaciu al VIII-lea l-a canonizat pe SfAntul Ludovic,

de asemenea antecesor al Reginei. Familia Regal[ de Bourbon,

a$a cum este denumitd astdzi, are mai multe ramud, Regina nIs-

cAndu-se in ramura de Bourbon-Parma. Aceasta este considerati a

$aptea ramurd a Dinastiei Bourbonilor gi igi trage numele de la sti-

pAnirea Ducatului independent de Parma, prima oarf,in ani1732,

care a fost pierdut in anul 1859.

$eful ramurii de Parma este Marele Maestru al Ordinului

Constantinian al SfAntului Gheorghe, fondat la 26 februarie 1816,

ordin de merit cu cinci clase, avAnd capela oficialdin biserica SfAnta

Maria de la Palissade (Santa Maria della Steccata). Ordinul nu a

mai fost conferit din anul 1.907.De asemenea,la 22 decembrie 1836

a fost fondat Ordinul SfAntului Ludovic pentm Merit Civil, avAnd

cinci clase. Acest Ordin nu mai este conferit, ins5. insemnele sale

sunt folosite in tradifia heraldic[ a familiei. Drapelul statului inde-

pendent al Parmei avea, din 15 august 1851 gi pdn[ la disparilia sa,

culorile rogu, albastru gi galben, in aceastd ordine, care, in ordine

diferit5, sunt gi culorile RomAniei.

Familia Regali de Bourbon conduce qi un Institut, cu sediul la

Paris, a cirui misiune este ,,exaltatea lucrdrii nalionale qi internali-

onale a dinastiei regale franceze, care este implinit[ prin Imperiul

lui Carol cel Mate, sanctitatea lui Ludovic al IX-lea, politica lui Filip

al IV{ea cel Frumos, m[relia lui Ludovic al XIV-lea".

Tatil Reginei, Altetra Sa Regald Prini:ipele Rend Charles Marie

Joseph, Principe de Parma, s-a nS.scut la Schwarzau am Steinfeld, in

Austria Inferioard,la 17 octombrie 1894, qi a fost naturalizat francez.

El a murit la Hellerup,lAngd Copenhaga,la 30 iulie 1962. S-a cdsdtorit

cu mama Reginei, Altela Sa Principesa Marguerite FranEoise Louise

Marie Hdldne, PrincipesS. a Danemarcei,la Biserica Sacrd-Coeur de

Jdsus din Copenhaga, la 9 iunie 1921 (fapl interesant, in anul na$te-

rii Regelui Mihai). Aceasta din urmi s-a nlscut la Bernstorffshoj,la

17 decembrie 1895, ca flic5. a Altelei Sale Regele Principele Valdemar

aI Danemarcei gi a Altelei Sale Regale Principesa Marie de Orl6ans.

Principesa Marguerite a fost ridicatd la rangul de Alte15. Regali

printr-un decret regal danez din 5 februarie 19041.

1 Etat present de la Maison de Bourbon, ed. a 3-a, Le L6opard d'Or, Paris,

1986; ed. a4-a,Le Leopard d'Or, Paris,1991.

Regina a fost al doilea copil gi prima fiicd a acestui cuplu prin-

ciar. Regina a avut trei frafi, Principii Jacques (pilot in avialia nor-

vegianf,, n[scut in 1922, decedat in 1964), Michel (niscut in \926,para$utist militar) gi Andr6 (niscut in7928,decedat in 2011).

Regina Ana s-a inrolat voluntar in 7943., in Armata Francezi

Liberd, in rAndurile cireia a luptat pentm cauza Alialilor, impotriva

Germaniei naziste, care ii cotropise lara natalS. Regina a activat inAlgeria intre 17 iunie 1943 gi 7 iulie 1944.

La 8 iulie 1944 a debarcat la Napoli, in ltalia, al5turi de trupele

aliate. in.'re 27 august qi 1 septembrie 1944 s-a aflat pe mare, debar-

cAnd in Franla la 2 septembrie. Dupd eliberarea Franfei, Regina a

avansat aldturi de trupele franceze in Germaniala26 martie 1945,

in dreptul localitdlii scheibenhard. A continuat sd inainteze aldturide trupele aliate in Germania,primind o scurt[ permisie pentru a-gi

vizita tatil qi rudele in Luxemburg. De acolo, a plecat cu tatil ei spre

noul Cartier General al Armatei I Franceze care se afla, intAmpldtor,

la Sigmaringen (castelul Familiei princiare de Hohenzollern), tre-

cAnd prin Salem (unde se afld castelul Familiei Ducale de Baden).

Aici, tatdl Reginei a depus eforturi pentru preluarea oragului Salem

fdrd lupti, astfel incat sd evite distrugerea lui qi a castelului familieicu care era inrudit. Regrna a fost incartiruiti o perioadd in Castelul

din Sigmaringen, pe care familia de Hohenzollern trebuise sf, ilcedeze armatei franceze.

in ultima parte a rizboiului, Regina a servit ca translator intre

armatele francezd qi americanf,, acompaniindu{ de asemenea

pe Generalul Baumann, Medic-Comandant, $ef al Formaliunii

Chirurgicale Mobile nr. 2 din cadrul Serviciului Sanitar de Front,

pentru a infiinla spitale de campanie.

Amintirile Reginei despre perioada rdzboiului sunt povestite inCapitolul 2 din volumulAna a RomAniei. [Jn razbo[, un exil, o viafd,

de ASR Principele Radu al RomAniei, apdrut la Editura Humanitas.

Pentru meritele sale de rdzboi, Regrna Ana ar fi fost indreptilitila Medalia Recunogtinlei Naliunii, decoralie militari francezf,. De

asemenea, ar fi avut dreptul ca, la funeraliile sale, sicriul sd ii fie aco-

perit cu drapelul Franlei. Calitatea sa de Regini a RomAniei fiind

i:l

I

:lj:il:ljjrj

10

,,%!

insd superioari celei de veteran de razboi, Regina nu a cerut sf, i se

acorde medalia francezil, iar la funeralii sicriul s[u a fost acoperit

de Stindardul Reginei.

Regele qi Regina s-au cunoscut la Londra,la 19 noiembrie 1947,

cu ocazia c[sitoriei actualei Regtne Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Regele gi Principesa de Bourbon-Parma ar fi trebuit s[ se cunoas-

cd un an mai deweme, in 1946, cAnd Regina Elena a invitat-o pe

mama Principesei Ana in RomAnia. Vizita fusese insi intreruptd din

motive politice. De asemenea, Regele, vd.zAnd la un moment dat un

jurnal filmat despre Principesa Ana pe front, ii ceruse operatorului

si extragi fotografia acesteia qi aflase despre qarmul, inteligenla gi

atitudinea ei pozitivd. Cu ocazia nunlii regale britanice, cei doi au

putut sd se cunoascf, mai bine qi, la cdteva zile dupl ce s-au vdzut

pentru prima oard, Regele a cerut-o ?n cf,sdtorie. Regrna Elena a

invitat-o pe loc pe Principesa Ana sf, ii insoleascd pe drumul de

?ntoarcere, in Elvelia, unde noul cuplu a putut sd petreacd mai multtimp in compania familiei extinse.

Dupa abdicarea forlatd a Regelui gi sosirea sa in Elvelia, princi-

pesa Ana qi-a putut revedea logodnicul, la Davos, unde Regele a

?ncercat si se linigteascd dupi evenimentele extraordinare de IaBucuregti. S-au putut reintAlni in aprilie, dupd vizita Regelui inSUA. in cursul discufiilor despre organizarea cdsdtoriei, Regele paul

al Greciei a invitat tdndrul cuplu Ia Atena pentru celebrarea c[sdto-

riei ca o cdsitorie de stat.

La 10 iunie 7948, Altela Sa Regall principesa Ana de

Bourbon-Parma se cdsitoregte cu Majestatea Sa Regele Mihai al

Romdniei, in SaIa Tfonului a Palatului Regal din Atena, devenind

Regind a RomAniei. Ceremonia creqtin-ortodoxd a fost oficiatd de

Arhiepiscopul Athenei. Dupi cdsdtorie, Regele gi Regina au pri-

begit prin Europa pdnd cAnd s-au instalat provizoriu in Elvelia,

apoi in Marea Britanie (orlgelul Ayot St Lawrence), gi din nou

in Elvelia. Cuplul Regal a avut cinci fiice, respectiv Altelele Lor

Regale Principesele Margareta (n. 26 martie 1949, Lausanne),

Elena (n.15 noiembrie 1950, Lausanne),Irina (n.28 februarie 1953,

Lausanne), Sofla (n. 29 octombrie 7957, Thtoi, Grecia) gi Maria(n. 13 iulie 1964, Hellerup, Danemarca). in anul 1966, Regele gi

Regrna au al'ut posibilitatea de a-gi reinnoi jurdmintele conjugale

Ia Monaco.

intre 1948 qi 1989, Regele gi Regina au locuit in Elvelia, unde Regrna

l-a ajutat pe Rege in lupta sa pentru restabilirea libertdlilor democra-

tice in RomAnia. Regrna l-a insolit pe Rege in numeroasele sale vizite

in capitalele europene gi tr Statele Unite. Regele gi Regina au rimas

mereu in legiturd cu evenimentele din RomAnia qi s-au intAlnit cu un

numir mare de romdni din toate categoriile socioprofesionale.

in aprilie 1990, Regelui gi Reginei le-a fost interzisd intrarea in

!ar5. pentru o cildtorie de familie in timpul Paqtilor, iar in decem-

brie 1990 ei au fost expulzali forlat la numai cAteva ore de la intra-

rea in RomAnia.

in ianuarie 1991, Regina, allturi de Rege gi de Principesa

Margareta, a participat la un serviciu religios oficiat in amintirea

Principesei Ileana la biserica ortodoxd a romAnilor din Londra. inaprilie, in acelagi an, cuplul regal a efectuat un turneu oficial in

Statele Unite, unde Regele gi Regina au fost primili cilduros, ca de

fiecare dati, de cf,tre romAni.

Cu ocazia sf,rbdtorilor pascale din7992,Regele gi Regina au par-

ticipat la slujba religioasd de la MAn[stirea Putna gi de la Biserica

SfAntul Gheorghe din capitald. Majesteflle Lor au fost primite de

peste 700 000 de persoane in Bucuregti. A fost prima oarf, cAnd

Regina a pus piciorul pe pdmAntul ![rii sale.

: il+\''-rjr$t":

d#..tr6:sffi i:=

*-.&' rib

"$* %