regina maria universul editia jubiliara

8
IMlfl UI PROPRIETAR: SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 ABONAMENTE 2 2 0 1 В П DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU ' 120 pe 6 luni înscrisă iub Nr. 163 Trib. Ilfov. т p т p F i îmi t APARE SĂPTĂMÂNAL A N U L X L V I I • Nr. 23 PREŢUL 5 LEI SÂMBĂTA 23 IULIE 1938 N : 3.30.10 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU Regina scriitoare DIN MEMORIILE REGINEI MARIA („Povestea viejii Mele", vol. Il, pp. 497—501) La moartea Reginei Nici doliul, care a cuprins par'că şi natura, nici plânsul unei ţări întregi şi nici cuvântul nostru — mai cu seamă el nu pot arăta câtă durere ascundem în suflete la moartea Reginei. Ne-a fost prea dragă ca să putem în- chega în slovă ceea ce simţim şi prea e mare golul pe care-1 lasă în inimile ro- mâneşti. Delà un capăt la altul ţara îmbracă zăbranic negru. Plâng copiii aplecaţi pe „Crinul vieţii", plâng femeile, cărora le-a fost soră şî plâng aceia cari, pe front, au simţit alinare când mâna Reginei le-a cercetat rănile, ca o mână de mamă... Cu chipul Ei în minte au murit eroii de ieri, luptând pentru fiece petec de , pământ românesc şi chipul Ei ne va fi îndemn şi călăuză pentru biruinţele de mâine ale braţului şi duhului nostru. A fost frumoasă Regina, ca nici o altă femee, pentrucă frumos îi era sufletul. Ea, cea mai aleasă întrupare a ome- niei, înţelegând suferinţa, a fost e- xemplul viu al abnegaţiei şi al sacrificiu- lui pentru ţara şi neamul Său. A avut de înfruntat greutăţi pe care numai su- flete de o tărie excepţională le pot în- vinge. Şi Regina Maria le-a învins. In timpurile grele şi dureroase ale războiului mondial Ea a fost pretutin- deni pildă şi nohîla-I purtare a contri- buit în cea mai mare măsură la biruinţa, care a încununat sbuciumul românesc. Toţi acei ce au scăpat cjin marele măcel îşi amintesc cu respect şi duioşie de ho- tărârea cu care Regina a ştiut să în- frângă asprimea soartei. Senină şi blândă mamă a tuturor, Ea a umblat fără frică de moarte ori sufe- rinţi printre paturile bolnavilor, prin- tre brancardele răniţilor, dealungul tran- şeelor u m e d e şi triste, bravând urgia şi surâzând spectrului înfiorător al morţii, îmbărbătat, fiecare a putut susţine mai uşor grozava luptă de care era legată soarta neamului. Privirea Ei duioasă a picurat în suflete speranţă iar imaginea Ei a stăruit prin- tre luptători, îmbărbătându-i la faptele care au însemnat în cartea neamului ro- mânesc cea mai frumoasă pagină de is- torie naţională. Regina Maria ne-a dăruit tot ce a avut mai bun. Şi Dumnezeu a vrut să o răs- plătească dându-I tăria să le înfrunte pe toate spre a vedea înfăptuită biruin- ţa finală. Ceea ce nu s'a întâmplat atunci, când moartea pândea pretutindeni, ceea ce nu trebuia să se întâmple atunci, este astăzi prilej de durere a unui neam în- treg. Când a simţit sfârşitul I se apro- pie, Marea Regină a cerut să fie adusă în ţară ca să moară pe pământul ce I-a fost drag, între oamenii, cari au iubit-O şi nu O vor putea uita niciodată. UNIVERSUL LITERAR Prima fotografie în România In ziua de 10 Octombrie 1914 principesa moştenitoare Maria devine Regina României, prin moartea re- gelui Carol I. Reproducem din „Po- vestea vieţii mele", vol. II, M. 497- 501, descrierea emoţiei încercată de Augusta autoare cu acel prilej. Am fost adesea întrebată mai târ- ziu asupra celor ce simţisem când s'a întâmplat acest eveniment, şi tot- deauna am răspuns ou adâncă sin- ceritate, că a tost una din emoţiu- nile cele mai zguduitoare şi covârşi- toare din vieaţa mea. Totdeauna priviam în faţă, faptul mai curând sau mai târziu avea se întâmple aşa ceva; dinainte pregătisem pentru aceasta dar, când se înfăptui aevea, a fost o zguduire grozavă. îmi dădeam seama deplin de ne- mărginita răspundere ce m'aştepta, mai ales din pricina vremurilor în care trăiam şi a faptului situaţia Europei îndeobşte şi mai ales a Ro- mâniei era în grea cumpănă. Eram în pragul unei noi ere politice şi ori- ce mişcare, orice hotărîre avea să fie de o însemnătate covârşitoare. Clipa era solemnă, dar nu simţeam nici o teamă deşi mi se părea că ni se des- chisese asupra vieţii o uşă tainică. Ne aflam pe pragul ei; ce aveam să găsim de partea cealaltă ? Eram aceeaşi femee ca şi eri, însă mâir >2 era despărţit de eri ca prin tăişul unei săbii; înapoi nu mai pu- team merge, adăpost nu puteam găsi, păşeam de-acum înainte în lu- mina .orbitoare. Murise ceva, însă prin această moarte se născuse alt- ceva : nemărginite răspunderi dar totodată şi nemărginite nădejdi de înfăptuire, dacă ne dovedeam des- toinici pentru munca noastră, dacă aveam putere cuprindem în mâini ziua ce avea să vie. Pe o cupă de aur ce o dăruii a- tunci soţului meu pusesem să se sape următoarele cuvinte : „Ziua de mâi- ne poate va fi a ta, dacă îţi va fi mâna destul de puternică pentru a o cuprinde". Da, astfel simţeam în acea clipă, iar când îngenunchiai la patul de moarte al bătrânului Rege şi privii pentru ultima oară faţa lui abia mai palidă de cum fusese în ultimele săp- tămâni, atât de neschimbată şi to- tuşi atât de liniştită, atât de nobilă şi desprinsă de toate, în noua lui o- dihnă bine meritată, simţii tre- bue, cu buze mute, să mă leg prin jurământ în faţa marei lui tăceri Nu te teme Unchiule, îţi vom duce vitejeşte opera mai departe. Mâna Ta a fost grea, adesea mi-a apăsat tinereţea, însă erai drept şi nepărti- nitor cât te lumina gândul. Nu voiu uita învăţăturile Tale deşi cu greu le-am ascultat şi cu greu le-am urmat; şi acum, îngenun- chiată lângă Tine, deşi eşti astăzi mut şi nu mai poţi să-mi porunceşti, simt totuşi ai o solie pentru mine, nepoata Ta, care odinioară Te-a tul- burat atât. Da, Unchiule, voi încerca să fiu cum ai fost Tu, credincioasă până la moarte, să-ţi iubesc ţara curn ai iu- bi t-o Tu aţâţi ani îndelungaţi; cu voia Domnului îţi vom duce înainte opera fără a ne teme. Amin Aunty aşezată pe un scaun lângă soţul ei, învăluită în negru, şi încon- jurată de multe doamne îmbrăcate tot în negru, povestea cum murise Unchiul, pe neaşteptate, în braţele ei, în timp ce ea bâjbâia cu mâna prin întuneric, căutând comutatorul, ca aprindă lumina... pentru el o moarte minunat de lină, dar pentru e a o îngrozitoare zguduire. Copiii mei erau adunaţi în jurul ei, iar Naindo o ţinea de mână; dar Unchiul era cufundat în tăcere şi ziua lui se sfârşise. Toate amănuntele despre acea vre- me, deşi adânc întipărite în mintea mea, sunt prea neînsemnate ca să le povestesc pe larg; găsesc mai nime- rit citez câteva rânduri din cartea mea, în care totul e zugrăvit pe scurt, într'un singur tablou şi stă prinsă în cuvinte starea rnea sufle- tească din acea zi : „întorcând ultimele file ale acestei cărţi, închid în ele zilele tinereţei mele. Zile de luptă, zile de iluzii, zile de dezamăgiri, zile de prefacere în bine, zile de îndoială, zile de noi în- ceputuri, zile de dragoste, zile de răzvrătire, zilele tinereţei... Zile de furtună, de lumină însorită, zile de înfăptuiri care uneori au venit prea târziu, zile bogate de nădejdi, zile îngreunate de teamă, şi de îndoială, zile pline de soare, de flori şi de spe- ranţe, zile înfiorate de bucurie sau de durere, zile ca un potir plin până la revărsare, calde, minunate, cloco- tind de viaţă s =\ d e energie; zilele ti- nereţei me":e. . Zile în care tremuram şi zile în care râdeam, zile când orice lucru îmi părea cu putinţă, zile în care fie- ce pas cerea o sforţare, dar şi zile când îmi alergau pe pământ picioa- rele ca înaripate, zilele tinereţei mele...". Şi iată încă un tablou care mi-a rămas în veci întipărit în inimă. In ace a dimineaţă devenisem, soţul meu şi cu mine, regele şi regina unui po- por care începuse să ne iubească, în- cetul cu încetul, rege şi regină, în clipa când Europa întreaga ardea în flăcări ce dogoreau toate graniţele noastre. In faţa noastră se deschidea o pa- gină nouă, plină de temeri, solemnă, bogată în neştiute desfăşurări, grea de îngrijorări neghicite. Stam amândoi în picioare in mijlocul Camerei deputaţilor. Noul rege îşi depunea jurământul în faţa (Urmare în pag. 2-a) Hărăzită de Dumnezeu cu darurile cele mai alese ale sufletului şi minţii, Regina Maria l-a avut şi pe acela al scrisului, în- tr'o măsură a talentului pentru care vor rămâne deapururi mărturie viitorului şi mângâiere în tristeţea ceasului de faţă, al despărţirii, cărţile care poartă atât de pu- ternic pecetea covârşitoarei personalităţi a Reginei scriitoare. Ne gândim mai ales la „Memoriile" Ei, acel nepreţuit tezaur de observaţiuni pătrunzătoare asupra îm- prejurărilor vieţii şi feluriţilor oameni pe care i-a întâlnit. Rareori i-a fost dată cuiva o experienţă a vieţii atât de cuprin- zătoare şi de patetică, 'cum a fost aceea a Reginei Maria, dar şi mai rari sunt poate, aceia cari să se fi aplecat asupra specta- colului dramei omeneşti cu atâta stărui- toare atenţie şi cu o înţelegere mai pri- mitoare a bucuriilor şi suferinţelor pe care le oferă deopotrivă viaţa. Valoarea deosebită a reflecţiunilor şi observaţiilor întâlnite în cărţile Reginei Maria, acelea pe care împrejurările trăite i le-au prilejuit, constă în faptul de a ß fost reacţiuni spontane, având drept ga- ranţie de autenticitate curajul unei admi- rabile sincerităţi. Nimic din acea meşte- şugise premedidată a scritorului profesio- nist care falsifică datele experienţei de dragul subtilităţii analitice, nu se întâl- neşte în paginile Memoriilor, unde pute- rea de pătrundere a intuiţiei are sponta- neitatea şi siguranţa divinatoare a in- stinctului. Câteva rânduri luate la întâmplare din „Povestea vieţii mele", vor ilustra cu pri- sosinţă aceste afirmaţii: „îmi dau seama că e greu să fac pe alţii să înţeleagă pentru ce anume îmi închipui ar putea să ne fie de folos omuleţul acesta *), dar o simt cu tot instinctul meu, care nici odată nu mă înşeală. Faptul m'am încrezut în oameni, mi-a adus mai adesea foloase decât ponoase. E nevoie de curaj ca să-ţi pui nădejdea în oameni. Eu am acest curaj şi nu-mi pare rău că-l am, cu toate aceasta provoacă necazul oamenilor mai chibzuiţi şi mai neîncreză- tori de cât mine. Am avut adeseaori do- vada, a te biteui pe cinstea unui onv desvoltă în el tot ce are mai înalt". Activitatea literară a .Reginei Maria a fost întinsă şi foarte rodnică, cuprinzând povestiri şi legende, romane, memorii şi note zilnice, articole publicate în diferite periodice şi ziare străine şi româneşti. Amintim titlurile câtorva cărţi, dintre cele mai cunoscute şi gustate de marelei public cititor: ,,Crinul vieţii" (1913), „Vi- sătorul de vise" (1914), „îlderim" (1915), „Ţara mea" (1917), mărturisind o deplină înţelegere a frumuseţilor naturale şi ar- tistice ale ţării, carte apărută în mai multe ediţii, în limba engleză; apoi „Gânduri şi icoane din vremea războiu- lui" (1919), „Dor nestins" (1920), „O le- gendă delà Muntele Athos" (1923), „Po- veşti", 2 volume (1921—25), „Glasul depe munte" (1924), „Când o regină priveşte viaţa" (1928), „Povestea vieţii mele" (3 volume), apărută anul trecut şi romanul „Măşti", în primăvara acestui an. Multe din cărţile pe care le-a scris, cuprind admirabile pagini de propagandă —în înţelesul cel mai furmos al cuvântu- lui pentru ţara pe care a iubit-o cu o dragoste adâncă, plină de înţelegere. Prin darurile ei neasemuite, Regina Maria a ştiut cucerească sufletul po- porului românesc şi dreptul la întreaga lui recunoştinţă. Acum, când mai trăeşte doar în aminti- rea celor rămaşi, scrierile Ei vor spune generaţiilor viitoare măreţia sufletului Reginei. *) Washburn, corespondentul de război ame- rican al ziarului „Times". Reiginia Mairia la 10 ami

Upload: emilia-ivancu

Post on 02-Oct-2015

104 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Ziar

TRANSCRIPT

  • I Mlfl UI P R O P R I E T A R : SOC. AN. U N I V E R S U L " BUCURETI, BREZOIANU 25 ABONAMENTE 2 2 0 1 DIRECTOR I AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU ' 120 p e 6 luni nscris iub Nr. 163 Trib. Ilfov. p p F

    i mi t APARE SPTMNAL A N U L X L V I I Nr. 23 P R E U L 5 L E I S M B T A 23 I U L I E 1938

    N : 3.30.10 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

    Regina scriitoare

    DIN MEMORIILE REGINEI MARIA (Povestea viejii Mele", vol. Il, pp. 497501)

    La moartea Reginei

    Nici dol iul , care a cupr ins par'c i natura, n ic i p l n s u l une i r i n treg i i nici c u v n t u l n o s t r u m a i c u s e a m el n u p o t a r t a c t durere a s c u n d e m n suf le te l a m o a r t e a Regine i .

    Ne-a fos t prea drag ca s p u t e m nchega n s lov c e e a ce s i m i m i prea e mare go lu l pe care-1 las n in imi le romneti .

    Del u n c a p t la a l tu l ara mbrac zbranic n e g r u . P l n g copiii ap leca i pe Crinul viei i", p l n g femei le , crora le-a fost sor p l n g ace ia cari, pe front, au s i m i t a l i n a r e c n d m n a Regine i le-a cerce ta t rni le , ca o m n de mam. . .

    Cu c h i p u l E i n m i n t e a u m u r i t eroii de ieri, l u p t n d p e n t r u f iece petec de

    , pmnt r o m n e s c i c h i p u l Ei n e va fi ndemn i c l u z p e n t r u biruine le de mine a l e b r a u l u i i d u h u l u i nos tru .

    A fost f r u m o a s Reg ina , ca nic i o a l t femee, p e n t r u c f r u m o s i era suf letul .

    Ea, cea m a i a l e a s n trupare a omeniei, n e l e g n d sufer ina , a fost e-xemplul v i u a l a b n e g a i e i i a l sacrif ic iului p e n t r u a r a i n e a m u l Su . A a v u t de n f r u n t a t g r e u t i pe care n u m a i suflete de o tr i e e x c e p i o n a l le pot nvinge. i R e g i n a Maria le-a nv ins .

    In t i m p u r i l e gre le i dureroase ale rzboiului m o n d i a l Ea a fost pretut indeni p i ld i n o h l a - I purtare a contri buit n c e a m a i m a r e m s u r la b iruina , care a n c u n u n a t s b u c i u m u l r o m n e s c . Toi ace i ce a u s c p a t cjin mare le m c e l i a m i n t e s c c u respec t i duio ie de ho trrea c u care R e g i n a a t i u t s nfrng a s p r i m e a soartei .

    Sen in i b l n d m a m a tuturor , Ea a umblat fr fr ic de m o a r t e ori sufe-rini p r i n t r e p a t u r i l e bolnavi lor , pr intre brancarde le rni i lor , d e a l u n g u l t ran-eelor u m e d e i tr is te , bravnd urg ia i surznd s p e c t r u l u i nf iortor a l mori i , mbrbtat , f i ecare a p u t u t s u s i n e m a i uor g r o z a v a l u p t de care era l e g a t soarta n e a m u l u i .

    Privirea Ei d u i o a s a p icurat n suf le te speran iar i m a g i n e a Ei a s tru i t pr intre lupttor i , m b r b t n d u - i la fapte le care a u n s e m n a t n cartea n e a m u l u i romnesc c e a m a i f r u m o a s p a g i n de i s torie n a i o n a l .

    Reg ina M a r i a n e - a drui t to t ce a avut mai b u n . i D u m n e z e u a vrut s o rs plteasc d n d u - I tr ia s le n f r u n t e pe toa te spre a v e d e a n f p t u i t biruina f inal.

    Ceea c e n u s'a n t m p l a t a tunc i , c n d moartea p n d e a pre tu t inden i , ceea ce nu trebuia s s e n t m p l e a tunc i , e s te astzi pri lej de durere a u n u i n e a m ntreg.

    Cnd a s i m i t c s fr i tu l I se apropie, M a r e a R e g i n a cerut s fie a d u s n ar c a s m o a r pe p m n t u l ce I-a fost drag , n t r e oamen i i , cari a u iubit-O i nu O vor p u t e a u i t a n ic iodat .

    U N I V E R S U L LITERAR

    Prima fotografie n Romnia

    In ziua de 10 Octombrie 1914 principesa motenitoare Maria devine Regina Romniei, prin moartea regelui Carol I. Reproducem din Povestea vieii mele", vol. II, M. 497-501, descrierea emoiei ncercat de Augusta autoare cu acel prilej.

    A m fost adesea n t r e b a t m a i t r ziu a s u p r a celor ce s i m i s e m c n d s 'a n t m p l a t acest e v e n i m e n t , i t o t d e a u n a a m r s p u n s ou a d n c s in ce r i t a te , c a tos t u n a d in emo iu -ni le cele m a i z g u d u i t o a r e i covr i t o a r e d in v i ea a m e a .

    T o t d e a u n a p r i v i a m n fa , f ap tu l c m a i c u r n d s a u m a i t r z iu avea s s e n t m p l e aa ceva; d i n a i n t e m p r e g t i s e m p e n t r u aceas ta dar , cnd se n f p t u i aevea , a fost o z g u d u i r e g rozav .

    m i d d e a m s e a m a dep l in de n e m r g i n i t a r s p u n d e r e ce m ' a t e p t a , ma i a les d in p r i c i n a v r e m u r i l o r n care t r i a m i a f a p t u l u i c s i tua i a E u r o p e i n d e o b t e i m a i a les a R o m n i e i e ra n g r ea c u m p n . E r a m n p r a g u l u n e i no i e r e po l i t i ce i o r i ce mica re , or ice h o t r r e avea s fie de o n s e m n t a t e cov r i toa re . Cl ipa e r a so lemn , d a r n u s i m e a m n ic i o t e a m dei m i se p r e a c n i se deschisese a s u p r a v ie i i o u ta in ic .

    Ne a f l am p e p r a g u l ei; ce a v e a m s gs im d e p a r t e a c e a l a l t ?

    E r a m aceea i f e m e e ca i er i , n s mir>2 e r a d e s p r i t d e e r i ca p r i n t i u l u n e i sbi i ; napo i n u m a i p u t e a m m e r g e , a d p o s t n u p u t e a m gsi , p e a m d e - a c u m n a i n t e n l u m i n a . o r b i t o a r e . M u r i s e ceva, ns p r i n aceas t m o a r t e se nscuse a l t ceva : n e m r g i n i t e r s p u n d e r i d a r t o t o d a t i n e m r g i n i t e n d e j d i de n f p t u i r e , dac n e d o v e d e a m des toinic i p e n t r u m u n c a n o a s t r , dac a v e a m p u t e r e s c u p r i n d e m n m i n i ziua ce avea s vie .

    P e o cup d e a u r ce o d r u i i a-t u n c i so u lu i m e u p u s e s e m s se s a p e u r m t o a r e l e cuv in t e : Z iua d e m i

    n e p o a t e v a fi a ta , dac i v a fi m n a des tu l de p u t e r n i c p e n t r u a o c u p r i n d e " .

    Da, as t fe l s i m e a m n acea clip, ia r cnd n g e n u n c h i a i la p a t u l de m o a r t e al b t r n u l u i R e g e i p r iv i i p e n t r u u l t i m a oa r fa a l u i ab ia m a i pa l id d e c u m fusese n u l t i m e l e s p t mn i , a t t de n e s c h i m b a t i to tu i a t t d e l in i t i t , a t t d e nobi l i d e s p r i n s de toa te , n n o u a lu i o-d i h n b ine m e r i t a t , s im i i c t r e b u e , cu b u z e m u t e , s m leg p r i n j u r m n t n fa a m a r e i l u i t ce r i

    N u t e t e m e Unch iu l e , i v o m duce v i t e j e te o p e r a m a i d e p a r t e . M n a T a a fost g rea , a d e s e a m i - a apsa t t i ne re ea , ns e ra i d r e p t i n e p r t i n i t o r ct t e l u m i n a g n d u l .

    N u voiu u i t a n v t u r i l e T a l e de i cu g r e u l e - a m ascu l t a t i cu g r e u l e -am u r m a t ; i acum, ngenun-ch i a t l n g Tine , de i e t i as tz i m u t i n u ma i po i s - m i porunce t i , s imt c to tu i ai o solie p e n t r u m i n e , n e p o a t a Ta, care od in ioa r Te-a t u l b u r a t a t t .

    Da, U n c h i u l e , voi nce rca s fiu cum ai fost Tu, c red inc ioas p n la m o a r t e , s - i i ubesc a r a curn ai iubi t -o T u a i an i n d e l u n g a i ; cu voia D o m n u l u i i v o m duce n a i n t e opera fr a n e t e m e .

    A m i n A u n t y aeza t p e u n scaun l ng

    soul ei, n v l u i t n n e g r u , i nconj u r a t de m u l t e d o a m n e m b r c a t e to t n n e g r u , p o v e s t e a c u m m u r i s e Unch iu l , p e n e a t e p t a t e , n b r a e l e ei, n t i m p ce ea b j b i a cu m n a p r i n n t u n e r i c , c u t n d c o m u t a t o r u l , ca s a p r i n d lumina . . . p e n t r u el o m o a r t e m i n u n a t de l in , d a r p e n t r u e a o ng roz i toa re z g u d u i r e .

    Copii i m e i e r a u a d u n a i n j u ru l ei, i a r Naindo o i nea de m n ; d a r U n c h i u l e ra cu funda t n t c e r e i ziua lui se sfr ise .

    T o a t e a m n u n t e l e d e s p r e acea v r e

    me, de i a d n c n t i p r i t e n m i n t e a mea, s u n t p r e a n e n s e m n a t e ca s le poves tesc p e l a r g ; gsesc m a i n i m e r i t s citez c teva r n d u r i d in car tea mea, n ca re to tu l e z u g r v i t p e scur t , n t r ' u n s i n g u r t ab lou i s t p r ins n cuv in t e s t a r e a rnea sufleteasc d in acea zi :

    n t o r c n d u l t i m e l e file a le aces te i cr i , nch id n e le zi lele t i ne r e e i me le . Z i le de lup t , zi le de i luzii , zi le d e d e z a m g i r i , zile de p r e f a c e r e n b ine , zile d e ndoia l , z i le d e no i n cepu tu r i , zile de d ragos te , zile de r z v r t i r e , zi lele t inere e i . . . Zi le de fu r t un , d e l u m i n nsor i t , zi le de n fp tu i r i c a r e u n e o r i a u veni t p r e a t rz iu , z i le b o g a t e d e nde jd i , zile n g r e u n a t e de t e am , i de ndoia l , zi le p l i n e de soare , de flori i de spe r a n e , zile n f io ra te d e b u c u r i e sau d e d u r e r e , zile ca u n po t i r p l in p n la r e v r s a r e , calde, m i n u n a t e , clocot ind d e v i a

    s=\ d e e n e r g i e ; z i lele t i n e r e e i me":e. .

    Zi le n c a r e t r e m u r a m i zile n care r d e a m , zile cnd or ice l uc ru mi p r e a cu p u t i n , zile n c a r e f iece p a s cerea o s fo r a re , d a r i zile cnd mi a l e r g a u p e p m n t p ic ioare l e ca n a r i p a t e , zi lele t i ne r e e i mele . . . " .

    i i a t nc u n t ab lou ca r e mi -a r m a s n vec i n t i p r i t n i n im . In a c e a d i m i n e a deven i sem, soul m e u i cu mine , r ege l e i r e g i n a u n u i p o po r ca re ncepuse s n e iubeasc , nce tu l cu nce tu l , r e g e i r eg in , n cl ipa cnd E u r o p a n t r e a g a a r d e a n f lcr i ce dogo reau t o a t e g r a n i e l e n o a s t r e .

    In fa a n o a s t r se desch idea o p a g in nou , p l in d e t e m e r i , so l emn , boga t n n e t i u t e des fur r i , g r ea de ng r i j o r r i negh ic i t e .

    S t a m a m n d o i n p ic ioare in mi j locu l C a m e r e i depu ta i l o r . Nou l r ege i d e p u n e a j u r m n t u l n faa

    (Urmare n pag. 2-a)

    Hrzit de Dumnezeu cu darurile cele mai alese ale sufletului i minii, Regina Maria l-a avut i pe acela al scrisului, ntr'o msur a talentului pentru care vor rmne deapururi mrturie viitorului i mngiere n tristeea ceasului de fa, al despririi, crile care poart att de puternic pecetea covritoarei personaliti a Reginei scriitoare. Ne gndim mai ales la Memoriile" Ei, acel nepreuit tezaur de observaiuni ptrunztoare asupra mprejurrilor vieii i feluriilor oameni pe care i-a ntlnit. Rareori i-a fost dat cuiva o experien a vieii att de cuprinztoare i de patetic, 'cum a fost aceea a Reginei Maria, dar i mai rari sunt poate, aceia cari s se fi aplecat asupra spectacolului dramei omeneti cu atta struitoare atenie i cu o nelegere mai primitoare a bucuriilor i suferinelor pe care le ofer deopotriv viaa.

    Valoarea deosebit a refleciunilor i observaiilor ntlnite n crile Reginei Maria, acelea pe care mprejurrile trite i le-au prilejuit, const n faptul de a fost reaciuni spontane, avnd drept garanie de autenticitate curajul unei admirabile sinceriti. Nimic din acea meteugise premedidat a scritorului profesionist care falsific datele experienei de dragul subtilitii analitice, nu se ntlnete n paginile Memoriilor, unde puterea de ptrundere a intuiiei are spontaneitatea i sigurana divinatoare a instinctului.

    Cteva rnduri luate la ntmplare din Povestea vieii mele", vor ilustra cu prisosin aceste afirmaii:

    mi dau seama c e greu s fac pe alii s neleag pentru ce anume mi nchipui c ar putea s ne fie de folos omuleul acesta *), dar o simt cu tot instinctul meu, care nici odat nu m neal. Faptul c m'am ncrezut n oameni, mi-a adus mai adesea foloase dect ponoase. E nevoie de curaj ca s-i pui ndejdea n oameni. Eu am acest curaj i nu-mi pare ru c-l am, cu toate c aceasta provoac necazul oamenilor mai chibzuii i mai nencreztori de ct mine. Am avut adeseaori dovada, Q a te biteui p e c ins t ea u n u i onv desvolt n el tot ce are mai nalt".

    Activitatea literar a .Reginei Maria a fost ntins i foarte rodnic, cuprinznd povestiri i legende, romane, memorii i note zilnice, articole publicate n diferite periodice i ziare strine i romneti.

    Amintim titlurile ctorva cri, dintre cele mai cunoscute i gustate de marelei public cititor: ,,Crinul vieii" (1913), Vistorul de vise" (1914), lderim" (1915), ara mea" (1917), mrturisind o deplin nelegere a frumuseilor naturale i artistice ale rii, carte aprut n mai multe ediii, n limba englez; apoi Gnduri i icoane din vremea rzboiului" (1919), Dor nestins" (1920), O legend del Muntele Athos" (1923), Poveti", 2 volume (192125), Glasul depe munte" (1924), C n d o regin privete viaa" (1928), Povestea vieii mele" (3 volume), aprut anul trecut i romanul Mti", n primvara acestui an.

    Multe din crile pe care le-a scris, cuprind admirabile pagini de propagand n nelesul cel mai furmos al cuvntului pentru ara pe care a iubit-o cu o dragoste adnc, plin de nelegere.

    Prin darurile ei neasemuite, Regina Maria a tiut s cucereasc sufletul poporului romnesc i dreptul la ntreaga lui recunotin.

    Acum, cnd mai trete doar n amintirea celor rmai, scrierile Ei vor spune generaiilor viitoare mreia sufletului Reginei.

    *) Washburn, corespondentul de rzboi american al ziarului Times".

    Reiginia Mairia la 10 ami

  • 2 UNIVERSUL LITERAR 23 I u l i e 1938

    CRONICA LITERARA C R O N I C A MRUNTA de CONSTANTIN FANTANERU

    EMANOIL BUCUA: Pietre de Vad (Editura Casei coalelor Bucureti, 1938)

    Toa t e la o la l t nf i eaz a ra , n u n u m a i cea geograf ic i is tor ic, pz i t de m u n i i i de ape le ei sau d e s t eagu l f l u t u r a t de s t r m o i i de noi p e a t t ea c m p u r i de b t ae . E s t e a r a la m u n c , zmis l i t oa re d e n o u i va lo r i i p u t e r i , n ca re se t o a r n suf le tu l cel nou al n e a m u l u i r o m n e s c . Ea na l a l t fel de bas t i oane la t oa t e g r a n i e l e p m n t u l u i n o s t r u , pe s t e ca re nici o s i lnicie n u va m a i p u t e a s t r eac . Aceas t a r s u n t e m da to r i m a i c u s e a m s'o cunoa t em i r n d pe r nd , p rov inc ie d u p p r o v i n cie, ea va ven i aici s n e vo rbeasc de tot ceeace n z u e t e i face fapt . Va fi cea m a i b u n coal de n c r e d e r e p e ca re a m p u t e a s'o u r m m , n n i t e zile t u l b u r i i p l i n e de a m e n i n r i . D u p Cntarea Romniei i Romnia pitoreasc, s u n t f r a g m e n t e l e de oel i de a u r a le u n e i nou i c r i , p o t r i v i t cu ceea ce n e s i m i m i s u n t e m astzi , i la care n e n c o r d m o n t r e a g gene ra i e , nu m a i p u i n eroic dec t a l te le , ca s'o gnd im i s 'o s c r i em" .

    (ara, pag . 14"

    C a r t e a d - lui E m a n o i l B u c u a , din care p u n e m n f r u n t e u n ci ta t , p r e s a r p e p a t r u s u t e de p a g i n i n u m a i pietre de vad, m b i e t o a r e d e d e p a r t e p r i n p u r i t a t ea lor a lb. D e s p r e o ope r mas iv , a l c tu i t l a apogeu l pe r sona l i t i i , din e x p e r i e n e , n e l ege r i i n d r u m r i , oste r e c o m a n d a b i l s vo rbe t i c i t i tor i lor or i cnd, d a r c u m u l t m a i n i m e r i t n lun i l e aces tea de vacan , c n d scr isu l p o a t e fi o s ince r c luz p e d r u m u r i i p r in t r e aezr i r o m n e t i . P ietre de Vad a ieit d i n t r ' o a n u m i t d r agos t e de r o m n i d i n t r ' o a n u m i t des to in ic ie de scr i i tor . In d ragos t e s'a ames t eca t de la n c e p u t m u l t ne l in i te , o t e a m d e n e -c u p r i n d e r e p a r c na in t ea nou lu i ch ip al r i i de d u p rzboiu . Ce f rumoas aceas t p e r i n d a r e a d- lu i E m a n o i l B u -cu a p e t o a t e m e l e a g u r i l e r o m n e t i , de la S u c e a v a i C e r e m u , p n n l u n c a r e v r s a t a D u n r i i , s au m a i d e p a r t e , p e coas ta m r i i la B a l t i c i Mama ia , sau n c reer i i m u n i l o r , d in C a r a n s e b e p n n P r e d e a l i Braov . Scr i i to ru l n u se m u l u m e t e ns s- i e x p r i m e n u m a i i ub i r ea p e n t r u o a m e n i i locur i , ci o rgan izeaz i p r o p u n e u n ser ios s i s t em de c u n o a t e r e de c t r e no i n ine , a tot ce p r i v e t e a r a i n e a m u l r o m n e s c

    Din memoriile linei Maria Regi

    (Urmare din pag. I-a)

    p o p o r u l u i su ; p l i n d e toa te n d e j d i l e supu i lo r si, s ta n fa a lor , p e p r a g u l une i v ie i nou i .

    E r a ca o c a r t e nec i t i t nc ; n i m e n i n u - i t ia g n d u r i l e d a r n t r u p a , poa te , zor i le u n e i m a r i n f p tu i r i ; p o a t e c a-vea s fie cel ce va ndep l in i u n vis nd e l u n g visat. . . .

    E u s t a m p u i n deopa r t e , cu copiii n j u r u l m e u .

    U n l u n g z b r a n i c im i acoperea o b r a zul . B t i l e in imi i m e l e s u n a u ca pa ii soar te i . A b i a des lu i i g lasu l r ege lu i i c u v i n t e l e lui , ns auzi i a c l amr i l e c a r e le n t m p i n a r . Rege l e de mine . . . U n s t r i g t imens , l ung . U n t u n e t de a-p l a u z e fcu s b u b u e bol ta .

    Apo i deoda t r s u n n v z d u h , n u m e l e m e u : Reg ina Maria. . .

    E r a i n ch ipul c u m mi s t r i gau num e l e ceva ce p r e a r s u n e t u l une i n dejdi .

    S i m i i d e o d a t c t r e b u e s - m i d e s cop r faa, n ochii intregei a d u n r i , c t r e b u e s 'o n to r c s p r e ea, f r v l ce rn i t ca re s ne d e s p a r t .

    O a c l a m a r e p r e l u n g ce m u m p l e a de fiori, i sbucni d in s u t e de i n i m i : Re g ina Mana . . . .

    i n e u i t a r m u n u l n fa a a l tu ia , p o p o r u l m e u i eu.

    Aces ta a fost ceasu l m e u , un ceas ce n"a fost da t m u l t o r f i ine p e l u m e , cci n ace l ceas , s cumpi i me i R o m n i n u a-c l a m a u n u m a i o idee , o t r a d i i e sau un s imbol , ci a c l a m a u i o f i in p e care a j u n s e s e r s'o n e l eag . E r a m a lor. .

    A u p u t u t u r m a d e s a m g i r i i d u r e r i , cci s u n t e m cu to i i n m n a D o m n u l u i , d a r z iua aceas ta a fost u n a d in cele m a i m a r i car i m i - a u fost da t s l e t r i e sc

    Deaceea v r e a u s - m i nche i ca r t ea a s u p r a ei : a s u p r a r i i R o m n e t i n -t o r e n d u - s e s p r e noi c a s p r e cea ma i s c u m p a ei n d e j d e .

    m o d e r n . Epoca nou , de d u p n t r eg i r e , n e cere o des to in ic ie deosebi t . S cun o a t e m n t i u p m n t u l i o a m e n i i de la noi , apoi p m n t u l i oamen i i d in j u r u l nos t ru , al celor car i n e s u n t la h o t a r e p r i e t e n i s au d u m a n i . Nici cun o a t e r e a de no i n ine , nici c u n o a t e r e a vec in i lor n u se b u c u r l a noi de t r a di ie veche . N u n e - a m s c u t u r a t d e t oa t u u r i m e a i n f l uen e lo r apusene , i n ' a m a j u n s nc, la u n miez au toh ton , ca la un l umin i d e t i h n i m p c a r e . Cine ar afla ns po tec i l e sp r e o f lor n u m a i a noas t r , n ' a r m a i r t c i cu su f l e tu l t u r b u r a t , p r i n a l t e v n t u r i , ci a r r m ne n v ra j a p m n t u l u i nsuf le i t de s t r mo i i mi i lo r de ani . M u l t e d .n p r o b leme le ex i s t en i i se rezo lv p r i n d r a gos tea mis t ic p e n t r u u n col ior , d e p e h a r t a geograf ic a lumi i , de u n d e n u - i mai po i des l ip i ochii . I n cele d in u r m , aici t e v e i fixa, n venic ie . D a r ceea ce ne s t n p u t i n s facem, t r a b u c i facem n a i n t e de m o a r t e . Chia r m o a r tea t r e b u e s'o n e l egem, n a i n t e de a mur i , i s i n t r m n ea p r e g t i i i mpca i .

    Noi r o m n i i n u s u n t e m u n n e a m pe ca re s n e p r e o c u p e d e a p r o a p e t i in a d e s p r e noi n ine . N'avrai conv inge rea c a d n c i r e a is tor ie i i s t r b a t e r e a v ieii n a i o n a l e n e a ju t n e n c h i p u i t n l u m i n a r e a v ie i i f iecru ia d i n noi , pe rsona le i s ingura t i ce . Deaceea n u a d n cim p r e a m u l t nici v i a a irfdividuala. T r e b u e s n e c o r e c t m i s i e im d in aceas t m e n t a l i t a t e c a m oarb . D . E-manoi l B u c u a desg roap p ietrele de vad, sp r e as t fe l d e pedagog ie n o u . D-sa d idei p e n t r u o rgan i za r ea avu i e i na iona le c a r e es te t u r i s m u l , ind ic soluii n p r o b l e m e l e m i n o r i t a r e , fie n ce p r ive t e s t r in i i d i n t r e g r a n i e l e noas t re , fie r o m n i i n s t r i n a i n t r e a l t e ho ta re , se dovede t e u n des to in ic o r g a n iza to r al cu l tu r i i m e n i t e s s t r b a t n ct m a i m u l t e d u h u r i , i s dea c t mai pan ice roade , d a r g n d i r e a i n t i m a c r e a t o r u l u i l u i Sefki, nu - i poto le te f r m n t r i l e dec t acolo u n d e e s t e poezie i n f r i r e cu e l e m e n t e l e : Am t r ecu t de a t t e a or i D u n r e a cu Schi i i pe gh ia , c u p ic io ru l ; a m fost la pes cui t , c u t n d cr l ige le s au t r g n d la n v o a d e ; m i - a m fcut loc n ba rc p r i n t r e c r d u r i l e de b ivol i car i t r eceau nnot , de la m a l n v r e u n os t rov, cu ochii m a r i fioroi d e a s u p r a ape i ; am n tov r i t p e t o a m n , cu n c l m i n t e de umezea l , v n t o r i n b l i l e ei, p n d i n d t r e c e r i l e de ps r i , d.n C a z a n e p n n Del t , i d in C e a i r u r i l e Vid inu lu i pn n lunc i l e i n u n d a b i l e de la Gost in , de la F l m n d a i de la Greaca , d e dina in t ea nd igu i r i lo r . D u n r e a a r e o l u me a ei, n ca re d r u m e u l gse te m u l u m i r i f r p e r e c h e . U n p o p o r n t r e g , aeza t d in vech i v r e m u r i p e a m b e l e ei ma lu r i , a r p u t e a s-i gseasc un suflet aa c u m i -au gsi t locui tor i i d in p r e a j m a a l to r m a r i f luvi i .

    (Drumuri de primvar pe Dunre, pag . 44).

    P e n t r u aceea i g s i r e a su f l e tu lu i n e n g d u i m t r a n s c r i e r e a a l tu i c i ta t n c h i n a t m r i i i n r u d i t cu aces ta ca re a-m i n t e t e a t t de e m o i o n a n t de l i t an ia odobesc ian a B r g a n u l u i : E r a m n 1914 la Cons t an a , p e zgazu l cel l u n g de p i a t r , c a r e a p r p o r t u l d e b t a i a va lu r i lo r . Suf la v n t u l t a r e . L u m e a se t r s e s e n o ra . i a tunc i a m v z u t deoda t , i e ind d e d u p u n col, u n r a n . E r a m b r c a t n c m a i i a r i i p u r t a opinc i le o a m e n i l o r de cmpie . U m bla nce t i se op rea s se u i t e ca omu l ca re se gsea p e acea p u n t e , la ma i m u l t de o m i e d e m e t r i n u n t r u n ap, p e n t r u n t i a oar . E r a m s ingur i cu s e a r a ca re s e lsa, cu f lue ra tu l a u s t r u l u i i c u d u d u i t u l mr i i , d a r n u - m i v e n e a s-i vo rbesc eu n t iu . N u v r e a m s m v r n su f le tu l lu i .

    C n d a m a juns la capt , acolo u n d e n f iecare s ea r l u m i n a din t u r n , a r a t corb i i lo r d r u m u l cel bun , d r u m e u l s ' a ap rop i a t i a n c e p u t s - m i vo rbeasc el. P l eca se de acas, d i n t r ' u n sat de sub deal , p e ban i i l u i i n e n d e m n a t de n i m e n i , ca s v a d Marea . Auz i se d e ea dela al i i i ci t ise p r i n A l i c sndr i a i a l te c r i vechi . N u - i ven i se s c read

    n t iu c R o m n i a a r e i ea ceva d in apa as ta m p r t e a s c , n t i n s p n la m a r g i n i l e p m n t u l u i . P o r n i s e s se n c red in eze cu ochii l u i " .

    (pag. 94) C te l a t u r i ale s t p n i r i i r o m n e t i

    n u n e c h i a m astfel , mis t ic , s n e n c r e d i n m c u ochii n o t r i de f i ina l o r ? M a r e a i Ca rpa i i , Tisa, O l tu l P r u tu l i N i s t ru l . S c l c m cu p ic io ru l n o s t ru , s a t i n g e m c u dege te le m in i lo r noas t r e . D a r ex i s t i o a l t da to r i e de c u n o a t e r e tot a t t de p l i n de t lcur i . D. E m a n o i l B u c u a d r u e u n m a t e r i a l d e s tu l de bogat , n Pietre de Vad, i d e s p r e ea : r i l e i n e a m u r i l e vec ine cu noi. S m e r g e m la ei acas i s le t im felul de v i a ca i p e al n o s t r u . Nevoia u n e i c u p r i n d e r i a f i inei lor, v i n e d in adnc . A s im i t -o H a d e u cnd a n v a t l i m b a i i s tor ia t u t u r o r n e a m u ri lor din p r e a j m a r i i r o m n e t i : po lonezi, ru i , tu rc i , bu lga r i , s rb i , u n gur i , i a l i i car i or m a i fi. I s to r ia n o a s t r n u t r e t e d e s p r i t de a aces tor n e a m u r i m r g i n a e . Cu ct ne d e p r t m n t recu t , cu a t t a se a m e s t e c du re ros ,cu in f luen e n suf le t i snge , cu a v n t u r i de v ia n j u r u l aceleiai ve t r e , p e ce le dou m a l u r i a le D u n r i i , i n cele dou poa le a le Carpa i lo r . Sc r i i to r l u m i n a t al R o m n i e i m o d e r n e , p r i n t r e cei d in t i ca t a l en t i con t i in profes ional , d. E m a n o i l B u c u a face v iz i te civil izate, n Po lon ia ca i n Bu l gar ia , la P r a g a ca i la Be lg rad , s au A n k a r a .

    L e s v r e t e cu o p a s i u n e n r u d i t cu e rud i i a n e a s t m p r a t a lu i Ha deu , i a r c n d se n toa r ce n d r t la noi, i a r u n c ochi i p e p r o g r a m u l Oficiului Na iona l de tu r i sm, ce rce teaz m u n c a ech ipe lo r s t u d e n e t i rega le , u r m r e t e ac t iv i t a t ea I n s t i t u t u l u i social r o m n , sau a P e n - C l u b u l u i r o m n , din aceeai r v n ne l in i t i t de a v e d e a ce se face, d a r n deosebi ce se p o a t e i t r e b u e s se fac p e n t r u p r i m e n i r e a s r b t o r e a s c a r i i , a c u m n p r a g u l epocii ei de aur . De n ' a r fi dec t p r e o c u p r i l e aces tea s u p e r i o a r e de civi l iza ie i cu l tu r , i ca r tea d-lui B u c u a r sa t isface t r e b u in e l e m a j o r e ale lec tor i lor . S e adaog p e d e a s u p r a t a l e n t u l l i t e r a r al celui ce a scris Maica Domnului de la Mare i Fuga lui efki, i opera cap t n d e n s i ta te , i p r e s t i g iu l ei de d ragos t e o face c o n v i n g t o a r e n t r u to tu l .

    M A N U A L P E N T R U LENEI u l t i m a (ca da t de apar i ie ) d i n t r e t r a duce r i l e p r i n c a r e d. R. Donic i p r ez in t ope ra lui A r c a d i e Avercenco , pub l i cu lu i r o m n e s c , e o c r u l i e de i rezis t ib i l hu mor .

    O r e c o m a n d m cu c ldu r (dei ne a f lm n l u n a Iulie), c i t i tor i lor no t r i .

    F r u n i l e , m a i ales cele s u b ca re se p e t r e c oa reca r i p rocese in te l ec tua le , a u nevo ie s se descre easc . In acest scop p u i n e cr i s 'ar gs i ma i n i m e r i t e de ct M a n u a l p e n t r u lene i" .

    MARIA v o l u m u l d e poesi i al d-lui N . Crevedia , a p r u t de cu rnd , n e d i t u r a C a r t e a R o m n e a s c " s'a epu iza t la 3 s p t m n i d u p apa r i i e . E v e n i m e n t u l e cu a t t m a i p a r a d o x a l , c u ct e v o r b a d e o ca r t e de v e r s u r i .

    N. CREVEDIA

    D a r d. Creved ia e rec id iv is t n m a t e rie,, B u l g r i de s te le" , au a p r u t n a doua edi ie l a o l u n d u p ce-au v z u t l u m i n a t i p a r u l u i .

    Dac v n z a r e a c r i l o r de poezii ale d-lui Creved ia ar u r m a aceeai p r o g r e sie, la al t re i lea v o l u m de aci n a i n t e se va v i n d e nc s u b t ea scu r i i dac e s m e r g e m cu g n d u l m a i d e p a r t e u r m e a z ca a p a t r a s fie epuizat . . . n m a n u s c r i s .

    D. Dr. VIRGILIU LEONTE r ea l i za to ru l Encic lopedie i Romnie i , o-p e r p e care p u i n i o m a i c r e d e a m posib i l i ma i cu s e a m n felul c u m a a-p r u t , a pub l i ca t zi lele aces tea S n t a t ea pub l i c n R o m n i a " .

    Rea l iza t n condi i i t ehn ice op t ime , v o l u m u l aces ta aduce da t e p re ioase n l e g t u r cu t r e c u t u l med ic ine i n a ra noas t r i obse rva i i i n t e r e s a n t e a s u p r a s i tua ie i ac tua le .

    CARTEA R O M N E A S C a r eed i t a t Vlaicu. V o d " p iesa de m a r e succes a lui Davi l la .

    P O S T A R E D A C I E I D. V. Rdui. Mai trimite. Sonetul

    Cnt-mi lutare" e promitor. Braovul" sufer de influena lui Gri-

    gore Alexanidrescu.

    Cris. Mi-aduc aminte ca acum Ce eu nu pot uita deloc Cnd te-am surprins odat 'n diurn Perdut erai.... Iar faa ta, un tradafir de foc Iar alt dat cnd treceam Pe lng tine, tu priveai, Nu tiu? Spre cer cnd eu ceream;

    Versuri berechet, dar poezia?... Remarcabil originalitatea... ortografiei.

    I. Gh. D. Berea. Mai trimitei. Manea" e prea de tot condensat. S'ar fi putut face din ea o nuveu bun.

    tefan Erimescu. O rugminte" pare s fie serios influenat de Mai am un singur dor" a lui Eminescu. Este ns o interpretare copilreasc a versurilor eminesciene :

    Cnd o fi s mor pdure La mormnt s m-nsoeti i la cap pentru vecie Un tei dulce (!) s-mi sdeti.

    P. Drteanu. De pr in rani" sufer de pe urma inf luene i r i tmului cobucian din Moartea lui Fulger". S u n t n ' ea lu cruri cari denot c vei putea colabora cu noi .

    Mai trimitei .

    T. Dom. Este o deosebire ntre versuri i poezie, de. care ar fi de dorit s ine i s e a m a i cnd scriei i m a i cu s e a m cnd tr imite i spre publicare.

    Rfodam 'de fr ig trei zile 'n rnd M n e a m atunc i doar cnd aveam, Dar lucru bun : m u n c e a m , m u n c e a m , I n m i n t e fr nici u n gnd.

    S faci o poezie numai pentru c n'ai n ic i un gnd , nu credem c e tocmai recomandabil.

    Nicolae Vonica. Nuvela are lucruri in teresante . Mai trimite i . Fer i Lv de prea mul te provincial isme.

    Ana D. O. E drept c aa cum spune i rbdarea n u e caracterist ica sexului d-voastr, dar noi a m a n u n a t c din prea mare mbulzeal d e materie , la coul redac ie i ca i la dosarul de lucrri re inute , nu p u t e m rspunde na inte de dou luni, aa c u m procedm cu toat lumea.

    D in pcate ns n u a m primit n imic dela d-.voastr, aa c dac dorii neaprat s ne cunoate i prerea, mai tr imite i odat poezia cu pricina.

    Pentru propunerea ce ne-a i fcut a . supra traducerilor din limba francez vom mai reflecta.

    Ion Mohor. Nu greii . Nu p u t s m face aci u n curs de poezie i nici s e m n a l a erorile unuia sau altuia. Dealtminter i c ine are darul poeziei, i corecteaz cu vremea s ingur s tngc i i l e nceputului . D u m n e a t a ai cal i t i aa c te s ftuese s perseverezi. Cred c i dau u n s i a t bun. Dealtfe l a i fi inf init mai trist dac mi-ar scpa o poezie sau o bucat de proz cu adevrat bun dect dac ai ncuraja pe un tnr lipsit de ta lent .

    s.

    Es te , s r e c u n o a t e m , u n m a r e s e r v i ciu a d u s l i t e r a tu r i i d r a m a t i c e r o m ne t i . De la Vla icu V o d " a c e a s t o r o p si t r a m u r a l i t e r a t u r i i noas t r e , se poate m n d r i cu p u i n e p iese de aceeai va loa re .

    Afa r n u m a i dac n u n e - a m lsa impres iona i de succesele de pub l i c ob i n u t e de a n u m i t e p iese p e cari d i rec tor i i N a i o n a l u l u i l e -au gs i t to t a t t de p o t r i v i t e la t e a t r u l d in s t r m t a Cale a Victor ie i , c u m ar fi fost pe l a rg i l e b u l e v a r d e pa r i s i ene .

    E D I T U R A

    F u n d a i i l o r R e g e l e Caro l al I l - l e a " des fu r aceea i ac t i v i t a t e pe ca re a doved i t -o de la ncepu tu l , p n a c u m scur te i , d a r f rumoase i sa le ac t iv i t i .

    D e m n u l Pe rpes s i c iu s p r e z i n t astfel o b ine a leas an to logie de c r i t i c f rancez l i t e r a r De la C h a t e a u b r i a n d la Mal l a r m " t r a d u s i c o m e n t a t de d-sa.

    C a r t e a aceas ta desch ide o n o u colec ie Cri t ica" , m e n i t s p u n la n d e m n a pub l i cu lu i c i t i tor t e x t e de l i t e ra t u r c r i t ic .

    F i g u r e a z n t r e al i i : C h a t e a u b r i a n d . Balzac , Baude l a i r e , L a m a r t i n e , Musse t , Hugo , F l a u b e r t , Ve r l a ine .

    IN FINE

    v ia a lui Ion C r e a n g a fcut sub iec tu l une i monogra f i i ser ioase .

    D o m n u l G. C l inescu a pub l i ca t n e d i t u r a F u n d a i e i Rege le Caro l al I I - l ea" o v ia a poves t i t o ru lu i h u m u l e - tean .

    O p r e r e a s u p r a aces te i cr i , ca re deven i se i m p e r i o s necesa r n ac tua lu l s t ad iu d e c u l t u r al r i i noas t r e , n u se poa te e x p r i m a n c a d r u l une i cronic i m r u n t e " . E o ca r t e de mig loas cerc e t a r e i d e a d n c i r e a t r e c u t u l u i , p e n t r u care o n o t i n u p o a t e se rv i dec t s p r e a-i s e m n a l a apar i i a .

    V o m r e v e n i aa d a r a s u p r a ei, d u p ce o v o m s t u d i a n a m n u n i m e .

    N U M R U L de p e Iu l i e a l r ev i s te i n s e m n r i ieen e " a d u c e acela i v a r i a t i i n t e r e s a n t m a t e r i a l cu oare n e - a ob inu i t aceas t eroic r ev i s t p rov inc ia l .

    In f run te , o poezie a lu i T o p r c e a n u , De p ro fund i s " , sc r i s n v r e m e a r z boiului , cnd fusese l u a t p r i zon ie r n B u l g a r i a i n a r e ra da t m o r t .

    n t o r s n t r e ai si, T o p r c e a n u i a f i rm ex i s t en a :

    Sc r iu v e r s u r i p r o a s t e , deci ex i s t ! Mi -e dor, m i - e foa r t e dor de-o fa t Tr iesc , de v r e m e ce s u n t t r i s t i r d ca a l t d a t I a r la s f r i t , i ron ie a des t inu lu i ,

    scr ie : D e m i n e m o a r t e a va fugi Cu coasa ' n t r e p ic ioare Cci i v a zice 'n g n d u l , ei Mor to i , f l m n d u l i s tu lu l . . . D a r s ta a re obicei S - m i t r a g ch iu lu l " .

    D in p c a t e m o a r t e a i-a t r a s lu i ch iu lu l cu m u l t m a i de v r e m e dec t a r fi t r e b u i t .

    In r e s t u l n u m r u l u i , c t eva conde ie p r o m i t o a r e : E u s e b i u Cami la r , C. M o -ruzan , te fan Ciobot rau , e tc .

    P R O F E S O R U L

    Har . Mihileseui diin P i a t r a N e a m a publ ica t n brour, u n ar t icol a l d-sale , a p r u t n a n u a r u l l iceului d e bei d in acel o r a : Note n l e g t u r cu opera lui C r e a n g " .

    Notele aces t ea i -au fost s u g e r a t e de ' apa r ::a ce lor 2 vo lume V i a a i opera lui I. C r e a n g " In c a r e poves t i to ru l h u -muile tean a fost vlctiima d-luii L u c i a n P redescu .

    O greea l c a p i t a l a brour i i d - lu i Har. Mihailescu este c ia n serios aceast carte i discut n consecin. Notele d-sale se valorific ns prin materialul privitor la vocabularul lui Creang. Nemean de fel, a u t o r u l b r o u r a res tab i l e te u-nele s e n s u r i ale cuv in t e lo r folosite de 'Cre'sr.g, i g re i t .tunicte n glcelaiul K i r i l eanu-Vas i l i u d in edi ia Minerva" ca i glosarul care nchee scrierea d-lui Predeisicu.

    Vom r e p r o a d-lui M.ha l lescu i n u t a p r e a r ig id i r e z u m a t i v a ser e r i i sale .

    r. s t .

    LA MOARTEA REGINEI Din n u m e r o a s e l e poezii p r i m i t e la r e

    dac ie cu p r i l e ju l m o r i i celei m a i iub i t e Regine , car i t oa t e m r t u r i s e s c d r a g o -

    Alintoare de durere, Intregitoare-ai fost de plai. N e lai o ar n putere

    l

    Nu iei nimic i tot ne dai.

    s tea n e r m u r i t a supu i lo r Ei, des w p r i n d e m aces te t r e i s t rofe a le d-lui D r . Mi rcea Moldovan :

    Virtutea Ta ne nfioar, Simbolul Tu e'nfipt n noi, Iar duhul Tu ne nfoar Pn n viaa de apoi...

    Suflarea 'ntreag i se'nchin. Iubi-te-vom de-acum mai mult C dragostei pentru Regin Ii v o m adoga u n cult.

  • 23 Iulie 1 $3 8 UNIVERSUL LITERAR 3

    D u n r e a i a r s'a u m f l a t a c rescu t i a ei t d i n m a t c a ei ob i nu i t . P r i v a t u r i l e au

    crescut i ele , ca i b l i l e d in care ies. Din s u b i r i u v i e d e ap ca re erpuiesc de obiceiu la m a r g i n i de esur i m l t i noase , p o r n i n d d in lacurile c r e i a t e de D u n r e i n -torcndu-se ca n i te corde le de argint to t i n ea , p r i v a l u r i l e s 'au topit, au d i s p r u t n apa ca re a cuprins to tu l . A c u m se m a i c u n o a te doa r p u i n locul v e c h i u l u i p r i vai, acolo u n d e o ap ceva mai nch is i m a i l i m p e d e formeaz u n fel d e cu ren t , c a r e se mic ceva m a i r e p e d e dec t ce le la l te a p e de a l tu r i , m a i l i nitite i m a i t u l b u r i , d i n ca re se r id ic pe a locu r i v r f u r i d e ierburi . U n e l e p r i v a l u r i s u n t m a i m a r i i au n u m e , p r e c u m : Cana Gr le i , Cot icerul . . . i s u n t s t r n s l ega t e de v ia a loca ln i cilor

    Vin ape le , v in m e r e u . R u p i p r p d e s c t oa t e n ca lea lor . Oamenii n s p i m n t a i se t r a g tot m a i m u l t d in faa lor , n c h i n n -du-se i d e v e n i n d d in ce n ce m a i p o s o m o r i i i m a i os ten i i . P e n truc un i i a u auzi t , f r p u t i n de a-i face de m i n c i u n , a u auz i t desluit, s b t n d u - s e a s t n o a p t e ape l e D u n r i i i r o s t i n d d e t r e i ori v o r b a om. N u ma i ncape nicio ndoia l . D u n r e a nes ioas nu se po to le t e n u m a i cu p r p d u l s e m n t u r i l o r de p e locur i le joase de p r i n a p r o p i e r e a m a l u r i l o r ei, cu al v i t e lo r m a r i i mici , care n ' a u fost r i d i ca t e la v r e m e , ci ea m a i v r e a i j e r t f de v ie i omeneti . I n f iecare an m u l t e f i ine o m e n e t i i gsesc s f r i tu l n apele ei co t rop i toa re .

    U n fior c u p r i n d e p e t oa t l u m e a c n d se a u d e r e p e t a t cu a-dnc n c r e d i n a r e : a s t n o a p t e ia r s 'au s b t u t ape le D u n r i i i au vui t de t r e i ori , s p u n n d des lu i t o m " .

    Da, da ! N u m a i ncape ndo ia l de loc. De auz i t , s 'au auzi t . Cine a auz i t n t ia d a t ? N u se p o a t e l m u r i a n u m e , d a r v o r b a s'a r s p n d i t cu i u ea l i a c u m o t iu to i . D o v a d c n ' a fost o scorni tur e s t e c s 'au n n e c a t m a i m u l i . i n b a l t a d i n s p r e satul l i povenesc i p e s t e D u n r e n b a l t a r i i " , c u m es te bo t eza t insula m a r e c u p r i n s n t r e cele d o u b r a e p u t e r n i c e a l e D u n r i i , ntre Br i l a i D o b r o g e a i n ba l t a d i n s p r e c a p t u l d e dea l Ur l iga .

    A p a a a juns la m a r g i n e a d in va le a t r g u l u i dobrogean , u n u l din cele cu t r e c u t i l u s t r u . Cci p e v r e m e a lu i Miha i V i t eazu l a fost una din cele 24 de ce t i t u r c e t i s e m n a t e d e a l u n g u l D u n r i i , cucerite de v i forosul d o m n i t o r n u m a i n 6 l un i ; i a r m a i na in t e , n alte v r e m u r i m a i vechi , ci-c a r fi fost o a eza re s t r l u c i t cu n u mele Arrubium. A c u m e u n t r g u o r n e n s e m n a t cu o v i a do-moal, cu t oa t e c p e m a l u l D u n r i i se nca rc v a r a d e s t u l e g r n e adunate d e p r i n m p r e j u r i m i sau p i a t r de g r a n i t b u n p e n t r u p a vat s t rz i le a l to r o r a e a le r i i , n caice or i c e a m u r i . U l i e l e t r g u lui s u n t aa c u m le^a lsa t D u m n e z e u , ad ic de p m n t . U s c a t e i a te rnute eu un s t r a t g ros de p ra f v a r a p e sece t , noro ioase cnd plou i e v r e m e rea . C u m ns o re lu l e a e z a t p e u n fel de c o s ti, n amf i t e a t ru , ape l e se s c u r g r e p e d e la va l e . D e d e p a r t e locul pare p i to resc , m a i a l e s cu cele 2 geami i , ce-i na l n s u s m i n a retele sve l te . C t e u n acoper i roca t d e o l a n e s au d e t ab l scl i pete p r i n t r e p e t e l e d e v e r d e a . In s p r e s t n g a i n fund, d r e p t n fa, c u m vii d i n s p r e D u n r e , pe oseaua b u n , s u n t m a h a l a l e l e romnilor car i s 'au n t in s i a u coplei t cele d o u m a h a l a l e : b u l greasc n fa, p e va l e i t u r ceasc n d r eap t a , s p r e Ce ta te . A c e ste dou m a h a l a l e s 'au ru ina t , s 'au nch i rc i t d in ce n ce p n n u se ma i cunoa t e n i m i c d in ele, s 'au n n e c a t de to t n m a r e a r o m nilor. P r i m a i z b i t u r le-a fost d a t d e p u h o i u l ape lo r D u n r i i spre sfritul v e a c u l u i t r e cu t . A t u n c i apa a a juns p n n t rg , a n necat c t eva u l i e m r g i n a e d in p a r t e a de jos , d r m n d case i prvlii, t oa t e n p a r t e a aceea i cele m a i m u l t e a le bu lga r i l o r .

    Casa n o a s t r se afla p e a p r o a p e , la poa l e l e coaste i , p e s t r a d a principal, u n d e se i veau d in c n d n c n d ceva bo lovan i i p i e tri, r m i e d i n t r ' u n s t r v e c h i u c a l d a r m . Noi n e g s e a m la cele dou m a r g i n i d e m a h a l a l e : cea b u l g r e a s c s f r i t i cea romneasc la ncepu t . E r a m p e a t u n c i mic , m ic d e tot . Deab i a ncepusem a u m b l a copcel i deab ia desch i sesem ochii a s u p r a lumii. ;

    V e n e a u ape le . A j u n s e s e r p e u l i a noas t r , s t r a d p r i n c i p a l a de ! i zicea Rege l e Caro l I i apa se to t p r e l i n se se uor , uor , p n ntr 'o n o a p t e r u p s e s e oseaua ce p o r n e a d in t rg , se ncovoia p a ralel cu cotul D u n r i i i a j u n g e a p n n fa a Br i le i , o p r i n d u - s e pe m a l u l dob rogean . o s e a u a e r a n a l t i p u t e r n i c , n t o c m a i ca un dig, c a r e ns n ' a p u t u t b i r u i p u t e r e a apei . In n o a p t e a c n d D u nrea r u p s e s e d igul oselei , u n coropca r" , adic u n n e g u s t o r marchidan ce-i p u r t a m a r f a p r i n sa t e l e d o b r o g e n e n t r ' o c r u acoperit cu covi l t i r , t r a s de u n cal p u t e r n i c , se gsea t ocma i la cotul D u n r i i , d incoace de r u p t u r a fcu t d e a p e i n d e m n a s e calul s t r e a c n a i n t e p e osea, c r e z n d c n cele c t eva clipe n u s'o fi adnc i t aa d m u l t s p r t u r a i o p u t e a t r ece . D a r ape l e n-boiser cu p u t e r e m a r e , aa c au a m e s t e c a t n v a l u r i l e l o r f u r i oase i t u r b u r i i p e b i e t u l co ropca r i c r u a i ca lu l cel g r a s i

    B A M EA zcut v r e o d a t . C n d m ' a m r id ica t d u p boal , p e s t e v r eo dou s p t m n i , apa acoper i se n n t r e g i m e s t r ada , i n t r a s e i la noi n c u r t e c a m p n la j u m t a t e i se s t a to rn ic i se acolo. P e s t e d r u m de noi, cele dou case a le o l a r u l u i e r a u n ap p n la s t r ea in . Adic , doa r acoper i u l l o r se l sase p n la fa a apei , cci z idu r i l e se cam n m u i a s e r , f i ind fcu te m a i m u l t d in chirpic , u n fel de c r m i z i necoap te . P e s t r a d a n o a s t r se u m b l a cu d u b a ,ori ch ia r cu varca. Ca la V e n e i a ! L a t r e i case de no i sp r e t r g e ra o cas m a r e i f r u m o a s n mi j locu l u n e i vii, ca re se n t i n d e a p e dea l p n n spa t e l e casei n o a s t r e . In acea cas f rumoas locuia p e a-t u n c i Cucoana Moa , o v d u v cu u n v l j g a n de b e a n d r u , care nu fcea n imic . D a r v l j g a n u l aces ta t r ez i se toa te inv id i i le n o a s t r e , ale t u t u r o r ce lor mic i . P e n t r u c t oa t z iua p o r n e a cu o p l r i e m a r e de pa ie n cap p l u t i n d p e ape le s t rz i i n t r ' o ba l ie m a r e d e rufe . Vs l ea u o r cu o lop ic i cu u n b cu v r fu l ascu i t . To i b ie i i m a h a l a l e i n e a s u r z e a m m a m e l e s n e dea i n o u aa ceva

    voinic, ca re n ' a p u t u t ie i d i n t r e u lube l e c ru e i . D o a r n u degeaba Dunrea ce ruse om.

    P e u l i a n o a s t r D u n r e a a junsese d e fcuse s a p a r c te o a de ap s u b i r e i l i m p e d e p e cele dou m a r g i n i , pe l n g ga r duri, l s nd ns usca t d e o c a m d a t mi j locul s t rz i i m a i ridicat. Tocmai p l n u i s e m s m joc m p r e u n cu cei lal i copii d e p r i n v e cini i s n e b l c i m ca r a e l e p r i n D u n r e a ce n e v e n i s e la u , cnd m ' a m m b o l n v i t de po ja r . A fost s i n g u r a boa l de ca re a m

    i m a i a les eu. D a r de u n d e , dac n u a v e a m bal ie? In albi i le ca re se g seau la or ice cas de gospoda r n u se p u t e a p lu t i , e r a u p r e a mici i se r s t u r n a u n u m a i d e c t a v n d fundu l r o t u n d . A tunc i , ce m i - a da t m i e p r i n cap ? In c u r t e a v e a m o te ic n care m n c a u porci i . Teica e ra o c u t i e l u n g u i a fcu t d in s c n d u r i g r o a s e d in d u l a p i " i, d u p soco tea la m e a a r fi fost b u n d e va rc . A m t r t -o deci c u m a m p u t u t la m a r g i n e a apei , a m c u r a t - o de or ice r m i de h r a n p e n t r u godaci , a m spla t -o , a m te r s -o c u u n omoiog de fn usca t i n t i m p ce u n p r i e t e n de joac c inchi t p e v ine m p r i v e a cu i n t e r e s a m m p i n s - o p e u n d i n t r n d n ea. Dar , n e n o r o c i r e ! Te ica se uscase t a r e la u n capt , cel ca re fusese la deal , ct s t t u s e la soa re i apa i n t r a n u n t r u n voie. Ch ia r i f r as ta ns , s u b g r e u t a t e a m e a se s cu fund t o a t i n a u f r a g i u l m e u fu desvr i t . Noroc c la v r s t a ce o a v e a m p e a t u n c i i la v r e m e a de v a r ca re era , m b r c m i n t e a m e a se c o m p u n e a n u m a i d i n t r ' o s impl c m u . E r a m cu be rea" , d u p c u m se s p u n e a .

    P r i e t e n u l m e u s t r ig n u m a i d e c t p e m a m a , ca re a l e rg r e pede , n u ca s m scape d e nnec , ci s m d ru i a sc i ea cu cteva. . .

    Ba l ie m a r e d e r u f e n u se gsea , a lb ia n u m lsa s'o iau . te ica e ra p r e a mic i se scu funda , a t r e b u i t d a r cu m a r e p r e r e d e r u s r e n u n la a r t a nav iga i e i .

    A m l u a t a t u n c i o s c n d u r , i -am nf ipt n mi j loc u n b c a t a r g u l i a m n c e p u t a o m n a p r i n apa cur i i . B a o i n c r cm cu fe lu r i t e m r f u r i ; cu p i p e r rou , p i p e r neg ru , orez i a l te le .

    L u a s e m c rmiz i i le p i s a s e m de f cusem d in e le p i p e r rou i d i n t r ' u n p u m n de p i e t r i m r u n t n c h i p u i a m orezu l i a l t e m r f u r i .

    T r a g e a n e g u s t o r , vezi tu? , s p u n e a b u n i c a m a m e i . D a r d o m n i a m e a a s u p r a ape i d in c u r t e n u e ra n e c o n t e s t a t .

    Mai e r a u i g t e l e cu boboci i lor cu p r e t e n i i ser ioase . G t e l e i m a i a les g s c a n u l mi c o n t e s t a u cu n d r j i r e s t p n i r e a a s u p r a a p e l o r i m f u g r e a u m e r e u , a p u c n d u - m cu pl i scul d e poa la c-m u i i or i ch ia r de ce se gsea dedesub t . A tunc i , ce s m fac ? Dincolo d e c u r t e a n o a s t r se a u z e a u g l a su r i d e copii m u l i . P e n t r u c n dosul casei noas t r e , a eza t e p e deal , se m a i s f r eau l in o m u l i m e d e col ine p n l a p o a l e l e c r o r a a junsese r ape le . i n t o a t e p r i l e copiii s t t e a u la m a l ca m u t e l e . E r a u ven i i d i n tot s a tu l . -Un i i m a i m r i o r i d d e a u cu u n d i a l a pe t e . i a t u n c i m a i i e eam i eu d in c u r t e p r i n p o a r t a d in dosul casei, p e deal . M a m e s t e c a m cu cei la l i copii, d a r m i n t e r e s a u mai a les cei c u u n di e le . M u i t a m i-i v e d e a m sco nd r e p e d e din ap , b a c te u n b i b a n g a l b e n - v e r d e , b a c te u n gh igo r cu gh imp i , ba c te o ro- ioar , ba c t e o a lb i oar .

    F i i n d c m a m a n u - m i d d e a ba l i e p e n t r u nav iga i e , a t u n c i s -mi dea cel p u i n cele t r e b u i t o a r e p e n t r u u n d i t .

    U n d i ? Da tii t u ce-i a ia u n d i ? t i am, vez i b ine . t i am, cci l u a s e m s e a m a la tot ce v e d e a m .

    T o a t e m i n t e r e s a u . R e i n e a m c h i p u r i d e o a m e n i i v o r b e c a r a c t e r is t ice, pe ca re apoi l e i m i t a m n l egea mea , poc indu- le de m u l t e or i s p r e h a z u l a scu l t to r i lo r . t i a m ce es te und i a . U n bold fcut cr l ig , n ca re v r i o r m . L e g i c r l igu l cu o a t a r e , p e u r m la v r e u n cot de u n d i , p u i o p l u t d e p a p u r , apoi a a l u n g nc de c iva coi o legi de o n u i a l u n g sau ch ia r de o t r e s t i e b u n , o

    a sv r l i n a p i a tep i . i c n d se a fund p l u t a n ap, c n d pe t e l e face ie, s m u c e t i u n d i a a far~ i scoi pe t e l e p e uscat .

    Dac a m v z u t i a m v z u t aa, m ' a m dus i eu n c u r t e la t r u n ch iu l u n d e se t i au l e m n e noi i z iceam t i e to r i a m cu ta t acolo n t r e v r ea scu r i l e i c r eng i l e ce se gseau , ceva care s se a p r o p i e d e fo rma u n d i ei . Cci n u m d d e a m nic ioda t b t u t eu, chiar a t u n c i c n d e r a m n u m a i ct u n nod de m a r e . A m m a i ascu i t cu u n cu i t u n cr l igel d i n l e m n d e z a r z r i a m r m a s

    t a r e n c n t a t c aducea a u n d i . E r a n i e l c a m gros , ce- i d rep t , d a r e r a fcut de m i n e . L - a m lega t cu o sfoar, i-am p u s i p l u t i fuga la b ie i i ca re p e s c u i a u m a i ncolo. De la u n u l d i n ei a m lua t i u n cpe e l de r m p e care cu g r e u a m nf ip t -o n g h i m p e l e u n d i e i i a m a r u n c a t - o n ap . D a r d r c i a n a i b e i ! L a to i pescu i to r i i u n d i e l e se a f u n d a u f r u m u e l n ap, i a r a m e a n u . A m e a p l u t e a cu lca t pe fa a ape i i n u se gsea nici u n pe t e a a de b u n , or i n e b u n , s v ie s'o ia deacolo . V z n d cei la l i b ie i c aa v r e a u s pescuiesc , au ncepu t s r d de m i n e i s se a d u n e n j u r u l m e u ca l a u r s . B a u n i i m a i m a r i i m a i ru tc io i , ce i - au p u s n g n d ? A u p r i n s c t eva b roa t e , l e -au n i r a t p e o r m u r i c s u b i re de salcie ca p e ob le i i m i l e - au d a t s ,le duc acas d r e p t p e te . E u m i c i pros t , pe a tunc i , ci-c le -a i fi d u s . D a r n u - m i amin tesc b ine . i m a m a , v z n d u - m cu a s e m e n e a i rag , s'a s u p r a t g rozav p e b ie i i care- i b t u s e r joc de m i n e .

    D o a r n u s u n t e m tal ieni , s m n c m b r o a t e !... i m u l i an i n u r m , un i i i m a i a d u c e a u a m i n t e d e i r agu l

    m e u de b r o a t e i mi to t s p u n e a u , a r t n d u - m i b r o a t e l e de pe m a l u l gh io lu lu i :

    Crc t i c ioa re cu p a t r u picioare. . . . G h e o r g h i , n u le p r inz i ? ':,'.__'<

    . . . .Apele D u n r i i n ' a u r m a s m e r e u u m f l a t e . A u n c e p u t s se t r a g nce t napoi i a c u m a a m p u t u t u r m r i cu c t p r e r e de r u ! c u m a p r e a u g r i n d u r i l e d e s u b ap, c u m aceas ta s'a d u s d in c u r t e a n o a s t r , c u m a ieit m a i n t i la ivea l b u r t a s t rz i i , c u m b i a t u l moae i d in vec in i n u m a i p o r n e a c h a r d in c u r t e a casei lor cu ba l ia c e a m i n u n a t ci a c u m o t r i a cu g r e u t a t e p e s t e s t r a d de-o v r a n apa c a r e se n t i n d e a m a r e nc p e tot ce i ru l . Acolo se ducea i t a t a cu c e a m a u a la pe t e . P r i n d e a c iva pe t i , i d e s p r i n d e a d in p lasa ceaimalei, s e n to r cea s p r e m i n e , c a r e e r a m d u p el i -mi d d e a s - i d u c r e p e d e acas ca s- i p u n m a m a la g t i t . Eu ns, l u n d u - i n m n , m ' a m dus p u i n cu ei la m a l u l ape i , a m v r t m n a cu ei n ap , ca s v e d e m oe-o s fac. D a r pe t i i , b u c u r i a lor. C u m s 'au s im i t n ap, m i - a u i s cpa t p r i n t r e d e g e t e i au s b u g h i t - o r e p e d e . P a r c i a c u m a - i vd. Ce vesel i a u d i s p r u t d in ochii m e i !

    Eu p e ma l , m a i - m a i s p l n g . G h e o r g h i ! Vino 'ncoa s - i m a i d a u n i te pe t e . Vezi ,

    spune - i s fac i o s a r a m u r , n u n u m a i bor . Noroc c e ra p e t e m u l t i p n la u r m n u s'a cunoscu t i s

    p r a v a m e a . Adic , aa c r e d e a m eu, cci, la m a s fiind, n u m a i ce auz p e t a t a s p u n n d :

    A iei t i s a r a m u r i n i e l bor . D a r tot G h e o r g h i a fost m a i m e t e r , c el a fcut bo r cu z e a m m u l t , ca l ipoveni i , cu toa t apa Dunr i i . . .

    Bgase de s e a m aa dar . N ' a m p i t n imic ns , cci ai n o t r i n u e r au r i d e p a g u b . i apoi p e m a s a n o a s t r n u e ra ca n cntecu l fcut de l u t a r i n pof ida pesca r i lo r de p e la noi , c n t e c ce suna :

    P e malul Coticerului... . Mare mas se'ntmdea. Dar pe mas ce-mi era ? Un codru de mml ig i -o cpn de tiuc....

    . . .Apele s 'au t r a s deci de tot . D u n r e a a i n t r a t n m a t c a ei. o seaua a fost d r e a s i n t r i t , m u t n d - o cu ceva m a i d e p a r t e d e cotul D u n r i i . P e ceir a r m a s d o a r u n och iu de ghiol , ca re seca tot p e sece t sau c re tea m u l t p r i m v a r a .

    De c te ori , n an i i u r m t o r i , m a i a u z e a m c v ine apa, c s'a r e v r s a t D u n r e a , m i t c ia i n i m a de a t e p t a r e . M b u c u r a m s -m a i v in D u n r e a la u, s m m a i joc n ap ca n p r a g u l copi l r ie i . ; i i i

    R e v r s a r e a cea m a r e fcuse ns o m u l i m e de p a g u b e t r g u l u i : S t r a d a n o a s t r care a v u s e s e n p a r t e a p ie i i n u m a i p rv l i i , d u p i n u n d a i e i-a p i e r d u t n s e m n t a t e a , a deczu t . T r g u l s'a m u t a t m a i la dea l , l s n d d o a r ici colo, c t e o p r v l i o a r mic, u n d e se m a i gsea ceva m a r d p r fu i t .

    P n , n sfr i t , cele d in u r m p rv l i i s 'au r i s ip i t to t d u p o i n u n d a i ^ . N u a D u n r i i . Ci nurna i o p loa ie np ra sn i c , o r u p e r e d e ' n o r i , a desf i in a t i cea d in u r m d u g h e a n a u n u i bu lga r . i -aa s 'au d u s bu lgar i i . S 'au d u s tocmai a c u m goni i d e p u h o i u l apelor , p e n t r u c la 1877, cnd cu bozgunul, c u m m a i s p u n e a u cu

    o v o r b t u r ceasc b t r n i i car i a p u c a s e r i s t p n i r e a tu rc i lo r , bun icu l m e u d i n s p r e m a m a , f i ind n t r e ciorbagi i i t rgu lu i , n t r e azale , adic n t r e consi l ier^ rugase p e t u r c i s c r u e i p e bu lga r i , d u p c u m c ru a se i pe moldoveni .

    B u n i c u l m e u i pusese toa t g r e u t a t e a ea s scape de la m cel i p e bu lga r i , c 's cre t in i , f r s p r e s i m t c acet ia v o r n toa rce b ine face rea m u l t m a i t rz iu , n felul lor bu lg re sc , celui m a i d r a g d i n t r e nepo i i lu i .

  • UNIVERSUL LITERAR = 23 Iulie 1938

    C n t e c Fata ce-a venit asear Ca s-i uite aici trecutul, Cu trup plin, frumos ca lutul, Lapte, vin, nectar i cear, N'a venit comori s-mi cear, Ci s-mi sufle 'n vers duratul Cntec din necunoscutul Vieii , iar.

    Fata ce-a venit asear. Numai basm i vis ntreag, Avea'n inima beteag, Sub tristei (cruzimi de fiar). Griji de zn s nu piar Patima care ne leag, Cerul s ne in'n ghiar Vieaa 'ntreag.

    Fata ce-a venit asear N u tiu de-o veni i mine, Pentru sare, pentru pine, S'o primesc din prag, sprinar i s'o prind n brae iar, S mi-o apr mini poimine. De huliri i de ocar, Ca un cine.

    Fata ce-a venit asear, Fata mea i-a nimnui, Nu tiu'n suflet und' s-i puiu Ochii verzi de piatr rar, Braul alb i pur, brar Prins'n drumul nu-t iu-cui , Snii cruzi ca floarea-amar D e gutui !

    Fata ce-a venit asear Nu t iu doamn de va fi Zorilor aprinse 'n vii, Soarelui de toamn'n par De-asfinit , sau Niagar Grea, dorinelor pustii , Ce'n neanturi toate-mi car Cte-s vii.

    C R E A I U N E , C R I T I C S I I S T O R I E L I T E R A R

    TEFAN STANESCU

    P O E M Venicia mic stranii Minutare, n pdure. Munii par enorme cranii Cu' ascunse plete, sure

    Vremea generos mparte Cu aprinsa ei msur Frunze, zapise de moarte, S u b a stelelor arsur.

    Noi urcm, orbii, pe cranii In uitate ore sure. Venicia mic stranii Minutare, n pdure.

    AUREL MARIN

    5

    Apar i i a u n u i r o m a n al c ru i a u t o r es te cr i t ic l i t e r a r a p u s d in n o u n d i s cu ie p r o b l e m a dac es te posibi l ca c i n e v a s fie, n acela i t i m p , c r ea to r l i t e r a r i cr i t ic . Dac p o r n i m de la ce rce t a r e a superf ic ia l a fap te lor i ne l imi t m la l i t e r a t u r a noas t r , r s p u n s u l ar t r e b u i s fie a f i rmat iv . Afa r de cei doi, t r e i cr i t ic i m a t u r i , ca re i fac u n i n t e r m e z o n ac t iv i t a tea lor obinui t scr i ind r o m a n e , a v e m o r e m a r c a b i l e f lorescent de t iner i , ca re s u n t de toa te i n imic , a c t i vnd n toa te genur i l e , inc lus iv r o m a n u l i cri t ica, f r s se op reasc a s u p r a u n u i a s ingur . In l i t e r a t u r i l e s t r ine , s u n t de a s e m e n e a ct eva n u m e care au i l u s t r a t cele dou g e n u r i ce a r p r e a an tagon ice . Sa in t e Beuve , Bourge t , Wi lde , C a p u a n a , Ca r ducci s u n t n u m a i c iva din cei ce a r p u t e a fi n u m i i p e n t r u a r s p u n d e n e ga t iv la n t r e b a r e a dac n t r ' a d e v r c r i t ica i crea iurrea l i t e r a r se exc lud .

    Totui P a u l Bourge t , cu toa t s i m p a tia de care se b u c u r pag in i le sale d e cri t ic, es te p e n t r u toi un romanc i e r ; Wilde , Ca rducc i i m u l i al i i r m n p e n t r u noi au tor i i opere lo r lor de c rea i u n e ; iar n u cri t ici .

    Ce se a lege ns de ope ra cr i t ica a sc i i tor i lor ? Din p u n c t de v e d e r e g e n e ral , ea es te p i e r d u t . P e n t r u d o c u m e n t a r e a s u p r a une i ches t iun i n i m e n i n u se ad re seaz n ic ioda t lu i Bourge t , sp r e pi ld, ca re es te cu toate aces tea a t t de p l in de b u n s im i m s u r n cr i t icele sale, sau lui Wi lde , ci m e r g e la c r i t icu l de profesie, la i s tor icu l l i t e ra r , ca re i fu rn izeaz m a t e r i a l u l necesar . C n d to tu i o j u d e c a t dela u n astfel de c r i tic es te u t i l iza t , aceas ta e p e n t r u a p u n e n l u m i n o n r u d i r e de sp i r i t e s au or ice a l tceva , r e l e v a n t t ocma i p r i n fap tu l c a fost spus tot de u n c r e a t o r de a r t . Din p u n c t de v e d e r e p a r t i c u l a r ns, aceas t ope r cr i t ic es te s a lu -

    de ROMEO ALEX AN D RES C U

    Tipriturile societii compozitorilor romni Muzica r o m n e a s c , c enu rea sa

    cu l tu r i i noas t r e , a n t m p i n a t dela nceput , p r i n t r e a l te v i t reg i i ale u-nei s o a r t e p u i n favorabi le , foar te m a r i d i f icu l t i d e ed i t a re .

    Se t ie c n ' a v e m o e d i t u r m u z i cal specia l iza t i c, din aces t m o tiv, nce rc r i l e de a t i p r i n a r sun t deosebi t de anevoioase i de cos t is i toare .

    Soc ie ta tea compozi to r i lo r r o m n i " , ca re ac t iveaz in t ens , d a r fr cea m a i mic t r m b i a r e , p e n t r u r i d i ca rea i n z e s t r a r e a muzici i r omne t i , n ' a omis d in rodn ice l e ei p r e o c u p r i , p r o b l e m a aduce r i i la lu m i n a c t m a i m u l t e i m a i b ine a lese d in n p s t u i t e l e s love m u z i cale r omne t i .

    F r aces t a ju tor , m u l t e d i n t r ' n -sele a r fi r m a s , p robab i l , t r oen i t e pe vecie n e r m e t i s m u l mape lo r , n e t i u t e i c o n d a m n a t e s nu - i afle n ic iodat locul m e r i t a t n v ia a m u zical.

    Es t e a p r o a p e de p r i sos s se a r a t e , c ope ra de va lor i f i ca re p r i n t i pa r a compoz i i e i r o m n e t i es te o ac iune de sacrif iciu, cel p u i n p n astzi , i m p u n n d s fo r r i m a t e r i a l e cu a t t m a i g re le , cu ct s u n t sus i n u t e exc lus iv p r i n p rop r i i p u t e r i i o s t r d a n i e , n ic ioda t c o m p e n s a t p r i n t r ' o d i fuzare m u l u m i t o a r e a luc r r i l o r scoase la iveal .

    Es t e d r e p t c , ,Socie ta tea compozi tor i lor r o m n i " , s t r i n de orice r e c lam, d e or ice sgomot , de orice in t en i e de comerc ia l iza re , a m e r s poa t e p r e a d e p a r t e cu d e s i n t e r e s a r e a i izo larea n m u n c de p u r ideal ism, u i t n d de foloasele p e care o ac iune de p r o p a g a n d le pot a d u c e u n o r nf p tu i r i de va loa rea celor ce a rea lizat.

    De aceea, n u m a i cei ce s 'au a p r o p ia t d e s tup i i de cu leger i p o p u l a r e m b e l u g a i cu rost e x e m p l a r de compoz i to ru l C o n s t a n t i n Br i lo iu m p r e u n cu t ine r i i ca re au norocul s-i fac in i i e rea n p r e a j m a acestu i mus ico log i muz ic i an de . capaci t a t e e u r o p e a n i au u r m r i t t o t ceea ce se c reeaz n l a b o r a t o a r e l e "

    de muz ic a le societ i i compoz i to r i lor, i dau s eama de n s e m n t a t e a lor p e n t r u c u l t u r a r o m n e a s c , sluj i t f rumos i p r i n l a t u r a ed i t r i lo r componis t i ce a u t o h t o n e .

    Totu i , consec in e le b u n e p e n t r u muz ica romneasc , c a r e a r fi t r e bu i t s d e c u r g d in aces te ed i t r i , s u n t d e p a r t e de a l u a p r o p o r i i l e dor i te , a t t a v r e m e c t ngr i j i t e le e-x e m p l a r e , a p r u t e cu t r u d a i che l tu ia la socie t i i compozi tor i lor , n u s u n t c e r u t e n m s u r a ce s 'ar cuveni , p e n t r u concer te , co lec t ive sau ind iv idua le .

    D r a g o s t e a d e muz ica dela noi, n u es te nc r s p n d i t , nu- i face loc, s t i n g h e r i t de v r j m a i vechi , p e ca re e t i m p u l s- i n f r n g e m : snob i smul , n e n c r e d e r e a n fo r e le noas t re , l ipsa de n d e m n c t r e c u n o a t e r ea b u n u r i l o r n o a s t r e a r t i s t i ce i l ipsa t r i s t a concur su lu i oficial.

    V o m a m i n t i , n ceea ce p r i ve t e u l t imu l punc t , c, la F i l a r m o n i c a " m i n u n a t e l e cn tece cu a c o m p a n i a m e n t de o r c h e s t r a le lui C o n s t a n t in Br i lo iu s 'au e x e c u t a t o s i n g u r da t , a c u m c iva ani , o l u c r a r e d e ca l i ta tea d i v e r t i s m e n t u l u i rus t i c de Drgo iu , e de a semen i da t u i t r i i , iar cele d o u d a n s u r i p o p u l a r e ro m n e t i de T h e o d o r Roga l sky , p l ine de v e r v i de a tmos fe r r o m n e a s c i ingen ios scrise p e n t r u suf l tor i , b a t e r i e i p ian , n ' a u fost nici m c a r o n o r a t e cu o s i ngu r i n t e r p r e t a r e la F i l a r m o n i c a " .

    Aoes te l u c r r i s u n t exce l en t edit a t e de socie ta tea compozi to r i lo r rom n i " , p r e c u m se v e d e ns, fr a-p rec i e r ea da to r i t , ch ia r acolo u n d e subven i i l e cons t i tue o obl iga ie n acest sens .

    O r c h e s t r a Rad io , o r ches t r a asocia iei c u l t u r a l e C. F . R., o r c h e s t r e din d i fer i te o rae r o m n e t i , t r e b u e s cau t e a-i ndep l in i o m i s i u n e esen ia l a ex i s t en e i lor, n sc r i ind c t m a i des n p r o g r a m e compozi i i le r o m n e t i b u n e .

    In ce p r i ve t e pe profes ioni t i i c o n c e r t u l u i i n s t r u m e n t a l i m a i a les vocal, c e r ce t a r ea r e p e r t o r i u l u i aces ta

    de t i p r i t u r i nu t r e b u e ocolit, m ui te l u c r r i de in t e re s i p r e rea l a-t e p t n d u - i n t r e scoar e le t i p r i t u r i lor f cu te de soc ie ta tea compoz i to r i lor .

    D a n s u r i l e p o p u l a r e p e n t r u p i an de Sab in D r g o i u a b u n d n colori t p i toresc , n scris p ianis t ic i sbu t i t , in m r t u r i s i r i de l ica te de sens ib i l i t a te specific r omneasc .

    C t de r a r s u n t a scu l t a t e in concer t ! Sona t ina de M a r i a n Negrea , tot p e n t r u p ian , de e l egan t i mldioas e locu iune , n u se a u d e nici ea.

    C t d e s p r e a r m o n i z r i l e de r a r m e s t r i e a le lu i C o n s t a n t i n Br i lo iu , ca re t ie s gseasc, f r u n s u n e t de pr isos , f r o d i s tona re n , t oa t p r o s p e i m e a i e x p r e s i v i t a t e a neaoe a i svoru lu i popu la r , S p i t a lul a m o r u l u i - ' p e cn tece cu lese d e A n t o n P a n n i cn tece le p o p u l a r e , s u n t a d e v r a t e pag in i de anto logie .

    Adnc i t e l e cn tece de Mihai l J o i a p e ve r su r i d e Oc tav ian Goga, c n t e cele p e n t r u copii de Ioana Ghica-Comne t i , apoi p e n t r u t r io s au qua r t e t , compozi i i de P a u l Cons t an -t inescu, u n u l din t iner i i cei m a i d o t a i i m a i r e p r e z e n t a t i v i ai c o m p o ziiei r omne t i , de George Enaco -vici sau de Ionel Pe r l ea , s u n t a l te r eze rve de se lec ionat m a t e r i a l m u zical d in a r , a p r u t m u l u m i t societ i i compozi tor i lo r r omn i , da r a t t d e r a r folosit.

    Ins f r i t co ru r i l e i cn tece le lui D. G. Ki r iak , u n u l din c t i tor i i m u zicii r omne t i , a crui l uminoas modes t i e es te i astzi p r e z e n t n m e m o r i a celor ce l-au cunoscu t , s u n t de s igu r d in cele m a i de p r e e x e m p l a r e de g ra i muzica l p u r r o m n e s c pe -care le avem, i a r ed i t a r ea lor c ins te te pe cei ce au fcut-o .

    M u n c a n e n t r e r u p t a socie t i i compozi to r i lo r n u a t eap t r e c o m pense i cuv in t e de laud , d a r es te pca t s n u gseasc ecoul i n e l eg e r ea necesa re une i sus ine r i ct ma i l a rg i a in i i a t ive lor ei, d i n care cea ed i tor ia l se adreseaz , n chipul cel m a i di rect , n t r ege i m i c r i m u zicale.

    t a r p e n t r u n e l ege r ea i pos ib i l i ta tea de a d n c i r e a pe r sona l i t i i i l i t e r a t u rii a u t o r u l u i ei.

    T r e b u e r ecunoscu t c p n a c u m n t r ' a d e v r n u p r e a s fie i ncompa t ib i l i t a t ea n t r e a face cr i t ic i a face l i t e r a t u r , p e n t r u c i u n a i a l ta e r a u concepu te ca n i te ope re de c r e a i u n e p u r , d a t o r i t e insp i ra ie i . Cr i t ica l i t e r a r n u e r a i n u es te foar te adesea dec t p r e t e x t u l u n e i scr ier i n ca re to tu l es te a r b i t r a r , b a z n d u - s e n u m a i pe gustul celui ce judec . P e n t r u a fi cr i t ic nu este necesa r dec t l ec tu ra ope re lo r ce apar , n l e g t u r cu care u r m e a z s se scr ie .

    D a r l uc ru l n u m a i este posibil . nc de mul t , B r u n e t i r e scr isese, i din p cate m u l i r o m a n c i e r i i m u l i cri t ici n ' a u cit i t m c a r aceas t f raz : on ne p e u t savoir la m e s u r e d ' un r o m a n c i e r q u e lo rsqu ' i l a cr i t u n e h i s to i re sans a m o u r , t o u t aussi b ien q u e l 'on ne s a u r a i t ob ten i r celle d ' un c r i t i que t a n t qu ' i l ne s 'est pas e x p l i q u sur le X V I I - e s icle" . i n n d s e a m a de rea l i t i , s e colul al X V I I - l e a f rancez es te ceea ce a r fi secolul al X l X - l e a p e n t r u noi.

    Cr i t ica p r e t i n d e , es te a d e v r a t , o l a r g p r e g t i r e i o n d e l u n g a t m e d i t a i e a s u p r a p rob l eme lo r , ca re n u - i m a i n -g d u e s t e s t pneasc a l t e g n d u r i . D a r nici a r t f r n t r z i e r e n m e d i t a i e i f r t r u d n execu i e n u es te posibil. i u n a i a l t a i cer d r e p t u r i de exc lus iv a t o t s t p n i r e , de acea se exc lud , a tunc i cnd i cr i t ica i l i t e r a t u r a s u n t r ea l i t i i va lor i . I n c o m p a t i b i l i t a tea n t r e a face cr i t ic i r o m a n e nu es te deci una de p r inc ip iu , ci u n a de fapt , ceea ce este m u l t m a i i m p o r t an t .

    Es te semni f ica t iv c din t oa t e r o m a ne le scrise d e cri t icii no t r i , u n u l s i n g u r r m n e : Ade la de G. I b r i l e anu . Dar el n u es te r o m a n u l u n u i cr i t ic , ci a l u n u i e r u d i t care , a t u n c i cnd a s i m i t c se ap rop ie de cap tu l vie i i , a nche ia t sen in med i t a i i l e a s u p r a sp i noase lo r p r o b l e m e ale specia l i t i i sale. N e p u t n d t r i dec t n med i t a i e , el s'a ap leca t a s u p r a p r o p r i u l u i su suflet i t r ecu t , pe ca re i l e -a rscol i t i d in ca re a scos apoi, n u a v n t a t a r e t o ric sau obscu ra d ia lec t ic n s lu jba u -nei idei, ci f ruc tu l b ine copt a l une i s e v e r e i u n i c e p e s t a i u n i sp i r i tua le .

    Es te de a s e m e n e a semnif ica t iv c cel m a i a les r e p r e z e n t a n t al cr i t icei f r an ceze de d u p rzboi es te A l b e r t T h i b a u -det . Ci t ind ca r t ea Rflexions sur le roman, n care sun t s t r n s e recenzi i le sa le p u b l i c a t e d e - a - l u n g u l ani lor , r m i u i m i t de e rud i i a , a d n c i m e a j u d e c i lor i f inul s im a l ncadr r i i , n e o b i nu i t e n cr i t ica l i t e r a r cu ren t , pe care le p u n e la dispozi ia c r i t i cu lu i i s to r icul l i t e r a r ca re e ra T h i b a u d e t .

    Din cele a r t a t e ma i sus re iese c a-s i s t m la u n f a l imen t al cr i t icei l i t e r a r e , Ea a fost r e p r e z e n t a t uneo r i p r i n f igur i r e m a r c a b i l e . Aces tea vo r r m nea. D a r cr i t ica l i t e r a r , sub fo rma de d i l e t an t i sm n ca re a p a r e n m o d ob i -

    de G. C. NICOLESCU

    nui t , nu m a i poa t e d inu i ] ) . D a r dac n t r ' a d e v r cr i t ica l i t e ra r

    m o a r e , r m n e u n loc gol ? Mai nti , g e n u r i l e l i t e r a r e n u mor , ci se pe r i m e a z s u b una din fo rme le p r e f e r a t e la un m o m e n t dat . Cr i t ica l i t e ra ra , sub fo rma de azi, uor a b o r d a b i l p e n t r u or ic ine , va con t inua s mai apa r . Dar for a ei va nce ta : to i i vo r da s eama c n u es te dec t u n exe rc i i u be le t r i stic i n u - i vor m a i acorda n c r e d e r e a t i in i f ic p e ca re o avea uneor i . Ea va fi m i n e ceea ce ar fi fost la 1900 o cr i t ic l i t e r a r scris n ve r su r i , d u p m o de lu l lui Boi l reau . In al doi lea r nd , locul n u va r m n e gol, p e n t r u c is tor ia l i t e r a r a a j uns ia a t t a m a t u r i t a t e , d i v e r s i t a t e i sup le e c poa t e fi p r imi t de toa t l u m e a fr susp ic iuni .

    Es te p o a t e ma i m u l t dec t o n t m p l a r e c epoca de g lor ie a cri t icei l i t e r a r e p u r e es te tocmai 19001910, n care se n a t e ca o discipl in de s ine s t t t o a r e i s tor ia l i t e r a r , ale crei p r inc ip i i i m e t o d e le sch i eaz G. Lanson , la 1909.

    L i m i t n d u - n e la ceea ce se fo rmula teore t ic a tunc i , s igur , azi n ' a m avea disc ipl ina cu ca re s n e p u t e m mica n voie p e n t r u a n locui cr i t ica l i t e r a r . L a pr inc ip i i l e c a m r ig ide i c am e x t e r ne ale aces tu i p r i n t e al i s tor ie i l i t e r a re , s 'au adaos t r e p t a t n e n u m r a t e e l e m e n t e a j u t t o a r e . A v e m Literatura comparat, de care n u fcea abs t r ac i e nici Lanson , d a r c a r e a fost s i s t ema t i za t de Van T i e g h e m ; a v e m u n mode l de u t i l i za re fer ic i t a biograf ie i i a da t e lo r n g e n e r a l p e n t r u i n t e r p r e t a r e a opere i , n Goethe al lui Gundolf ; a v e m m e t o d a lui Morne t , de n c a d r a r e a ide i lor i s e n t i m e n t e l o r c o n i n u t e de o o-p e r ; a v e m m e t o d e l e de i n t e r p r e t a r e fo rma l a opere lor , n ca re i au part e a lor d e m e r i t Lanson , Bal ly , T h i b a u det , d a t o r i t e m a i a les lui Vossler, Sp i t zer, Hatzfe ld , P o n g s ; a v e m , n sfrit , d i rec i a ce rce t r i i s t r u c t u r a l e a opere i n s ine.

    T o a t e aces tea se s t r n g d in ce n ce n t r ' u n m n u n c h i . Me tode le de ce rce t a r e n u m a i a l c tuesc scoale v r j m a e , ci se n t r e p t r u n d , m e r g n d u - s e cu pai d in ce n ce m a i repez i sp re s in teza t u t u r o r d i rec i i lo r p o m e n i t e , ca re va cons t i tu i a d e v r a t u l mi j loc de ce rce t a re l i t e r a r .

    P o a t e as tz i i s tor ia l i t e r a r , ma i ales la noi, s n u fie n s t a r e nc s n lo cuiasc n t o tu l cr i t ica l i t e r a r . Acea s ta ns s n u n e mpied ice de a vedea i a s p u n e a d e v r u l : Cri t ica l i t e r a r es te f a l imen ta r . Ea va ma i p r o d u c e des igu r r o m a n e , da r aa c u m ex is t a-stzi , n u t r e b u e i n u m a i poa te s d u reze . N u m a i pe f u n d a m e n t u l i s tor ie i l i t e r a r e se va p u t e a face cr i t ic l i t e r a r .

    ') Ar fi aici de fcut unele precizri. Art icolul acesta a fost scris mult mai de mult aa c nu le mai pot integra, cu toate c trebuiau luate n seam n aceast d iscu ie i c sunt din nou de oarecare actual i tate . Poate c voi reveni i voi putea spune cteva cuv inte care s l impezeasc aceast problem i din punctul de vedere care a fost pus n circula ie in u l t imul t imp, cu ocazia apariiei crii d- lui ulu iu .

    n tara mea Am mucat n plimbarea spre stuful tios Toate merele coapte czute pe jos, A m intrat i descul n iarba rocat, nclzit de soare, de ploaie muiat.

    Coboram spre nisipul din Rut cu flori De buruiene pe mal; i scldatu-nii sub noi i M unea cu cireada'nsetat d'amiaz.

    Arendai l ipoveni iscodeau cu necaz Cum porneam spre harbujii ce sun a co\ Spre zmoii glbui n amurgul de opt...

    Duhul veted ce aduce a perj uscat M va gsi creznd n vara nesecat, mpotriva mtsii de fire, ce vrea S'nvleasc uor Basarabia mea.

    Cnd va veni i vremea mustulu i presat, M va ptrunde iar natala adiere, nvechitul belug i gustoasa tcere.... Din prima tineree tot ei m'au legnat !

    OLGA GRUEVAN FLORESCU

  • 23 Iulie 1938 UNIVERSUL LITERAR

    Moartea marelui Basarab Era n anu l del Chr i s tos 1352 i e r a

    luna lui Cup to r . . C lopote le s f n tu lu i loca d o m n e s c d in

    C m p u l u n g , b t e a u j a ln ic i n t r e r u p t . At t de j a ln ic se lovea l i m b a n pa re i i de a r a m , c m u l i m e a descu l ce m e r gea pe d r u m u l prfu i t , i t r a s e ca re le la o pa r t e , s a scu l t e n voe.

    F i e r a r u l r m a s e cu c iocanul n m -na-i r id ica t , f r a m a i da l ov i t u r a : e -s toarea i ls u r z e a l a i r id ic pr i virea. Zara fu l din col i ncu rc socoteala a rg in i l o r d s ta s a scu l t e ! Se pe t recea ceva.

    N e d u m e r i i e r a u i n e g u t o r i i car i edeau cu p ic ioare le nc ruc i a t e n m i j locul m r f u r i l o r i buca t e lo r lor . M u teriii au nce t a t a p r i n d e r e a de v o r b e pen t ru t rgue l i . Feme i l e , iei te n p r a gul oaselor, se n t r e b a u :

    P e n t r u cine a t t a z b u c i u m n vzd u h ? Cine- i acela p e t r e c u t d in a s t via, p e n t r u care b a t c lopote le cu a-lta j a l e ?

    V e n e a u i a l t e gospodine , l e g n n d u -i pe cap u lc ioare le cu ap din f n tn , s i ' tu indu-se n t r e ele :

    Se a u d e ceva ? N i m e n i n u da nici o t i re , i n i m e n i

    nu t ia s t l m c e a s c g lasu l c lopotelor . i ia t c u n c iobna , a b t u t p e aco

    lo, c ru i a soare le a r z t o r al amiez i i p rea s-i fi p l i t ob razu l , se opr i n p r i ma p o a r t l g r i cu sfial:

    Se a u d e c pe t u r l a Case i D o m neti , se l e agn m a r a m n e a g r .

    i z icnd aces tea v r u s peasc mai d e p a r t e , d a r n t r ' o cl ip se a d u n a r n p r e a j m - i to i o a m e n i i locului , do r ind s t ie ce e a d e v r a t i ce a v r u t s s-puie.

    C u m spui ? M a r a m n e a g r pe Tur la Casei D o m n e t i ?... Ai v z u t tu ?..

    C iobnau l u r m a t de dou oie a lbe , ce se o p r e a u ici-colo s a p u c e de l v r eo tuf, d d e a d in umer i . . .

    Eu n ' a m vzut . . . . D a r se a u d e c D o m n u l r i i a m u r i t . V z d u h u l n u n ceta s s u n e i t r e b u i a s fie ceva a d e vra t .

    F i eca re i p leca s m e r i t capu l i rostia u n u l a l t u i a :

    S fie oa r e a d e v r a t ? A tunc i , f r doar c n e v o m duce . i spuse n e g u s t o rul de a rg in i :

    E da to r i a mea , p r e c u m e ch ia r i v re rea mea .

    L s n d t o a t e n voie, de p a r ' c de acum toa t e p e loc vo r sta, o p o r n i r to i pe jos s p r e C u r t e a D o m n e a s c , s v a d cu ochii ct p o a t e fi de a d e v r a t vor ba c iobanulu i .

    Din f iecare c u r t e i eeau al i i i to t alii i tot m a i m a r e se fcea convoiu l n e d u m e r i t .

    i i a r s p u n e a u n u l a l tu ia : Aa s fie ? E d a r m o a r t e p e n

    tru f iecare ? Ie i r i p reo i i p e ul i i , d e a v a l m a cu

    poporu l u imi t , ga t a s se t n g u i e de du re r ea r i i .

    P o r n i r to i p e c r a r e a p r fu i t : Cnd t r e c u r p e s u b z idur i l e de bolovani i se v z u r a jun i la p o d u l de lemn de pes t e g r l a e rpu i t oa r e , m u l i mea se opr i .

    Acolo, s u b ochii lor, m o a r t e a e ra v e stit.

    Cu a d e v r a t dar , c sus p e t u r l a Casei D o m n e t i s t m a r a m n e a g r !".

    La c a p t u l d r u m u l u i , u n d e se op rea zarea p r iv i r i i lor, se v e d e a P o a r t a D o m neasc, l a rg deschis . Cu f iecare pas ce

    . fceau, v e d e a u tot m a i m u l t . A j u n i aproape, au v z u t ca n ic ioda t , C u r t e a toat, i s t r a ja d o m n e a s c i boier i i i clugri i i popii , a l e r g n d cnd afar , cnd n u n t r u , ou fclii i cde ln i e , cu porunc i i cu t e r g a r e .

    M u l i m e a p l n s i obos i t se aez fr n d e j d e s u b u m b r a b lagos lov i t a copacilor, p r i v i n d fr s n e leag . . .

    A t re ia zi e r a z iua de n g r o p c i u n e . nso i t de logoft , v e n e a g r b i t de pe

    marg inea d r u m u l u i sc r i i to ru l Mr i e i Sale, n m n s t r n g n d pece i , i s u b bra u n sul d in p ie le de v i e l .

    I n t r a r a m n d o i n Casa D o m n e a s c , pe scara de l e m n cioplit , t r e c u t p r i n

    Basarab I Domn al rii romneti (dup fresca din biserica Domneasc del Arge

    sec. XIV) (Din N. Iorga : Portretele Domnilor romni)

    ga le r i i l e cu verge le , p e s u b bagdad i i l e n f lora te , p r i n t r e cete de s t lp i ur ia i , i se op r i r n p r a g u l sp t r i e i , m p r e j m u i t n p a t r u . la tur i de ga le r i i desch i se.

    J a l e a oe v e n e a d i n u n t r u , t e mb ia acolo s n u m a i cercetezi .

    Ct a r fi n t u n e c i m e a nop i i de p l in de groaz , nu e g roaz i n u e n t u n e c ime m a i m a r e c a n i n i m a D o a m n e i Margh i t a .

    N u e susp in m a i ja ln ic ca al D o a m n e i . S'a a d u n a t acolo, n b ia t a ei i n i m de

    v d u v , toa t su f la rea a r z t o a r e a chin u l u i de acum. S u f e r i n a i-a i n t r a t ca t r z n e t u l , cu fu lgere le s t r p u n g t o a r e din cer, ca sul i i f r n te . Din tot a d n c u l ch inu lu i se a r t a u v r j m a i i bucu r i e i , t oa t p rs i l a besne i i a s p a i m e i zi lelor de m i n e i a d u r e r i i f r sfri t .

    D o m n u l m e u , D o m n u l m e u ! Aa se t n g u i a D o a m n a i-i f rngea

    min i l e , r t c i n d n u c de la u n cap t la a l tu l al sp t r i e i . P e ns l i a f cu t din p a t r u p a r i de m r mple t i i , zcea lungi t , apn , Voevodu l r i i : M a r e l e B a s a r a b , n t e m e i e t o r u l r i i R o m n e t i , n v i n g t o r u l ungur i lo r , d o b o r t o r u l iui Carol Robe r t . Zcea apn , cu d e s e r t u r i le sup t e , uscat i zbrc i t , g a l b e n i r e ce, p i e r d u t p r i n t r e f lori le p r e s r a t e d in be l ug . La p ic ioa re le nsl ie i , n g e nunch i , n u nenoroc i t c lug r

    a c ru i g a l b e n piele , a r s d e soare , e ra l ip i t de oase ca j a r ca une i f iare, n g n a r u gc iunea mor i lo r , cu ochii nchii , cu capu l da t p e spa te .

    D o a m n a p a r ' c nici nu-1 vedea , nici nu-1 auzia . P l n g e a i sc rn ia d in d in i , n t i m p ce boier i i s t au cu m n a la g u r, n e m n g i a i .

    Scoa l - t e M r i t e D o m n , d m a r a m a l a o p a r t e i te aeaz iar n je domnesc , s ai i a r b u c u r i e .

    A r s u r a iub i r i i me le , n u m a i a r e pu t e r e s t e t r ezeasc ? La i t u ca cei ce t e - au iub i t s se boceasc, s se f rng de d u r e r e c i se va s t n g e i t r u p u l p e ca re noi l v o m da v i e r m i l o r ?... S te d m noi t r t u r i l o r d e s u b p m n t , s- i fac din t r u p u l D o m n u l u i m e u g roazn icu l osp ? i m a r i i mici , i b u n i i r i , la fel s p i a r ? Tot u n a s fie u r s i t a c rn i i lor ? P e n t r u to i bucu ri i le s se s f reasc n d u r e r e , t i n e r e ea n b t r n e e , i u b i r e a n p i e r d e r e a celui iubi t , v i a a n m o a r t e ?... Ui ta i -v boieri . . . . Cel ce s t aici, n t i n s , rece , a m n c a t odat , a bu t , a lup ta t , a iubi t . D e a c u m , gus tu l gu r i i i e s te lua t . A u z u l u r e c h i l o r a s tupa t , v e d e r e a ochi lor i e orb i t . D o m n u l M e u ! D o m n u l M e u ! E n e d r e p t s s ta i t u aa, mp ie t r i t , cu m i n i l e cruci p e p iept , cnd eu p l n g i m i n i l e m i le f rng . E n e d r e p t ca l u m i n a t u l t u t r u p s-1 cear de a c u m p m n t u l , c n d p e m i n e n u m ce re ! C u m s r a b d eu v ia a f r t ine? C u m s te v d e u p e t ine n t ins , f r su f l a re , i eu tot s m a i t r iesc ? C u m s- i vd eu n t r e dege te , c rucea n loc de b u z d u gan ? S- i fie la p ic ioare Icoana A d o r mir i i , n loc s - i s tea bo ier i i i s le p o r u n c e t i ? In loc de g i u b e a u a domneasc , g iu lg iu l d e a r g i n t al celor dui?

    S g o m o t d e p l a n e t e se r id ic din colu l u n d e s t a u lao la l t N o u l Voevod Ni colae A l e x a n d r u B a s a r a b , D o a m n a i copiii lor.

    S p a i m a i oboseala le-a slei t cu to tu l snge le . S t a u n c r e m e n i i , ga lbeni , u n u l l n g a l tu l , cu cape te le p e m in i , cu ochii t u l b u r i i ho lba i . P a r a fi p i e r d u t or ice s im i r e .

    Ana , m i c u a copil d e opt ani , se l i pe te de poa le le maic i i sale, t r e m u r n d . Ii e fric.

    Aa o s fiu i eu oda t ? n s p i m n t a t , D o a m n a Cla ra o p r i

    ve te . Ii c u p r i n d e cpo ru l cu m n a , i i-1 l ipe te de p iep t .

    Taci , i opt i . Aa- i s f r i tu l t u t u r o r car i t r esc?

    n t r e b a d o u a oa r . Aa- i s fr i tu l t u t u l o r . i m i c u a D o m n i p l n s e m a i a m a r . P r i n ua da t n l tu r i , sc r i i to ru l M

    riei Sa le z rea p reo i i n v e s t m i n t e l e ca p u l b e r e a de aur , c u m c d e l n i a u n j u r u l m o r t u l u i , c u m c h e m a u pacea d u m n e z e i a s c a s u p r a z b u c i u m a t u l u i suflet al D o a m n e i .

    P a t r u z e c i de c lugr i , u n u l l ng a l tul , cu ochii n p m n t , cu m i n i l e v r t e n m n e c i l e des fcu te , c n t a u p rohodu l .

    Din dou vase de lu t n car i a r d e a u f i t i lur i m b i b a t e cu u l e i u r i g roase , se r s f r ngea o l u m i n g a l b e n p e fa a lor i aa d e s tu l de ga lben .

    In dosul lor s ta s t r a ja D o m n u l u i , cu lnc i le po le i te n vrf i m n e r e , p r c l ab i i , v is t iernic i i , s luger i i , v ta i i , aprozi i i a rma i i .

    S t a u i boer i i i feciorii de boer i , m b r c a i cu s a v a n e i c a b a n i e neg re , fr p o d o a b e i cu capu l gol.

    In ua m a r e se ivi i M a r e l e P o s t e l nic . Z r i n d p e sc r i i to ru l d o m n e s c , ven i sp r e el, cu c a p u l n p m n t . Ochi i i e r a u roii de "plns.

    Adus -a i t o t ? A d u s . i pece i i le d o m n e t i ? i. i t r e c n d cu el n cance la r ia d o m

    neasc , n t r ' u n col u n d e era p r e g t i t o m s u , c h e m i pe M a r e l e Vorn i c i p e M a r e l e S p t a r , i zise sc r i i to ru lu i d o m n e s c :

    de OLGA GRECEANU

    Scr ie aa : S ' a sv r i t d in v ia azi, 29 Iul ie ,

    a n u l 1352. De la Chr i s tos , M a r e l e B a s a r a b , b i

    n e c red inc iosu l Voevod i nsu i s t p -n i to ru l n t r e g u l u i i n u t al s t pn i r i i sale, n t r u Chr i s t e s , D u m n e z e u l b ine credincios. . . ." .

    C n d s f r i r de scr is , i n t r a u tocmai n s p t r i e sfetnici i D o m n u l u i , d r eg tor i i i copiii de cas i s lu j i tor i i ou fcliile ap r inse .

    n d u r e r a t a D o a m n n e l e se c ceasul de n g r o p c i u n e a ven i t .

    Se scul n p ic ioare . D a r c u m n c e pu s se c la t ine , feciorii ei, I v a n c u i Voevodu l A l e x a n d r u , a l e r g a r l n ea i o a p u c a r d e sub io r i .

    Se fcu l in i te m a r e . P r e o t u l v e n i n mi j locu l adun r i i , i

    fcu c ruce i g r i cu g las t a r e , Crezu l . n c e p u apoi ja lnica c n t a r e , n t i m p

    ce afar , d in c lopotn i se r id icau va-e t e de a r a m .

    D o a m n a p l n g e sf ie tor . P l n g i boier i i , i ostai i , i e g u m e

    nul , i s t ra ja , i s lu j i tor i i D o m n u l u i , p l n g to i .

    S g o m o t u l cde ln i e lo r ce-i t r a g l a n u r i l e de a r g i n t se a m e s t e c cu sugh i u r i i susp ine .

    Cnd ja ln ica l i t an ie de n g r o p c i u n e i l i t u rgh i e se sfri , u n t n r c lug r v e n i n mi j locul a d u n r i i i l u n d I-coana Maici i D o m n u l u i d e la p ic ioare le Voevodu lu i n t ins , o r id ic de t r e i or i n sus, o d u s e n fa a p r eo tu lu i , ca re se nch in i o s r u t , apoi , cu sfial, o n t i n s e D o a m n e i s fac aceia l uc ru .

    C u m p l i t fu d i n t r ' o d a t , a tunc i , c u t t u r a D o a m n e i .

    S m u c i n d u - s e d in b r a e l e feciori lor ei, r id ic capul , s e o p r i d i n p l ns , i a r t n d cu b r b i a p e V o e v o d u l a p n , d d u icoana la o p a r t e i r cn i :

    La ce b u n s m nch in ? i z i cnd aceas ta , D o a m n a se ls n g e n u n c h i i p l n s e a m a r , i d in p r i c ina s t r i g tu lu i ei de d u r e r e , p t r u n s e r n o u i boce te n n c p e r e a n t r i s t a t i o n o u m h n i r e se n t i n s e pes te n t r e a g a a d u n a r e .

    Ca p r i v i r e a cea d i n u r m a soare lu i c n d asf in e te , aa e ra de b l n d cu t t u r a cu ca r e Ep i scopu l p r i v e a la Doa-na, ca re sugh i a n p l ns .

    n c r e m e n i t c u m s ta , cu p r i s to lu l de d u p g t i cu cde ln i a n m n , el d e t e t r i s t d in cap i zise :

    M n g i e - t e , M r i t D o a m n ! T e m n g i e , o r i ca re a r fi d u r e r e a Ta , aci, p e p m n t . Aa e v ia a . E fcu t din b u c u r i i m inc inoase i d in d u r e r i , ce ele, va i , n u s u n t m inc inoase .

    Te m n g e D o a m n , c d i n t u l p i n a Ta i a Lui , s'a n scu t u n v l s t a r domnesc . O ! Cas fer ic i t a B a s s a r a b i l o r ! O ! Tu, d u l c e S t p n , scup t u t u l o r boer i lo r i t u t u l o r o a m e n i l o r p e n t r u m r e a a n a t e r e , n c h i n - t e lu i C h r i s to s " .

    i fcu s e m n u l cruci i i a tep t . D o a m n a n u c'rinti. Nici vo rb i dec t u n s i n g u r cuvn t , cu

    m h n i r e , a t u n c i cnd Voevodu l A l