regimul juridic al administrarii afacerilor- integral

8/18/2019 Regimul Juridic Al Administrarii Afacerilor- Integral

1/91

REGIMUL JURIDIC AL ADMINISTRARII AFACERILOR

Lector univ. dr. Monica IONAS-SALAGEAN

1


2/91

Capitolul I

Consideratii introductive privind structurarea materiei in doua

componente !"# administrarea a$acerii in perioada de $unctionare a

societatii si respectiv !%# in perioada de &cri'a() de$inita prin starea de

inso*venta

1.1.Sintagma “administrarea afacerilor ” este foarte generoasa in continut.

Conceptul este unul complex, cu un continut eterogen, economico-juridic. Afirmatia este

concludent argumentata de faptul, (evident, nu singurul), ca ea defineste un profil de

studii universitare, susumand disciplinele, ramurile stiintifice apreciate ca necesare si

utile performarii in “administrarea afacerilor ”. !n ce ne priveste, in cadrul acestui curs,

vom incerca sa surprindem, pe cat posiil in termeni cat mai cuprin"atori, desi fara

pretentia de a fi ex#austivi, componenta juridica a activitatii de administrare a afacerilor.

Anali"ata din perspectiva juridica, sintagma corespunde activitatii de gestionare a unei

afaceri organi"ate intr-una din formele reglementate de lege. $e cele mai multe ori,

administrarea susumea"a si competente de repre"entare a afacerii in relatia cu tertii. %a

randul ei, notiunea de gestionare a afacerii ingloea"a atriutii de supraveg#ere, control,

conducere efectiva.&om face distinctiile necesare in capitolele viitoare.

1.'. !n mod natural, scopul oricarei activitati comerciale il repre"inta otinerea de

profit, iar in atingerea acestui scop, modul de administrare a afacerii este vital, este ceea

ce garantea"a profitul sau, dimpotriva, esecul, daca administrarea este deficitara. Ca

urmare, in mod prioritar vom acorda importanta regulilor care din punct de vedere juridic

guvernea"a administrarea unei afaceri, reguli care corespund starii de functionare, deci de

normalitate a afacerii, adecvata reali"arii scopului propus * otinerea de profit. !n al

doilea rand, din moment ce atriuim termenului de administrare semnificatia de activitate

de gestionare a afacerii, apreciem ca treuie admisa ideea ca tot despre o gestionare e

vora si in perioada in care, din variate motive, afacerea a ajuns in stare de criza»,

definita prin starea de insolventa. Ceea ce se modifica intr-o atare stare este scopul

'


3/91

gestionarii afacerii, care, in mod evident, nu mai este tintit spre otinerea de profit, ci,

spre o revigorare prin reorgani"are, sau, ca ultima solutie, spre valorificarea cat mai

eficienta a patrimoniului societatii spre a permite plata creditorilor si, eventual, daca e

ca"ul, a actionarilor+asociatilor societatii. !n mod corespun"ator, se sc#ima si atriutiile

persoanelor implicate in administrarea afacerii in cri"a, devenind adecvate noii ei situatii

juridice. &om anali"a in capitolele urmatoare aceste competente, conditiile, calificarile

necesare, potrivit rolului detinut de diferitele categorii de persoane implicate.

CAPITOLUL II

Re+u*i privind administrarea societati*or

'.1. Asadar, notiunea de administrare a societatii susumea"a ansamlul

activitatilor proprii reali"arii efective a oiectului sau de activitate, cumuland atriutiile

oligatorii de a) gestiune a patrimoniului prin supraveg#ere, conducere, control, cu cele

de ) repre"entare a societatii in relatiile cu tertii. Sunt cele doua coordonate de a"a ale

mandatului general incredintat administratorilor de catre adunarea generala a asociatilor.

!n relatia ierar#ica statornicita intre diferitele categorii de organe ale societatii,

administratorii repre"inta organul structurat la al doilea nivel de competente, suordonat

adunarii generale a asociatilor+actionarilor. !ndiferent de forma juridica a societatii,desemnarea administratorilor acesteia este, in mod invariail, atriutul adunarii generale

a asociatilor+actionarilor, ca organ cu competente depline de deci"ie, situat in po"itia de

varf a organi"arii piramidale a societatii. iind desemnati de adunarea generala, se supun

adunarii generale, sunt in serviciul acesteia. $in punct de vedere etimologic, dealtfel,

cuvantul administrator isi are gene"a in sintagma ad minister, insemnand in serviciul

cuiva, respectiv, in serviciul asociatilor+actionarilor societatii, adica a celor care i-au

desemnat, prin votul exprimat in cadrul adunarii generale.

'.'. Ca persoana juridica, cu valente economice, juridice, sociale care o integrea"a

in mediul in care activea"a, societatea * profesionist in domeniul economic, se exprima,

se manifesta, prin intermediul organelor sale. a functionea"a, din acest punct de vedere,

ca un mecanism riguros reglementat, in cadrul caruia fiecare organ isi are locul si rolul


4/91

sau ine definite. Sc#ema de a"a ramane identica pentru toate cele cinci tipuri de

societati/ in fiecare dintre ele, asociatii+actionarii detin rolul deci"ional suprem iar

administratorii sunt in serviciul lor , situati pe treapta ierar#ica imediat inferioara.

Sc#ema doandeste insa un grad de complexitate diferit de la un tip de societate la altul,

evoluand de la forma cea mai simpla, proprie societatilor de persoane, (societatea in

nume colectiv si cea in comandita simpla, la care se adauga, partial, si societatea cu

raspundere limitata), pana la cea mai complexa, proprie societatilor de capitaluri. Se

poate spune, deci, la fel de corect, ca forma juridica a societatii indica si gradul de

complexitate a organi"arii ei. Afirmatia ramane valaila atat cu referire la organele

societatii, in general, si la relatia dintre ele, cat si la nivel individual, al fiecarui organ in

parte.

0entru a argumenta cele mai sus aratate, vom anali"a, in cele ce urmea"a, cele

cinci tipuri de societati, reglementate de %egea societatilor, nr.1+12 1, (denumita in

continuare %S), cu accent asupra regulilor privind administrarea, proand astfel

sustinerea potrivit careia nivelul lor diferit de complexitate este pregnant reflectat si prin

dispo"itiile legale privitoare la administratori. &om respecta, in acest demers, ordinea

data de gradul de complexitate si organi"are al fiecareia, de la cele mai simple, spre cele

mai complexe, adica, de la cele adecvate unor afaceri de mici dimensiuni, la medii si, in

final, la cele mai evoluate, adecvate afacerilor de anvergura. Astfel 3

1) Societatile de peroane, (societatea in nume colectiv si societatea in

comandita simpla)' 3

!ntrucat in ca"ul acestora relatia dintre asociati ( affectio societatis”) este si ramane

esentiala din momentul infiintarii si pana la cel al incetarii existentei lor, le este

1 %egea societatilor nr.1+12 a fost repulicata in 4onitorul 5ficial nr.1266 din 17 noiemrie '228 si

ulterior modificata prin / %egea nr.2'+'229, pulicata in 4onitorul 5ficial nr.9 din '7 octomrie '229,%egea nr.:9+'226 privind procedura insolventei , pulicata in 4onitorul 5ficial nr.9 din '1 aprilie '226,

%egea nr.168+'226 privind modificarea art.17 alin.(') din %egea nr.1+12, pulicata in 4onitorul 5ficialnr.82 din 1: mai '226, %egea nr.881+'226, pulicata in 4onitorul 5ficial nr.99 din ': noiemrie '226,

%egea nr.916+'226, pulicata in 4onitorul 5ficial nr.18 din ianuarie '227, 5rdonanta de ;rgenta

nr.:'+'227, pulicata in 4onitorul 5ficial nr.886 din ' iunie '227.'


5/91

caracteristic un numar mic de asociati 3 sunt forme juridice de societate adecvate pentru

afaceri de mici dimensiuni, de familie. !n ca"ul lor, increderea acordata societatii, ca

partener de afaceri, este expresia increderii prioritare investite in asociatii acesteia, care

pre"inta si avantajul, (avantaj privit din perspectiva creditorilor, partenerilor de afaceri,

tertilor, in general), de a raspunde pentru oligatiile contractate de societate in mod

nelimitat si solidar, fiecare dintre ei, in ca"ul societatilor in nume colectiv, si respectiv o

parte, (comanditatii), in ca"ul societatilor in comandita simpla. !n mod frecvent, in ca"ul

acestor tipuri de societati, asociatii sunt cei care reali"ea"a efectiv activitatea acesteia, asa

cum este configurata prin actele ei constitutive. Calitatea de asociat, este, deci, de cele

mai multe ori, dulata de cea de executant efectiv al activitatii specifice societatii. =u

este o relatie oligatorie, este insa o realitate frecventa in societatile de persoane, care, de

cele mai multe ori, se a"ea"a pe aportul in activitate al asociatilor si mai putin al unor

salariati.

5rgani"area si functionarea celor doua tipuri de societati este structurata pe doua

nivele /

a) adunarea aociatilor !

ste constituita din totalitatea asociatilor societatii3 este de retinut ca spre deoseire de

societatile de capitaluri, in ca"ul carora sunt reglementate doua forme de lucru ale

adunarii, a) ordinara si ) extraordinara, fiecare cu competente precis configurate, in

sc#im, in ca"ul celor de persoane, legea nu distinge asemenea forme evitand, c#iar, sa

utili"e"e sintagma adunarea generala , apreciata in mod corect ca fiind improprie

acestor societati, dat fiind numarul lor restrans de asociati, (este evident ridicolul

expresiei * adunarea generala a celor doi… trei asociati )3 exercitand totusi atriutii

de organ deci"ional cu putere suprema la nivelul societatii, asociatii respecta in adoptarea

deci"iilor doua reguli de lucru / acordul celor care detin majoritatea capitalului social,

necesar pentru adoptarea #otararilor curente, respectiv unanimitatea necesara pentru

#otararile avand ca oiect modificarea actului constitutiv al societatii, (contractul de

societate).

") Ad#initratorii!

9


6/91

!n ca"ul celor doua tipuri de societati, administratorii pot fi desemnati numai din

randul asociatilor societatii, (nu si al unor persoane neasociate), in ca"ul societatii in

nume colectiv, respectiv al asociatilor comanditati, in ca"ul societatilor in comandita

simpla. $esemnarea lor este reali"ata de catre asociatii societatii, initial, prin actul

constitutiv, iar ulterior, prin #otarari modificatoare ale actului constitutiv, adoptate cu

unanimitate de voturi.

".1. $e%uli de lucru ale ad#initratorilor&

".1.1. cand ad#initratorii lucrea'a i#preuna !

!n ca"ul amelor tipuri de societati, daca prin actul constitutiv este reglementata

oligatia administratorilor de a lucra impreuna, acestia vor adopta #otararile cu

unanimitate. $ar, intrucat conditia unanimitatii poate deveni una incomoda, generatoare

de locaje in adoptarea deci"iilor, legea ofera si o solutie de re"erva, aceea a adoptarii

#otararilor, in ca" de divergente, de catre asociatii, (nu administratorii >), care detin

majoritatea asoluta a capitalului social. 0e de alta parte, daca se are in vedere ca in ca"ul

amelor forme de societate, asociatii cu raspundere nelimitata si solidara raspund cu

patrimoniul propriu pentru prejudiciile produse de societate prin activitatea

administratorilor, conditia ca acestia sa lucre"e impreuna, adoptand deci"ii cu

unanimitate, ca un veritail organ delierativ, se demonstrea"a ca fiind una prudenta,

ec#itaila, de natura sa garante"e cu mai multa eficienta temeinicia actelor de

administrare si indirect, protectia patrimoniului asociatilor.

!n ca"ul societatii in nume colectiv, ( nu si al celei in comandita simpla), cu titlu

exceptional, legea creea"a si a doua solutie de re"erva, derogatorie de la regula

unanimitatii, pe langa cea aplicaila in ca"ul divergentei de opinii a administratorilor, la

care am facut referire mai sus. Astfel, infrangerea principiului unanimitatii si adoptarea

deci"iilor de catre un singur administrator poate deveni justificata in urmatoarele conditii,

ce se cer a fi indeplinite in mod cumulativ/

• pentru solutionarea unor proleme urgente3

• a caror nere"olvare ar fi paguitoare pentru societate3

6


7/91

• ceilalti administratori sunt in imposiilitate asoluta de a participa la adoptarea

respectivelor deci"ii3

• administratorul in cau"a sa actione"e potrivit intereselor societatii.

=erespectarea acestor conditii are drept consecinta antrenarea raspunderii

personale a administratorului, concreti"ata in posiilitatea oligarii lui la repararea

prejudiciului cau"at prin deci"ia sa si+sau revocarea lui din functie. !n masura in care

deci"ia sa poate fi calificata drept frauduloasa in raport cu societatea, se poate solicita si

excluderea lui din societate.

".1.(. cand ad#initratorii lucrea'a eparat!

%egea nu reglementea"a in termeni imperativi regula ca, in ca"ul pluralitatii de

administratori, acestia sa lucre"e impreuna, deci, cu unanimitate, in adoptarea deci"iilor.

Aceasta regula este avuta in vedere doar ca prima posiilitate de lucru, cea mai prudenta,

fireasca in raport cu forma de raspundere a asociatilor, pentru argumentele deja expuse.

ste rolul asociatilor, insa, ca prin actul constitutiv, in mod oligatoriu, (oligatie impusa

expres de textul art.7, lit.e) din %S), sa prevada modul de lucru al administratorilor.

?aspun"and acestei cerinte legale, ei au dreptul de a opta si pentru alternativa, (mai

riscanta pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar), ca administratorii sa lucre"e

separat. !n acest ca", fiecare dintre ei doandeste dreptul de a reali"a, individual, acte de

administrare proprii operatiunilor obisnuite ale comertului societatii. !n ca"ul

societatii in nume colectiv, pentru actele de administrare care exced tiparelor oisnuite ale

comertului propriu acesteia, administratorul care le-a initiat are oligatia de a-i instiinta

pe ceilalti administratori si de a-i consulta inainte de a le inc#eia, in ca" contrar devenind

raspun"ator de consecintele prejudiciaile ale acestor acte.

".(. $e%uli privind repre'entarea

Ca persoana juridica integrata in mediul economico-social in care activea"a,

societatea participa la raporturile juridice corespun"atoare oiectivelor si scopurilor sale

prin intermediul persoanelor care au dreptul legal si+sau statutar de a o repre"enta, de a o

angaja in relatiile cu tertii. !n ca"ul societatilor de persoane, dreptul de repre"entare

revine tuturor administratorilor acesteia. iecare dintre ei, fiind in acelasi timp si asociat

7


8/91

al societatii, eneficia"a de incredere din partea celorlalti asociati, (increderea este liantul

asocierii lor), astfel incat, in mod natural, va avea si dreptul de a repre"enta societatea.

0rin actul constitutiv insa, asociatii se pot aate de la aceasta regula, convenind ca

repre"entarea sa revina doar unuia sau unora dintre administratori. !n sc#im, daca in

contintul acestuia nu se face nicio preci"are legata de dreptul de repre"entare, devine

aplicaila pre"umtia potrivit careia repre"entarea devine atriut al fiecaruia dintre

administratori. !n ca"ul administratorilor care lucrea"a separat, exercitarea prerogativelor

repre"entarii nu comporta proleme, fiecare dintre ei avand dreptul de a semna in numele

societatii actele inc#eiate in exercitarea atriutiilor sale specifice, aferente functiei. !n

sc#im, cand prin actul constitutiv acestia sunt oligati sa lucre"e impreuna, luand

deci"iile cu unanimitate, se pune prolema daca, in virtutea acestei reguli, devine necesar

ca si dreptul de repre"entare sa fie exercitat impreuna, ceea ce ar insemna ca actele emise

in numele societatii sa fie semnate de toti administratorii, (regula rigida si ineficienta),

sau este suficienta semnatura unuia dintre ei. !ntelegand repre"entarea ca drept de a

angaja societatea in relatiile cu tertii, ca manifestare a vointei sale sociale avand ca suport

deci"ia unanim adoptata a administratorilor, devine evident ca ea nu confera decat

atriutul de a exteriori"a aceasta deci"ie, antrenand societatea in raporturile juridice

adecvate executarii ei. xternali"area deci"iei prin exercitarea dreptului de repre"entare

nu inseamna, deci, altceva, decat angajarea societatii in conditiile date de respectiva

deci"ie, adoptata cu unanimitate. Ca urmare, daca aceasta angajare se reali"ea"a prin

semnatura unuia dintre administratori, dar e a"ata pe deci"ia lor unanima, semnatarul a

u"at in mod corect de dreptul de repre"entare, (semnatura conjuncta). !n sc#im, daca

repre"entarea nu are ca suport deci"ia unanima a administratorilor, (necesara potrivit

actului constitutiv), respectivul repre"entant, aatandu-se de la regulile de lucru fixate de

asociati prin actul constitutiv, devine singur raspun"ator de consecintele deci"iei sale.

(. Societatea cu rapundere li#itata

'.1.ste calificata ca o forma moderna de societate, re"ultata prin valorificarea

unor trasaturi preluate atat de la societatile de persoane cat si de la cele de capitaluri. =u

se integrea"a, ca urmare, in nici una din aceste categorii, definindu-se ca o forma mixta,

:


9/91

#irida. A fost pentru prima data reglementata in @ermania in 1:', de unde a fost

preluata de legislatia altor state europene. !n tara noastra, %S consacra in premiera acest

tip de societate, care detine in pre"ent ponderea consistenta a societatilor existente. 0rin

actul constitutiv al societatii, asociatii pot nuanta, in anumite limite, caracterele juridice

proprii societatilor de capitaluri sau, dimpotriva, ale celor de persoane. ($e exemplu, se

poate renunta la conditia unanimitatii in adoptarea #otararilor referitoare la modificarea

actului constitutiv - regula caracteristica societatilor de persoane - in favoarea unei

majoritati reglementate prin acest act * solutie proprie societatilor pe actiuni.)

'.'. Spre deoseire de societatile de persoane in care desemnarea adminstratorilor

se poate face doar din randul asociatilor, in ca"ul celor cu raspundere limitata,

administratorii pot fi atat asociati cat si persoane neasociate, atat persoane fi"ice cat si

juridice, asemeni celor din societatile de capitaluri. Crescand anvergura afacerii, legea

ofera, deci, posiilitatea de a se opta pentru administratori exteriori structurii societare,

calitatile manageriale adecvate nivelului afacerii fiind prioritare celei de asociat. Cand

sunt mai multi administratori, prin actul constitutiv devine necesara preci"area modului

de lucru al acestora, ca si in ca"ul societatilor de persoane. $evin, de asemenea

aplicaile, regulile privind / (1) dreptul fiecarui administrator de a repre"enta societatea,

daca prin actul constitutiv nu s-a reglementat acest drept doar in favoarea unuia+unora

dintre administratori 3 ( ') necesitatea unanimitatii de voturi in ca"ul administratorilor

care lucrea"a impreuna, divergentele fiind transate prin votul asociatilor repre"entand

majoritatea asoluta a capitalului social3 () dreptul unui administrator de a decide singur

in prolemele urgente, cand ceilalti sunt in imposiilitate de a participa la actul de deci"ie

si cand, lipsa deci"iei este prejudiciaila pentru societate.

Sustinerea potrivit careia, prin actul constitutiv, asociatii pot imprima, potrivit

vointei lor, trasaturi mai pregnante fie ale societatilor de persoane fie ale celor de

capitaluri, este ilustrata de dreptul acestora de a reglementa, in ca"ul pluralitatii de

administratori, ca acestia sa functione"e ca un organ colegial, asemeni unui consiliu de

administratie, luand deci"iile cu majoritatea memrilor sai.


10/91

sisteme de administrare proprii acestora, (sistemul unitar si cel dualist) nu sunt aplicaile

si societatilor cu raspundere limitata.

%S impune administratorilor societatii o serie de oligatii de loialitate /

a) interdictia de a detine calitatea de administrator in societati concurente sau

avand acelasi oiect de activitate, fara autori"area adunarii asociatilor 3

) interdictia administratorilor persoane fi"ice care detin si calitatea de

comerciant, de a a face acelasi gen de comert sau unul concurent, pe cont propriu sau pe

contul altei persoane fi"ice sau juridice, in lipsa autori"arii adunarii asociatilor.

$e regula, ca si in ca"ul societatilor de persoane, administratorii societatilor cu

raspundere limitata sunt desemnati pe durata nelimitata de timp. =ominali"area lor in

actul constitutiv fiind oligatorie, orice modificare a acestora face necesara modificarea

corespun"atoare a actului constitutiv.

. Societatea pe actiuni

.1. ste cea mai complexa, cea mai evoluata dintre societati. $aca in societatile

de persoane definitorie este relatia dintre asociati, increderea investita in persoana

acestora fiind esentiala atat in interiorul societatii cat si in construirea relatiilor ei

exterioare, cu tertii, in sc#im, in ca"ul celor de capitaluri, decisiva devine investitia

actionarilor in capital, ea estompand relevanta valorii lor personale. Sunt societati

adecvate pentru afaceri de mari dimenstiuni. le reunesc, de regula, un numar mare de

actionari, ceea ce face posiila infu"ia de capital si, intr-un alt plan, impune reguli

organi"atorice si functionale care raspund nevoii de manifestare si exercitare a drepturilor

acestora. Ca urmare,

a) adunarile generale ale actionarilor se intrunesc in doua forme de lucru,

ordinara si extraordinara, cu competente clare, expres determinate prin lege, pentru

fiecare dintre ele 3 principiul majoritatii, (suficient c#iar si pentru modificarea actului

constitutiv), a fortei oligatorii a #otararilor adoptate cu aplicarea lui, definesc

Aceasta caracteristica esentiala este cea care da continut sintagmei “societate anonima” utili"ata de Codulcomercial roman pentru acest tip de societati. %S inlocuieste expresia cu cea de societate pe actiuni. !n

reglementarea france"a, si in pre"ent, societatea anonima este unul din tipurile de societati pe actiuni,

alaturi de societatile in comandita pe actiuni si societatile pe actiuni simplificate.

1


11/91

mecanisme de lucru functionale, adecvate numarului mare de actionari, la fel cum

dispo"itiile privitoare la convocarea adunarilor, la modul de lucru, sunt menite sa

ocroteasca drepturile diverselor categorii de actionari, inclusiv ale celor minoritari3

) conducerea societatii este atriuita unor structuri colective, colegiale, care,

de regula, isi distriuie atriutiile separand supraveg#erea si controlul de prerogativele de

conducere efectiva si de repre"entare a societatii.


12/91

.'.1. Ampla modificare adusa %S prin %egea nr.881+'226, (cea mai consistenta,

de la aparitia ei)*+ este direct si major impregnata de influenta principiilor guvernarii

corporatiste. 4ai exact, reformarea legislatiei in materia dreptului societar a avut ca scop

implementarea acestor principii, tintindu-se finalitatea mult mai generoasa de a contriui,

in acest mod, la de"voltarea si consolidarea mediului de afaceri.


13/91

sa genereze plusvaloare pe termen lung pentru actionari, grupuri de interes si

pentru societate in ansamblu6

le repre"inta, asadar, un ansamlu de reguli sinteti"at de 5rgani"atia pentru

Cooperare si $e"voltare in uropa cu incepere din 1: si pentru prima data pulicate in

1, (ultima editie, revi"uita, datand din '228), prin valorificarea celor mai eficiente

modele practice de guvernare si, deopotriva, prin identificarea celor mai valoroase norme

din codurile de une practici, deja elaorate, incepand din 17, de majoritatea

companiilor transnationale. !nceputul acestui proces de reglementare a fost marcat de

Codul elaorat de Sir Adrian CadurB, presedintele companiei CadurB, in 1',

continand un numar de 1 recomandari, si care a inspirat Codul ursei %ondone"e.

?eali"area acestor coduri, (cu scop orientativ, nu imperativ), a repre"entat, ea

insasi, o reactie la scandalurile financiare proprii perioadei, generate de falimentul unor

mari companii precum nron, Adeco, 0armalat, A#old, etc, cotate pe piata de capital,

sau efectelor cri"ei economice asiatice din 17:. Au fost evenimente care au facut

evidenta volatilitatea sistemului de guvernare a companiilor, au justificat reactia de

neincredere a investitorilor si a pietei in acest sistem, si, deci, nevoia de a-l regandi si

consolida.

.(.. Principalele cate%orii de principii ale %uvernarii corporatite

Conceptul de guvernare corporatista valorifica un alt concept, si anume cel de

societate ca organism viu, cu valente economice, juridice si sociale care-i permit atat

propria functionare eficienta cat si interactiunea cu realitatea, cu contextul economico-

social in care activea"a si se manifesta. Societatea isi maximi"ea"a valoarea in masura in

care managerii acesteia reusesc sa identifice si sa armoni"e"e conflictele de interese

dintre diferitele categorii de actori implicati in viata societara. Aceasta, intrucat pe

terenul societar se intalnesc si interactionea"a centre de putere cu interese diferite, adesea

divergente, repre"entate de manageri, actionari si angajati, pe de o parte, in plan intern, si

cele create in relatia societatii cu partenerii sociali, (clienti, autoritati, furni"ori, etc.), in

plan extern, pe de alta parte. Sunt interese pe care regulile identificate de conceptul de

guvernare corporatista isi propun sa le armoni"e"e astfel incat sa-si atinga scopul de a

6


14/91

mentine ec#ilirul intre oiectivele economice si cele sociale, intre cele comune si cele

individuale, de a apropia interesele indivi"ilor, corporatiilor si societatii, de a asigura

transparenta, integritate si eficienta mediului de afaceri, prin distributia echitabila a

atributiilor de deliberare, administrare si control intre diferitele centre de putere ale

societatii, in conditiile protectiei corespunzatoare a interesului public7 Ca urmare,

regulile degajate de institutia guvernarii corporatiste vi"ea"a fiecare categorie de

detinatori de interese. nuntate in termeni foarte generali, ele privesc/

◦ drepturile actionarilor i protearea acetora/ dreptul la dividende,

dreptul de a fi informati cu privire la deci"iile semnificative din viata

companiei, dreptul de a participa si a vota in adunarile generale, etc.3

◦ trata#entul ec/ita"il al tuturor actionarilor, context in care se are

in vedere asigurarea unei protectii corespun"atoare a actionarilor

minoritari3

◦ rolul i drepturile+ #ecani#ele de participare i i#plicare a

peroanelor intereate in %uvernarea ocietatii+ (staDe#olders), cum

ar fi/ salariatii, creditorii, furni"orii, clientii, comunitatea si mediul de

afaceri)3

◦ acceul la inor#atii+ tranparenta acetora i die#inarea lor

operativa prin reguli ca/ raportarile periodice adresate actionarilor,

privind re"ultatele financiare, activitatea curenta, auditul financiar etc.

◦ repona"ilitatile ad#initratorilor i #ana%erilor ocietatii+ printr-

un amplu set de reguli privind desemnarea, revocarea, atriutiile,

oligatiile de independenta, transparenta, loialitate, etc.

7 !oan Sc#iau,


15/91

?espectand tema cursului, vom incerca sa anali"am sintetic dispo"itiile referitoare la

administarea societatilor pe actiuni propunandu-ne sa surprindem modul in care in ele

sunt transpuse aceste principii. Complexitatea reglementarii ne determina sa o aordam

intr-un capitol distinct.

Capitolul III

Administrarea societati*or pe actiuni, Sisteme de administrare

.1. Sunt preva"ute in premiera in legislatia noastra doua sisteme distincte, alternative de

administrare a societatilor pe actiuni /

! Sistemul unitar, (monist)3

!! Sistemul dualist

4odul de reglementare a fiecaruia dintre ele confirma afirmatia potrivit careia societatea

pe actiuni eneficia"a de cea mai complexa forma de organi"are, dintre toate cele cinci

tipuri de societati reglementate de lege. $ula solutie legislativa oferita administrarii

acestei categorii de societati, raspunde cerintelor impuse in acest sens statelor memre al

;niunii uropene prin


16/91

asemanare dintre ele. xplicatia este data de gene"a comuna a celor doua categorii de

reglementari, in legislatia france"a, din care, in mod traditional, sistemul nostru de drept

s-a inspirat.

Sistemul unitar este recunoscut si cu denumirea de monist , sau one tier, datorita

organi"arii administrarii, de regula, la un singur nivel, respectiv consiliul de

administratie. !n termeni exacti, insa, denumirea corespunde strict situatiei in care acest

organ nu recurge la solutia delegarii unora dintre atriutiile sale in favoarea unor

directori. !n aceasta a doua varianta, sistemul poate fi calificat ca fiind unul dualist

imperfect, atenuat, deoarece atriutiile se impart intre doua structuri/ a) consiliul de

administratie3 ) directorii. ste considerata o dualitate in forma atenuata datorita faptului

ca, spre deoseire de sistemul dualist, in ca"ul caruia distriuirea atriutiilor intre

structurile de conducere se reali"ea"a direct prin lege, in ca"ul celui unitar, delegarea de

competente precum si limitele ei, sunt re"ultatul #otararii administratorilor.

A) Coniliul de ad#initratie

ste structura definitorie a acestui sistem, alcatuita dintr-un numar intotdeauna impar de

administratori, persoane fi"ice sau juridice, actionari sau neactionari. %egea nu exclude

posiilitatea desemnarii unui administrator unic, daca societatea nu face parte din

categoria celor auditate:, care nu pot functiona cu un numar mai mic de administratori.

$e regula, insa, se recurge la o pluralitate de administratori, care nu vor lucra separat,

potrivit regulii utili"ate de societatile cu raspundere limitata si c#iar de cele de persoane,

ci se vor organi"a si vor functiona ca un organ colegial - consiliu de administratie.

A.1. ,ee#narea ad#initratorilor.

Actionarii societatii, prin actul constitutiv, si, ulterior, reuniti in adunare generala

ordinara, vor desemna administratorii, pentru o perioada de 8 ani, cu exceptia primilor, al

caror mandat este de ' ani. Candidatii pentru functia de administrator sunt nominali"ati

: !n conformitate cu prevederile 5rdinului 4inisterului inantelor nr.179'+'229, (pulicat in 4. 5f. nr.8

din 1 decemrie '226), pentru aproarea reglementarilor contaile conforme cu directivele europene, suntsupuse oligatiei legale de auditare situatiilor financiare ale societatilor care, la data ilantului, depasesc

limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii/ 1) valoarea totala a activelor * .692.222 ;?5, ') cifra de

afaceri neta/ 7.22.222 ;?5, ) un numar mediu de 92 de salariati in cursul exercitiului financiar

1


17/91

fie de catre memrii in exercitiu ai consiliului de administratie fie de catre actionari, cu

exceptia primilor, nominali"ati de catre fondatorii societatii, prin actul constitutiv.

!mportanta rolului exercitat de consiliul de administratie impune memrilor acestuia ca,

in ca"ul vacantarii unuia+unora din posturile de administrator, indiferent de cau"a,

(revocare, renuntare la mandat, deces, faliment, incapacitate) 3

sa nominali"e"e un administrator provi"oriu, pana la intrunirea adunarii generale

ordinare3

sa solicite convocarea adunarii generale in vederea completarii numarului de

administratori, cand datorita vacantarii unuia+unora dintre posturi, numarul

acestora s-a redus su minimul legal, (de exemplu su minimul de trei memri, in

ca"ul societatilor auditate)3

pentru ipote"a in care administratorii ramasi nu-si exercita aceasta oligatie,

convocarea adunarii generale poate fi facuta de orice persoana interesata.

A.(. Conditii

Actuala reglementare induce ideea profesionali"arii functiei de administrator. Se tinde

spre conturarea unei profesii de acest gen. !n acest context, un reper in definirea noului

statut devine conditia de a trata afacerile societatii cu onestitate, cu loialitate. Ca urmare,

spre a nu suprapune deci"iile de afaceri cu interesele proprii altui raport juridic pe care

administratorul l-ar putea avea cu societatea, interese distincte, adesea contradictorii cu

cele adecvate functiei de administrator, legea 3

inter"ice administratorilor ca pe durata mandatului sa detina si calitatea de

salariat al societatii3 contractul de munca al celor desemnati din randul

salariatilor incetea"a de drept cu data acceptarii functiei de administrator.

reglementea"a criterii de definire a independentei administratorilor, in sensul

delimitarii lor de alte posiile raporturi juridice angajate cu societatea, spre a

evita conflictele de interese. $iversitatea acestor raporturi si, deci, dificultatea

susumarii lor intr-o definitie a notiunii de independenta in administrare,

determina legiuitorul sa se re"ume la enumerarea exemplificativa a unor

criterii negative, pe care actionarii le pot prelua si transpune in actele

1


18/91

constitutive ale societatii, de genul/ a) administratorul sa nu fie director al

societatii sau al unei societati controlate de aceasta si sa nu fi indeplinit o

astfel de functie in ultimii 9 ani3 ) sa nu fie sau sa nu fi fost salariat al

societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta in ultimii 9 ani3 c) sa

nu primesca sau sa nu fi primit de la societate ori de la o societate controlata

de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele care

corespund calitatii de administrator neexecutiv3 d) sa nu fie actionar

semnificativ al societatii 3 e) sa nu aia sau sa nu fi avut in ultimul an relatii

de afaceri cu societatea sau cu o societate controlata de aceasta, fie personal,

fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care

are astfel de relatii cu societatea, daca prin caracterul lor sustantial, acestea

sunt de natura sa-i afecte"e oiectivitatea3 f) administratorul sa nu fie sau sa fi

fost in ultimii ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor

financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta3 g) sa nu fie

director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator

neexecutiv3 #) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de

mandate3 i) sa nu fie ruda sau afin al directorilor societatii sau al unui actionar

semnificativ.

Anali"a ipote"elor enumerate de legiuitor conduce spre o conclu"ie unitara, si anume/ in

ansamlu, ele acopera situatii care afectea"a oiectivitatea administratorului in luarea

deci"iilor specifice administrarii si care il pot situa pe o po"itie suiectiva, posiil opusa

celei la care-l oliga functia de administrator. $e retinut ca, in timp ce interdictia

cumularii ei cu cea de salariat este de natura imperativa, calitatea de memru independent

al consiliului de administratie repre"inta doar o recomandare pe care actionarii societatii,

reuniti in adunarea generala, o pot valorifica, reglementand-o prin actul constitutiv. 0e de

alta parte, intrucat legea nu epui"ea"a criteriile care definesc independenta

administratorului, inspirandu-se din ele, actionarii pot avea in vedere si alte situatii,

!n conformitate cu prevederile art.', alin.(1), pct.1 din %egea nr.'7+'228 privind piata de capital,

actionarul e#niicativ este G persoana fi"ica, persoana juridica sau grupul de persoane care actionea"a inmod concertat si care detine direct sau indirect a participatie de cel putin 12H din capitalul social al unei

socicietati comerciale sau din drepturile de vot, ori o participatie care permite exercitarea unei influente

semnificative asupra luarii deci"iilor in adunarea generala sau in consiliul de administratie, dupa ca"”

1


19/91

calificandu-le drept conditii de independenta, prin actul constitutiv. Cert este ca,

recrutarea administratorilor independenti in consiliul de administratie este enefica

pentru societate, imprimand oiectivitate in supraveg#erea si evaluarea managementului,

in stailirea strategiei societatii, si, nu in ultimul rand, in evitarea conflictelor de interese.

A.. Modul de lucru al Coniliului de Ad#initratie!

iind un organ colegial cu rol delierativ, consiliul lucrea"a in sedinte care se intrunesc

cu o regularitate de cel putin o data la luni, la convocarea presedintelui, fie din proprie

initiativa, fie la cererea motivata a cel putin ' dintre memri sau a directorului general al

societatii. !nitiatorul convocarii va face si propunerile pentru ordinea de "i. Convocatorul

va cuprinde data si ora unde sa va tine sedinta, precum si ordinea de "i. Consiliul nu

poate #otarari asupra unor proleme care nu figurea"a in ordinea de "i decat daca acestea

au un caracter urgent. %a lucrarile consiliului pot fi invitati si directorii societatii, cen"orii

sau, dupa ca", auditorii interni, ca" in care, participarea devine oligatorie pentru acestia.

0re"enta lor poate fi justificata de nevoia furni"arii cu operativitate de informatii

specifice activitatii lor si utile in adoptatea #otararilor consiliului, de a pre"enta rapoarte

asupra operatiunilor reali"ate. Avand rolul de invitati, ei nu vor participa la adoptarea

#otararilor, neavand drept de vot.

Sedintele consiliului se desfasoara in mod valail in pre"enta a cel putin jumatate

din numarul memrilor sai, iar deci"iile se adopta cu votul majoritatii memrilor pre"enti,

cu exceptia celor avand ca oiect numirea sau revocarea presedintelui acestui organ, care

se iau cu votul majoritatii memrilor consiliului. Cand asenta unora dintre memri sau

atinerea de la vot nu permite formarea majoritatii necesare, presedintele consiliului va

avea votul decisiv, cu conditia ca acesta sa fie neexecutiv, respectiv sa nu fie si director al

societatii. 0entru a asigura functionalitate deplina consiliului si a evita locajele generate

de dificultatea intrunirii lui, legea permite ca participarea la sedinte sa fie reali"ata si prin

intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, daca aceasta regula este consacrata

prin actul constitutiv si daca, aceste modalitati de comunicare permit, din punct de vedere

te#nic, identificarea participantilor, exprimarea votului lor in timpi reali si retransmiterea

continua a delierarilor consiliului. 5 alta regula de lucru reglementata de lege permite ca

1


20/91

un memru sa fie repre"entat de un altul in cadrul sedintelor. %imitarea dreptului de

repre"entare la un singur memru exprima intentia legiuitorului de a evita posiilitatile de

manipulare a votului.

%ucrarile sedintei, cuprin"and de"aterile, delierarile, #otararile adoptate,

opiniile pro si contra exprimate, vor fi ilustrate in procesul veral consemnat in registrul

special destinat acestui scop. !mportanta acestui document este inteleasa in legatura cu

dispo"itia legala care permite administratorilor sa se detase"e de efectele acelor deci"ii

ale consiliului cu care nu sunt de acord. 0entru a nu deveni raspun"atori pentru aceste

operatiuni, ei treuie sa ceara consemnarea in procesul veral a opo"itiei lor si sa

informe"e despre aceasta, in scris, organele de control al societatii, (cen"ori, sau, dupa

ca", auditor intern si auditor financiar).

A.*. Co#itetele conultative ale coniliului de ad#initratie

Constituirea comitetelor consultative, ca structuri de lucru interne ale consiliului de

administratie, devine o noua cale de profesionali"are a activitatii acestui organ. Corecta

si temeinica fundamentare a deci"iilor consiliului poate fi suplimentar garantata prin

infiintarea acestor comitete speciali"ate, alcatuite din cel putin doi memri ai consiliului,

dintre care cel putin unul este administrator independent. Constituirea lor nu este

oligatorie, in temeiul %S, este doar o posiilitate lasata la aprecierea administratorilor, a

carei necesitate va re"ulta din complexitatea oiectvelor si sarcinilor sale. @andite ca

instrumente de lucru proprii consiliului, activitatea acestor comitete ar urma sa se

concreti"e"e in elaoararea de materiale de documentare, recomandare, investigatii, utile

memrilor acestuia in adoptarea deci"iilor in domenii esentiale, precum (1) auditul, (')

remunerarea administratorilor, directorilor, cen"orilor si personalului, () nominali"area

candidatilor pentru functiile de conducere din societate.

Constituirea co#itetului de audit nu va avea ca efect suprapunerea atriutiilor

memrilor acestuia cu cele ale auditorului intern si ale celui financiar independent

al societatii. !n timp ce acestea din urma isi vor mentine rolul de organe

speciali"ate de control financiar al societatii, comitetului de audit ii va reveni

'


21/91

atriutia de a valorifica infomatiile profesionale ale celor doua structuri de

specialitate in deci"iile ce urmea"a a fi adoptate de consiliul de administratie. Ca

urmare, memrii acestuia nu treuie sa indeplineasca exigentele de calificare

profesionala proprie auditorilor, potrivit legilor speciale ce le sunt aplicaile, fiind

suficienta o persoana cu experienta in aplicarea principiilor contaile sau in

audit financiar (art.182' al.(') din %S).

Co#itetul de re#unerare 0alari'are) ar urma sa ofere recomandari menite sa

sustina consiliul in adoptarea #otararilor privitoare la remunerarea organelor de

conducere si control, a personalului, in general3 utilitatea sa devine justificata in

masura in care, recomandarile facute au ca suport preocuparea recrutarii unor top

manageri profesionisti, ce vor fi evaluati in functie de criterii de performanta, de

complexitatea si dimensiunea afacerii, de responsailitati. 0otrivit %S,

indemni"atia administratorilor este anual stailita de catre adunarea generala

ordinara, iar cea a directorilor de catre consiliul de administratie, in limitele fixate

de adunarea generala. Sunt prevederi legale menite sa asigure transparenta acestui

gen de deci"ii, intelegandu-se dula lor implicatie/ pe de o parte, o corecta

remunerare, corelata si raportata la dimensiunea si complexitatea afacerii permite

recrutarea unor top manageri profesionisti, pe de alta parte, ea nu poate fi strainade performantele dovedite si concreti"ate in re"ultatele afacerii, facandu-i deci

asociati la riscurile acesteia.12 !n acest context, remunerarea lor prin distriuirea

de actiuni la societate treuie aplicata cu multa prudenta, spre a nu elimina

asocierea lor la riscurile afacerii, si, totodata, spre a nu le compromite

independenta in adoptarea deci"iilor specifice administrarii.

Co#itetul pentru nu#ire ar urma sa propuna candidatii pentru diferitele posturi

de conducere si +sau de executie ale societatii. Ar fi, deci, de competenta acestei

structuri, sa configure"e criteriile si modalitatea de selectie a persoanelor care ar

12 treuie preci"at ca in ?omania, remuneratia administratorilor si managerilor societatii nu este inca un

proces suficient de transparent, unul din argumente fiind desemnarea administratorilor, cu regularitate, dinrandul actionarilor semnificativi sau majoritari. !n acest sens, a se vedea, St.$. Carpenaru, S. $avid, C.

0redoiu, @#. 0iperea, !egea societatilor comerciale, Comentariu pe articole, Editia ', ditura C.F.ecD,

ucuresti, '22, pag.96'-96.

'


22/91

urma sa ocupe aceste posturi, si pe a"a carora, cei in drept ar treui sa lucre"e.

!ntrucat administratorii in functie sunt in drept sa propuna candidati pentru

posturile de administrator, acest rol poate fi indeplinit prin comitetul pentru

numire creat de consiliu.

Asa cum am aratat, cele trei categorii de comitete succint pre"entate nu sunt oligatorii si

nu sunt singurele pe care memrii consiliului le pot initia. 0rin actele constitutive ale

societatii sau prin #otararea adunarii generale, pot fi constituite si alte categorii de astfel

de structuri, in ton cu prolematica ce defineste mandatul administratorilor. Sigur, crearea

lor prespune, indirect, o componenta suficient de mare a consiliului de administratie.

$imensionarea acestuia, este, la randul ei, o provocare catre treuie inteligent solutionata

de actionari, reuniti in adunarea generala, pe de o parte, spre a nu greva de costuri

sustantiale societatea si, pe de alta parte, spre a nu lipsi acest organ institutional vital

pentru societate, de eficienta reclamata de complexitatea deci"iilor ce-i definesc

mandatul.

A.. Preedintele coniliului+ desemnat, (in functie de prevederile actului constitutiv),

fie direct de catre administratori, in prima lor sedinta, fie de catre adunarea generala care

i-a ales, are rolul de a coordona activitatea consiliului si de a-l repre"enta in relatia cu

adunarea generala, si, daca e ca"ul, cu directorii societatii, asigurand interfata cu fiecare

dintre aceste structuri. $urata mandatului presedintelui este egala cu cea a intregului

consiliu. ?evocarea lui din functie se va putea face de catre organul care l-a desemnat.

Aceasta revocare nu treuie sa coincida, oligatoriu, cu revocarea sa din functia de

memru al consiliului.

unctia de presedinte al consiliului ii confera acestuia pe langa atriutiile

oricaruia dintre administratori, competente specifice, ce tin, in ansamlul lor, de

coordonarea activitatii consiliului, in calitatea sa de primus inter pares. !n plus,

semificative sunt ( 1) dreptul sau de vot decisiv, exprimat in ca"ul paritatii voturilor, si

(') dreptul de a repre"enta societatea in relatiile cu tertii, amele conditionate insa de

calitatea sa de administrator neexecutiv. !ntrucat legea permite cumularea calitatii de

presedinte al consiliului cu cea de director general al societatii, cand s-a optat pentru

'


23/91

delegarea de competente in favoarea directorilor, repre"entarea societatii revine

directorului general.

A.2.Co#petentele coniliului de ad#initratie

$oua sunt coordonatele de a"a care definesc mandatul consiliului de administratie3

Astfel, potrivit legii, el are dreptul de a indeplini toate actele (1) necesare si (') utile

pentru reali"area oiectului de activitate al societatii, cu exceptia acelora care, prin lege,

revin adunarii generale a actionarilor. Continutul foarte general al mandatului

administratorilor, conturat de cele doua repere- necesitatea si utilitatea actelor * are doua

categorii de limite/ 1) legea si ') prevederile actului constitutiv. $efinitia aceasta,

formulata in termeni extrem de generali, a competentelor consiliului de administratie are,

pe de o parte, avantajul de a susuma toate cele patru categorii de atriutii specifice

administrarii, si anume/ supraveg#erea, controlul, conducerea si repre"entarea, dar, in

acelasi timp, poate oferi de"avantajul nevoii de evaluare si calificare a caracterului

necesar si util al anumitor operatiuni, pentru ca acestea sa poata fi considerate drept

deci"ii de afaceri corecte.

conomia textelor legale in materia administrarii permite, asa cum deja am aratat,

clasificarea a patru categorii de atriutii care dau contur mandatului administratorilor.

vora de atriutii privind 1) supraveg#erea, ') controlul, ) conducerea, si 8)

repre"entarea societatii. $intre acestea, primele doua apartin in exclusivitate consiliului,

vor fi intotdeauna exercitate de acesta, in timp ce ultimele doua pot face oiectul

delegarii in favoarea directorilor, atunci cand societatea a optat sau a fost nevoita sa

recurga la delegare. Apartin primelor doua categorii de atriutii, si in acelasi timp,

repre"inta competente trasate direct prin lege, deci"iile privitoare la/

a) stailirea directiilor principale de activitate si de"voltare ale societatii, in sensul

jalonarii strategiei de de"voltare a ei3

) stailirea sistemului contail si de control financiar si aproarea planificarii

financiare3

c) numirea si revocarea directorilor si stailirea remuneratiei lor precum si

supraveg#erea activitatii acestora3

d) pregatirea raportului anual de activitate, organi"area adunarii generale a

'


24/91

actionarilor si implementarea #otararilor acesteia 3

e) introducerea cererii pentru desc#iderea procedurii insolventei societatii, in

temeiul care reglementea"a aceasta procedura (%egea nr.:9+'218).

Acestui ansamlu de competente a caror exercitare nu poate fi transferata in

sarcina directorilor, i se adauga portofoliul primit de la adunarea generala, atunci cand

aceasta a valorificat, la randul ei, propriul drept de a delega o parte din atriutiile sale

consiliului de administratie. vora de #otararile referitoare la sc#imarea sediului

societatii, la modificarea oiectului de activitate, majorarea capitalului social si

infiintarea+desfiintarea unor sedii secundare, (sucursale, agentii, puncte de lucru, etc.).

!ntrucat consiliul poate decide in aceste proleme strict cand a fost mandatat de adunarea

generala extraordinara cu privire la ele, si cum, orice mandat treuie exercitat personal de

catre mandatar, ele nu vor putea fi delegate directorilor.

3) ,ele%area conducerii ocietatii pe actiuni. ,irectorii

1.!n principiu, delegarea atriutiilor consiliului in favoarea unor directori este facultativa,

cu exceptia societatilor supuse oligatiei de auditare. Ca efect al delegarii, consiliul de

administratie isi transfera o parte din competente, din categoria celor de conducere si

repre"entare, in favoarea directorilor. Stailirea portofoliului competentelor transfertate

ramane la latitudinea sa, granitele acestei delegari fiind date de categoria de atriutii

exprese, exclusive ale consiliului sau delegate de adunarea generala, cum am aratat deja.

Acest aspect diferentia"a sitemul unitar de administrare de cel dualist, in care, separarea

puterilor structurilor care asigura administrarea se face direct prin lege, nicidecum prin

vointa si in limitele #otarate de administratori.

$irectorii vor fi intotdeauna desemnati din randul unor persoane fi"ice, spre

deoseire de administratori care pot fi si persoane juridice. i pot fi in acelasi timp

memri ai consiliului de administratie, ca" in care sunt considerati administratori

executivi, spre deoserie de administratorii care nu sunt directori - aministratori

neexecutivi. !n componenta consiliului, numarul administratorilor neexecutivi treuie sa

ramana majoritar.

'


25/91

3.(. ,einitia notiunii de director!

0rin definitia data notiunii de director al societatii pe actiuni, aceea de persoana careia

i-au fost delegate atributii de conducere a societatii, %S atriuie o acceptiune noua

notiunii, de mandatari insarcinati cu atriutii de conducere efectiva a societatii, si, unii,

cu atriutii de repre"entare, care ii diferentia"a de orice alta persoana indiferent de

denumirea tehnica a postului ocupat in cadrul societatii( , adica de orice alt director de

specialitate. 0reci"area este esentiala si aplicarea corecta a distinctiei are o deoseita

insemnatate practica. !n functie de ea, se poate evita extinderea aplicarii dispo"itiilor %S

celorlalti directori din organigrama societatii. $e exemplu, dispo"itia legala care prevede

incetarea de drept a calitatii de salariat in ca"ul directorilor cu atriutii delegate, nu poate

fi extinsa si asupra celorlalte categorii de directori, de diverse specialitati, (productie,

marDeting, juridic, financiar-contail, etc.), existenti in societate. Acestia pot fi salariati ai

societatii

3..Atri"utiile directorilor.

!n sensul %S, directorilor le revine

responsailitatea asigurarii managementului societatii, a gestiunii ei interne. !n

lipsa delegarii de competente, memrii consiliului de administratie sunt toti

administratori executivi, reali"and deopotriva competente de supraveg#ere,control si management al societatii. !n sc#im, in ca"ul delegarii, se separa

resonsailitatile administratorilor de cele ale managerilor.

repre"entarea societatii3 aceasta devine atriutul directorului general si, eventual,

a unuia sau unora dintre directori, desemnati prin actul constitutiv. !n aceasta a

doua ipote"a, treuie sa se staileasca daca acestia lucrea"a impreuna sau separat.

Atunci cand presedintele consiliului este in acelasi timp si directorul general al

societatii, el va pastra, evident, dreptul de repre"entare, dar, aceasta prerogativa va

fi consecinta calitatii sale de director general, nu de presedinte. Se considera ca

dreptul de repre"entare este de natura mandatului, nu de esenta acestuia, asa incat

el poate fi delegat. Cert este ca, spre deoseire de societatile de persoane si cea cu

raspundere limitata, in ca"ul carora, se pre"uma ca dreptul de a repre"enta

'


26/91

societatea apartine fiecaruia dintre administratori, in cele pe actiuni, aceasta

pre"umtie nu se mai aplica, repre"entarea fiind atriutul expres al presedintelui

consiliului sau directorului general si, eventual al altor administratori+directori,

desemnati ca atare prin actul constitutiv.

3.*. Or%ani'area i uprave%/erea activitatii directorilor

$irectorii isi exercita atriutiile su directa supraveg#ere a memrilor consiliului de

administratie. Sunt doua cai de reali"are a supraveg#erii, complementare/ a) prin

valorificarea dreptului oricaruia dintre administratori de a solicita directorilor informatii

legate de conducerea societatii3 ) prin oligatia directorilor de a informa consiliul in

mod regulat si cuprin"ator, asupra activitatii desfasurate sau pe care urmea"a sa o

intreprinda.

Spre deoseire de administratori, organi"ati intr-un organ colegial * consiliul de

administratie, directorii nu functionea"a in acest mod. 4odul concret de organi"are a

activitatii lor poate fi reglementat prin actul constitutiv, legea fiind eliptica la acest

capitol.

!n conclu"ie, principiul de guvernanta corporatista care promovea"a separatia

puterilor, este imperfect transpus prin dispo"itiile legale referitoare la sistemul unitar de

administrare a societatii pe actiuni. $reptul administratorilor de a-si pastra atriutiile

specifice managementului inlatura, in ca"ul acestei optiuni, separarea competentelor lor.

!n ipote"a delegarii, pe de alta parte, intrucat unii dintre administratori sunt in acelasi

timp si directori, eficienta separarii atriutiilor poate deveni discutaila. %a acest ultim

argument sa adauga si faptul ca, administratorii pot c#iar ei reali"a ceea ce au decis sa

delege in favoarea directorilor, cu consecinta suprapunerii competentelor si

responsailitatilor.

II Site#ul dualit de ad#initrare a ocietatii pe actiuni

!si are originile in legislatia germana, care il reglementea"a in termeni imperativi pentru

societatile detinute pulic, dar este in pre"ent preluat si de alte state, legiferarea lui pentru

'


27/91

tarile memre ale ;niunii uropene fiind reali"ata prin ?egulamentul Consiliului uropei

nr.'197+'221, asa cum am preci"at si cu alt prilej.

0otrivit %S, optiunea pentru unul din cele doua sisteme de administrare este liera, fiind

exercitata la infiintarea societatii de catre fondatori, prin actul constitutiv, iar ulterior,

de-a lungul existentei acesteia, de catre actionari, reuniti in adunarea generala

extraordinara.

Sistemul este cu regularitate preferat de societatile mari, fapt confirmat in pre"ent si in

?omania, in special in ceea ce priveste societatile din domeniul ancar, al asigurarilor,

etc. $e remarcat ca, in ca"ul unora dintre ele, cu participare de capital strain, (C?,

?$, 0


28/91

A# Consi*iu* de Suprave+-ere

A", Desemnarea

?epre"inta un organ colegial, delierativ, pluripersonal, alcatuit dintr-un numar de minim

si maxim 11 memri, persoane fi"ice sau juridice, alesi de adunarea generala ordinara a

actionarilor, pentru mandate de 8 ani, cu exceptia primilor, desemnati de catre fondatori

prin actul constitutiv, pentru o perioada de ' ani. =umirea lor de catre adunarea generala

se face pe a"a propunerilor actionarilor sau a memrilor existenti ai consiliului.

?evocarea, respectand regula simetriei, este de competenta organului care i-a ales.

!n ca"ul vacantarii unuia dintre posturile de memru, consiliul va desemna un memru

provi"oriu, pana la proxima adunare generala. ?egula nu se mai aplica daca numarul a

sca"ut su minimul legal, cand directoratul, (nu consiliul de supraveg#ere), are oligatia

convocarii de urgenta a adunarii generale in vederea desemnarii de noi memri, pe

locurile devenite vacante. 0asivitatea acestora poate fi suplinita de orice persoana

interesata care va putea convoca adunarea pentru completarea numarului memrilor

consiliului.

A,%, Conditii

•

memrii consiliului de supraveg#ere nu vor fi salariati ai societatii3• nu vor fi, concomitent, memri ai directoratului

• criteriile de independenta avute in vedere de lege in ca"ul administratorilor pot fi

preluate pentru memrii consiliului de supraveg#ere, si c#iar extinse, prin actul

constitutiv3

• prin actul constitutiv pot fi reglementate conditii de profesionalism exprese,

compatiile cu specificul societatii, menite sa dea eficienta si calitate

supraveg#erii si controlului exercitat de acest organ3

A,., /rincipa*e*e atri0utii

ste organul de monitori"are, de control al activitatii directoratului, creat ca veriga

intermediara intre actionari, organi"ati in adunare generala, si managementul societatii,

cu scopul de a supervi"a activitatea acestuia din urma, de o supraveg#ea in mod eficient.

'


29/91

$efinite in ansamlul lor, atriutiile consiliului sunt, deci, exclusiv de supraveg#ere a

modului in care directoratul isi indeplineste rolul propriu. Astfel3

a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat3

termenul permanent utili"at de lege primeste sustanta intr-un dulu mod/ 1)

prin dreptul memrilor de a cere oricand informatii, de a face investigatii,

verificari ale activitatii directoratului3 ') prin oligatia acestuia de a pre"enta

rapoarte scrise consiliului de supraveg#ere, privind activitatea desfasurata si

evolutia acesteia, cu o periodicitate de cel putin o data la luni, completata de

oligatia de a informa in timp util asupra evenimentelor semnificative din

societate, precum si de cea de a inainta acestuia, situatiile financiare anuale,

raportul de activitate anual.

") numeste si revoca memrii directoratului, le fixea"a remuneratia, in limitele

stailite de adunarea generala3 memrii consiliului de supraveg#ere sunt alesi de

adunarea generala a actionarilor, iar acestia, stailind un nou raport juridic de

mandat, ii desemnea"a pe cei ai directoratului3 revocarea este, in fiecare ca" in

parte, atriutul organului care i-a desemnat si caruia treuie sa-i dea socoteala, in

calitate de mandant, asupra modului in care isi executa mandatul3

c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu #otararile adunarii

generale, a operatiunilor de conducere a societatii3 sunt reperele legalitatii

operatiunilor intreprinse de directorat, asa incat, controlul respectarii lor devine

inerent pentru consiliu3

d) raportea"a cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la

activitatea de supraveg#ere desfasurata3 daca in ca"ul directoratului oligatia de a

pre"enta rapoarte privind activitatea are o regularitate de cel putin o data la trei

luni, in ca"ul consiliului de supraveg#ere, ritmicitatea este de o data pe an, in

cadrul adunarii generale ordinare consacrata anali"ei activitatii societatii in anul

precedent. $oar situatii exceptionale pot justifica convocarea imediata a adunarii,

direct de catre consiliu, nu de catre directorat. $evine evident, si din aceasta

organi"are a activitatii organelor societare, rolul speciali"at al consiliului, de

supervi"or al activitatii directoratului, exercitat in interesul actionarilor societatii.

'


30/91

!n situatii de exceptie, reglementate prin actul constitutiv, consiliul poate primi

competenta de a se pronunta asupra unor proleme ce tin de conducerea societatii. $e

exemplu, operatiuni care depasesc o anume valoare, sau de o anumita natura, pot fi

reali"ate de catre directorat numai cu incuviintarea consiliului de supraveg#ere. ?efu"ul

acordului permite directoratului sa-l solicite adunarii generale. =umai daca aceasta se

pronunta cu o majoritate de trei patrimi din numarul voturilor actionarilor pre"enti,

respectiva operatiune poate fi reali"ata de catre directorat. xigenta conditiilor de votare

a ei de catre adunarea generala nu poate fi modificata. ste firesc acest lucru, dat fiind

faptul ca e vora strict de operatiuni care au fost respinse de consiliul de supraveg#ere, ca

prima autoritate care le-a cen"urat. !n ultima instanta, c#iar exercitand asemenea rol,

care-l implica in acte de conducere in situatii determinate, exceptionale, consiliul nu-si

aandonea"a po"itia de supraveg#etor al activitatii directoratului ci se manifesta in acest

rol.

A,1,Modu* de *ucru

Ca organ colegial, consiliul de supraveg#ere se intruneste cu o regularitate de cel

putin o data la luni, la convocarea presedintelui sau, fie din initiativa acestuia, fie la

cererea motivata a cel putin ' dintre memri. $aca in acest ultim ca", presedintele nu da

curs solicitarii celor doi memri, acestia au dreptul de a convoca ei insisi consiliul,

stailind si ordinea de "i. $ata sedintei va putea fi fixata la un interval de cel putin 19 "ile

de la convocare. $e"aterile, delierarile, #otararile adoptate in cadrul ei vor fi

consemnate intr-un proces veral semnat de presedintele de sedinta si de catre cel putin

inca un memru pre"ent la lucrari. 4emrii directoratului pot fi invitati la sedinte, fara a

doandi dreptul de a vota in cadrul acestora.

Sedintele sunt statutare in pre"enta a cel putin jumatate din numarul memrilor,

daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare, deci"iile urmand a fi valail

adoptate cu votul majoritatii memrilor pre"enti. ac exceptie cele avand ca oiect

alegerea sau revocarea presedintelui consiliului sau directoratului, pentru care este

necesar votul majoritatii memrilor consiliului. Ca si in ca"ul consiliului de administratie,

la sedinte se poate participa si indirect, prin intermediul mijloacelor de comunicare la

distanta, sau prin repre"entare, cu pastrarea normei * un memru pre"ent poate repre"enta


31/91

un singur memru asent. Ca si presedintele consiliului de administratie in sistemul

unitar, presedintele consiliului de supraveg#ere va avea votul deci"iv, in ca"ul paritatii

voturilor.

Asemeni consiliului de administratie din sistemul unitar, consiliul de

supraveg#ere are dreptul de a-si constitui comitete consultative, ca structuri interne,

alcatuite din cel putin ' memri desemnati dintre memrii consiliului. ?olul acestor

comisii este de a-i sustine activitatea, prin informatii, rapoarte si documentari

profesionale, in prolemele supuse anali"ei consiliului, dandu-le astfel girul unor deci"ii

luate cu profesionalism. $omenii ca, auditul, remunerarea memrilor organelor de

conducere si personalului, pot avea prioritate in profilul de lucru al acestor comisii.

Se poate oserva ca regulile dupa care-si organi"ea"a si desfasoara activitatea

consiliul de supraveg#ere sunt similare cu cele aplicaile consiliului de administratie, in

cadrul sistemului unitar. Similitudinea se mentine insa strict in privinta modului de

convocare si desfasurare a sedintelor de lucru. !n privinta competentelor, ele devin

comparaile doar cand consiliul de administratie a desemnat directori cu atriutii

delegate, pentru ca, in acest ca", el pastrea"a prerogativele de supraveg#ere si control, pe

care, in sistemul dualist le exercita consiliul de supraveg#ere. !ntr-o astfel de ipote"a,

rolul directorilor este comparail cu al directoratului din sistemul dualist. !n sc#im, daca

nu au fost numiti directori, consiliul de administratie cumuland si atriutiile proprii

acestora, doandeste el insusi un rol comparail cu al directoratului din sistemul dualist.

2,Directoratu*

.1.ste structura careia in sistemul dualist ii revine in exclusivitate conducerea

societatii, fiind ailitata sa intreprinda actele necesare si utile pentru realizarea

obiectului de activitate al societatii, cu e)ceptia celor rezervate de lege in sarcina

consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor , (art.191 din %S).

Asadar, in relatia dintre directorat si consiliul de supraveg#ere, primul conduce iar cel

de-al doilea monitori"ea"a conducerea. !n timp ce consiliul primeste mandatul adunarii

generale, directoratul este mandatarul consiliului care ii desemnea"a si ii revoca memrii.

Spre deoseire de directorii din sistemul unitar, directoratul este, la randul sau, un organ


32/91

colegial de conducere alcatuit in mod oligatoriu dintr-un numar impar de memri,

exlcusiv persoane fi"ice. ste posiila constituirea unui directorat dintr-un memru unic,

numit director general unic, daca societatea nu face parte din categoria celor auditate. !n

ca"ul acestora, alcatuirea directoratului din minim trei memri este oligatorie. !n ca" de

vacanta a unui post de memru al directoratului, desemnarea imediata a unui nou

memru este de competenta consiliului de supraveg#ere.

$reptului consiliului de supraveg#ere de a cere informatii memrior directoratului

asupra activitatii lor ii corespunde oligatia acestuia de a oferi rapoarte scrise privind

propria activitate, cu o regularitate de cel putin o data la trei luni, si, respectiv de cate ori

au survenit evenimente semnificative pentru societate.

Asemeni memrilor tuturor celorlate structuri de administrare a societatii, pe

durata mandatului, memrii directoratului nu pot fi salariatii societatii.

3.(. Modul de lucru!

iind la randul sau organ colegial, directoratul lucrea"a in sedinte al caror mod de

lucru este similar cu cel reglementat pentru celelalte doua structuri, consiliul de

administratie si respectiv de supraveg#ere.

$oar in situatii urgente si in acelasi timp exceptionale pentru societate,

directoratul sau, in sistemul unitar, consiliul de administratie, pot adopta #otarari cu votul

unanim al memrilor, exprimat in scris, fara respectarea formalitatilor de convocare.

3..,reptul de repre'entare a societatii in relatiile cu tertii apartine, ca regula,

tuturor memrilor directoratului, care il vor exercita impreuna. 0rin actul constitutiv

norma poate fi sc#imata. %a fel, cand acestia au dreptul de a repre"enta societatea doar

actionand impreuna, prin acordul unanim, acest drept poate fi incredintat unuia sau unora

dintre ei.

.8. Cand directoratul are o componenta pluripersonala, dintre memrii sai va fi

desemnat un presedinte, de catre consiliul de supraveg#ere. vident, acesta nu poate

cumula functia cu cea de presedinte al consiliului de supraveg#ere. Separatia dintre cele

doua structuri e categorica, nici unul din memrii uneia neavand dreptul de a fi,


33/91

concomitent, memru in cealalta structura. 0incipiul separatiei puterilor, propriu

guvernarii corporatiste, este astfel in mod fidel preluat prin aceasta regula. $ula postura

de controlor si controlat este exclusa in sistemul dualist. !n sc#im, ea poate fi intalnita in

cadrul sistemului unitar, prin pre"enta unora dintre memrii consiliului de administratie

in postura de directori cu atriutii delegate. !n acest ca", eficienta supraveg#erii si

controlului legal pe care consiliul de administratie treuie sa-l exercite asupra directorilor

ar urma sa fie garantata de numarul majoritar de administratori neexecutivi,

(administratori nedirectori). $ar, evident, nuantele separarii puterilor sunt diferite in cele

doua sisteme.

C) $e%uli co#une celor doua ite#e de ad#initrare a ocietatilor pe actiuni

Asa cum am mai aratat, diferentele sustantiale dintre cele doua sisteme sunt date de

riguro"itatea implementarii principiului corporatist al separatiei puterilor3 denumirea lor,

dealtfel, este expresia aplicarii aceluiasi principiu. Astfel, in timp ce sistemului unitar ii

este caracteristic un singur centru de putere, (desi, intr-o apreciere foarte exacta, el poate

primi si un al doilea nivel-directorii, dar, atenuat separat de primul, data fiind calitatea

dula a unora dintre memri), celui dualist ii sunt specifice doua niveluri ine conturate,

complet distincte. Cu toate acestea, intre cele doua sisteme sunt si asemanari inerente,

amele definind, in ultima instanta, organele de administrare a societatii pe actiuni, rolul

lor fiind convergent in viata societara. le introduc, in general, criterii de profesionalism,

transparenta si loialitate fata de societate, caracteristice pentru fiecare dintre memrii

celor patru categorii de structuri care-i asigura conducerea. Sinteti"am, in cele ce urmea"a

aceste similitudini, c#iar daca o parte dintre ele au fost deja relevate cu prilejul

pre"entarii fiecarui sistem in parte, respectiv a fiecareia dintre structurile care-l

alcatuiesc. Astfel3

a) durata mandatului administratorilor, memrilor consiliului de supraveg#ere, respectiv

ai directoratului este de 8 ani, cu exceptia primilor, al caror mandat este de ' ani3


34/91

) acceptarea expresa, in scris, a mandatului de memru al consiliului de administratie,

supraveg#ere sau directorat este oligatorie, repre"entand o conditie ad validitatem a

respectivei functii3 ca urmare, actul de inregistrare a acestora in registrul comertului,

(dupa ca", act constitutiv, #otarare a adunarii generale, deci"ie a consiliului de

administratie sau a celui de supraveg#ere), va fi in mod oligatoriu insotit de declaratia

scrisa a persoanei nominali"ate din care re"ulta acceptarea mandatului3

c) toate cele trei categorii de persoane au oligatia de a inc#eia o asigurare de raspundere

profesionala3 ea inlocuieste, in ca"ul administratorilor, oligatia de garantie, (total

ineficienta datorita valorii modice, egale cu c+v a 12 actiuni sau dulul remuneratiei

lunare), impusa de forma intiala a %S3 solutia devine ea insasi un argument in favoarea

ideii de profesionali"are a functiei de manager+administrator, de tratare a ei dupa regulile

profesiilor lierale, intrucat le impune aceasta forma de asigurare specifica lor.

Asigurarea are, la randul ei, functia de a garanta societatea, ca eneficiara, cu privire la

calitatea executiei mandatului incredintat persoanelor cu functii in administrarea acesteia,

inclusiv contra riscurilor de insolventa3 posiilitatea recuperarii din prima de asigurare a

eventualelor prejudicii cau"ate de managerii societatii poate avea ca principal avantaj

eliminarea riscurilor de insolvailitate a respectivelor persoane raspun"atoare. Solutia

este moderna, iar preluarea ei in practica societara a devenit oligatie consacrata legal.

0entru a-si demonstra eficienta mai raman de corelat doua conditii/ inc#eierea unor

contracte de asigurare la valori corespun"atoare riscurilor afacerii si disponiilitatea

asiguratorilor de a contracta pentru acest gen de riscuri.

e) directorii si memrii directoratului vor fi numai persoane fi"ice, in sc#im, memrii

consiliului de administratie si ai celui de supraveg#ere vor putea fi si persoane juridice,

ca" in care, acestea au oligatia de a-si desemna un repre"entant permanent persoana

fi"ica3 acesta, la randul sau, va fi raspun"ator fata de societate in conditii similare cu cele

ale persoanei fi"ice memra a unuia din cele doua organe. ?aspunderea personala a

repre"entantului permanent nu inlatura raspunderea persoanei juridice pe care o

repre"inta in postura de administrator sau memru al consiliului de supraveg#ere3


35/91

f) o persoana fi"ica nu poate detine concomitent mai mult de cinci mandate de

administrator si+sau memru al consiliului de supraveg#ere, fie direct, fie in calitate de

repre"entant permanent al unei persoane juridice administrator si+sau memru al

consiliului de supraveg#ere, in societati inregistrate in ?omania3 fac exceptie acei

administratori si+sau memri ai directoratului care 1) in calitate de actionari ai respectivei

societati, detin cel putin o patrime din totalul actiunilor sau, ') sunt, in acelasi timp,

memri administratori+memri ai directoratului ai unei societati care detine, ea insasi, cel

putin o patrime din totalul actiunilor societatii in care aceleasi persoane fi"ice exercita

una din cele doua calitati. !ncalcarea interdictiei il oliga pe cel in cau"a sa demisione"e

din functiile detinute cu depasirea numarului maxim de 9, in termen de o luna de la

aparitia situatiei de incompatiilitate. !n ca" contrar, la implinirea termenului de o luna, el

va pierde mandatul+mandatele care depasesc limita maxima, in ordinea cronologica a

numirilor si va fi oligat la restituirea remuneratiei si eneficiilor aferente acestora. !n

ca"ul administratorilor, in plus, incalcarea interdictiei poate fi incadrata in categoria

infractiunilor constand in exercitarea functiei cu nesocotirea dispo"itiilor %S, cu efectul

pedepsirii lor cu inc#isoare de la luni la ani.

g) !n spiritul oligatiilor de transparenta si loialitate fata de societate, candidatii pentru

functiile de director sau administrator, memru al consiliului de supraveg#ere sau

directoratului au oligatia de a informa societatea asupra tuturor imprejurarilor care le

inter"ic sau ii fac incompatiili spre a detine aceste functii, cum sunt3 1) conflicte de

interese, ') functii detinute intr-o societate concurenta sau avand acelasi oiect de

activitate sau calitatea de asociat cu raspundere nelimitata intr-o astfel de societate3 )

numarul de mandate detinute concomitent ca memru al consiliului de administratie sau

de supraveg#ere3

#) remuneratia cuvenita aministratorilor si memrilor consiliului de supraveg#ere este

stailita prin actul constitutiv sau de catre adunarea generala ordinara a actionarilor.

?emuneratia suplimentara cuvenita acelora dintre ei care au si insarcinari suplimentare,

(de exemplu, sunt si memri ai comitetelor consultative), precum si remuneratia

directorilor sau, dupa ca", a memrilor directoratului, va fi stailita de catre consiliul de


36/91

administratie sau de supraveg#ere fara a depasi insa limitele fixate prin actul constitutiv

sau, dupa ca", de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. $aca cele doua structuri

si-au valorificat dreptul de a-si constitui comitete de remunerare, recomandarile acestora

pot fi utile in corelarea posiilitatilor efective de plata ale societatii cu un nivel al

remuneratiilor considerat stimulativ, motivant.

i) pentru opo"ailitatea fata de terti a numirilor in oricare din cele patru categorii de

structuri care definesc cele doua sisteme de administrare, este necesara inregistrarea

numelor acestor persoane in registrul comertului si pulicarea in 4onitorul 5ficial,

0artea a !&a. Sunt cele doua forme de pulicitate specifice multora din actele referitoare

la viata societJ ii. !ndeplinirea lor este in sarcina consiliului de administratie, in ca"ulț

sistemului unitar, respectiv a directoratului. in ca"ul celui dualist. 0ersoanele care detin si

calitatea de repre"entanti ai societatii in relatiile cu tertii au oligatia suplimentara de a

depune la registrul comertului specimenul de semnatura. Sc#imarile in componenta

acestor structuri nu au valoare juridica fata de terti in lipsa indeplinirii acestor formalitati

de pulicitate, cu exceptia ca"urilor in care se poate dovedi ca acestia aveau cunostinta

ele.

j) memrii consiliului de administratie, de supraveg#ere, directorii sau memrii

directoratului nu pot fi salariati ai societatii pe durata indeplinirii mandatului3

C) Conclu'ii

0rivite in ansamlu, cele doua sisteme de administrare a societatilor pe actiuni ofera

solutii complexe, riguros reglementate. !n acceptiunea sa cea mai larga, notiunea de

administrare corespunde ideii de conducere a societatii, in general, iar reali"area ei devine

atriutul mai multor organe cu rol conjugat si orientat spre reali"area scopurilor societatii/

administratori, directori, memri ai consiliului de supraveg#ere. Afirmatia potrivit careia

societatile pe actiuni sunt cele mai evoluate, mai complexe din punct de vedere

organi"atoric si functional este #otarator sustinuta si proata de capitolul referitor la

administrare. !n ca"ul acestui tip de societati devine evidenta distinctia dintre

administratori si manageri, primilor revenindu-le supraveg#erea si controlul afacerii,


37/91

celorlalti conducerea ei efectiva si repre"entarea. !n sc#im, distinctia se estompea"a in

ca"ul celorlalte forme juridice de societati, in ca"ul carora administrarea nu mai este

structurata pe diverse paliere, astfel incat, persoanelor care o asigura li se poate atriui

denumirea de administratori, directori, manageri, conducatori, deopotriva.

Alegerea unuia sau altuia dintre cele doua sisteme de administrare presupune, cu

prioritate, o precisa cunoastere a fiecaruia dintre ele. 0rincipala lor deoseire este

surprinsa in denumirea lor/ pre"enta unuia sau a doua nivele de competente in exercitarea

administrarii, a conducerii societatii. !n optiunea pentru unul sau altul dintre ele vor

treui decantate informatii de genul/ a) dimensiunea societatii, ) distriuirea capitalului

social intre actionarii acesteia, c) pre"enta unor conflicte de interese, etc. Sunt aspecte

practice concrete care fac recomandarea unuia sau altuia. 5 anali"a pur scolastica nu va

putea indica solutia perfecta. Cert este ca, intre cele doua, cel dualist pare a fi

recomandail pentru companiile foarte mari, corporatiste, in care actionariatului foarte

numeros, diversificat, i se va oferi garantia unui riguros control al activitatii manageriale,

apeland la o structura speciali"ata in monitori"area acestuia * consiliul de supraveg#ere.

vident, solutia este una mai costisitoare decat oricare din celelalte variante de organi"are

a administrarii. $ar, importanta vitala a organelor de administrare, ca centru de care

depinde in mod categoric esecul sau succesul afacerii, poate justifica o atare c#eltuiala.

Societatea in co#andita pe actiuni

A fost caracteri"ata de doctrina11 ca fiind o societate compo"ita, dintr-un dulu

punct de vedere/ a) este o societate in comandita, si, in acelasi timp, pe actiuni, si, ) are

doua categorii de actionari, comanditati si comanditari, primii, cu raspundere nelimitata si

solidara, ceilalti cu raspundere limitata. ?amane, in esenta, insa, o societate de capitaluri,

si, ca urmare, este supusa, in cea mai mare masura, regulilor de organi"are si functionare

care guvenea"a societatea pe actiuni. $erogarile de la acestea privesc, in mare masura,

administrarea societatii. Astfel, spre deoseire de societatea pe actiuni, cea in comandita

pe actiuni va putea fi supusa numai sistemului unitar de administrare. =u-i sunt aplicaile

11 !oan Sc#iau,


38/91

dipo"itiile privind sistemul dualist. !n plus, se restrange sfera selectarii administratorilor

strict la asociatii comanditati, deci, a celor care raspund nelimitat si solidar. Comanditarii

sau persoanele neasociate nu pot deveni administratori intr-o astfel de societate. ?estrictia

poate genera dificultati in societatile alcatuite din doi asociati, si care, fiind supuse

oligatiei legale de auditare, au oligatia de a-si desemna un consiliu de administratie

alcatuit din minim trei persoane. !nevitail, spre a depasi impasul devine necesara

marirea numarului de asociati sau modificarea formei juridice a societatii. 0e de alta

parte, limitarea selectiei administratorilor din randul asociatilor comanditati poate face

dificila impunerea unor criterii de independenta a acestora.

$esemnarea sau revocarea administratorilor se va face cu majoritatea necesara

adoptarii #otararilor in adunarea generala extraordinara. $aca aceste nominali"ari survin

inainte de implinirea mandatului tuturor administratorilor, ca urmare a vacantarii unor

posturi prin revocare, renuntare la mandat, deces, noii administratori treuie sa primeasca

si acordul administratorilor in functie, acord exprimat in cadrul consiliului de

administratie cu majoritatea necesara adoparii #otararilor acestui organ.


39/91

societatii si+sau comanditatilor acesteia, (nu va putea opune exceptia eneficiului de

discutiune.) $aca a fost oligat la plata in lipsa culpei va avea totusi posiilitatea de a-si

recupera de la societate sumele platite, pe calea actiunii in regres.

5 ultima regula diferentia"a regimul administrarii societatilor in comandita pe actiuni de

cele pe actiuni. ste vora de interdictia actionarilor comanditati care detin si calitatea de

administratori, de a vota in cadrul adunarii generale avand ca oiect alegerea cen"orilor

sau, dupa ca", auditorului financiar al societatii. !nterdictia are in vedere prevenirea unor

posiile conflicte de interese intre cele doua categorii de organe ale societatii.

Capitolul I4

Statutu* 3uridic a* administratori*or, Natura 3uridica a raporturi*or dintreadministratori si societate

8.1.!n pre"enta anali"a, notiunea de administrator este utili"ata in acceptiunea sa

cea mai larga, mai cuprin"atoare, susumand si conceptele de director+ manager.

$esi administratorul detine un rol vital in orice afacere, notiunea nu este definita

legal. !i este conturat oiectul activitatii, ca fiind dat de “toate operatiunile cerute pentru

aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate

in actul constitutiv, (art.72, al.(1) din %S) si, ii este definit regimul juridic al raporturilor

stailite intre el si societate/ ”obligatiile si raspunderea administratorilor sunt

reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute de aceasta

lege”, (art.7' din %S). $in coroorarea prevederilor celor doua texte devine posiila

trasarea unui profil general al statutului administratorilor. Sinteti"and, administratorii

exercita conducerea societatii si au dreptul in acest scop, sa intreprinda toate actelenecesare si utile pentru reali"area oiectului ei de activitate, actionand ca mandatari ai

acesteia si ca titulari ai unor puteri conferite direct de lege. %imitele competentelor lor

sunt stailite de lege si, eventual, de actul constitutiv sau adunarea asociatilor. $ar care

este raportul juridic d

regimul juridic al administrarii afacerilor- integral

Documents