Economia comerului,turismului i serviciilorExtensiun Bli,UAIC Iai

ReferatTema: Istoria i evoluia contabilitii

A efectuat: Rotari OxanaA controlat: Amarfii-Railean NelliBli 20131.Noiune de contabilitateContabilitateaeste tiina i arta stpnirii afacerilor, n care scop se ocup cu "msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor obinute din activitatea persoanelor fizice i juridice", n care scop "trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerinele interne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali, creditorii financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori" (Legea contabilitii nr.82/1991, republicat n iunie 2007, art.2, al (1).

Din punct de vedere istoric, cteva repere merit a fi reinute. n lucrarea "Contabilitate general" din 1947, ediia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu definete contabilitatea pe trei coordonate:a)obiectul- contabilitatea este o ramur a tiinelor sociale care asigur nregistrarea metodic i ordonat a tuturor operaiilor privind micrile de valori, de drepturi i obligaii, precum i modificrile determinate de rezultatele activitii desfurate;b)scopul- contabilitatea are drept scop stabilirea situaiei economice i juridice a ntreprinderii, exercitarea permanent a unui control;c)mijloacele- contabilitatea se folosete de mijloace proprii: conturi, balane de verificare, jurnale.

Conform Legii contabilitii nr. 82/1991, contabilitatea este oactivitate specializat n msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor obinute din activitatea presoanelor fizice i juridice [] trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerinele interne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali, creditorii financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori.

2.Istoria i evoluia contabilitiiInca din Antichitate omul a resimtit nevoia unor liste de cheltuieli.De la simpla evidenta a averii si pina la afacerile negustorului, contabilitatea a devenit un sistem informational cu implicatii asupra resurselor la nivelul economiei.Contabilitatea are deci un rol indispensabil in societatea omeneasca.Primele evidente contabile au inceput sa fie tinute odata cu aparitia scrisului la sumerienii (ani 3000 i.Ch.). Utilizand o vergea ascutita de lemn, scribul scria pe placa de argila umeda numele partilor, obligatiile asumate de acestea si obiectele comercializate.Partile semnau atestand astfel corectitudinea datelor inscrise.Aparitia si utilizarea papirusului va inlesni si mai mult inregistrarea si detalierea tranzactiilor comerciale.Este si o perioada in care apar primele forme de control a inscrisurilor contabile. Un obstacol in calea dezvoltarii evidentei contabile il reprezenta lipsa unei unitati de masura comune pentru toate bunurile tranzactionate.Cea mai insemnata contributie adusa de greci in contabilitate o reprezinta utilizarea unor monede de schimb incepand cu anul 600 i.Ch., aspect ce va determina si o dinamizare a activitatii financiar bancare.Contabilitatea a fost si este dependenta de dezvoltarea economica.De aceea de-a lungul timpului contabilitatea parcurge un proces de modernizare accentuata in Europa, odata cu dezvoltarea batranului continent.Aparitia ei era conditionata de existenta unui sistem numeric accesibil si de un mediu prielnic de dezvoltare.Simplitatea si usurinta sistemului numeric arab au rezolvat acest lucru.Raspandirea in Europa a sistemului numeric a fost realizata cu ajutorul papei Sylvestru al II-lea (ani 999-1003).Pana la acest moment se utiliza sistemul numeric roman, care era greoi.Prosperitatea republicilor italiene duce inevitabil si la dezvoltarea contabilitatii.Astfel apare contabilitatea in partida dubla ce isi are originea in Genova sau Venetia,veritabile centre ale comertului in aceea vreme.Aparitia si dezvoltarea contabilitatii in partida dubla au fost asadar determinate de necesitatea ordinii in socoteli. Cel mai vechi fragment de contabilitate care a fost descoperit, dateaza din anul 1211 si reprezinta registrele unei banci comerciale italiene.Dincolo de toate avantajele unei evidente contabile riguros organizate, propagarea contabilitatii in partida dubla catre alte regiuni ale Italiei a reprezentat un proces de lunga durata, cu piedici greu de trecut.Era invocat secretul afacerilor , iar contabilii se temeau ca divulgarea cunostiintelor si initierea altora in tainele contabilitatii le-ar fi diminuat pretuirea de care se bucurau. Un argument n sprijinul celor afirmate l constituie spusele lui Wolfgang Schweicker, un pioner n lumea lucrrilor de contabilitate aprute n Germania la mijlocul secolului al-16-lea: Nu vreau s afirm c naintea mea n-ar fi existat contabili buni, acetia sunt i astzi, dar ei in contabilitate n secret i nu o dau la lumina zilei sau nu-i dau osteneala s o arate i altora.Sub influena schimbrilor intervenite n mediul economic, contabilitatea va parcurge la rndul ei drumul de la o form primar ctre una complex, capabil s satisfac cerinele tot mai diverse ale utilizatorilor informaiei contabile.Cadrul ngust al tranzaciilor efectuate pe baza de numerar a fost lrgit o dat cu instituirea creditului. Faptele bazate pe ncrederea creditorului i angajamentul debitorului de a-i duce la ndeplinire obligaiile au constrns contabilitatea s-i dezvolte aparatul de calcul. Dup apariia creditului, n sfera nregistrrilor au intrat, alturi de micrile debanii mrfuri, datoriile i creanele. Necesitatea de a oglindi aceste drepturi i obligaii a dat natere contului. La nceput, prile lui erau aezate una dup alta: deasupra debitul i dedesubt creditul. Acesta a fost, de fapt, punctul de plecare n evoluia contului spre forma clasic, cu debitul la stnga i creditul la dreapta. Debitul indica ceea ce persoana, al crei nume l purta contul, a primit de la partenerul su, iar creditul ceea ce persoana respectiv ia dat acestuia.Ulterior, conturilor de persoane li s-au alturat cele pentru mrfuri, bani sau alte bunuri. Personificarea conturilor a continuat, considerndu-se c fiecare cont poate fi asimilat unei persoane sau c reprezint o persoan. Contabilitatea medieval italian s-a bazat pe urmtoarele registre principale:

- memorialul;- cartea mare;- jurnalul.n afar de aceste registre principale existau i registre particulare. Iniial, memorialul a servit doar pentru operaiunile de credit.Acest registru descriptiv alimentacarteamare care, la nceput, oglindea tot numai operaiuni de credit, dar nu n forma descriptiv, ci ntr-o prelucrare pe conturi individuale. n jurnal se prelucra, n formule contabile, memorialul. n vederea gsirii contului debitor i a contului creditor aprea mereu aceeai ntrebare: cine primete i cine d? Dup stabilirea conturilor corespondente, contul care primete se debita i contul care d se credita.(http://www.referat.ro/referate/Istoria_contabilitatii_59728.html)In evolutia contabilitatii se pot distinge cinci perioade:I -primele inceputuri ale insemnarilor contabile pana la anul 1202;II-anii 1202-1494;III-anii 1494-sfarsitul anului 1600;IV-anii 1600-1795;V-1795-pana in present.(http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Contabilitate---Periodizari--in-evolutia-contabilitatii-referatele-com.php)3. Semnificatia aparitiei lucrarii savantului italian Luca PacioloNevoia de a sti impune aparitia si dezvoltarea unei stiinte. Practica stimuleaza progresul stiintei.Fiica a experienteiin opinia marelui Leonardo da Vinci, stiinta procedeaza la exprimari conceptuale inteligibile si generalizatoare.

Sub impulsul unei intense vietieconomice, mentionam aparitia primei opera scrise de contabilitate la sfarsitul secolului XV. Italia este locul unde s-a nascut unul din cele mai mari imperii ale istoriei. Fauritorii de epoca si civilizatie, romane au dominat lumea intr-un triplu sens: cu spada, cu crucea si cu legea. Tot ea a daruit posteritatii splendorile de forma si culori create de Michelangelo, Rafael sau Leonardo da Vinci. Printr-o generoasa predestinare, acelasi Spatiu avea sa-l dea lumii pe primul autor al unei opera scrise de contabilitate: Luca Paciolo.

In perioada secolelor XI-XV asistam la o dezvoltare continua a fortelor de productie. Italia este tara undeproductia capitalista s-a dezvoltat mai devreme ca-n alte tari. Se dezvolta puternic comertul, negustoria, mestesugurile si odata cu ele orasele considerate drept adevarate centre politico-economice.Folosirea cifrelor arabe si a metodelor de calcul capata o larga raspandire prin publicarea in 1202 a lucrarii lui Leonardo PisanoLiber abaci. Biserica ocupa locul dominant in societate.

In 1494 se publica la Venetia, cea mai importanta lucrare a savantului matematician Luca Paciolo,Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportinalita. Structurata in doua parti, aritmetica si geometria, lucrarea lui Paciolo a marcat de fapt momentul de consacrare oficiala a stiintei contabilitatii. Prin asezarea in centrul sistemului de calcul a contului Capital, Paciolo formuleaza pima egalitate contabila, intre conturile Casa si Capital, din care prin extensie se deduce relatia de echilibru Avere=Capital. Autorul utilizeaza pentru prima data termini cum ar fi:bilancio care semnifica balanta de verificare, prin care se pune in evidenta relatia formala(Debit=Credit);pro e dano profit si pierdere.

(http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Contabilitate---Periodizari--in-evolutia-contabilitatii-referatele-com.php)4.Contribuii romneti la progresul contabilutiiDesi ca activitate practica contabilitatea a fost folosita in spatiul romanesc din vremurile cele mai indepartate, o literatura contabila, care sa generalizeze din punct de vedere conceptual aceasta realitate a vietii noastre economice, a aparut abia in prima jumatate a secolului XIX. Desi, cunoscusera o civilizatie infloritoare, daco-getii nu au cunoscut scrisul. Statul dac tinea, dupa ocuparea romana, o socoteala asupra visteriei si a altor elemente patrimoniale. Din documentele ramase de pe vremea ocupatiei romane, rezulta ca in Dacia Romana se practica o contabilitate riguroasa privitoare la exploatarea minelor aurifere, urmarirea veniturilor acestora, precum si pentru consernarea tributurilor cuvenite statului roman.S-au pastrat cateva table cerate referitoare la constituirea unor societati camataresti (societas danistaria), precum si la imprumuturile cu dobanda acordate de acestea. Mai tarziu, conturi de venituri si cheltuieli, catastife si register vamale, hrisoave si alte documente atesta prezenta unor insemnari de natura contabila in orasele Sibiu, Brasov, Rasnov. Utilizarea lor capata amploare incepand cu secolul XIV. In conditiile unei indelungate dominatii straine, in anul1837, apare la Brasov, prima lucrare imprimata de contabilitate in partida dubla, sub semnatura dascalului brasovean Emanoil Ioan Nichifor, care ofera astfel neamului sau o adevarata pilda de patriotism. Merita mentionat faptul ca Nechifor creeaza o terminologie proprie, in limba romana, ceea ce pentru acea perioada a constituit o munca de pionierat deosebit de dificila.Primul manual de contabilitate in limba romana contine procedee si calcule economice, principii de morala si etica comerciala, notiunu de administratie de drept commercial. Ceva mai tarziu, la1844, la Bucuresti, apare lucrarea Scrittura Doppia sau tinerea catastifelor, sub semnatura lui Dimitrie Jarcu. Tot in secolul XIX, mentionam numele savantului Ion Ionescu de la Brad, primul autor roman preocupat de aplicarea contabilitatii in agricultura. Profesorul Theodor Stefanescu editeaza in 1874,Cursul de contabilitate in partida dubla.Un curent de larga audienta au lansat prin scoala patrimonialista, profesorii Spiridon Iacovescu si Alexandru Sorescu. Noi elemente de gandire aduc in patrimonial contabil profesorii I.N.Evian si Dumitru Voina. Primul dezvolta conceptia economica asupra contabilitatii prin doua lucrari fundamentale, iar cel din urma a creat teoria economico-juridica. Dupa anul 1989,catredele universitare de specialitate din tara noastra au elaborate numeroase tratate, studii si lucrari prin care se realizeaza procesul de armonizare al contabilitatii romanesti cu reglementarile europene si Standardele Internationale de Contabilitate.Secolul XIX este numit secolul contrastelor, in care se constata pe de o parte, aparitia unor lucrari de contabilitate lipsite de un bun continut economic, ethnic si teoretic, si pe de alta parte, se realizeaza opera de valoare incontestabile, cu conceptii noi si teorii indraznete, cuprinzand o adanca gandire, care le ridica la nivelul celor mai bune lucrari economice.

(http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Contabilitate---Periodizari--in-evolutia-contabilitatii-referatele-com.php)