7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 1/20

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE

REFERAT

Serviciul consular i !i"lo#a$ic %n Marea &ri$anie

A e'ec$ua$(Marin &o!ru)

Mas$eran! an* IIs"eli$a$ea PSP

A con$rola$&or Vla!i#irș

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 2/20

C+iinau, -./

CUPRINS

In$ro!ucere***************************************************************************************************0.*. Carac$eris$ica )enerala a serviciului consular si !i"lo#a$ic in Marea

&ri$anie**********************************************************************************************************************12..

.* Di"lo#a3ia euro"ean4 a Marii &ri$anii**********************************************************..2.5

.*/ Da$e )enerale !es"re Marea &ri$anie**************************************************************.52.6

&i7lio)ra'ie*******************************************************************************************************************-

2

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 3/20

INTRODUCERE

  Serviciul diplomatic si consular este conceput ca o totalitate de norme juridice, principii

organizatonale, metode si mijloace de activitate diplomatice si consulara. Descrierea acestui domeniu va

facilita insusirea si aprofundarea de catre cei interesati a normelor de drept diplomatic si consular ale Marii

Britanii, care pe viitor ar putea fi aplicate in diverse domenii de activitate.

  Pentru pregatirea acestui referat am consultat literatura engleza, rusa si româna de specialitate.

Lucrarea este destinata studentilor, masteranzilor fiind o caracteristica generala a serviciului consular si

diplomatic in Marea Britanie, cuprinzind structura cu toate componentele ei si exemplu de diplomatieengleza.

  Suportul metodologic al lucrrii!

" metoda analizei, prin care se #ncearc s se pun #n eviden$ structurile serviciului consular si diplomatic al

Marii Britanii%

-metoda descriptivă, cu ajutorul creia se descriu elementele structurale! secretarul de stat, sunt oferite

informatii referitoare la &ommon'ealt(% sunt enumerati secretarii de stat ai Marii Britanii incepind cu anul

)*+2 pina in prezent, la fel sunt enumerati m-asadorii si naltii &omisari in /egatul 0nit si in lume.

" metoda functionala, prin intermediul careia am elucidat functiile secretarului de stat, ai adjunctilor acestuia.

  &ercetarea prezentat cuprinde #n sumar introducerea lucrrii, trei paragrafe. Paragraful I  este consacrat

naturii juridice a serviciului diplomatic si consular in Marea Britanie. La prezentarea acestui su-iect s"a pornit

de la identificarea aspectelor institu$ionale 1i legale.  Paragraful II  ofera o prezentare a Secretarului de stat

 pentru afaceri externe 1i al &ommon'ealt("ului.

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 4/20

.*. Carac$eris$ica )eneral4 a serviciului consular i !i"lo#a$ic %nMarea &ria$anie

  3ficiul 4xtern al Marii Britanii este condus de catre Secretarul de Stat pentru facerile 4xterne, care are patru adjuncti politici: doi adjuncti ministri de stat , care sunt mem-ri ai guvernului in rang de ministru si

sunt numiti in functie de catre Prim"ministru si doi adjuncti parlamentari, care sunt responsa-ili pentru

 pro-lemele de politica externa in camerele parlamentului, neavind influenta asupra aparatului central al

ministerului. tit Secretarul de Stat cit si cei patru adjuncti politici ai sai isi numesc  secretari personali, de

regula, din rindul tinerilor parlamentari.)

  Secretarul de Stat impreuna cu patru adjuncti politici si secretarii lor personali formeaza nucleul politico"

 parlamentar in conducerea ministerului. ceasta conducere a ministerului se sc(im-a in dependenta derezultatele alegerilor parlamentare si de apartanenta sa la partidul majoritar din parlament.

  Spre deose-ire de conducerea ministerului care permanent se sc(im-a, personalul ministerului, format din

functionari de cariera, nu se sc(im-a in dependenta de alegerile parlamentare. Secretarul de Stat mai are inca

un adjunct 5 djunctul Permanent 5 care este functionar din minister fara apartenenta de partid. djunctul

 permanent al Secretarului de Stat este o figura c(eie in Serviciul 4xtern al Marii Britanii, uneori c(iar mai

importanta ca majoritatea adjunctilor in rang de ministru si adjunctilor parlamentari. 2 djunctul permanent

este un sim-ol al sta-ilitatii in Marea Britanie, sim-olizind continuitatea politicii externe. 4ste necesar de

mentionat ca serviciul -ritanic de informatie 6Sicret nteligence Service7 este su-ordonat anume djunctului

Permanent al Secretarului de Stat.

  djunctul permanent are ase adjunc i si opt ajutori. 8n rang de adjunct al djunctului permanent este siș ț  

&onsilierul pentru comertul european. 9oti adjunctii impreuna cu djunctul permanent formeaza nucleul

 profesionist in conducerea ministerului, numit 6marele opt7.

  paratul central al ministerului este divizat in + de sectii, dintre care ): operativ"teritoriale, )+

functionale si ): administrativ"organizatorice.

  Sectiile operativ"teritoriale sunt divizate dupa criteriul regional"geografic! merica, 3rientul 8ndepartat,

3rientul propiat, 3rientul ra-, frica 3rientala si de ;ord, frica 3ccidentala si &entrala, ;ordul</usia

si 4uropa 3rientala=, 3ccidentul <4uropa 3ccidentala=, sia &entrala, sia de Sud"4st. >iecare sectie are

consilieri juridici si referenti in diverse domenii.

  Sectiile functionale sunt divizate in! 0niunea 4uropeana, 3;0, &omisia economica a 3;0 pentru

4uropa, 3rganizatiile europene, ;93, /elatii 4conomice, Sectia generala, Sectia informatie, Sectia

cultura, Sectia consulara, Sectia tratate, Serviciul protocol, etc.

) Matveev ?.M. Britans@aia diplomatices@aia sluj-a 5 Mos@va )+A, p. )C)2 . London. ;e' >oreign PolicE is made 5 ;e' For@, )++, p. )2:

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 5/20

  Sectiile administrativ"organizationale sunt! ar(iva, telecomunicatiile, administratie si gospodarie,

 personal, finante, securitate, dactilografiere etc.

  Su- egida secretarului de Stat sunt inca doua structuri statale care au atri-utii in domeniul relatiilor

externe! Ministerul pentru &omunitatea Britanica <&ommon'ealt(= si Ministerul &oloniilor.

&ommon'ealt("ul intruneste treisprezece state, foste colonii ale Marii Britanii <ustralia, &anada, ;ouaGeelanda, /epu-lica frica de Sud, ndia, Pa@istan, Sri Lan@a, MalaEsia, H(ana, ;igeria, Sierra Leone,

9anzania, enEa=. n competenta &ommon'ealt("ului sunt relatiile -ilaterale si multilaterale intre mem-rii

comunitatii si coordonarea politicii externe.

Commonwealth  provine din lim-a englez, are sensul de -inele pu-lic, de interes general sau avantaj,

dateaz din secolul al cincisprezecelea.  Co##on8eal$+ul Na3iunilor, numit #n mod uzual 1i $+e

Co##on8eal$+, este o asocia$ie voluntar a C de state suverane, dintre care cele mai multe au fost colonii 

 -ritanice, sau teritorii dependente ale acestor colonii. 4xcep$iile sunt /egatul 0nit  #nsu1i, /'anda  1iMozam-ic. ;ici un guvern al &ommon'ealt(ului, <-ritanic sau din alt $ar=, nu exercit putere asupra unui

altuia, a1a cum se #ntâmpl #ntr"o uniune politic. Mai degra-, rela$iile dintre guvernele &ommon'ealt(ului

sunt unele caracteristice unei organiza$ii interna$ionale prin care, $rile cu diferite condi$ii sociale, politice 1i

economice sunt tratate ca fiind egale #n statut 1i coopereaz #ntr"un cadru al valorilor 1i o-iectivelor comune,

a1a cum este su-liniat #n Declara$ia de la Singapore. cestea includ promovarea democra$iei,  drepturilor  

omului, statului de drept, li-ert$ii individuale, egalitarismului, comer$ului li-er  multilateralismului 1i pcii 

mondiale.   ceste o-iective sunt #ndeplinite prin proiecte 1i #ntâlniri multilaterale, ca 1i prin Iocurile 

&ommon'ealt(ului, care au loc o dat la patru ani. Sim-olul acestei asocia$ii este regina 4lisa-eta a "a,

cunoscut pentru acest motiv ca Jef al &ommon'ealt(ului. ceast pozi$ie nu"i confer monar(ului -ritanic

nici un fel de putere politic sau executiv asupra statelor mem-re al &ommon'ealt(ului. ceast pozi$ie

este pur sim-olic, 1eful executiv al organiza$iei fiind Secretarul Heneral al &ommon'ealt(ului. 4lisa-eta a

"a este de asemenea 1eful statului, <separat=, a )K state mem-re ale &ommon'ealtului, numite colectiv

/egatele &ommon'ealt(ului. &um fiecare regat este independent, 4lisa-eta a "a, ca monar(, de$ine un titlu

distinct pentru fiecare, de1i, dup conferin$a premierilor &ommon'ealt(uluil din )+C2, toate includ la sfâr1it

1i pe cel de Şef al Commonwealthului. De exemplu, #n cazul ustraliei, titlu regal este Elizaeth the !econd,

" the #race of #od, $ueen of %ustralia and of &er other 'ealms and (erritories, &ead of the

Commonwealth )Elisaeta a doua, prin gra*ia lui +umnezeu, regină a %ustraliei i a altor regate i teritorii

ale ei, ef al Commonwealthului. 8n afar de aceste regate, majoritatea mem-rilor &ommon'ealt(ului au

 propriul lor 1ef de stat, 2 sunt repu-lici, cinci sunt  monar(ii  cu proprii lor monar(i, <Brunei,  Lesot(o,

Malaeziei, S'aziland  1i 9onga=. Ministerul coloniilor exercita politica Marii Britanii in coloniile sale si

dirijeaza cu teritoriile acestora. Misiunile diplomtice ale Marii Britanii au fost infiintate in peste +: de state

ale lumii. Sefi ai misiunilor sunt numiti amasadori <trimisi= si inalti comisari <in statele &ommon'ealt("

 (ttp!ro.'i@ipedia.org'i@i&ommon'ealt(

C

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 6/20

ului=, carora li se su-ordoneaza toti functionarii de stat -ritanici aflati in tara respectiva. doua persoana in

misiune este consilierul, care in cazurile de a-senta a sefului misiunii il inlocuieste in calitate de insarcinat

cu afaceri ad interim.

Misiunile diplomatice sunt divizate in sectii si referenturi!

" cancelaria%" sectia politica%

" sectia economico"comerciala%

" sectia informatie%

" sectia cultura si mass"media%

" ar(iva si secretariatul, et.

  Personalul nediplomatic activeaza in servicii!

" securitate%" comunicatii%

" dactilografiere%

" traduceri%

" criptografie%

" administratie%

" finante, etc.

  Organizarea activităţii diplomatice. 8n conformitate cu sistemul constitu$ional englez, regina ngliei

este #mputernicit #n pro-leme importante ale rela$iilor externe! declararea de rz-oi sau a strii de rz-oi 1i

#nc(eierea pcii, #nc(eierea 1i ratificarea tratatelor interna$ionale, numirea am-asadorilor 1i a altor

reprezentan$i diplomatici. ceste prerogative sunt considerate formale, pentru c #n activitatea practic

curent ele revin &a-inetului de mini1tri.

Parlamentul -ritanic, cu o structur -icameral <&amera &omunelor 1i &amera Lorzilor= dispune de

asemenea de o serie de prerogative #n domeniul rela$iilor externe, mai ales rolului ce revine &amerei

&omunelor! discutarea 1i apro-area unor proiecte de legi, sta-ilirea -ugetului na$ional care include 1i

sta-ilirea -ugetului institu$iilor pentru rela$ii externe, dez-ateri anuale #n pro-leme de politic extern 1i

interpelrile mem-rilor parlamentului adresate industriilor. 8n comapara$ie cu celelalte organe de stat

<Huvernul, &a-inetul de mini1tri, Ministerul facerilor 4xterne=, influen$a Parlamentului asupra politicii

externe este mult mai mic. Huvernul 1i &a-inetul su <din ca-inet fac parte principaii mini1tri ai

Huvernului, dintre care un rol deose-it de important #i revine prim"ministrului 1i ministrului de externe=

reprezin organe centrale care au o importan$ (otr#toare #n sta-ilirea orientrii politicii externe 1i modului

de aplicare a acesteia #n practic. 8n atri-u$iile &a-inetului se #nscriu!

" precizarea final a liniei politicii prezentate #n Parlament%

" exercitarea controlului asupra principlelor institu$ii guvernamentale%

K

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 7/20

" coordonarea activit$ii diferitelor ministere.

0nele prerogative regale, cum ar fi dreptul de a declara rz-oi 1i a #nc(eia pace sau #nc(eierea tratatelor

interna$ionale apar$in #n ultim instan$ tot &a-inetului.

  0nul dintre organele cenrale de stat, privilegiate #ntr"un anumit sens, este &onsiliul Secret, #n

componen$a cruia intr persoane desemnate de regin <#n mod o-i1nuit mem-rii &a-inetului de mini1tri 1i politicieni cu renume ai partidelor -urg(eze=. &onsiliul Secret, care se #ntrune1te foarte rar 1i numai #n

 pro-leme deose-ite, este condus de lordul pre1edinte al &onsiliului.

  3rganul central operativ #n pro-lemele rela$iilor externe este Ministerul de 4xterne <>oreign 3ffice=,

care are o structur mai deose-it oarecum de a celorlalte ministere prezentate mai sus.

  4xist o a1a numit conducere politic 1i o conducere permanenmt a >oreign 3ffice"ului. &ea dint#i,

format din mem-ri ai guvernului aflat la putere, care lucreaz pentru >oreign 3ffice 1i se sc(im- o dat cu

sc(im-area guvernului, se compune din! secretarul de stat pentru afacerile externe <ministrul de externe=,care este 1i mem-ru al ca-inetului de mini1tri, doi mini1tri de stat 1i doi su-secretari parlamentari de stat. 8n

aceea1i ec(ip intr 1i su-secretarul permanent de stat, care face parte din personalul >oreign 3ffice"ului 1i

reprezint figura cea mai important dup ministerul de externe. 4l are sarcina s asigure elementul de

continuitate 1i de experien$ #n cadrul conducerii politice a ministerului. Su-secretarii de stat parlamentari

asigur coordonarea ac$iunilor #ntre Parlament 1i >oreign 3ffice. Mini1tri de stat 5 unul din ei, mem-ru al

&amerei Lorzilor 5 au sarcina s ajute su-secretarul permanent #n pro-leme economice 1i sociale 1i,

respectiv, #n c(estiuni privind ;a$iunile 0nite sau conferin$e la nivel #nalt.

  Ca7ine$ul #inis$rului. Secretarul de stat al >oreign 3ffice"ului dispune dup, de un secretar particular

care tre-uie s ie la curent cu #ntreaga activitate curent a ministerului. &u toate c denumirea de ca-inet al

secretarului de stat nu exist, rolul acestuia este #ndeplinit d un grup de exper$i format din! secretarul

 particular, trei asisten$i ai secretarului particular 1i secretarul particular parlamentar.

  Direc3ia a'acerilor "oli$ice. Sc(ema structural a >oreign 3ffice"ului nu cuprinde o direc$ie a afacerilor

 politice, #nsa de aceste pro-leme se ocup + departamente teritoriale. &ela aproximativ : de departamente

ale Ministerului facerilor 4xterne -ritanic sunt repartizate dup criterii geografice, func$ionale, de ordin

administrativ 1i de informare.

  Direc3ia a'acerilor econo#ice. Din cele )+ departamente ale >oreign 3ffice"ului face parte 1i

Departamentul rela$iilor economice. Preocuprile acestui Departament se concentreaz #n jurul a dou

aspecte principale referitoare la c(estiuni generale economice 1i financiare 1i, respectiv pro-leme economice

care nu pot fi tratate su- raport geografic, cum ar fi reconstruc$ia economic, repara$ii etc. De activitatea de

informare a >oreign 3ffice"ului se ocup o agen$ie special din cadrul Departamentului de cercetri 1i

informri. 8n plus, de pro-lemele economice rspunde 1i Departamentul de ajutor reciproc <se ocup de

rela$iile cu organiza$iile economice europene 1i cu pro-lemele emigrrii 1i for$elor de munc= 1i

 ?. >. Petrov. Serviciul 4xterior al Marii Britanii 5 Moscova )+CA

*

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 8/20

departamentul general <din sarcinile cruia fac parte pro-leme concrete, cum ar fi transporturile,

metodologia, avia$ia, etc.=.

  Direc3ia Or)ani9a3ii In$erna3ionale. 8n >oreign 3ffice, responsa-ilit$i #n legtur cu activitatea

organiza$iilor interna$ionale revin urmtoareor departamente!

" Departamentul 3;0, cu atri-u$ii privind rela$iile Marii Britanii cu ;a$iunile 0nite%" Departamentul 3rganiza$iilor 3ccidentale care se ocup de! &onsiliul 4uropei, 9ratatul ;ord"

tlantic, 9ratatul de la Bruxelles, 0niunea 4uropei 3ccidentale%

" Departamentul dministrativ pentru &onferin$e 1i provizionare are sarcini #n legtur cu aspectul

material al organizrii conferin$elor interna$ionale #n nglia 1i #n strintate 1i al vizitelor

oficialit$ilor strine #n Marea Britanie etc.

Direc3ia rela3iiloe cul$urale. >oreign 3ffice dispune de un departament al rela$iilor culturale care se

ocup de pro-leme apar$in#nd, prin excelen$, acestui domeniu. &ooperarea te(nico"1tiin$ific nu face parte din preocuprile departamentului.

S$ruc$ura serviciului consular si !i"lo#a$ic in "re9en$(

Minis$rul Ran) Por$'oliu

 illiam Nague  Secretar de stat/spunderea general pentru activitatea &omunitatiiBritanice<&ommon'ealt(=

David Lidington Ministru de StatMinistru pentru4uropa

4uropa 1i ;93

IeremE Bro'ne  Ministu de Stat

sia de Sud"4st 3rientul 8ndeprtat, &arai-e, 4uropa&entral merica de Sud, ustralia 1i Pacific, drepturileomului,consular, migra$ie, drogurile 1i criminalitateainterna$ionala, diploma$ie pu-lic 1i Iocurile 3limpice

 Lord No'ell of Huildford Ministru de Stat &ommon'ealt( ffairs and nternational 4nergE

Lord Hreen of   Nurstpierpoint

Ministru de Stat%Ministru de stat

 pentru &omer$ 1investi$ii

Strategia guvernamentala pentru comer$ 1i investi$ii interne

NenrE Belling(am Su-"SecretarParlamentar destat

frica, 3rganiza$ia ;a$iunilor 0nite, pro-lemele economice,solu$ionarea conflictelor, 1i sc(im-rile climatice

listair Burt Su-"SecretarParlamentar destat

fganistan sia de Sud, com-ateriea terorismului merica de ;ord, 3rientul Mijlociu 1i frica de ;ord,&omunitatea Britanica<&ommon'ealt(=, finan$e 1i resurseumane

 Misiunile !i"lo#a$ice ale Marii &ri$anii*  Serviciul diplomatic al Majest$ii Sale este serviciul diplomatic

al /egatului 0nit, care se ocup cu afacerile externe, spre deose-ire de Serviciul Pu-lic, care se ocup cuafacerile interne. Sunt aproximativ )K.::: de angajati in 3ficiul 4xtern 1i al &ommon'ealt( in Londra,

A

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 9/20

 precum 1i 2: posturi <am-asade 1i alte -irouri= #n jurul lumii, alturi de personalul angajat pe plan local 1i

mem-rii altor departamente ale Huvernului. Secretarul de Stat pentru faceri 4xterne 1i &ommon'ealt(

este, de asemenea, 1eful serviciului diplomatic. 3ficiul 4xtern a fost odat un serviciu separat de Ministerul

de 4xterne, dar mai tirziu a fost com-inat cu serviciul diplomatic #n )+)A. Serviciul diplomatic a a-sor-it, de

asemenea, Serviciul &olonial la sfâr1itul anilor )+K:.  !ecretarul de !tat pentru %faceri E.terne i Commonwealth, denumit #n mod o-i1nuit ca ministrul de

externe, este un mem-ru al Huvernului Majest$ii Sale 1i al &ommon'ealt("ului, este responsa-il pentru

rela$iile cu $rile strine, c(estiunile legate de &ommon'ealt(, de teritoriile Marii Britanii de peste mri 1i

de promovarea intereselor -ritanice #n strintate.

  Poziţia Postul de secretar de stat pentru afaceri externe a fost creat #n reorganizarea guvernamentala a

/egatului 0nit in )*A2, #n care Departamentele de ;ord 1i de Sud au devenit, respectiv, Serviciul &ivil si

3ficiul 4xtern. Postul de secretar de stat pentru faceri 4xterne 1i &ommon'ealt( a luat fiinta #n )+KA, cufuziunea func$iilor de secretar de stat pentru afaceri externe 1i secretar de stat pentru afaceri &ommon'ealt(

#ntr"un singur departament de stat. Secretarul de Stat este un mem-ru al &a-inetului, iar postul sau este

considerat unul dintre Marile 3ficii ale statului. Secretarul de 4xterne isi desfasoara lucrrile in Ministerul

facerilor 4xterne #n (ite(all. /esedinta oficiala a postului este in &arlton Hardens din Londra 1i #n ent

&(evening. 8n remanierea din 2::K, Margaret Bec@ett, a devenit prima <1i singura= femeie care a de$inut

acest post.

Lis$a #isiunilor !i"lo#a$ice ale Re)a$ului Uni$( 

/egatul 0nit are o re$ea mare, la nivel mondial de misiuni diplomatice. Pentru cele trei $ri

&ommon'ealt(, <1i anume ndia, ;igeria 1i Pa@istan=, &ommon'ealt( #nc folose1te termenul 6djunctul

8naltului &omisar7 pentru &onsulate " Heneral <condus de djunctul 8naltului comisar=, de1i aceast

terminologie este eliminat. 8n 2::, >&3 a efectuat o revizuire major a desf1urrii misiunilor sale

diplomatice, 1i, ulterior, pe o perioad de doi ani a #nc(is misiunilor sale la ;assau <Ba(amas=, sunciOn

<ParaguaE=, Dili <9imor Leste=, Maseru <Lesot(o=, M-a-ane <S'aziland=, ntananarivo <Madagascar=,

 ;u@ualofa <9onga=, 9ara'a <iri-ati= 1i Port ?ila <?anuatu=. 8n plus, mai multe consulate 1i -irouri

comerciale au fost, de asemenea, #nc(ise, inclusiv cele din >u@uo@a <Iaponia=, ?ientiane <Laos=, Douala

<&amerun=, P(oenix, San Iuan 1i Dallas <Statele 0nite=, Porto <Portugalia= 1i >ran@furt, Leipzig 1i Stuttgart

< Hermania=. alte consulate #n ustralia, Hermania, >ran$a, Spania, ;oua Geeland 1i Statele 0nite au fost

declasate si girate doar de catre personalul local.

Lis$a A#7asa!elor si #isiunilor !i"lo#a$ice ale Marii &ri$anii( 

fg(anistan :  l-ania :  lgeria :  ngola :  rgentina :  rmenia :  ustria :  zer-aijan :  Ba(rain :  Belarus :

Belgium :  Bolivia :  Bosnia"Nerzegovina :  Brazil :  Bulgaria :  Burma :  &am-odia :  &(ile :  P/ &(ina :

&olom-ia :  D/ &ongo :  &osta /ica :  &roatia :  &u-a :  &zec( /epu-lic :  Denmar@  :  Dominican /epu-lic :

+

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 10/20

4ast 9imor  : 4cuador  : 4gEpt : 4ritrea : 4stonia : 4t(iopia : >inland : >rance : Heorgia : HermanE : Hreece :

Huatemala :  Huinea :  NolE See :  Nonduras :  NungarE :  celand :  ndonesia :  ran :  ra :  reland :  srael :

talE :  vorE &oast :  Iapan :  Iordan :  aza@(stan :  orea, DP  :  orea, /3  :  u'ait :  Laos :  Latvia :

Le-anon :  Li-Ea :  Lit(uania :  Luxem-ourg :  Macedonia :  Mexico :  Mol!ova :  Mongolia :  Montenegro :

Morocco :  ;epal :  ;et(erlands :  ;or'aE :  3man :  Panama :  Peru :  P(ilippines :  Poland :  Portugal : Qatar  :/omania :  /ussia :  Saudi ra-ia :  Senegal :  Ser-ia :  Slova@ia :  Slovenia :  Spain :  Sudan :  S'eden :

S'itzerland :  SEria :  9aji@istan :  9(ailand :  9unisia :  9ur@eE :  9ur@menistan :  0@raine :  0nited ra- 

4mirates : 0nited States : 0ruguaE : 0z-e@istan : ?enezuela : ?ietnam : Femen : Gim-a-'e <):C=

Inal$e Co#isaria$e(

ustralia :  Banglades( :  Ba(amas :  Bar-ados :  Belize :  Bots'ana :  Brunei :  &ameroon :  &anada :  &Eprus :

>iji :  9(e Ham-ia :  H(ana :  HuEana :  ndia :  Iamaica :  enEa :  Mala'i :  MalaEsia :  Malta :  Mauritius :

Mozam-iue :  ;ami-ia :  ;e' Gealand :  ;igeria :  Pa@istan :  Papua ;e' Huinea :  /'anda :  SeEc(elles :

Sierra Leone :  Singapore :  Solomon slands :  Sout( frica :  Sri Lan@a :  9anzania :  9onga :  9rinidad and 

9o-ago : 0ganda : Gam-ia <+=

Consula$e ;enerale( Nong ong : Ierusalem

Re"re9en$an$e Per#anen$e! 0nited ;ations in ;e' For@ : 4uropean 0nion

 Înaltul Comisar  este titlul de rang #nalt, pozitie executiva speciala o-tinuta printr" o comisie de numire a

&ommon'ealt("ului, Diploma$ia Bilaterala. 8n &ommon'ealt( 8naltul &omisar este diplomat <cu rang de

am-asador=, responsa-il al misiunii diplomatice a unui guvern al &ommon'ealt("ului la altul. stfel, nalta

&omisie a na$iunii &ommon'ealt( este de am-asada sa intr"un alt stat &ommon'ealt(. Deoarece mem-rii

&ommon'ealt("ului au sau au avut un 1ef de stat comun, ele nu au am-asadori, dar #n sc(im- au nalti

comisari, care reprezint guvernul, mai degra- decât 1eful statului. 8n lim-ajul diplomatic, 8naltul &omisar

este considerat un rang ec(ivalent cu rangul de am-asador.

 Ambasadorii  din /egatul 0nit sunt acreditati de &urtea /egala din St. Iames <referindu"se la St. IamesRs

Palace=.

):

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 11/20

.* Di"lo#a3ia euro"ean4 a Marii &ri$anii

  8n )+C:, c#nd s"a produs pentru prima dat #nfiin$area &omunit$ii 4uropene a &r-unelui 1i 3$elului

<&4&3=, guvernul -ritanic a (otr#t, de1i era de accord cu aceast idee, c nu ar fi cel mai potivit lucru

 pentru Marea Britanie s devin mem-ru #ntr"o organiEa$ie suprana$ional. Huvernul -ritanic fusese pregtit

s participle #ntr"un numr mare de organiEa$ii europene, dar numai dup ce principiul

interguvernamentalismului, sus$inut de proceduri de vot, care cereau unanimitatea, fusese sta-ilit. 8n plus,

Huvernul ttlee a considerat c Marea Britanie, datorit intereselor sale glo-ale, nu ar tre-ui s se limiteze la

un statut regional.

  8n cele 1ase state, care au fcut parte ini$ial din 04, fundamentale suveranit$ii e1uaser #n deceniul

 precedent 1i exista o predispozi$ie spre gsirea unor noi modalit$i de administrare a rela$iilor intraeuropene.8n Marea Britanie, singurul stat care a intrat #n cel de"al "lea /z-oi Mondial de -unvoie 1i a ie1it

victorios, nu era nevoie de a"1i contesta organizarea intern 1i alian$ele externe, care rmseser #n principiu

nesc(im-ate dup rz-oi. nii )+K: au fost pentru diploma$ia -ritanic o perioad de austeritate ca rspuns

la dovezile tot mai clare ale scderii influen$ei economice 1i politice pe plan extern. Deprecierea lirei,

retragerea militar for$at de la est de Suez 1i recunoa1terea faptului c marea Britanie, precum 1i celelalte

state din &44, dovedeau pu$in interes sau a-ilitate de a lupta alturi de S0 #n ?ietnam a #nsemnat c

apartene$a la &44 devenea tot mai atractiv 1i era asociat cu no$iunea de modernizare 1i re#nnoire.. Din

)+K* Marea Britanie a #ncercat active s adere la &44 #n timpul guernului ilson 1i pe urm Neat(. Decizia

lui Neat( de a o-$ine statutul de mem-ru a fost #ntrit de primul refuz al unui prim"ministru -ritanic

 post-elic de a acorda #nt#ietate rela$iei speciale cu S0. Neat( a acceptat sugestia francez c tre-uia fcut

o alegere #ntre rela$ia cu S0 1i aderarea la &44, perioada mandatului lui Neat( este important din

 perspectiva succesului negocierilor pentru aderare 1i a reducerii semnificative a importan$ei rela$iilor dintre

Marea Britanie 1i S0. Huvernele -ritanice care au urmat au respins ideea c apartenen$a la 04 necesit

neglijarea rela$iilor speciale7, de1i to$i prim"mini1trii -ritanici #ncep#nd cu )+* au avut la un moment dat

 pro-leme #n administrarea 1i ec(ili-rarea dimensiunii transatlantice 1i europene a diploma$iei -ritanice.

  &eea ce este ciudat cu privire la rela$ia dintre ideea -ritanic a imperativelor rela$iei speciale 1i political

or vizavi de 04 este faptul c Statele 0nite nu au avut acee1i atitudine. 4ste greu s ne imaginm vreo

administra$ie american dup )+C, care ar fi #ncercat s exercite presiune asupra Marii Britanii pentru a face

o alegere #ntre 4uropa 1i merica, dimpotriv, majoritatea conductorilor americani au precizat #n

nenumrate r#nduri, c Marea Britanie este important pentru S0, #n principal, #n calitate de mem-ru cu

influen$ #n 04. ceast stare de lucruri s"a datorat guvernelor -ritanice successive, care au acordat tot maimult importan$ rela$iei dintre legturile cu S0 1i legturile cu 04. Neat( a respins legturile speciale,

))

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 12/20

9(atc(er a fcut opusul, iar pentru ilson, &allag(an, Major 1i Blair, aceast rela$ie a reprezentat o surs

continu de dificult$i. De #ndat ce Neat( a o-$inut aderarea Marii Britanii la &44 #n )+*, a fost demis din

func$ie 1i #nlocuit cu Narold ilson 1i, #n cele din urm, cu Iames &allag(an. 8n principal, din motive

interne, guvernul ilson a #nceput o renegociere7 nelegitim a termenilor aderrii, culmin#nd cu

recomandarea #ncununat de success adresat poporului -ritanic de a vota pentru aderare #n /eferendumuldin )+*C. 8ntre )+* 1i )+*+, la-uri1tii s"au aflat pe pozi$ii din ce #n ce mai contradictorii cu partenerii lor

europeni #n ceea ce prive1te direc$ia viitoare a &44, dar #n acela1i timp #mprt1eau cu ace1tea o dorin$ pe

termen scurt de #nclcare a regulilor 04 referitoare la ajutorul acordat de stat, #n condi$iile unei recensiuni

economice interna$ionle. Huvernul &allag(an a demnstrat o lips evident de entuziasm vizavi de

 participarea activ pe pia$a comun suprana$ional, dar o aten$ie din ce #n ce mai mare vizavi de procedurile

interguvernamentale de la -aza sistemului de sc(im-uri diplomatice cunoscute su- numele de &ooperare

Politic 4uropean <&P4=, rezultatul a fost #ndeprtarea politicii -ritanice de 4uropa, c(iar #n momentul c#ndun pre1edinte -ritanic al &omisiei 4uropene</oE Ien@ins= lucra cu conductorii >ran$ei 1i ai Hermaniei #n

vederea promovrii cauzei cooperrii monetare. -ia #n )+*+, c#nd Margaret 9(atc(er a devenit prim"

ministru, s"a conturat o strategie clar pentru &4. 8ntre )+*+ 1i )+A, guvernul -ritanic a #ncercat s opreasc

 planurile de regenerare &4 p#n c#nd se rezolv pro-lema contri-u$iei -ritanice la -ugetul net al 04.

Doamna 9(atc(er #1i dorea -anii #napoi7 1i era pregtit s #mpiedice continuarea integrrii dac nu #i rau

respectate cererile. 8n )+A, dup c#teva acorduri -getare disputate pe termen scurt, s"a ajuns la o #n$elegere

final la >ontain-leu. 3piniile cu privire la condi$iile acestui accord sunt #mpr$ite, dar Marea -ritanie a

 primit un ra-at la contri-u$ia ei -rutla -uget, ra-at -azat pe o formul care func$iona o prioad mao lung 1i

nu doar un an <guvernele -ritaice succesiva au reu1it s pstreze aceast msur #n ciuda eforturilor depuse

 pentru a se renun$a la ea=. &ei care au vzut acest accord -ugetar drept un triumf al diploma$iei -ritanice sunt

contrazi1i de cei care au vzut gra-a Marii Britanii de a accepta acest ra-at ca o recunoa1tere t#rzie a faptului

c partenerii &4 se sturaser de o-struc$ionismul -ritanic 1i ar fi continuat revitalizarea &4 c(iar 1i fr

Marea Britanie, dac ar fi fost necesar. &u alte cuvinte, #n$elegerea -ugetar in )+A putea fi vzut ca o

recunoa1tere a faptului c strategia -ritanic de -locare nu mai era acceptat. Doamna 9(atc(er a fost #ntr"

adevr unul sin ar(itec$ii7 politici care au stat la -aza revitalizrii &4 de la mijlocul anilor )+A:% Programul

 pentru Pia$a 0nic a fost sus$inut de 9(atc(er 1i preluat de &omisia Delors de un &omisar -ritanic, Lord

&oc@field. Pentru a facilita Programul pentru Pia$a 0nic, guvernul -ritanic a semnat ctul 0nic 4uropean

1i astfel a fost de acord cu un sistem reformat de luare a deciziilor, acre com-ina votului cu majoritate

calificat #n &onsiliu cu puteri legislative importante pentru Parlamentul 4uropean. &alculele gre1ite ale

Doamnei 9(atc(er au provenit din efectul dEnamic al 40 1i PP0 asupra evolu$iei &4. 4a a crezut #n Pia$a

0nic, darn u a acceptat logica, exploatat at#t de -ine de Delors, care necesita msuri integrative

suplimentare 5 #n mod clar, 0niunea 4conomic 1i Monetar. Pe msur ce Delors, cu sprijinul fran$ei 1i al

germaniei, fcea progrese, Doamna 9(atc(er a #ncercat s apeleze din nou la politica de rezisten$. 4ra totu1i

)2

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 13/20

 prea t#rziu pentru aceasta 1i p#n la sf#r1itul anilor A: era clar c restul &4 inten$iona s mearg #nainte cu sau

fr Marea Britanie. /ezultatul #n Marea Britanie, de1i nu doar din cauza politicii europene, a fost #nlturarea

Doamnei 9(atc(er de ctre propriul ca-inet% aceast msur a fost primit cu u1urare de partenerii din &4 1i

de ctre for$ele proeuropene din Marea Britanie. 4i au fcut #ns gre1eala de a considera ezitrile lui

9(atc(er cu privire la direc$ia viitoare a &4 drept personale 1i nu au recunoscut c ele reprezentau, de fapt, oversiune extrem a unei anxiet$i -ine #nrdcinate referitoare la evolu$ia integrrii.

  &u toate acestea, guvernul major a promis, 1i ini$ial a 1i oferit, o nou a-ordare. 8n timp ce Margaret

9(atc(er s"a retras din adunrile europene, Io(n Majr a rmas (otr#t s sta-ileasc Marea Britanie #n inima

4uropei7 1i a insistat s se acorde iportan$ preocuprilor $rii sale. stfel, Marea Britanie a avut success #n

cadrul negocierilor de la Maastric(t unde s"a #nc(eiat 9ratatul pentru 0niunea 4uropean. 8n cadrul acestor

negocieri, #ncp$#narea lui Major, alturi de ostilitatea partidului su #n $ar, au permis Marii Britanii s

men$in structura pe piloni a 0niunii 4uropene 1i, astfel, s limiteze rsp#ndirea suprana$ionalismului. 8n

 plus, Major a c#1tigat aten$ie cu privire la conceptual de su-sidaritate, drepul de intra7 #n 0M4 la momentul

ales de Marea Briatnie 1i de a ie1i7 din &apitolul Social. 8n ceea ce prive1te diploma$ia european, Io(n

Major, avea pro-a-il dreptate s afirme #n momentul #ntoarcerii de la Maastric(t c a fost game, set 1i

meci7 pentru Marea Britanie. Pro-a-il #ns 1i"a su-estimat pozi$ia intern c#nd a pronosticat #ncreztor c va

urma #n cur#nd ratificarea 904. Pu$in dup alegerile din aprilie )++2, pe msur ce se apropia r#ndul Marii

Britanii la pre1eden$ia 04, se prea c valul 4uropean este #n favoarea Marii Britanii. 3dat ce 904 fusese

realizat #ntr"un mod accepta-il pentru Marea Britanie, urmtorul proiect important pentru 04 urma s fie cel

mai pro-a-il, extinderea 0niunii pentru a include restu 4&L 1i #n cele din urm $rile nou"eli-erate din

4uropa de 4st 1i fosta 0niune Sovietic. 4xtinderea 0e a fost mereu un o-iectiv diplomatic major al Marii

Britanii. 8n aceast pro-lem, Marea Britanie era de o-icei pe pozi$ii contradictorii cu >ran$a 1i aliat cu

Hermania. Marea Britanie 1i >ran$a consider de o-icei c extinderea #mpiedic aprofundarea7 04 5

am-ele cred c mai mare #nseamn mai sla-7 1i acest lucru a determinat Marea Britanie s sus$in

extinderea, iar >ran$a s se opun. stfel, Marea Britanie 1i"a sus$inut propria aderare #n care a fost sprijinit

de Hermania, dar >ran$a s"a opus. cee1i linie a fost urmat #n toate etapele aderrii care au urmat, #n cazulultimului val de aderri din 2::.C

  ?ictoria lui Major din alegerile din )++2 1i sc(im-ile gvernamentale variate #n statele partenere ale

Marii Britanii au contri-uit la situarea guvernului -ritanic pe o pozi$ie puternic, care nu mai era izolat #n

ceea ce prive1te pro-lemele europene, a1a cum se #nt#mpla anterior. genda imediat a 04, care includea

finalizarea ini$iativei pentru Pia$a 0nic, se potrivea cu inten$iile Marii Britaninii 1i se prea c, #n sf#r1it, se

termina negativismul vizavi de 04 din perioada 9(atc(er. Dar totul a #nceput s se destrame, mai #nt#i

danezii au votat respingerea 9ratatului de la Maastric(t 1i apoi Marea Britanie s"a retras #n mod ceremonios

C Simon Bulmer, &(ristian Leuesne. Statele mem-re ale 0niunii 4uropene7 5 &(. &artier 2::+, p.AA

)

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 14/20

din Mecanismul /atei de Sc(im- <M/S= #n septem-rie )++2. ceste evenimente au contri-uit la su-minarea

 -azei interne a diploma$iei europene a lui Major, deoarece au #ntrit prerile euroscepticilor din partidul su.

1adar, aceste evenimente au conspirat #mpotriva #ncercrilor guvernului Major de a noemaliza rela$iile

Marii Britanii cu partenerii ei europeni. La 4din-urg(, #n decem-rie )++2, teama colectiv cu privire la

viitorul 04 a asigurat succesul unei pre1eden$ii -ritanice de altfel nefericite. cest success a fost datoratadunrii de for$e a statelor mem-re care au czut de accord asupra unei perspective financiare pentru )++"

)+++, care #ntrerupea returul de fonduri pentru Marea Britanie, asupra extinderii 4&L 1i a reinterpretrii

904 pentru a oferi danezilor posi-ilitatea de a"l vota #ntr"un referendum 1i Parlamentului -ritanic,

 posi-ilitatea de a"l ratifica. tmosfera de #n$elegere 1i solidaritate a fost totu1i iluzorie 1i, #ntre )++2 1i )++*,

Marea Britanie a devenit din nou izolat #n diploma$ia sa european. Spre deose-ire de Doamna 9(atc(er,

Io(n Major s"a trezit fr sus$intori 1i pe plan intern, 1i pe plan extern. Sprijinul desc(is al guvernului

conservator pentru realegerea lui Heorge Bus( Senior #n )++2 a #nsemnat c noua administra$ie &linton nuera pregtit s" ofere lui Major solidaritatea transatlantic de care s"a -ucurat Doamna 9(atc(er #n fa$a

dificult$ilor europene. Pe mur ce guvernul Major devenea tot mai sl-it din cauza atacurilor

euroscepticilor din ar#, lucrurile mergeau din ce #n ce mai ru 1i la nivel 4uropean. Mult elogiata Politic

4xtern 1i de Securitate &omun <P4S&= s"a destrmat aproape imediat pe msur ce statele mem-re au

#nceput adopte politici individuale 1i contradictorii cu privire la evenimentele din fosta ugoslavie, #n timp

ce, #n cadrul 0niunii 4uropene, Marea Britanie se situ ape pozi$ii contradictorii cu $rile partenere cu privire

la planurile institu$ionale pentru extinderea din )++C, cu privire la numirea unui nou Pre1edinte al &omisiei

#n )++")++C, iar #n )++K cu privire la pro-lema BS4<-oala vacii ne-une=. 8n )++K sarcina de a ini$ia

urmtoarea &H a revenit Pre1eden$iei italiene, iar restul 4uropei s"a gsit #n situa$ia de a face fa$ #nc o

dat unei Marii Britanii ostile 1i intrasingente. 3rice propunere de reform a 9ratatelor era respins 1i, pe

msur ce criza BS4 se agrava, -ritanicii au #nceput o perioad de non"cooperare #n &onsiliul Mini1trilor.

colo unde >ran$a reu1ise c#ndva <#n )+KC")+KK= s sc(im-e cursul integrrii europene refuz#nd s participle

la &onsiliu, -ritanicii au eu1it doar s creeze noi antagonisme, particip#nd la #nt#lniri, dar refuz#nd s sus$in

vreo ac$iune care necesita unanimitate. Politica de non"cooperare nu a durat mult, dar p#n c#nd s"a terminat

criza BS4, devenise clar pentru partenerii Marii Britanii, c nu se putea conveni asupra vreunui nou 9ratat

 p#n c#nd guvernul Major era #nlturat, sau, p#n ar fi c#1tigat un nou mandat.K

  8n )++* guvernul Blair a fost ales cu o majoritate zdro-itoare 1i #nc o data, un nou prim"ministru

 -ritanic a #ncercat s"1i diferen$ieze strategia european de cea a predecesorilor, promi$#nd electoratului

 -ritanic 1i partenerilor europeni o nou a-ordare. La pu$in timp dup alegerea sa, la msterdam, Blair a

intrat #n &apitolul Social, a fost de accord cu o relativ comunitarizare a pilonului Iusti$iei 1i facerilor

nterne 1i cu extindere semnificativ a votului cu majoritate calificat. &#nd 1i >ran$a, 1i Hermania 1i"au

K -idem, p.)KA

)

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 15/20

exprimat dreptul de veto #mpotriva aplicrii ?M& #n domenii ale politicii #n care ei aveau propriile

 preocupri interne, a devenit evident c se ascunseser #n spatele o-struc$iei exercitate de Marea Britanie cu

 privire la extinderea integrrii. Dup msterdam, Blair a #nceput s"1i dezamgeasc colegii din 04,

resping#nd, #n toamna anului )++*, posi-ilitatea de participare mai rapid a Marii Britanii #n sistemul

monedei unice, prefer#nd #n sc(im- adoptarea unei politici de pregte1te 1i (otr#1te7. Profilul 1i statutul #ncre1tere al Marii Britanii #n 04 a fost limitat de reticen$a Londrei de a adopta moneda euro. 8n )++:,

Pre1eden$ia Marii Bitanii a reprezentat un impediment pentru dorin$a lui Blair de a de$ine suprema$ia #n 04,

care era clar dominat de nevoia de a controla pregtirile pentru introducerea monedei unice #n )+++. 8nc

nesiguri de Marea Britanie, 1i #n ciuda speran$elor lui Blair 1i Bro'n, $rile din zona euro au (otr#t s

exclud Marea Britanie din deli-errile pentru euro7 #naintea consiliului 4cofin. Prin aceast msur, ei au

demonstrate, c de1i apreciau sc(im-area atitudinii Marii Britanii, nu aveau de g#nd s se lase condu1i de o

$ar non"participant #n sistemul monedei unice. ceast situa$ie ofer contextual pentru ini$iativasurprinztoare de aprare convenit cu >ran$a la St Malo #n )++A, care a dus #n cele din urm la #nfiin$area

>or$ei de /eac$ie /apid <>//=, din cadrul Politicii 4uropene de Securitate 1i prare <P4S=. ceast

mi1care, care a dus la o repeti$ie a discu$iilor interne #ntre cei doi care considerau aprarea european ca o

amenin$are la ;93 1i cei care considerau c #i #ntre1te puterea, este semnificativ, deoarece a fost

oarecum finalizat, #n ciuda diferen$elor care existau #ntre Marea Britanie, >ran$a 1i Hermania cu privire la

situa$ia din ra. Progresele care s"au realizat pe frontal aprrii reprezint o sc(im-are important de

direc$ie pentru Marea Britanie. m-i$ia lui Blair de a face din Marea Britanie o punte7 #ntre 04 1i S0 nu

 putea s rm#n nesc(im-at #n momentul c#nd administra$ia &linton a fost sc(im-at cu cea a lui Heorge .

Bus(. &a reac$ie imediat, Marea Britanie a luat parte alturi de celelalte state mem-re 04 la un rspuns

coordonat 1i solidar, dar pe msur ce S0 a #nceput s exercite presiune serioas asupra alia$ilor europeni

cu privire la fganistan 1i mai apoi ra, a reaprut o pozi$ie -ritanic mai cunoscut. Pu #n situa$ia de a

allege #ntre a sprijini (otr#rea lui Bus( de a"l #nvinge pe Saddam Nussein folosind for$a 1i a sprijini un curs

de ac$iune opus, sus$inut #n 04 de >ran$a 1i Hermania, Marea Britanie a ales din nou S0. De aceast dat

#ns, Marea Britanie a fost mai pu$in izolat dec#t #n alte situa$ii, deoarece 1i Spania, 1i talia au oferit sprijin

din cadrul 04, alturi de statele candidate la aderare din 4uropa de 4st 1i fosta 0niune Sovietic. * 8n ciuda

ne#n$elegerilor care au aprut #n 2:: cu privire la /z-oiul din ra, s"au fcut eforturi semnificative #n

ultima parte a anului pentru a rezolva diviziunile interne din 04 1i a repara #mpreun daunele aduse rela$iei

04"S0, #n am-ele cazuri u1ur#ndu"se pozi$ia Marii Britanii. 9imp de c#$iva ani Blair a #ncercat s resolve

 pro-lema duoului franco"german #ncerc#ns s"l divizeze 1i #n acela1i timp cut#nd noi rela$ii -ilaterale #n

cadrul 04. stfel Hermania este partenerul ferm pentru Marea Britanie #n ceea ce prive1te reforma P&,

restric$ionarea -ugetului 04, extinderea uniunii 1i unele aspecte institu$ionale. 8n ceea ce prive1te ini$iativa

de aprare, Marea Britanie s"a aliat cu >ran$a, #n timp ce Hermania a rmas ini$ial #n pozi$ia de o-servatorE

* Ludlo' P. 69(e 0 PresidencE! ?ie' from Brussels7, Iournal of &ommon Mer@et Studies, )), p.2K

)C

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 16/20

reticent. Blair implicase 1i Spania 1i, #n mod nea1teptat, talia, # #ncercarea de a face 4uropa competitiv, #n

timp ce guvernul la-urist a conlucrat cu Pre1eden$ia suedez 1i cea danez #n scopul men$inerii ideii de

extindere a 0niunii, care prea c se #mpotmolise #n 2::)"2::2. ;oii alia$i ai Marii Britanii au fost pro-a-il

dezamgi$i s o-serve c Marea Britanie, >ran$a 1i Hermania #ncepuser s"1i dea seama c un directoire a

celor trei 5 fie c e vor-a de pro-leme e aprare, fie de procesul de la Lisa-ona cu privire la rela$ia 04 curanul 5 ar putea fi rspunsul la lipsa de direc$ie evident din 04 extins. 4ste totu1i prea devreme pentru a

sus$ine c Marea Britanie 1i"a gsit locul permanent printer liderii 0niunii 4uropene. Diploma$ia european

 -ritanic va continua 1i #n viitor s fie limitat de lipsa consensului intern care se manifesta doar #n pro-leme

mrunte 1i pragmetice de adaptare #n cadrul 04 5 ina-ilitatea de a face parte din $rile care au adoptat

moneda euro este manifestarea cea mai evident 1i fatal a acestei limitri. Marea Britanie a semnat 1i a

ratificat un numr de tratate 04 1i a de$inut de c#teva ori pre1eden$ia &onsiliului, dar n toate situa$iile

 pragmatismul prevztor a dominat #n fa$a conducerii eficiente. Dat fiind e1ecul deplorrii al guvernuluiBlair de a sus$ine pe plan intern cazul 4uropei7, este greu de imaginat c lucrurile se vor sc(im-a foarte

mult #n viitorul apropiat.

  Deci Merea Britanie #ntr"adevr este un govern europenizat, ca opereaz #ntr.un stat non"europenizat. 8n

acest sens, #n ciuda am-i$iilor ini$iale clar formulate, prim.minisrul Blair nu a reu1it p#n n present s

resolve o dat pentru totdeauna pro-lema participrii Marii Britanii n experimental integrative 4uropean. 8n

)++* Blair a venit la putere decis s relizeze o sc(im-are semnificativ #n rela$iile Marii Britanii cu 04, #n

 principal prin sta-ilirea consensului intern necesar pentru a asigura participarea entuziast 1i complet a

Marii Britanii #n 1i la conducerea 0niunii 4uropene.

Da$e )enerale !es"re Marea &ri$anie

)K

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 17/20

Denu#irea o'icial4! /egatul 0nit al Marii Britanii 1i al rlandei de ;ord <de o-icei prescurtat su- forma

/egatul 0nit sau Marea Britanie=.

Po9i3ia )eo)ra'ic4! Marea Britanie este situat #n vecintatea coastei de nord"vest a &ontinentului 4uropean.

9eritoriul su este compus din nsula Marea Britanie, partea de nord a nsulei rlanda 1i un numr de mici

insule aflate #n mrile #nconjurtoare <circa )::: de insule=. Marea Britanie este mrginit de 3ceanul

tlantic 1i mrile adiacente acestuia " Marea ;ordului, &analul Mânecii, Marea &eltic 1i Marea rlandei. 8n

nsula rlanda, provincia rlanda de ;ord are o grani$ terestr cu /epu-lica rlanda.

Marea Britanie de$ine ) 9eritorii de peste Mri, rspândite pe tot glo-ul. cestea sunt de o mare

diversitate, de la minuscula insul Pitcairn, #n mijlocul 3ceanului Pacific, cu cei * de locuitori ai si, pân

la Bermuda, #n tlanticul de ;ord, care are o popula$ie de K2.:C+ locuitori 1i este unul dintre cele maiimportante centre financiare din lume. 9eritoriile de peste Mri sunt! nguilla, 9eritoriul ntarctic Britanic,

Bermuda, 9eritoriul Britanic din 3ceanul ndian, nsulele ?irgine Britanice, nsulele &aEman, nsulele

>al@land, Hi-raltar, Montserrat, St Nelena 1i Dependen$ele <nsula scension 1i 9ristan da &un(a=, nsulele

9ur@ 1i &aicos, nsula Pitcairn, nsulele Sout( Heorgia 1i Sout( Sand'ic(, Gonele Bazei Suverane din &ipru.

Su"ra'a3a! 2.A2: @m2 

Uni$43i a!#inis$ra$ive!  nglia </egat=, Sco$ia </egat=, Tara Halilor <Principat=, rlanda de ;ord

<Provincie=

Ca"i$ala( Londra <*.C)*.*:: locuitori=

Princi"alele orae( Londra <capitala ngliei=, 4din-urg( <capitala Sco$iei=, &ardiff <capitala Trii

Halilor=, Belfast <capitala rlandei de ;ord=

Po"ula3ia! K:,2 milioane locuitori <a 2:"a popula$ie ca mrime din lume=

S$ruc$ura "o"ula3iei(  -ritanici <englezi, sco$ieni, galezi=, irlandezi, alte grupuri <peste AU din totalul

 popula$iei Marii Britanii se declar apar$inând unei 6minorit$i etnice7, cu origini #n frica, sia 1i, mai

recent, 4uropa &entral=

Reli)ie( predominant cre1tin < protestan$i, catolici 1i ortodoc1i= dar 1i musulmani, si@(, (indu1i.

PI&( total = 2.2+ trilioane 0SD #n 2:): <locul K #n lume=% pe cap de locuitor 5 2.*+A 0SD <2::+=.

Şe'ul s$a$ului! MS /egina 4lisa-eta a "a, care a urcat pe tron #n )+C2 1i a fost #ncoronat #n )+C.

)*

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 18/20

Şe'ul ;uvernului! Prim Ministrul David &ameron <Partidul &onservator=, din mai 2:):.

Li#7a na3ional4! De1i Marea Britanie nu are o lim- oficial, lim-a predominant este engleza. &elelalte

 principale lim-i indigene sunt lim-ile celtice insulare sau lim-ile celtice din nsulele Britanice 5 galeza,

corni1, irlandeza 1i sco$iana. 4migran$ii veni$i dup al doilea rz-oi mondial, inclusiv cei provenind din

&onmon'ealt(, vor-esc un mare numr de lim-i, printre care gujarati, (indi, punja-i, urdu, -engaleza,

cantoneza, turca sau poloneza. Marea Britanie are cel mai mare numar de vor-itori de (indi 1i punja-i care

triesc #n afara siei.

Si#7oluri( 

" Steagul Marii Britanii este Steagul 0nit <cunoscut su- numele de 60nion Iac@7=. cesta a fost creat prin

suprapunerea steagurilor ngliei <&rucea Sfântului Heorge= 1i Sco$iei <&rucea Sfântului ndrei=, crora li s"a adugat, #n )A:), &rucea Sfântului Patric@, reprezentând rlanda.

" mnul na$ional este 6Hod Save t(e Queen7.

" Britania este o personificare a /egatului 0nit, care #1i are originea #n ocuparea sudului 1i centrului Marii

Britanii de ctre romani. Britania este sim-olizat de o tânr femeie cu pr negru sau -lond, purtând un coif

corintian 1i ve1tminte al-e. 4a $ine #ntr"o mân tridentul lui Poseidon iar #n cealalt un scut #mpodo-it cu

Steagul 0nit. 0neori ea este reprezentat clrind un leu. 8n accep$iunea modern, Britania este adeseoriasociat cu puterea maritim, de exemplu #n cântecul patriotic 6/ule Britannia7.

" Leul este un alt sim-ol al Marii Britanii% un leu este reprezentat, #n spatele Britaniei, pe moneda de C:

 pence, iar moneda de ): pence are, pe verso, un leu% leul este folosit, de asemenea, ca sim-ol, pe steagul ne"

ceremonial al rmatei Britanice. Leul a fost folosit frecvent ca element (eraldic, inclusiv pe stema /egatelor

ngliei, Sco$iei 1i a /egatului H'Ened #n Tara Halilor. Leul este reprezentat pe stema ec(ipei na$ionale de

fot-al a ngliei, aflându"se la originea popularului imn fot-alistic 69(ree Lions7 <9rei Lei=.

" Buldogul este, uneori, folosit ca sim-ol al Marii Britanii.

" Marea Britanie mai este personificat de personajul Io(n Bull.

>iua Na3ional4( 8n Marea Britanie nu se ser-eaz Giua ;a$ional ca #n alte $ri. ;umai #n rlanda de ;ord

<1i #n /epu-lica rlanda= Giua Sf. Patric@ este sr-toare oficial. 9oate celelalte zile na$ionale sunt zile

normale lucrtoare!

" ) Martie " Sf. David 5 este Giua ;a$ional a Trii Halilor 

)A

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 19/20

" )* Martie 5 Sf. Patric@ 5 este Giua ;a$ional a rlandei de ;ord 1i a /epu-licii rlanda

" 2 prilie 5 Sf. H(eorg(e 5 este Giua ;a$ional a ngliei

" : ;oiem-rie 5 Sf. ndrei 5 este Giua ;a$ional a Sco$iei

doua zi de sâm-t a lunii iunie este sr-torit, #n Marea Britanie, ca Gi 3ficial de ;a1tere a Majest$ii

Sale /egina.

Mone!a! Moneda Marii Britanii este lira sterlin, reprezentat prin sim-olul V. Banca ngliei este -anca

central care emite moneda, dar -ncile Sco$iei 1i cea a rlandei de ;ord pstreaz dreptul de a emite

 propriile -ancnote de lire sterline, cu condi$ia s de$in #n rezerv suficiente -ancnote emise de Banca

ngliei, care s acopere propriile emisiuni. Marea Britanie nu a adoptat moneda 4uro, Huvernul angajându"

se s organizeze un referendum pe aceast tem #n momentul #n care vor fi #ndeplinite 6cinci teste

economice7. 8n prezent, opinia pu-lic din Marea Britanie se #mpotrive1te acestei op$iuni.

&I&LIO;RAFIE

)+

7/22/2019 Referat Marea Britanie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-marea-britanie 20/20

). Matveev ?.M. Britans@aia diplomatices@aia sluj-a 5 Mos@va )+A p.)C)%

2. . London. ;e' >oreign PolicE is made 5 ;e' For@, )++, p. )2:%

. lexandru Buruian. Drept diplomatic 1i consular 5 &(i1inu 2::), p. 2):%

. Simon Bulmer, &(ristian Leuesne. Statele mem-er ale 0niunii 4uropene 5 &(i1inu 2::+, p. AA%

. '''.'i@ipedia.orgC. (ttp!ro.'i@ipedia.org'i@i&ommon'ealt( 

K. ?. >. Petrov. Serviciul 4xterior al Marii Britanii 5 Moscova )+CA

*. Ludlo' P. 69(e 0 PresidencE! ?ie' from Brussels7, Iournal of &ommon Mer@et Studies, )), p.2K