articol marea britanie terra

6
1 MAREA BRITANIE – DIFERENŢIERI REGIONALE ION MARIN, IULIANA VIJULIE, LAURA STUMBEA 1. Scoţia 1 – relief impus de modelarea glaciară : – higlands, lowlands; - fiorduri (perechi); - depresiuni (culoare) rezultate în urma tectonicii, eroziunii glaciare şi fluviatile; - acumulări morenaice (cantonează lacuri de baraj morenaic); - văi glaciare, roci striate (fig. 1); - climă temperat-oceanică, păduri de foioase, tufişuri, păşuni; - oraşe: Glasgow, Edinburgh, Dundee, Bumtisland, Aberdeen, Grangemouth; - industria cărbunelui, siderurgie, petrochimie, construcţii de nave, autovehicule, industrie textilă ; - pescuit, creşterea animalelor; - transport feroviar, rutier, prin conducte; - zona de dezvoltare Clyde Valley – Firth of Forth, supranumit Silicon Glen datorită industriei electronice (IBM şi Mitsubishi). 2. Anglia 2.a. Anglia de Nord (Lake District – regiunea Cumbria) - relief deluros (de munţi joşi – Munţii Cumbriei – fig. 2); - lacuri glaciare (amenajate); climă umedă; - oraşe: Barow, Carliste, Workington; - transportul şi depozitarea gazelor din Marea Irlandei; - şantier naval (Barrowin, Furness); - Parcul Naţional al Lacurilor. 2.b. Anglia de Nord-Vest - relief uşor colinar şi de câmpie (Câmpia Cheshire); - ţărmul cu estuare (Mersey, Dee); - climă oceanică; păşuni; - oraşe: Liverpool (fig. 3), Manchester, St. Helens, Preston, Blackborn, Bolton, Blackpool; - conurbaţii: Merseyside, Yorkshire; - aici se află cele mai timpurii centre industriale (Liverpool, Manchester); - în ultimele decenii a cunoscut inportante transformări structurale-complexe; - industrie prelucrătoare diversificată: construcţii de maşini (nave, autovehicule), industria petrochimică, textilă, siderurgie (Hawarden), industria cărbunelui; - agricultură periurbană (cultura cerealelor, legumelor), creşterea animalelor, cultura plantelor furajere; - căi de transport (rutier, feroviar, naval) de o mare eficienţă. 1 Vezi fig. 10 (fiecare regiune – 1, 2.a., 2.b. etc. se regăseşte pe hartă) Fig. 1. Vf. Ben Nevis (Scoţia) Fig. 3. Liverpool şi estuarul Mersey Fig. 2. Masivul Scafell (Munţii Cumbriei), cel mai înalt din Anglia

Upload: costache-adrian

Post on 31-Dec-2015

40 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Articol Marea Britanie TERRA

TRANSCRIPT

Page 1: Articol Marea Britanie TERRA

1

MAREA BRITANIE – DIFERENŢIERI REGIONALE

ION MARIN, IULIANA VIJULIE, LAURA STUMBEA

1. Scoţia 1 – relief impus de modelarea glaciară: – higlands, lowlands; - fiorduri (perechi); - depresiuni (culoare) rezultate în urma tectonicii, eroziunii

glaciare şi fluviatile; - acumulări morenaice (cantonează lacuri de baraj morenaic); - văi glaciare, roci striate (fig. 1); - climă temperat-oceanică, păduri de foioase, tufişuri, păşuni; - oraşe: Glasgow, Edinburgh, Dundee, Bumtisland,

Aberdeen, Grangemouth; - industria cărbunelui, siderurgie, petrochimie, construcţii de

nave, autovehicule, industrie textilă ; - pescuit, creşterea animalelor; - transport feroviar, rutier, prin conducte; - zona de dezvoltare Clyde Valley – Firth of Forth,

supranumit Silicon Glen datorită industriei electronice (IBM şi Mitsubishi).

2. Anglia

2.a. Anglia de Nord (Lake District – regiunea Cumbria) - relief deluros (de munţi joşi – Munţii Cumbriei – fig. 2); - lacuri glaciare (amenajate); climă umedă; - oraşe: Barow, Carliste, Workington; - transportul şi depozitarea gazelor din Marea Irlandei; - şantier naval (Barrowin, Furness); - Parcul Naţional al Lacurilor.

2.b. Anglia de Nord-Vest - relief uşor colinar şi de câmpie (Câmpia Cheshire); - ţărmul cu estuare (Mersey, Dee); - climă oceanică; păşuni; - oraşe: Liverpool (fig. 3), Manchester, St. Helens, Preston, Blackborn, Bolton, Blackpool; - conurbaţii: Merseyside, Yorkshire; - aici se află cele mai timpurii centre industriale (Liverpool, Manchester); - în ultimele decenii a cunoscut inportante transformări structurale-complexe; - industrie prelucrătoare diversificată: construcţii de maşini

(nave, autovehicule), industria petrochimică, textilă, siderurgie (Hawarden), industria cărbunelui;

- agricultură periurbană (cultura cerealelor, legumelor), creşterea animalelor, cultura plantelor furajere;

- căi de transport (rutier, feroviar, naval) de o mare eficienţă.

1 Vezi fig. 10 (fiecare regiune – 1, 2.a., 2.b. etc. se regăseşte pe hartă)

Fig. 1. Vf. Ben Nevis (Scoţia)

Fig. 3. Liverpool şi estuarul Mersey

Fig. 2. Masivul Scafell (Munţii Cumbriei), cel mai înalt din

Anglia

Page 2: Articol Marea Britanie TERRA

2

2.c. Anglia de Nord-Est - relief de câmpie uşor etajată şi de coline (Yorkshire,

Lincolnshire) drenată de sistemul hidrografic Tyne şi Wear (aglomerarea urbană Tyne and Wear);

- climă temperat-oceanică favorabilă unor culturi;

Fig. 4. Tipuri de agricultură în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

(după Sirey, 1990)

Page 3: Articol Marea Britanie TERRA

3

- oraşe: Newcastle (fig. 5), Sunderland, Middlesbrough, Harttepool, Leeds, Bradford, Kingston-Hull (aglomerarea urbană

Kingston-upon-Hill); - regiune complexă din punct de vedere economic: activităţi

industriale (extracţia cărbunelui, prelucrarea petrolului – Teesport şi Billingham; siderurgie- Middlesbrough, con-strucţii de nave, industrie textilă);

- se cultivă cereale – grâu, sfeclă de zahăr şi întinse suprafeţe cu legume; din punct de vedere agricol regiunea face parte din grânarul estic al Angliei; marcat de cultura grâului şi de o agricultură intensivă;

- magistrala feroviară estică traversează de la nord către sud regiunea fiind intersectată de multiple căi rutiere dar şi de canale.

2.d. Anglia Centrală – Midlands - relief colinar, câmpii joase şi depresiuni; - climă temperat-oceanică uşor continentalizată; - oraşe: Birmingham, Walsall, Leicester, Derby, Nottingham, Northampton alcătuiesc bine cunoscuta conurbaţie Midlands

cu centrul metropolă Birmingham (fig. 6), la care se alătură oraşele Dadley, Walsall, Sutton, Coldfield; regiunea de est a Midlands-ului, constituie o concentrare multipolară, remarcându-se centrele: Leicester, Derby, Nottingham;

- este prezentă concentrarea industrială de tip metropolitan (Birmingham) cu importante activităţi industriale (siderurgie, construcţii de maşini – autovehicule, avioane, industrie petrochimică, textilă şi alimentară);

- regiunea este traversată de magistrale rutiere şi feroviare, canale etc. suprapunându-se unor drumuri romane. Oraşul Birmingham este un important nod de comunicaţii, centru comercial internaţional şi financiar-bancar.

2.e. Anglia de Est - regiune istorică a Angliei, în care se găsesc mărturii ale

invaziilor anglilor; - relief de câmpie continuat spre nord cu un ţinut mlăştinos în

preajma lacurilor (Bedford, Level) din zona Cambridge-shire şi uşor colinar la sud-vest de regiunea Suffolk (fig. 7);

- o regiune agricolă – cultura cerealelor şi a sfeclei de zahăr alături de multe activităţi industriale (industria alimentară);

- regiunea este tranzitată de gazoducte pentru transportul gazelor naturale extrase din platforma continentală a Mării Nordului.

2.f. Anglia de Sud - relief colinar pe structură monoclinală şi uşor cutată

(colinele - cuestele Downs, Chiltern, Cotswolds), butoniera Weald, câmpia Hampshire la care plus estuarul Tamisei; faleze de cretă (fig. 8);

- climă moderat-oceanică în partea centrală; - oraşe: Londra, Reading, Southampton, Brighton, Plymouth,

Portsmouth;

Fig. 5. Newcastle – Podul peste râul Tyne

Fig. 6. Birmingham

Fig. 7. Peisaj din Suffolk

Page 4: Articol Marea Britanie TERRA

4

- pe aliniamentul Liverpool – Birmingham – Londra se desfăşoară primul segment al Megalopolisului European, sunt pionii care afirmă însăşi prezenţa megalopolisului englez;

- împreună cu aria metropolitană Londra are 13 mil. loc. şi constituie o importantă arie de atracţie prin funcţiile: comercială, portuară şi de transport, industrială, culturală;

- activităţi desfăşurate în lungul estuarului şi în conurbaţia Londrei: comerciale, industriale, administrative, agricole;

- oraşele satelit (Basildon, Brackvell, Crawley, Harlow) joacă un foarte important rol în distribuţia populaţiei, descongestionarea regiunii.

3. Ţara Galilor - relief complex din punct de vedere al formelor existente:

munţi de altitudine mijlocie (Munţii Cambrieni - 1085 m, fig. 9), situaţi în extremitatea nordică, platouri şi coline în partea centrală şi cîmpii periferice; mare parte din formele de relief sunt rezultatul modelării glaciare pleistocene;

- climă oceanică şi o vegetaţie predominat de păşuni şi fâneţe, multe rămase în urma dispariţiei pădurilor;

- regiune cu o recunoscută identitate culturală, politică şi economică, loc de refugiu al celţilor;

- oraşe: Cardiff, Bristol, Swansea, Newport, Pembroke; - o economie orientată spre sectorul terţiar, cu servicii spre

high-tech. Există în acest sens în sudul Ţării Galilor aliniamentul Rhondda Valley, cunoscută şi sub denumirea de Toyota Valley;

- exploatarea cărbunilor, industria siderurgică (feroasă şi neferoasă), industria petrochimică, a construcţiilor de maşini (avioane);

- activităţi portuare, de transport şi comerciale (Swansea, Cardiff). Regiunea a beneficiat de importante investiţii japoneze;

- o agricultură marcată de creşterea intensivă a ovinelor. 4. Irlanda de Nord (Ulster – provincia istorică irlandeză) - relief predominant colinar: Munţii Mourne alcătuiţi din

granite (Vf. Slieve Donard, 884 m) situaţi în sud-estul provinciei, Podişul Antrim - bazaltic în nord-est (554 m), Munţii Sperrin (683 m, Vf. Sawel), situaţi la nord-vest de Lacul Neagh;

- regiune afectată de glaciaţiunea pleistocenă (prezenţa drumlinurilor în comitatele Fermanagh, Armagh, Antrim);

- climat temperat oceanic (6,50C – ianuarie; 17,50C - iulie); - păduri de stejar la partea superioară a colinelor, pădurea a

fost tăiată în sec. XVI – XVII, locul ei fiind luat de păşuni;

Fig. 8. Bazinul Londrei – coastă de cretă

Fig. 9. Vf. Snowdon, 1085 m

Page 5: Articol Marea Britanie TERRA

5

Fig. 10. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

- Diferenţieri regionale -

Page 6: Articol Marea Britanie TERRA

6

- râuri: Lagan, Bann; Lacul Neagh – cel mai mare lac cu apă dulce din Insula Irlanda şi din Insulele Britanice; Lacul Erne (Comitatul Fermanagh);

- capitala: Belfast (276 459 loc.), situată la gura de vărsare a râului Lagan. Oraşul este înconjurat de coline (Black Mountain, Cavehill – unde se poate observa faimosul ’’nas al lui Napoleon’’ – un afloriment bazaltic care separă Belfast de aria sa metropolitană - Glengormley);

- oraşul Londonderry (nume folosit de protestanţi) sau Derry (nume utilizat de naţionaliştii catolici) cu o populaţie de 105 000 loc., este al doilea oraş ca mărime după Belfast. În trecut era recunoscut pentru industria textilă, în momentul de faţă această ramură a fost relocalizată către Est;

- Irlanda de Nord este cunoscută drept locul unor conflicte dintre romano-catolici şi protestanţi care s-au soldat cu multe victime în timp;

- regiune agricolă polarizată de oraşul Belfast. Principalele culturi agricole: cartof, in; creşterea animalelor pe baza păşunilor din zonele colinare şi a plantelor furajere.

Concluzii Regatul Unit al Marii Britanii este, după cum spune şi numele, un teritoriu de

convergenţă a elementelor socio-economice, a valorilor culturale şi istorice extrem de diverse care au supravieţuit în ciuda secolelor de dominaţie şi frământări politice. Individualitatea culturală a fostelor regate, astăzi unite sub acelaşi nume şi regim politic, nu a împiedicat însă colaborarea economică, Marea Britanie deţinând o perioadă îndelungată titlul de mare putere europeană. Resursele de subsol ale Scoţiei şi Ţării Galilor, alături de potenţialul intelectual al englezilor au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea precoce a economiei britanice. Revoluţia industrială a impulsionat urbanizarea şi a dat naştere megalopolisului englez, precursor al megalopolisului european, ambele într-un proces care se derulează.

Bibliografie Birot P. (1970), Les regions naturelles du Globe, Paris Gottman J. (1991), Megalopolis, published by Oxford Press Hoffman, G.W. (1990), Europe in the 1990’s – A Geographic Analysis, Wiley Inc., New York Horia C. Matei, Neguţ S., Nicolae I. (1998), Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucureşti Marin I., Marin M. (2005), Europa. Geografie regională, Editura Universitară, Bucureşti Marin I. şi colab. (2005), Regiuni turistice pe Glob, Editura Universitară, Bucureşti Pitt, J.R. (1984), Geographie (collection), Editions Nathan, Paris

Fig. 11. Castel în Belfast