Parcul Naţional Retezat

Tărâmul fermecat, cu ochi albaştri

O LUME a lacurilor presărate printre piscuri semeţe...

a genţianelor, smirdarului şi a altor mii de plante...

a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci...

a ursului mormăitor, ascuns prin zmeuriş...

a lupului sfios şi grijuliu cu puii lui...

a marmotelor gălăgioase şi jucăuşe...

O LUME FREMĂTÂND DE VIAŢĂ

Parcul Naţional Retezat

un colţ de rai care merită să fie protejat

De ce merită să fie protejat?

pentru că este un loc unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor;

pentru că aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România;

pentru că aici există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri;

pentru că multe plante rare sau aflate în pericol, încă mai pot fi admirate în Retezat;

pentru că animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui;

pentru că există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare ;

pentru că 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat;

Pentru că...

trebuie ca şi urmaşii noştri să poată vedea toate acestea.

De ce este Retezatul un loc special?

fiindcă... are 80 de ochi albaştri- cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului;

fiindcă... cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului;

fiindcă... şi cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zănoaga- se găseşte tot în Retezat;

fiindcă... sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;

fiindcă... este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învăluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi;

fiindcă... e ciudat ca în acelaşi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene;

fiindcă... locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi ... dinozauri pitici

Parcul National Retezat (38.138 ha) a fost infiintat in anul 1935 prin initiativa omului de stiinta Alexandru Borza, primul parc national din Romania cu o rezervatie stiintifica exclusiva – Gemenele (1.840 ha). In anul 1979 a fost declarat “Rezervatie a Biosferei”. Relief glaciar, cu circuri , vai si lacuri glaciare – 80 de lacuri glaciare populate cu pastravi, dintre care amintim Bucura (cel mai intins din tara) si Zanoaga (cel mai adanc).

Flora Muntilor Retezat, renumita pentru diversitatea floristica, adaposteste aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute in Romania, specii endemice cum ar fi hieracium, draba dorneri, lilium janke, pinus cembra (zambru-relict glaciar), larix deciduacte, specii de orhidee, argintica (dryas octopetala), floarea de colt, si altele.

Fauna ocrotita: capra neagra, marmota, cocosul de munte, vulturul plesuv sur, vulturul plesuv brun, precum si alte specii.

Trasee Turistice

De la Pensiunea Sarmis se pot face numeroase trasee turistice in Parcul National Retezat, dintre care aminitim:

Cascada Loloaia

Cabana Pietrele

Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din tara, 10 ha, lungime 550 m, latime medie 160 m, adancimea max. 15.5 m, volum 625000 m³; este alimentat de 5 izvoare principale

Varful Peleaga (2509m), cel mai mare din Muntii Retezat si al saselea varf muntos din Romania

Varful Retezat (2484m)

Lacul Stanisoara

Lacul Galesu

Lacul Zanoaga, cel mai adanc din Muntii Retezat, 29 m

Aici exista peste 80 de lacuri (aproximativ 38% din lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei) asezate pe granit si formate din fosti ghetari, toate cu o adancime de pana la 29 de metri. Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar, in timp ce Zanoaga este cel mai adanc din Romania. Taul Agatat este locul instalat la l altitudine de 2.250 metri si multi turisti au impresia ca zboara daca il privesc. Retezat este binecunoscut si pentru diversitatea sa florara; dintre cele 1.200 de specii de plante existente in aceasta rezervatie, 90 nu mai pot fi vazute in alt loc din lume.

Flora şi comunităţi de plante

Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa aici a mai bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare.

Din aceste motive interesul botaniştilor pentru flora Retezatului începe destul de devreme, în a doua jumătate a secolului XVIII. Lucrări reprezentative pentru zonă apar însă mai târziu, contribuţii deosebite

aducând Borza (1934), Nyarady (1958) care a publicat ”Flora şi vegetaţia Munţilor Retezat”, Csuros et al. (1956).

Foarte importanţi pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127-400 taxoni endemici acceptaţi de diferiţi autori pentru România. Prima plantă endemică semnalată, în ordine cronologică în PNR, este flămânzica (Draba dorneri) descoperită în 1858 de către Heuffel.

O mare importanţă o au şi cele 130 de plante rare sau vulnerabile din „Lista roşie a plantelor superioare din România” publicată în 1994 (Oltean et al).

În OM 776/2007 sunt listate următoarele specii (dintre plante): 4070* - Campanula serrata (Clopoţel); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 2113 - Draba dorneri (Flămânzică); 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului) (in anexa 4, găsite şi în anexa 3 din OUG 57/2007).

De asemenea 2 specii, ghinţura galbenă (Gentiana lutea) şi ghiocelul (Galanthus nivalis) sunt trecute în lista speciilor pentru a căror exploatare şi prelevare necesită măsuri de management.

Sub aspect florogenetic Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genul Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni, unii endemici ca Hieracium borzae, Hieracium nigrilacus, şi respectiv pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni. De asemenea o serie întreaga de taxoni şi infrataxoni îşi au aici locul clasic ca de exemplu Barbarea lepuznica, Centaurea pseudophrygia ratezatensis, Oxytropis jacquinii retezatensis, Hypochoeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis.

Analiza areal-geografică a florei evidenţiază ca predominant fondul general eurasiatic cu 44%, existând însă şi elemente circumpolare 13%, alpine 9%, europene 12%, sudice 6%, orientale 5%, endemice 7,2%, policore 3,4%, adventive 1,4%.

Pentru Retezat sunt descrise 60 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în 10 clase de vegetaţie, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a Retezatului. Se pot întâlni cele mai variate asociaţii de la Pino-Quercetum moehringietosum pendulae din regiunile joase ale PNR la Oreochloo-Juncetum trifidi a cărei cenoze populează pe suprafeţe restrânse vârfurile, crestele şi versanţii puternic

înclinaţi din etajul alpin. Deosebit de importantă din punct de vedere floristic este zona calcaroasă a Retezatului Mic cu un mare număr de plante rare şi/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni şi multe altele. Zona este foarte vulnerabilă la impactul păşunatului.

Pajiştile din regiunea alpină constituie o zonă de importanţă aparte, aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum şi floarea de colţ (Leontopodium alpinum) şi altele.

Alte zone de interes deosebit sunt cele de limită între zona stâncoasă şi pajiştile alpine, în care se întâlnesc rododendronul (Rhododendron kotschii) şi jneapănul (Pinus mugo). Jneapănul (specie protejată în România) are o distribuţie mare pe pantele abrupte ale Retezatului, contribuind la susţinerea grohotişului. Zâmbrul (Pinus cembra), specie rară de arbori, apare în grupe mai mari şi mai compacte decât în alte masive.