Academia de Studii Economice a MoldoveiFacultatea de Cibernetic, Statistica i Informatic Economica

ReferatLa management Tema: Organizaia si managerii

A efectuat studentul gr. INF131 A verificat: urcan Alexandru Cernat Veronica

Chiinu 2015

1. Secretul succesului in afaceri.

Orice afacere de succes respecta anumite standarde si se supune unor reguli care o duc ctre reuita. Daca izbuteti sa le ndeplineti, totul va merge aa cum nu te ateptai. Piaa este foarte dura cu cei care ncearc sa i croiasc drumul ctre succes. Nu toi ajung la el, iar cei slabi ies repede din scena.Standarde nalteApple, de exemplu, nu a inventat MP3 player-ul. Ei ofer ns standarde nalte ale unui asemenea produs.Clienii sunt att de mulumii de ceea ce primesc, nct nici nu se gndesc sa cumpere ceva similar din alta parte.Marketing si iarmarketingMarketingul nu nseamn numai reclame. El trebuie sa inventeze produse noi si sa le impun in poziii dominante pe piaa, spune specialistul Bill Davidson.Steve Job, de exemplu, a tiut cum sa i poziioneze produsul, a controlat mesajul atunci cnd l-a lansat si si-a dat seama ce vor oamenii, chiar nainte ca ei sa se gndeasc la acest lucru.Impune-te ca standardDaca un produs reuete sa ii lege peclienide el, ei nu se vor orienta ctre altul deoarece costul ar fi prea mare. Unele programe si aplicaii, de exemplu, sunt folosite de prea muli oameni pentru ca ei sa renune la ele.Clieni mulumiiCheia afacerii tale sta in numrul de clieni. Daca ei reuesc sa cumpere de la tine ceea ce vor, fr a pierde mult timp si rbdare, atunci ai gsit calea ctigtoare pentru afacerea ta.Distribuie, logisticaProdusele foarte bune au nevoie si de o reea de distribuie fr greeli. Ai nevoie de o logistica ireproabila, precum si de operativitate maxima in preluarea si livrarea comenzilor primite.EchipaCheia succesului e sa ai o echipa buna. Daca vrei sa construieti un business, nu poi sa o faci singur si sa ai succes. Credem cu trie ca valoarea companiei depinde de valoarea resursei umane si de aceea investim in dezvoltarea personala, credem in egalitatea de anse si in competitivitatea constructiva. Doar o echipa solida are anse de succes.

2. De ce se supun subalternii autoritii conductorilor?

Despre succesul managerului se judeca nu dup lucrul efectuat de el, dar dup felul in care el reuete de ai impulsiona la lucrul pe subalterni. Impulsionarea sau motivarea personalului de a activa se poate de exercitat numai prin intermediul influentei.Influenta-este un act intenional prin care un individ ncearc sa determine alt individ sa gndeasc sau sa comit un alt lucru pe care acesta singur nu l-ar gndi sau realiza. Deci la baza procesului de conducere sta influenta care se manifesta prin aciunea emoionala sau raionala pe care un om o exercita asupra altuia in scopul modificrii comportamentului. In sens negativ influenta se manifesta prin manipulare. In sens pozitiv ea este instrumentul care managerul direcioneaz activitile subalternilor. Influenta este bazata pe putere.Puterea este capacitatea de a influenta asupra altora, de ai supune voinei proprii. In dependenta de cine exercita influenta puterea poate fi a individului, a grupei sau organizaiei. Indiferent de faptul daca se aplica sau nu puterea exista. Astfel ea poate fi formala sau reala. Puterea este o funcie de interdependenta. Cu cat o persoana depinde mai mult de alta persoana, cu att este mai mare puterea la unul si la altul. Puterea este utilizata att de manageri cat si de subalterni pentru realizarea obiectivelor si ntrirea poziiei sale in organizaie. Organizaia nu poate exista fr putere. Deinerea puterii este o posibilitate de a influenta satisfacerea nevoilor. Puterea in organizaie niciodat nu este absoluta astfel cel asupra cui ea se exercita are o careva libertate in aciune.Autoritatea - dreptul de folosi puterea asupra comportamentului celorlali. Autoritatea este puterea formala sau legitima ce decurge din rolul poziiei oficiale acordata cuiva si acceptata de subalterni si considerata justa.Att puterea cat si autoritatea se manifesta prin influenta pe care un individ o exercita asupra celorlali. Puterea devine autoritate cnd este legitimata, oficiala si acceptata. Autoritatea poate sa rmn doar un drept recunoscut cnd este lipsit de putere si de abilitatea de ai influenta pe alii. Managerul este cel cui i se acorda autoritate, dar care poate fi limitat in posibilitatea de a influenta in cazul cnd nu poseda calitile, aptitudinile si cunotinele necesare.Iniial specialitii delimitau 5 surse ale puterii: constrngerea; expertiza; dreptul la decizie; charisma; recompensa. Ulterior la aceste surse sau adugat informaia si relaiile. In prezent toate sursele puterii sunt divizate in doua categorii: individuale si organizaionale.Surse individuale ale puteriiSurse organizaionale ale puterii

puterea de expertcharisma (puterea exemplului)dreptul la putereputerea informaieinevoia de putereadoptarea deciziilorrecompensaconstrngereacontrolul resurselorputerea relaiilor

Surse individuale ale puteriiPuterea de expert capacitatea conductorului de a influenta pe alii prin faptul ca este bine pregtit intra-un domeniu oarecare, este instruit, are practica, talent, deprinderi. Cu cat omul are mai multe cunotine in domeniu cu att el este mai influent. Puterea de expert nu este strict legata de postul ocupat, dar de competenta demonstrata de individ.Puterea exemplului capacitatea conductorului de influenta comportamentul subalternilor datorita atractivitii sale personale, existenta unei charisme. Charisma puterea bazata pe fora calitilor individuale si a stilului conductorului( idolul), atractivitatea pentru oameni a unor caliti individuale, dorina de a se identifica cu persoana adorata, de a o imita. De obicei este o putere iraionala, bazata pe emoii.Dreptul la putere. Conductorii de acelai nivel au drepturi similare, dar fiecare utilizeaz dreptul acordat lui de subalterni in limita capacitailor individuale. Se primete ca fiecare conductor are drept diferit la putere. Dreptul la putere este puterea primita de la subalterni, se manifesta prin recunoaterea de ctre acetia a dreptului de ai conduce si depinde de msura in care ei va stimeaz, va sunt devotai.Puterea informaiei se bazeaz accesul la informaia necesara si capacitatea de o folosi la influenarea altora. Ex. puterea secretarei, ajutorului etc.Nevoia de putere dorina de a influenta pe alii. Aceasta sursa se manifesta prin faptul ca persoana insistent dorete sa va acorda sfaturi si ajutor, e preocupata de reputaia personala.Surse organizaionale ale puteriiAdoptarea deciziilor ca sursa a puterii se manifesta in gradul in care purttorul acestea poate influenta asupra adoptrii unei sau altei variante pe durata ntregului proces de adoptare a deciziei.Recompensa Efortul depus de subaltern pentru realizarea indicaiilor primite este in funcie de ateptrile privind nivelul recompenselor acordate de ctre manager. Efectul acestei surse de putere poate fi diminuat in cazul cnd managerul nu-si respecta promisiunea de a recompensare a unor eforturi ,sau cnd sunt remunerate persoanele care nu au executat indicaiile primite.Constrngerea se realizeaz prin capacitatea managerului de a influenta comportamentul subalternului prin intermediul pedepsei, amenzii, mustrrii, retrogradrii in post, concedierii. ntruct la baza acestei puteri se afla frica, ea limiteaz iniiativa si creativitatea indivizilor. Fora acestei puteri poate fi diminuata in cazul pedepselor ne justificate.Controlul resurselor reiese din dreptul de a repartiza resursele din organizaie, deci puterea depinde de postul pe care-l are persoana. In special aceasta sursa a puterii se manifesta in cazul deficitului, in aa fel pentru a avea o influenta mai sporita asupra oamenilor se creeaz contient deficitul de resurse.Puterea relaiilor se bazeaz pe capacitatea individului de a influenta alte persoane prin asocierea sa cu persoanele influente din organizaie sau exterior. Puterea relaiilor nu necesita existenta acestor relaii, dar perceperea de ctre cel asupra cruia se executa influenta ca o asemenea relaie exista.3. Exemplu unei zile de lucru a unui manager

Funciile managerilor se identifica cu acelea ale procesului managerial i anume: planificarea, organizarea, motivarea, controlul.Zilnic, un manager trebuie sa ndeplineasc 4 funcii de baza:S planificeEste funcia cea mai importanta a managementului, deoarece reprezint activitatea de luare a deciziilor. Se stabilesc obiectivele i cele mai adecvate cai (strategii) pentru atingerea lor. Celelalte funcii deriva din aceasta i conduc la ndeplinirea obiectivelor. Rezultatele planificrii sunt reflectate in planurile de activitate.Planificarea se face la orice nivel al organizaiei, de ctre manageri. Prin planurile lor, acetia schieaz ceea ce firma trebuie sa ntreprind pentru a avea succes. Chiar daca planurile au obiective diferite, toate sunt orientate ctre ndeplinirea obiectivului principal, pe care sa-l ating intra-un timp mai scurt sau mai lung.Planificarea este aceea care decide - in avans - ce se va face, cum se va face, cnd se va face i cine o va face. Ea este puternic implicata in introducerea ,,noului" in organizaie. Prin planurile elaborate, managerii ofer primele ,,unelte" care ajuta firma sa fie pregtit pentru orice schimbare ce i s-ar impune de ctre mediul in care i desfoar activitatea.S organizezeOdat stabilite obiectivele i cile prin care acestea vor fi atinse, managerii trebuie sa proiecteze sau sa reproiecteze structura care sa fie capabila sa le ndeplineasc. Astfel, scopul organizrii este sa creeze o structura, care sa ndeplineasc sarcinile propuse i sa cuprind relaiile ierarhice necesare.In cadrul organizrii, managerii preiau sarcinile identificate in timpul planificrii i le repartizeaz indivizilor, grupurilor de persoane i sectoarelor din firma respectiva care le pot ndeplini. De asemenea, ei stabilesc i regulamentul funcionarii organizaiei i asigura aplicarea lui. Sintetiznd, se poate spun ca, in cadrul acestei funcii, managerii, pe diferite niveluri ierarhice, realizeaz: determinarea activitilor ce reclama ndeplinirea obiectivelor; gruparea acestor activiti i repartizarea lor pe departamente sau secii; delegarea de autoritate, cnd este cazul, pentru a le realiza; pregtirea coordonrii activitilor, autoritii i informarea orizontala i verticala in structura organizaionala.Scopul structurii organizatorice este de a permite obinerea de ctre personalul firmei a cat mai multor performante. Structura trebuie sa defineasc i sa acopere sarcinile pentru a fi ndeplinite, sa proiecteze regulile relaiilor umane. Determinarea unei structuri organizatorice este o problema, deloc uoara, pentru management, deoarece ea trebuie sa defineasc tipurile de activiti ce trebuie sa se desfoare precum i personalul care sa le poat face cat mai bine.

S motivezeFuncia de motivare permite ,,armonizarea" intereselor individuale sau de grup cu scopurile organizaiei. Indiferent de tipul organizaiei (de producie, comerciala, financiara etc.), fiecare individ interpreteaz in felul sau bunul mers al companiei. Astfel, aceasta funcie intervine in ,,aducerea la acelai numitor" a interpretrilor respective, plasnd-le pe direcia atingerii obiectivelor de baza ale organizaiei.S controlezen final, managerul trebuie sa verifice daca performanta actuala a firmei este conforma cu cea planificata. Acest fapt este realizat prin funcia de control a managementului, ce reclama trei elemente: stabilirea standardului (limitei, pragului) performanei; informaia care indica diferenele dintre nivelul de performanta atins i cel planificat; aciunea pentru a corecta abaterile care apar.Scopul controlului este sa menin firma pe drumul pe care va atinge obiectivul propus. Trebuie fcut precizarea ca procesul de management nu nseamn patru-cinci funcii separate ca activiti izolate. In realitate ele nu se desfoar dect cel mult la nfiinarea unei organizaii. De regula, exista o multitudine de combinaii in desfurarea lor. Cu ani in urma, unii autori adugau managementului funcia de personal (staffing).Funcia de personal presupune ,,umplerea" i pstrarea in continuare a structurii proiectate de ctre funcia organizatorica. Ea precizeaz ndatoririle fiecrui post, include inventarierea, aprecierea i selectarea candidailor pentru diferite posturi. Acum, aceasta funcie a devenit o specializare a managementului sub denumirea de managementul resurselor umane. Ca atare, fiecare funcie manageriala contribuie ntr-o anumita msura la conducere.

4. Ce omoar timpul unui manager (hoii de timp)Imagineaz-ti urmtoarea situaie:Eti la birou si telefonul suna in timp ce rspunzi la emailuri. In acelai timp observi ca un coleg se apropie de biroul tu cu intenia clara de a-ti solicita o ntrevedere. Ce alegi sa faci?a) Rspunzi la telefon in timp ce citeti emailurile . Colegul tu trebuie sa atepte sa termini convorbirea.b) Te opreti din ce faci, ignori telefonul si discui cu colegul.c) Ignori telefonul si pe colegul tu si continui sa lucrezi cu emailurile.d) Nici un rspuns corect.

Rspuns corect:d) nu exista nici un rspuns universal corect. De ce? Pentru ca exista o multitudine de factori care ii afecteaz decizia din momentul respectiv. Si doar tu tii cel mai bine ce ai de fcut.Pentru a lua decizia cea mai potrivita in acel moment, e necesar sa ii rspunzi la urmtoarele trei ntrebri:1.care este cel mai important lucru pentru mine pe care trebuie sa l fac ACUM?2.ce dedalice-uri am pe care trebuie sa le respect?3.ce se ntmpla daca nu fac acest lucru acum? (aceasta este poate cea mai importanta ntrebare din managementul timpului)

Lista cu cei mai ntlnii 25 hoi de timp care invadeaz si irosesc timpul managerilor:

1.taraganarea activitilor2.incapacitatea de a spune NU3.sedinte neplanificate4.sedinte inutile sau slab conduse5.lipsa unei direcii clare de aciune6.obiective nescrise7.planificare deficitara sau lipsa planificrii8.telefoane inutile9.faptul ca uii sa faci anumite lucruri10.neascultarea cnd nu eti prezent in discuii11.controlul excesiv al celorlali12.lipsa unor dedalice-uri clare13.indecizia14.lipsa delegrii sau delegare ineficace15.oboseala16.perfectionismul17.preluarea activitii altora18.comunicare deficitara19.dezorganizarea - timp pierdut cu cutarea diverselor lucruri (documente, fiiere, informaii)20.emailurile de tip juni21.timp irosit on-line22.vizitatori neprogramai/neinvitai23.crizele si rezolvarea problemelor in stil pompieristic24.nefinalizarea aciunilor ntreprinse25.asteptarea (cnd alii ntrzie la ntlniri, cnd atepi o informaie pentru a ti putea continua activitatea, etc).

5. Managementul in politica, showbiz, cultura etc.

Din punct de vedere social, dar si sub aspect managerial, fiecare cultura i definete n timp, propriul sau mod de structurare instituionala, ea i formeaz un ansamblu original de unelte culturale, legat ntre ele prin relaii specifice, guvernamentale, legate ntre ele prin relaii specifice, guvernate de scopuri si principii organizatorice proprii alctuind "direcii de valorizare" aa cum le numete Dimitrie Gusti.Managementul instituiei culturale consta n direcionarea organizaiei de profil cultural ctre o anume finalitate - producerea de valori n sens estetic, artistic, moral, spiritual, difuzarea, promovarea acestor valori, protejarea si punerea n circulaie a patrimoniului cultural. Astfel spus aflat n slujba ceteanului managementul se angajeaz n domeniul unei creativiti sistematice si n atingerea unor obiective de cu o totul alta natura, diferite de cele prezente n sfera economicului. El devine astfel un determinant n timp ce cultura apare ca produs al aciunii.

Cuprins1.Secretul succesului in afaceri.22.De ce se supun subalternii autoritatii conducatorilor?33.Exemplu unei zile de lucru a unui manager54.Ce omoara timpul unui manager (hotii de timp)65.Managementul in politica, showbiz, cultura etc.7