Univeristate de Vest “Vasile Goldis” din AradFacultatea de Medicina,Farmacie si Medicina dentaraSpecializarea:FarmacieAnul ISemestrul II

REFERAT BOTANICA FARMACEUTICA

SUBIECT: DATURA STRAMONIUM

Conf. Prof. univ. dr. TURCUS VIOLETA

Studenta:Veselin Marina

Datura stramonium

FAMILIA SOLANACEAE

-laur,ciumafaia-

Increngatura:Magnoliophyta

Clasa:Magnoliopsida

Ordinul:Solanales

Familia:Solanaceae

Genul:Datura

Specia:Datura stramonium

Caractere de recunoastere:

Specie anuala viguroasa de origine americana,inalta pana la 1,5 m,ramidicata ca un copacel,cu un miros neplacut.

Radacina este pivotanta,fusiforma, lunga pana la 50 cm,si groasa de 2-3 cm,albicioasa. Tulpina este glabra,cilindrica,goala pe interior,se ramifica dihazial.Tulpina se termina cu o

floare;de la subsoara celei de a doua sau de a treia frunza,se formeaza ramuri care la randul lor se termina cu flori.

Frunzele dispuse altern spre baza si cate 2-3 pe ramurile terminale,ovat sau oval-triunchiulare,cu marginea sinuat neregulata,mai intunecate pe fata superioara,petiol lung de 3-5 cm.Frunzele de pe ramificatii snt asezate cate 2-3

Florile sunt solitare,mari,erecte,cu caliciu umflat,cu 5 dinti ,iar corola alba in forma de palnie alungita lunga de 6-10 cm cu staminele inserate de tubul corolei. Pedicelul are o lung are o lungime de 7-12 mm.Caliciul tubuos,lung de 4-6 cm este umflat,prezinta 5 coaste si 5 dinti.Dupa inflorire,partea superioara a caliciului se detaseaza si cade,iar partea bazala persista la baza frutului.Corola este alba,infundibuliforma,

Fructele sunt capsule galbene-brune ovoidale,lungi pana la 5 cm,ghimpoase,cu dinti rigizi,lungi pana la 7 mm,avand la baza bartea bazala a caliciului care este persistenta.Capsula are 2 loje si se deschide incomplete la maturitate prin 4 valve;in interior are seminte negricioase,reniforme ,lungi pana la 3-5 cm.

Infloreste din iunie pana in primele geruri.Datura inermis (sin. D. stramonium var. inermis) are fructe neghimpate.La noi,D. stramonium este raspandita pe maidane,pe langa drumuri,margini de sate,pe terenuri bogate in resturi de materii organice.D. stramonium si D.innoxia sunt iubitoare de caldura,lumina si umiditate,D.stramonium rasare in conditii bune cand temperature medie zilnica ajunge la 10-15 iar D. innoxia de-abia la 12-15 .Ambele � �specii produc mai multe frunze in conditii de umiditate mai mare,dar excesul de umiditate duce la scaderea principiilor active.

CULTURA

Laurul se cultiva in Baragan, Dobrogea si Campia de est.In toate cazurile insa cuturile se vor aseza pe locuri joase cu umiditate mai multa si mai constanta.La noi D. stramonium se gaseste in flora spontana,dar in cantitati mai mici si cu un continut scazut de principia active.D. innoxia se gaseste numai in culture si este mai solicitata in industria de medicamente.

INMULTIRE

Laurul se inmulteste prin samanta.Semintele mature au o germinatie buna pe care nu o pierd nici dupa 10-15 ani.Pentru a grabi si a uniformiza germinatia,semintele se pot inmuia in apa calda de 35-40 C ,sase ore,dupa care se usuca si se seaman.Semanatul se face in luna �aprilie cand temperature medie a aerului este 5-7 C.Laurul rasare la 2-3 saptamani dupa �semanat.

BOLI ALE PLANTEI

Printre cele mai periculoase ale laurului obisnuit se numara patarea frunzelor datorita ataculi ciupercii Macrosporium cookeri.Boala apare la inceputul infloririi si se observa pe frunzele de la baza si apoi pe cele tinere ajungand pana la varf. Frecvente sînt şi gamele de viroze specifice solanaceelor. Pentru combaterea lor se recomandă măsuri de igienă culturală: eliminarea plantelor bolnave prin distrugerea lor, evitarea terenurilor infectate şi însămînţarea seminţelor provenite numai de la plante sănătoase.

Frunzele de Laur păros sînt atacate de puricii de pămînt din genurile Psyllioides şi Epithrex care se combat prin prăfuiri cu Lindatox-3.

PARTEA UTILIZATA

La ambele specii sunt solicitate frunele complet dezvoltate,neimbatranite,recoltate cu petiol.Aceastea insemana ca din partea verde produsa de planta se folosestea de-abia o treime.Dat fiind ca frunzele se recolteaza cu mana pretul materialului obtinut este mare.In plus continutul de principia active (alcaloizi) in frunze este de numai 0,12 % la D.innoxia si de 0,25 % la cel obisnuit,pe cand in iarba (adica planta cosita la 10-12 cm inaltime de la sol,la aparitia primelor flori ) de 0.31 % la D. innoxia si de 0,35% la cel obisnuit.In ultimul timp in industria de medicamente se foloseste iarba de D. innoxia.In felul acesta,prin 3 cosiri ,o cultura de D. innoxia poate da cca. 2500 kg/ha iarba uscata cu 0,3% alcaloizi din care 70% scopolamina.

Uscarea:

Uscarea ierbii si a semintelor se face la soare,sub acoperis sau dupa cum s-a aratat,in uscatorii.Productia medie de frunze la D. stramonium este de 500-800 kg/ha,consumul specific la uscare fiind de 6-8,5:1 si de seminte la D.innoxia de 500kg/ha,consumul specific la uscare fiind de cca 6:1 (in cazul ierbii).

PRINCIPII ACTIVE

Speciile de Datura contin alcaloizi cu nucleu tropanic si cu actiune midriatica (de asemenea si Atropa belladonna).In perioada de inflorire alcaloidul prinzipal la D.innoxia este scopolamina (Fig. 1),iar la D.stramonium hiosciamina(Fig. 2).Raportul scopolamina:hiosciamina se schimba in cursul dezvoltarii plantelor.Scopolamina (numita si hiosciamina) este un derivate oxigenat al hiosciaminei.Mai contin atropine,norscopolamina,apotropina,scopulina,baze volatile,aminoacizi,acizi organici,etc.

Fig.1 Scopolamina Fig. 2 Hiosciamina

TOXICITATE:

Toate partile plantei sunt otravtoare pentru om.Semnele intoxicatiei sunt in ordinea urmatoare:halucinatii,voma,tulburari de vedere,accelerarea pulsului,accelerarea respiratei,febra in general mare,urmate de paralizie si moarte.

CONTRAINDICATII:

Nu se supradozeaza deoarece produce dereglari stomacale sau chiar intoxicatie.In cazul intoxicatiei se va administra carbine medicina sub forma de praf luat cu lingurita.In lipsa se poate lua lapte cat mai mult care se va bea.Se poate consuma caldut.

UTILIZARI VRACICE:

În traditia populara: frunzele crude, dar mai ales palite în foc, se puneau pe rani si taieturi, ca sa traga puroiul.

Apa de pe frunze se folosea contra durerilor de ochi.Cu decoctul frunzelor se spalau umflaturile, iar cu ele se faceau oblojeli.

Se fierbeau si se puneau în oblojeli la dureri de gât.

În alte zone se faceau bai sau spalaturi tot pentru reumatism.Dozata cu grija se folosea intern. Se puneau seminte. Se pisau sau frunze

pisate cu apa, ori samânta pisata sau radacina, puse în rachiu.În tinutul Botosanilor, pentru diaree cu sânge, se lua o maciulie, care are

mai multe despartituri cu seminte negre, se lua samânta dintr-o despartitura, se ardea, se facea praf care se împartea în 9 parti, din care 8 se

aruncau, iar cea ramasa se împartea în trei, luându-se în trei dimineti cu putin rachiu. Plamadita în alcool, se întrebuinta contra herniei. Din partile aeriene se faceau bai în ascita. Se mai folosea pentru combaterea artritei si

astmului bronsic.Ceaiul din frunze de laur, cu frunze de mesteacan, afin si traista ciobanului,

se folosea la diabet, luându-se de 3 ori pe zi, înainte de mâncare.Compozitia chimica: contine alcaloizii daturina cu hiosciamina, atropina si

scopolamina, leucina, acizii aspartic, cisteic, glutamic, (enzime, acizi organici- oxalic, malic, citric, fumaric, succinic, aconitic, lactic), ulei eteric,

saruri minerale, etc.Proprietati: frunzele si semintele sunt antiasmatice, antimalarice,

antiinflamatoare, antispastice mai ales în afectiunile gastrice.

Datorita scopolaminei în cantitate mica are si o actiune calmanta asupra sistemului nervos central.

Se mai citeaza rezultatele deosebite obtinute în boala Parkinson.

MOD DE PREPARARE SI ADMINISTRARE: Pulbere de frunze:se va lua doar cantarit farmaceutic cate 0,5 g din 4 in 4 ore Decoct din 0,5 g frunze uscate si maruntite fierte pentru 10 minute in 250 ml apa.Se strecoara.Aceasta cantitate se va consuma in 24 ore. Tigari din frunze: in combinatie cu frunze de tutun (la o tigara nu se va pune mai mult de 0,5 g de frunze de ciumafaie (sunt la farmacie tigari aniastmatice) Toxicitate: toate partile plantei sunt otravitoare pentru om.Semnele intoxicatiei sunt in ordinea urmatoare:halucinatii,voma,tulburari de vedere,accelerarea pulsului,accelerarea respiratiei,febra in general mare,urmate de paralizie si moarte.Se poate folosi doar sub supraveghere medicala sis a se respecte dozele.

AFECTIUNI IN CARE SE UTILIZEAZA:

Afectiuni gastro-intestinale Astm Bube Gureri de gat Dureri de ochi Dureri de picioare Nevroze Paraziti intestinali Reumatism Rani Taieturi

ACTIUNE FARMACODINAMICA:

Similara cu cea a alcaloizilor din Atropa belladonna,serveste exclusi pentru industria farmaceutica extractive,pentru obtinerea scopolaminei.Bromhidratul de scopolamine ca sedative al zonelo motorii ale cortexului,este utilizat in sindromu post-encefalic,boala Parkinson ,etc.Sub forma de N-brombutil scopolamine intra in produsele Scobutil simplu si compus.

Bibliografie:1.Aurel Ardelean,Gheorghe Mohan,”Flora Medicinala a Romaniei”, Bucuresti ,Editura All ,20082.Racz G, Laza A., Coiciu E.,”Plante medicinale si aromatice”,Bucuresti,Combinatul poligrafic Casa Scanteiei,19703.Florentin Craciun,Ovidiu Bojor,Mircea Alexan,”Farmacia naturii”,Vol II,Bucuresti,Editura Ceres,19774.Evdochi Coiciu,Gabriel Racz,”Plante medicinale si aromatice”,Bucuresti,Editura Academiei Republicii Populare Romane

5. http://www.pesticide.ro/ghidul-buruienilor/datura-stramonium-ciumafaie Pesticide.ro,21.05.2014