rețeaua națională de dezvoltare rurală - madr.ro · face turismul rural foarte competitiv în...

KLAUS EHRLICH România este una dintre țările mele preferate în ceea ce privește turismul rural

România RuralăRețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 24 Anul II, aprilie 2015

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

MIOARA VIȘAN STOIAN Cine nu a mers într-o vacanță la țară, a trăit degeaba!

OSPITALITATEA SAȘILOR DIN CRIȚ ȘI SĂPTĂMÂNA HAFERLAND

România Rurală – nr. 24

BRĂILAB-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, [email protected]

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTEStr. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Aprilie 2015ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Monica Anghelovici, EuroGites, ANTREC, Fundația „Michael Schmidt”, Pensiunea „La Butoaie”, Consiliul Județean Sibiu, Hosman Mihai Dragomir, Irina Cristian, Marius Miclea, Daniel Secărescu, Asociația Județeană de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași.

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

1

EDITORIAL ............................................................................................................................................................................... 3

INTERVIU Klaus Ehrlich - Secretar General EuroGites: „România este una dintre țările mele preferate în ceea ce privește turismul rural” ..........................................................................................................................................................................................4

DEZVOLTARE RURALĂ Festivalurile tradiționale și contribuția la dezvoltarea comunității locale .......................................................................... 8Pe drumul vinului, la pensiunea „La Butoaie” ...................................................................................................................... 12Ospitalitatea sașilor din Criț și Săptămâna Haferland .........................................................................................................14Clisura Dunării – natură, agrement și ospitalitate în zona Cazanelor ................................................................................ 18Calendar de primăvară .......................................................................................................................................................... 20Mioara Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov:„ Cine nu a mers într-o vacanță la țară, a trăit degeaba!” ................. 22Experiențe de călătorie promovate de Consiliul Județean Sibiu..........................................................................................26

OAMENIIonela Lungu – meșter popular în Humuleștiul lui Ion Creangă ......................................................................................... 28

EXPERIENȚEFerma mea: Ferma de găini ouătoare „Regalina”, din Râșnov ......................................................................................... 30Afacerea mea: Invitație la Complexul „Casa din Bran” - Ospitalitate, rafinament și agrement pentru toți turiștii ..... 32Comunitatea mea: Munții Apuseni – Agroturism, ecoturism, turism cultural și istoric .............................................. 36

LEADER LA ZIGrupul de Acțiune Locală „Dobrogea Centrală” ...................................................................................................................40GAL Asociația Leader „Valea Nirajului” ................................................................................................................................ 42

ȘTIRI ȘI EVENIMENTEȘtiri... ...................................................................................................................................................................................... 44Întruniri RNDR pe tema turismului rural ............................................................................................................................46

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ ............................................................................................................................................48

Cuprins


2

3

se organizează o serie de manifes-tări în mediul rural, prin care sunt evidențiate îndeletnicirile meșterilor populari, frumusețea porturilor specifice fiecărei zone în parte și gustul bunătăților tradiționale. Vă propunem câteva exemple de fes-tivaluri tradiționale din zone ca Delta Dunării, Bucovina, Ardeal, Moldova, Muntenia și Oltenia, cât și un calendar cu manifestările din acestă primăvară. Și dacă tot am menționat meșteșugurile, vă invităm să descoperiți povestea Ionelei Lun-gu din Humulești, meșter popular ce readuce la viață „Amintirile” lui Creangă.

Tot mai mulți turiști caută experiențe inedite, când aleg să-și petreacă un sejur în mediul rural. Sectorul de agrement și de petrecere a timpului liber este o verigă importantă în dez-voltarea și promovarea conceptului de turism rural. Prezentăm în pagi-nile revistei experiențe de călătorie în județul Sibiu, programe promova-te într-o broșură realizată de Consi-liul Județean Sibiu, extrem de apre-ciată în cadrul târgurilor de turism.

Patrimoniul istoric și cultural al sașilor reprezintă o parte de isto-rie și o atracție pentru turiști. În acest număr, vă oferim mai multe detalii despre satul Criț din comu-

na Bunești, unde în zona cunoscută drept „Țara Ovăzului” se organizează „Săptămâna Haferland”, sărbătoare specifică sașilor. Continuăm seria experiențelor în Clisura Dunării, unde agrementul nautic, dar și gas-tronomia specifică joacă un rol im-portant în promovarea întregii zone. Călătoria prin zonele etalon pentru turismul rural continuă în munții Apuseni. Vă propunem să citiți des-pre drumeții prin peșteri și printre cascadele Ținutului Moților, cât și despre condițiile de cazare în cadrul pensiunilor agroturistice.

Vom afla informații despre Pensi-unea „Casa din Bran” și complexul „Bran Villas”, locații care îmbină conceptul de tradițional cu atmosfe-ra nobilă de altădată.

Turismul vitivinicol prinde tot mai mult contur, în special în rândul turiștilor străini. Veți citi despre „Drumul vinului” în România, pro-punându-vă un popas la pensiunea „La Butoaie”, din Pietroasele.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”

Turismul rural românesc câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele turiștilor români, dar și în rândul celor străini. Dacă în primii ani de după ‘90 turismul rural era preferat în preajma Sărbătorilor, acum tot mai mulți turiști sunt interesați de experiențele pe care le oferă această formă de turism, în orice perioadă a anului. Turismul rural este extrem de ofertant, fie că ne referim la os-pitalitatea specifică pensiunilor, la condițiile de relaxare și serviciile de agrement, la gastronomie sau la pro-movarea meșteșugurilor locale.

În România, turismul rural este sin-gura formă de turism dezvoltată de la zero, grație ANTREC România, asociație membră a Federației Eu-ropene de Turism Rural – EuroGi-tes. Din interviul cu Klaus Ehrlich, Secretar General EuroGites, aflăm despre evoluția turismului rural la nivel european corelată cu tendințele acestui sector. Totodată, sunt punc-tate avantajele pe care le are Româ-nia, în oferta de turism rural, com-parativ cu alte state europene.

Începând cu anul 1994, ANTREC România a făcut trecerea de la sim-pla vacanță la țară, la gazde, la con-ceptul de turism rural. Doamna Mioara Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov și vicepreședinte ANTREC România, povestește cum au ajuns margaretele să fie un etalon al ospitalității pensiunilor, pe harta turismului românesc.

Rețeaua Națională de Dezvoltare Ru-rală a organizat o serie de întruniri având ca temă turismul rural și pa-trimoniul tradițional, ale căror con-cluzii le puteți citi în acest număr.

Gastronomia și meșteșugurile re-prezintă elemente ale conceptului de turism rural. De-a lungul timpului

Turismul rural – cheia dezvoltării turismului românesc

Editorial


4

Ce înseamnă pentru dumnea-voastră turismul rural? De ce acest tip de turism?

Klaus Ehrlich: Părinții mei și-au petrecut vacanțele într-un hotel din Alpii rurali, unde proprietarii desfășurau și activități specifice fer-melor. Mama a fost acolo de mică și mi-a povestit cum arăta locul respec-tiv, atunci când era o simplă fermă care primea oaspeți pe timpul verii. De asemenea, am crescut în regiunea Allgäu din sudul Germaniei, unde turismul rural este esența dezvol-tării locale. Nu în ultimul rând, am studii în economie regională, iar la finalul facultății, turismul rural inte-grat a fost o alegere naturală.

De ce este turismul rural impor-tant pentru țările din întreaga lume?

Klaus Ehrlich: În ciuda faptului că populația mondială este în creștere, zonele rurale se confruntă cu scăde-rea numărului de locuitori. Ferme-le moderne reduc nevoia de muncă manuală, în vreme ce agricultura tradițională a devenit echivalentă cu salarii mici și condiții grele de mun-că - nu sunt atractive pentru tânăra generație, din ce în ce mai bine ca-lificată. Totuși, teritoriile rurale din Uniunea Europeană însumează 92% din teritoriu. Aici găsim o moștenire umană și culturală bogată și să nu ui-tăm de grija pentru mediu și valorile naturale precum peisaje, biodiver-sitate și habitate speciale. O creștere a sensibilității populației urbane - ai căror copii au impresia că laptele vine din cutii de carton - cu privire la rădă-cinile lor face aceste locuri atractive. Turismul rural le pune pe hartă și ge-nerează venituri concrete ce se revar-să direct în economia locală.

„România este una dintre țările mele preferate în ceea ce privește turismul rural”

interviu

Klaus Ehrlich - Secretar General EuroGites

5

Ne puteți povesti câteva momen-te cheie din cariera dumnea-voastră și cum ați ajuns secretar general al EuroGites?

Klaus Ehrlich: Pe vremea studenției, am petrecut un an în Se-villa - pe atunci, o regiune care se-măna mult cu România de acum zece ani. Am văzut multe oportunități după ce am absolvit și m-am întors inițial pentru o cercetare pe teren, legată de dezvoltare regională, în Al-meria. Am decis rapid să pun teoria învățată în practică, iar împreună cu alți colegi am inițiat asociația pen-tru turism rural regional RAAR, în 1991. Această organizație s-a alătu-rat EuroGites în 1992. Întotdeauna am visat să lucrez într-un context internațional, apoi au venit alegerile

pentru comitetul executiv în 2002 și am candidat cu succes, mai întâi ca președinte, apoi din 2010 ca Secretar General.

Care este cel mai important scop al organizației EuroGites într-o Europă post-recesiune?

Klaus Ehrlich: În timpul recesiu-nii, turismul a fost printre puținele sectoare care au rezistat și chiar au făcut profit în unele zone. Consu-matorii au învățat să fie mai critici cu privire la raportul calitate-preț. Acesta este un aspect favorabil ce face turismul rural foarte competitiv în multe țări. Vrem să transformăm acest potențial în afaceri tangibile

și venit nu numai pentru membrii organizației, ci și pentru economia rurală din fiecare țară. În acest sens, trebuie abordate câteva provocări: digitalizarea economiei turistice și problema conexiunilor în zonele ru-rale, îmbunătățirea infrastructuri-lor, creșterea capacității furnizorilor și a populației locale de a asigura o experiență turistică satisfăcătoare și chiar surprinzătoare, atragerea de noi piețe din teritoriul și din afara Europei, în special în extra-sezon. Pe scurt, o gamă variată și foarte dina-mică în care suntem implicați activ, în multe politici ale UE.

Ce instrumente are la dispoziție EuroGites pentru a acor-da asistență și promovare asociațiilor membre?

Klaus Ehrlich: Cele 36 de organizații membre generează o experiență și cunoaștere vaste pen-tru ceilalți care sunt poate cu un pas în urmă. Atât întâlnirile noastre anuale, cât și Congresul de Turism Rural European, organizat o dată la doi ani, sunt ocazii excelente pentru contact și schimb de experiență. Am trasat și recomandări internaționale pentru calitatea serviciilor și a echi-pamentelor, sau instrumente onli-ne pentru autoevaluare cu exemple vizuale din diferite țări, disponibile pe site-ul www.quality.eurogites.org. Mai recent, prin proiectul Sen GoR - Seniors Go Rural -, anticipăm tendințele demografice și sfătuim membrii EuroGites cum să pregă-tească servicii pentru persoane în vârstă. Anul acesta lansăm și un nou site care, pentru prima dată, va permite prezentarea unor produse de turism rural locale, regionale sau naționale.

Credeți că Politica Agricolă Co-mună 2014-2020 aduce un spri-jin celor implicați în turismul rural? Care sunt îmbunătățirile și unde mai trebuie lucrat?

Klaus Ehrlich: Vedem multe intenții bune, însă realitatea lasă de multe ori de dorit. Un exemplu este coordonarea fondurilor structurale într-un cadru strategic comun. Este frumos în teorie, însă în practică


6

aceste fonduri continuă să opereze independent, ca și în trecut. Concep-tul LEADER și Grupurile de Acțiune Locală se autolimitează adesea la administrarea fondurilor FEADR, dar acum pot să-și asume un rol im-portant și dinamic prin combinarea sprijinului diferitelor inițiative eu-ropene și fonduri în teritoriile lor. În PAC, multe depind de programele naționale sau regionale ce urmează să fie aprobate.

Ce feedback primiți din partea asociațiilor membre? Care le sunt cerințele, nevoile ca mem-bri EuroGites?

Klaus Ehrlich: Problemele zilnice au întotdeauna prioritate; întrebări și feedback legate de situații practi-ce. Încercăm să fim la curent cu pro-blemele lor prin organizarea de mese rotunde, îi invităm să facă propuneri, să participe în proiecte precum Sen-GoR, îi implicăm în grupuri de lucru tematice pentru branding și mar-keting. Pregătim rapoarte tematice pentru, de exemplu, băuturi alcooli-ce făcute în gospodărie sau vânzarea produselor făcute în casă; sunt folo-sitoare atunci când apar noi restricții naționale, pentru că le arată cele mai bune practici. De asemenea, avem un sondaj trimestrial despre dezvolta-rea afacerilor în trecut și perspective de viitor, în paralel cu Barometrul Internațional pentru Turism.

Cum ați caracteriza relația din-tre EuroGites și instituțiile eu-ropene și organele decizionale?

Klaus Ehrlich: Participarea ac-tivă în instituțiile europene este o parte importantă a activității noas-tre. Ne-am angajat să transmitem experiențele, succesele, dar și pro-blemele de la nivel local și regional și să căutăm cele mai bune soluții. EuroGites este reprezentant al mi-cro-serviciilor la nivelul direcțiilor generale ale Comisiei Europene. Ne-am implicat profund în trasarea po-liticilor turismului european la DG Grow, și o vom face și în perioada următoare. În contextul PAC, sun-tem activi în Grupul de Dialog Civil pe Dezvoltare Rurală, în Rețeaua Rurală Europeană și în câteva gru-puri de lucru privind acționariatul și inovația. Aceste activități sunt com-pletate de faptul că suntem membri în organizații-umbrelă la nivel eu-ropean precum Grupul European de Consultanță în Turism (GECT) și Mișcarea Europeană a Ruralității (MER). Menținem legături bune și cu organizații profesionale europe-ne în domeniul micilor întreprinderi (UEAPME) sau serviciilor hoteliere (HOTREC).

Ați fost în România de câteva ori. Cum ați descrie potențialul turistic al țării și realizările con-crete în acest domeniu? Se vede vreo schimbare, un progres?

Klaus Ehrlich: Prima mea vizită în România a avut loc în 1998, când turismul rural abia începuse datorită ANTREC. De-atunci am fost impre-sionat de potențialul imens al țării pentru turismul rural și natural ba-zat pe autenticitate, resurse variate și mai presus de toate ospitalitatea ro-

mânilor. De atunci, am revenit cam o dată la doi ani în diferite părți ale țării și am putut să observ o dezvol-tare rapidă a unei varietăți mari de servicii de turism rural. Punctele sla-be rămân comunicarea și marketing-ul pentru a prezenta această ofertă și piețelor internaționale.

Cum a decurs colaborarea cu ANTREC România?

Klaus Ehrlich: EuroGites a avut o lungă și pozitivă experiență cu AN-TREC România, membri ai federației noastre din 1994. Aceasta a și deținut președenția EuroGites între 1997-1999 prin doamna Marilena Stoian, fondatoarea ANTREC, ale cărei eforturi le apreciez, fiind extrem de activă deși s-a retras formal din-tr-o poziție executivă - rămânând o componentă importantă a sufletului și spiritului Asociației. În toți acești ani ne-am bucurat de atitudinea pro-fesionistă și de angajamentul deplin al reprezentanților ANTREC, care au înțeles că interesele naționale, re-gionale sau individuale trebuie lăsa-te deoparte pentru a susține o cauză europeană mai vastă.

Ce sfat le-ați da antreprenori-lor turismului rural românesc? Ce trebuie luat în considerare atunci când dezvoltă o aseme-nea afacere?

Klaus Ehrlich: Au trecut vre-murile când turismul rural putea fi făcut doar oferind servicii zil-nice de gospodărie unui turist. În

7

România, infrastructurile și re-sursele naturale și culturale exis-tă. Ospitalitatea este proverbială, iar serviciile oferă un bun raport calitate-preț. Dar foarte puțini oa-meni știu asta. Ocupați-vă de in-formări coerente, bine traduse și ușor de găsit. Alăturați-vă rețelelor regionale și naționale de turism precum ANTREC. Posibilitatea de a face rezervări pe telefonul mobil este un standard în mare parte din Europa - dar este încă prea puțin accesat în România. Iar rezolvarea acestor probleme nu țin atât de re-surse financiare, cât de o perspec-tivă comercială și de management pragmatic care să pună așteptările, nevoile și confortul clientului pe primul loc.

Ce locuri din România v-au im-presionat și care a fost experiența dumneavoastră acolo?

Klaus Ehrlich: Am vizitat deja multe locuri și mi-au plăcut toate: Slobozia, Castelul Bran care este deja supra-exploatat, Ținutul Neamțului, Suceava, Alba-Iulia. Un lucru este permanent în România: ospitalita-tea oamenilor. Sunt mai multe locuri în care îmi doresc să ajung, cum ar fi Delta Dunării, Maramureș și toa-tă partea vestică de dincolo de Sibiu. Sper să am ocazia să le vizitez pen-tru că România este una dintre țările mele preferate din Europa în ceea ce privește turismul rural.

Federația Europeană pentru Turism Rural (EuroGites) este formată din 34 de organizații profesionale și comercia-le din 26 de țări europene. EuroGites reprezintă un sec-tor de turism ce conține apro-ximativ 500.000 de micro-întreprinderi și în jur de 6,5 milioane de unități de cazare. Acestea variază de la sistemul Bed&Breakfast, la închirieri de locuințe sau ferme priva-te, la mici hoteluri sau case de vacanță și se îmbină cu servi-ciile de restaurante și turism. În total, acest sector reprezin-tă circa 15% din capacitatea de turism a Europei continentale. Obiectivele federației sunt di-verse, având în vedere carac-terul transnațional al aces-tui sector ce necesită sprijin și reprezentare în multiple arii. Statutul său definește princi-palele sarcini și activități ale federației: informarea și co-municarea în cadrul rețelei între organizațiile membre, reprezentarea profesională în organizații europene (pri-vate și publice), armonizarea informației și terminologiei din domeniu, definirea unor standarde comune de calitate, instruirea și cercetarea în sco-puri profesionale etc. În cadrul Uniunii Europene, EuroGites este implicată în Grupul de Dialog Civil pe Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, precum și în alte comitete ad-hoc și grupuri de lucru pe teme legate de turis-mul rural.

www.eurogites.org


8

dezvoltare rurală

Festivalurile tradiționale și contribuția la dezvoltarea comunității locale

Festivalurile tradiționale organizate în mediul rural sunt un bun prilej de promovare a localităților drept destinații turistice. Turismul rural nu înseamnă doar ospitalitatea spe-cifică pensiunilor, ci reprezintă mult mai mult decât atât. Meșteșugurile, patrimoniul natural și istoric, gas-tronomia, folclorul, portul popular reprezintă elemente care, incluse într-un program care beneficiază de o bună promovare, contribuie decisiv la dezvoltarea comunităților locale. În cei 21 de ani de existență, AN-TREC România a inițiat, organizat și promovat festivaluri tradiționale

care au ajuns să fie recunoscute atât de plan național, cât și internațional.

Festivalul internațional gastronomic „Pomana porcului”

Ajuns la cea de-a X-a ediție, festivalul inițiat și organizat de ANTREC Co-vasna în cadrul complexului Cetate din Balvanyos strânge de la an la an sute și chiar mii de vizitatori. Mani-festarea organizată în luna februarie ia forma unui concurs gastronomic

desfășurat în aer liber. Timp de șase-opt ore, echipele participante din țări precum Ungaria, Slovacia, Croația și România se întrec în arta gătitu-lui. Organizatorii pun la dispoziția participanților câte un porc la două echipe. Acestea vor prepara cât mai multe bunătăți specifice zonei pe care o reprezintă. Echipele se stabi-lesc cu o seară înainte. În cadrul re-staurantului Cetate au loc prezentări de costume tradiționale, obiecte re-prezentative din zonele participante și degustări de produse gastronomi-ce. Seara destinată alegerii echipelor se încheie cu un spectacol de dans și cântece. În cea de-a doua zi, în zori, concursul este deschis de o paradă a echipelor, acestea purtând costume-le specifice zonelor din care provin și steagul regiunii/țării.

„În fiecare an, prin organizarea acestui festival, ne propunem să promovăm tradițiile și varietatea gastronomică, atât a României, cât și a celorlalte țări participante. Sunt extrem de bucuros că de la an la an avem peste 10-12 echipe participan-te, la unele ediții fiind și 16. Pe lângă partea culinară, promovăm în ca-drul acestui eveniment și tradițiile fiecărei zone, meșteșugurile și por-turile autentice. Totodată, festivalul reprezintă un plus de promovare de care beneficiază zona Turia - Băile Balvanyos, meleag extrem de atrac-tiv din punct de vedere turistic”, de-clară Attila Daraguș, președinte AN-TREC Covasna și primar al Turiei.

Sângerete, tochituri ungurești, jumări crocante, untură cu paprika, caltaboși fierbinți, rulade de mușchi de porc umplute cu caș afumat, mămăligă la ceaun, cârnați lungi de 18 metri și fripturi sunt doar câteva dintre bunătățile jurizate an de an în cadrul Festivalului internațional „Pomana porcului”.

9

Festivalul borsului de pește al Deltei Dunării

Ajuns la cea de-a doua ediție, Festi-valul borșului de pește al Deltei Du-nării, organizat de ANTREC Tulcea în localitatea Crișan, s-a impus deja drept o tradiție deltaică și o atracție în plus pentru turiștii veniți să vadă farmecul zonei.

Pe parcursul a două zile, vizitato-rii descoperă mozaicul cultural și culinar specific acestei zone. Con-cursul gastronomic de gătit în aer liber se transformă într-o adevărată expoziție cu degustare de bunătăți pe bază de pește, pregătite de echi-pele ce reprezintă cu mândrie etniile conlocuitoare din spațiul deltaic. Fi-ecare echipă, pe lângă activitatea de gătit în aer liber, își prezintă portul și desfășoară programe artistice de dans și interpretări de folclor. Dintre localitățile prezente an de an la fes-tival enumerăm: Crișan, Jurilovca, Mila 23, Maliuc, Murighiol, Sfântu-Gheorghe și Caraorman.

„Evenimentul este mai mult decât un concurs gastronomic. Festivalul borșului de pește înseamnă o promo-vare a vieții Deltei Dunării, cu dati-nile sale, cu porturile tradiționale, cu ospitalitatea pensiunilor AN-TREC Tulcea și, nu în ultimul rând, cu prezentarea acestui mozaic etnic și cultural al etniilor conlocuitoare în spațiul deltaic”, a declarat Silviu Gheorghe, președinte ANTREC Tul-cea.

Bunătăți tradiționale deltaice în cadrul concursului gastronomic: borș de pește, știucă umplută, bu-dincă de șalău, salată de scrum-

bie, crap pe varză călită, burți

de somn cu garnitură de legume

sote, storceac de somn, babcă, ve-

renichi fierte cu smântână, prăji-

tură tradițională cu struguri.

Răvășitul Oilor – Festiva-lul brânzei și al pastramei

Răvășitul oilor, simbolica serba-re ce marchează încheierea anului pastoral, se sărbătorește în ultimul sfârșit de săptămână al lunii sep-tembrie, pe platoul „Inima Reginei”, din Bran. Zece ediții ale festivalului brânzei și al pastramei au fost or-ganizate cu acest prilej de ANTREC Brașov, cu sprijinul Primăriei Bran, Asociației Crescătorilor de animale din zona Bran și Administrației do-meniului Bran – Castelul Bran. La finalul evenimentului se organizează o expoziție-concurs cu cele mai fru-moase exemplare de ovine, bovine, cabaline și câini ciobănești.

Conform obiceiului, la finele lunii


10

coapte și alte produse specifice Olte-niei de sub munte.

„Reușim de fiecare dată să facem din prepararea răciturilor o artă. O artă oltenească. Aceste localități care au găzduit an de an Festivalul răciturilor au cu ce se mândri, iar gastronomia este doar un detaliu din oferta generală atât de diversifi-cată a Gorjului”, afirmă Radu Cioba-nu, președintele ANTREC Gorj.

Festivalul național al păs-trăvului

Evenimentul inițiat de ANTREC Ro-mânia și ANTREC Suceava a ajuns la ediția cu numărul nouă. Povestea festivalului din comuna bucovinea-nă Ciocănești începea în vara anu-lui 2004, când, pe malul Bistriței Aurii, doamnele Marilena Stoian, președinte fondator ANTREC Ro-mânia, Corina Cubleșan, președinte ANTREC Suceava, și domnul To-

septembrie, odată cu întoarcerea ciobanilor cu oile din munți, are loc această sărbătoare pastorală în care mioarele vor fi alese, sau „răvășite”, de proprietari. Tot ei își vor alege, sub forma unui negoț cu ciobanii, produsele obținute pe perioada verii (brânză, lapte). Totodată, spiritul de sărbătoare este redat și de întoarce-rea ciobanilor la familiile lor, prilej de joc și voie bună.

„Sunt bucuroasă că alături de autoritățile locale și de proprietarii de pensiuni am făcut o adevărată tradiție prin organizarea acestui festival drag brănenilor. Crescătorii de animale din zona Bran-Moieciu-Fundata își pot valorifica produsele obținute atât la stână, cât și în gos-podării, prezentându-le și comer-cializându-le cu ocazia festivalului brânzei și al pastramei. De la an la an sunt mii de vizitatori ce-și mani-festă aprecierea față de sărbătorile rustice, câmpenești, de gastrono-mia locală și de folclor, elemente ce nu lipsesc niciodată din cadrul aces-tei manifestări”, ne povestește Mioa-ra Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov.

Festivalul răciturilor

Inițiat în anul 2009, Festivalul răci-turilor organizat de ANTREC Gorj a ajuns în toamna anului trecut la cea de-a VI-a ediție. De la an la an, manifestarea s-a desfășurat rând pe rând în localitățile Arcani, Peștișani și Tismana, zone etalon pentru ospi-talitatea pensiunilor rurale gorjene.

Festivalul este o îmbinare a rețetelor de preparare a răciturilor în diverse zone ale Olteniei și a stilului original de prezentare a acestora. Specifică zonei este servirea răciturii alături de sarmalele calde, care însoțesc și-n cadrul acestui festival diverse-le tipuri de piftii. Totodată, concur-sul culinar reprezintă un schimb de experiență între participanți, dar și o bună ocazie de promovare a fiecărei pensiuni participante.

Dintre bunătățile ce nu lipsesc din cadrul expoziției culinare fac parte răciturile de porc, de pui, de curcan, de vită și chiar de pește, sarmalele fierbinți în foi de viță sau varză, za-cusca de hribi, plăcintele, castanele

11

Din programul edițiilor tre-cute ale Festivalului păstră-vului, enumerăm: expoziția-concurs gastronomic de preparate pe bază de păstrăv, concurs de pescuit la muscă, ateliere de plutărit (construcție plute, tehnici de cârmuire), expoziție de lăzi de zestre, drumeție la stânele din munții Suhard, concurs dedicat pen-siunilor („Cea mai frumoasă grădină”, „Cea mai frumoasă casă tradițională”), paradă de port popular și recitaluri de muzică populară.

Bunătăți din cadrul festi-valului plăcintelor: plăcintă cu fenicul și măsline, plăcin-tă de bostan în zahăr, cara-mel și nucă, plăcintă cu pește, ciuperci și spanac, plăcintă cu cremă de brânză și lămâ-ie, gogoși cu prune, plăcinte cu varză, plăcinte cu carne și

ciuperci.

moioagă, primarul Ciocăneștiului, organizau prima ediție a acestei ma-nifestări.

De la an la an, Festivalul Păstrăvului s-a îmbogățit cu un program foarte diversificat, făcând din Ciocănești una dintre cele mai apreciate și vi-zitate comune bucovinene. Aici, tot mai multe pensiuni agroturistice au fost clasificate și își așteaptă turiștii.

„Bucovina este o zonă binecuvân-tată de natură, istorie și tradiție. Acestea sunt și cele trei elemente pe care le apreciază turiștii veniți an de an la Festivalul național al păs-trăvului. Tradiția plutăritului, înră-dăcinată pe-aceste meleaguri, este readusă la viață și putem vedea iar plutele croindu-și calea pe Bistrița Aurie, pe toată durata desfășurării festivalului. Mă bucură să aflu că în pensiunile ciocăneștene și-n îm-prejurimi gradul de ocupare este de 100%, fapt ce confirmă interesul turiștilor pentru festivalul inițiat de ANTREC”, declară Niculina Vasiluț, președintele ANTREC Suceava.

Festivalul plăcintelor

În pitoreasca zonă a Văii Oituzului din județul Bacău se desfășoară fes-tivalul plăcintelor, manifestare or-ganizată de ANTREC Bacău. Timp de două zile, reprezentanți din toate județele țării participă la concursul gastronomic de preparat plăcinte.

„În ultimii ani am ales satul Hârja ca gazdă a festivalului. Dorim foar-te mult să păstrăm și să promovăm tradițiile acestui sat mic aflat într-

un cadru natural pitoresc, cu oa-meni inimoși, harnici și talentați. În organizarea festivalului suntem ajutați de copiii din cadrul Fundației „Copii în sânul familiei”, din localita-te, pe care îi încurajăm să cunoască, să prezinte și să mențină tradițiile acestor locuri. De fiecare dată adu-cem la festival și persoane în vârstă, cum este tanti Tica (88 de ani), care participă la concursul gastronomic cu plăcinte făcute după rețete origi-nale și vechi”, declară Bety Grigoraș, președintele ANTREC Bacău.


12

Pe drumul vinului, la pensiunea „La Butoaie”

România se situează în topul prime-lor zece țări viticole ale lumii. Chiar dacă existența și cultivarea viței-de-vie datează de pe vremea dacilor și romanilor, abia la începutul anilor 2000 România a început să promo-veze intensiv acest concept de turism vitivinicol. Programul „România – țara vinurilor”, inițiat de Ministe-rul Turismului, a vizat organizarea de vizite și degustări pentru turiștii străini la cramele și podgoriile de la Valea Călugărească, Vânju Mare, Murfatlar, Niculițel și Ostrov. În acea perioadă, România a participat în cadrul diferitelor târguri și expoziții internaționale pe teme vinicole.

„Drumul vinului” – pro-gram atractiv pentru turiști

Programele și pachetele turistice axate pe conceptul de „Drumul vi-nului” au prins tot mai mult contur, odată cu dezvoltarea unităților de cazare în cadrul cramelor și podgo-riilor autohtone. Programul bene-ficiază de o foarte bună promovare,

tot mai multe agenții de turism și de evenimente preluând acest tip de tu-rism, extrem de apreciat de grupuri și de vizitatorii străini.

„Drumul vinului” reprezintă un tra-seu bine întreținut și marcat, într-o zonă cu tradiție vinicolă, cu prezența mai multor crame care, pe lângă pro-gramul de vizită și degustări, asigură și condiții de cazare și de servire a mesei.

Județul Buzău beneficiază de un astfel de drum al vinului datorită implicării ANTREC Buzău și a pen-siunilor din teritoriu, cu sprijinul autorităților locale și cramelor. Pro-gramul intitulat sugestiv „Drumul Cramelor” are o lungime de aproxi-mativ 60 km, pornind din drumul național DN 10 și ajungând în zona Pietroasele-Monteoru. Pensiunile ANTREC din județ pun la dispoziția turiștilor o hartă pe care sunt marca-te cramele existente pe această rută. Un program similar poate fi întâlnit și în județele Prahova și Vrancea. ANTREC Vrancea a realizat în județ un proiect asemănător – „Drumul Podgorenilor”.

Pensiunea „La Butoaie”, Pietroasele – o experiență de încercat măcar o dată în viață

Povestea pensiunii tradiționale de la numărul 461 din localitatea Pie-troasele a ajuns să fie din ce în ce mai cunoscută, nu doar în România, ci în întreaga lume. Spații de cazare și unități de servire a mesei găsim peste tot pe teritoriul României, dar ce aduce nou acest concept de „La Butoaie” este experiența. În ultimii ani, turiștii s-au emancipat, fiind din ce în ce mai dinamici. În alegerea unui sejur turistic ei pun accentul pe experiențele trăite.

Pensiunea „La Butoaie” din Pietroa-sele răspunde dorințelor vizitatorilor de a descoperi o zonă cu istorie vi-nicolă, beneficiind de un concept de cazare neconvențională, într-un bu-toi mare de vin cu două locuri. Există și condiții obișnuite, în camerele din incinta pensiunii.

Pensiunea buzoiană pune la dispoziția turiștilor 12 locuri aferen-te celor șase butoaie dispuse circular în curtea pensiunii și alte 10 locuri în cele cinci camere duble din pensiu-ne. Turiștii beneficiază de o bucătă-rie complet utilată, terasă, grătar în curte, masă de biliard și, bineînțeles, nelipsita cramă.

Teritoriul GAL „Drumul Vinului” din județul Buzău aco-peră o suprafață de 639,95 de kilometri pătrați, având 44.713 de locuitori. Comunele care fac parte din GAL „Drumul Vinului” sunt Breaza, Costești, Gherașeni, Gura Vadului (județul Prahova), Merei, Năeni, Pietroasele, Săhăteni, Stâlpu, Ulmeni și Vernești.

13

Programe de degustări de vinuri premiate

Cocheta cramă a pensiunii „La Bu-toaie” este un veritabil reper oe-nologic pentru zona Buzăului. În crama de sub pământ, turiștii sunt ademeniți să descopere vinurile ca-sei, dincolo de zidurile răcoroase. Va fi o adevărată călătorie bahică prin-tre arome și soiuri ce vor satisface și cele mai pretențioase gusturi, fiindcă vorbim de vinuri premiate.

Cum era de așteptat, oferta cramei pensiunii promovează soiurile au-tohtone specifice zonei Pietroase-le: Feteasca albă, Feteasca regală, Rieslingul, Merlotul, Tămâioasa ro-mânească, Busuioaca de Bohotin și Feteasca neagră. Vinurile enumerate sunt din producție proprie, pensiu-nea beneficiind și de 20 de hectare de viță-de-vie și de utilaje de vinificație de ultimă generație.

Vinul vedetă al zonei este „Tămâioa-sa românească”, veritabil etalon al zonei Pietroasele, ce poate fi regă-sit la pensiune atât ca vin sec, cât și demisec.

„Activitatea noastră a început în anul 2006, ca urmare a transfor-

Grupurile de turiști pot lua parte la degustări pe „Drumul Cramelor buzoiene” în urmă-toarele locații: Stațiunea de cercetări Pietroasa, Vinarte, Pensiunea „La Butoaie”, Crama „LacertA” (Fințești-Năeni), Domeniile Săhăteni, Domeniile Franco-Romane

(Săhăteni), Crama Bucur.

mării acestor butoaie în spații de cazare. Am dorit să atragem cât mai mulți turiști în zonă pentru a le da posibilitatea de a cunoaște lumea satului și de a participa la activitățile cotidiene ale acestuia. Pensiunea se adresează tuturor ce-lor care vor să afle tainele vinului de Pietroasele, dar și celor care vor o experiență inedită”, afirmă Danie-la Roșca, administrator al pensiunii „La Butoaie”.


14

Satul Criț (Deutsch-Kreuz) aparține de comuna Bunești din județul Brașov, fiind o așezare pitorească, cu case săsești vechi, unele datând de peste 200 de ani. Înconjurat de dealuri împădurite și pajiști pe care pasc liniștite animalele localnicilor, Crițul păstrează acel aer medieval al satelor transilvane de altădată. Cu 800 de ani în urmă sașii colonizau aceste meleaguri, biserica fortifica-tă din Criț și celelalte fortificații din împrejurimi fiind mărturii ale acelor vremuri.

Sărbătoarea sașilor din inima Transilvaniei

Povestea „Săptămânii Haferland”, proiect cu o importantă implicație socio-culturală, avea să se scrie în

anul 2012, când îndrăgitul cântăreț german Peter Maffay împreună cu omul de afaceri Michael Schmidt au decis să pună în valoare și să promoveze inițiativele mai multor organizații care acționau în zona transilvană Haferland (Țara Ovă-zului). Evenimentul organizat anu-al are ca scop promovarea valorilor culturale și revitalizarea datinilor și meseriilor vechi din zone ca Viscri, Criț, Rupea, Saschiz, Roadeș, Fișer, Meșendorf. În acest an, Săptămâna Haferland se va desfășura în perioa-da 6 – 10 august 2015.

Activități desfășurate în localitățile săsești

Ediția din anul 2015 se dorește la fel de dinamică și va include urmatoare-

le vizite și activități:

• 06.08.2015 - Fischer: vizitarea căminului bisericesc de bătrâni. Generațiile în vârstă își spun poveștile captivante, despre viața de altădata în Haferland.

• 07.08.2015 - Viscri: vizită într-un un sat autentic. Vizitatorii sunt invitați să cunoască satul Viscri în cadrul unui program special pentru Săptămâna Haferland.

• 08.08.2015 - Criț: ziua porților deschise. Fundația „Michael-Schmidt” propune un program cultural diversificat, care se va desfășura în incinta ansamblu-lui bisericesc fortificat și al fos-tei case parohiale, inaugurată în 2014. În aceeași zi, Fundația ADEPT organizează un concurs

Ospitalitatea sașilor din Criț și Săptămâna Haferland

15

Unde este și cum s-a format „Țara Ovăzului”?

Țara Ovăzului sau „Haferland” reprezintă teritoriul cuprins între localitățile Rupea și Sighișoara. Fiind o zonă cu un climat mai aspru, nepriel-nic culturilor de viță-de-vie, comunitățile locale s-au reori-entat spre culturile de ovăz.

de biciclete cu plecare și sosire la Criț. Balul tradițional săsesc, cu muzică germană live, va repre-zenta și în acest an punctul de atracție al serii de 8 august.

• 09.08.2015 - Roadeș: ziua porților deschise. Fundația Taba-luga prezintă câteva dintre pro-iectele sociale și culturale derula-te în această zonă în cadrul unui program dedicat.

• 10.08.2015 - Meșendorf: vizită într-un sat neatins. Ziua dedica-tă acestui sat va include vizita cu ghid la ferma de bovine, „groapa diavolului” și biserica fortificată inaugurată în 2014.

Impactul turistic al Săptămânii Haferland

De la an la an, numărul vizitatori-lor veniți pe meleagurile transilva-ne cu ocazia Săptămânii Haferland este în creștere. Casele tradiționale din zonă, transformate în unități de primire turistică, pot asigura caza-re pentru 150-200 de turiști. Im-pactul afluxului de turiști în comu-nitatea săsească este unul pozitiv, contribuind la promovarea întregii zone drept o destinație turistică ex-trem de ofertantă.

„Localnicii ne-au fost alături încă de la prima ediție a evenimentului, fiind o ocazie bună pentru a con-tribui activ la promovarea zonei. Mulți vin la noi ca voluntari, parti-cipând la eveniment fie cu îndelet-niciri și prezentări de meșteșuguri, fie cu tot felul de preparate gastro-nomice după rețete vechi, cu care se mândresc. O avem pe doamna Rozi, care este renumită în comu-nitate pentru gemurile și ceaiurile sale. Turiștii păstrează legătura cu dânsa, comandând pe tot par-cursul anului delicatesele doam-nei din Criț. Familia Suciu, fami-lie de tradiție în sat, care admi-nistrează și o parte dintre casele tradiționale din Viscri, este un alt exemplu în acest sens. Apicultorii din zonă sunt și ei foarte cunoscuți și apreciați, produsele lor fiind la mare căutare”, afirmă Wolfgang Köber, de la Fundația „Michael Schmidt”.

Alte programe pentru turiști în zonă:• workshop-uri tematice și

ateliere meșteșugărești acasă la meșteri;

• drumeții și orientare turis-tică pentru copii și tineri în pădurile carpatice;

• circuite de observare a ani-malelor sălbatice în mediul lor natural;

• concerte de muzică clasică și orgă în biserica din Criț;

• expoziții tematice.


16

Programe variate de agre-ment

În ultimii ani, cicloturismul a deve-nit o atracție din ce în ce mai căutată atât de turiștii români, cât și de cei străini. Proiectul Fundației ADEPT se bucură de un real succes, deschi-zând calea bicicletelor mountain bike spre tururi tematice de descoperi-re a cetăților medivale din vechile localități săsești. Traseul de moun-tain bike are ca punct final orașul Sighișioara.

La inițiativa Fundației „Michael Schmidt”, începând cu luna mai, se vor organiza „brunch-uri medieva-le” în gospodăriile săsești din fiecare sat al comunei Bunești. Acestea se vor desfășura în prima sâmbătă din lună, din mai până în septembrie.

Casa Kraus din Criț – lo-cul unde se rescriu povești din alte vremuri

Un proiect de suflet al Fundației „Michael Schmidt” a fost recon-struirea casei parohiale de la Criț, după planul arhitecturii inițiale. La realizarea proiectului au contribuit atât meșteri aduși din Maramureș, specializați în construcția bolților din cărămidă, cât și forța de muncă autohtonă, din Criț și din localitățile învecinate.

„Apelăm destul de mult la forța de muncă locală. La reconstruirea ca-sei Kraus am avut o echipă de 10-15 persoane din comună care au în-ceput ca ajutoare pe șantier, ajun-gând ca astăzi, după pregătiri și instruiri adecvate, să devină mun-citori calificați pe alte șantiere”, afirmă Wolfgang.

La „Casa Kraus” vacanța la țară este o „mini-copi-lărie”

Casa Kraus din Criț pune la dispoziția oaspeților săi nouă camere duble de-corate cu mobilier pictat, săsesc. Re-staurantul este echipat conform nor-melor legislative în vigoare, reușind să păstreze și aspectul tradițional.

17

furnizarea de materiale didactice pentru 19 școli din județul Sibiu. În cursul anului 2015, proiectul continuă pentru dotarea școlilor brașovene.

Fundația „Peter Maffay –Tabaluga”

Fundația „Tabaluga”, din Roadeș, a fost înființată în anul 2008. Primul proiect inițiat și dus la bun sfârșit de asociație a vizat amenajarea unui așezământ protector pentru copiii defavorizați. Funcționând după mo-delul unei case de vacanță, fosta casă parohială a comunității bisericești evanghelice din Roadeș a devenit cămin temporar pentru 14 copii. Clădirea dispune de zece camere spațioase, vopsite în culori vesele, terapeutice. Spațiul s-a dezvoltat în anul 2013 cu o nouă construcție, o gospodărie țărănească ecologică ce asigură calitatea superioară a pre-paratelor și valorificarea producției locale. Pentru copii se organizează activități turistice, precum excur-sii în zonele deluroase carpatice, observarea faunei specifice acestor ținuturi, vizite la rezervația urșilor din Zărnești și circuite la cetățile săsești. De asemenea, sunt organi-zate ateliere de creație (olărit, țesut, coptul pâinii, pictat).

Fundația „Mihai Eminescu Trust” fondată în anul 2000, implemen-tează proiecte de conservare a pa-trimoniului și de revitalizare a sate-lor. Accentul este pus pe conceptul de turism durabil și pe încurajarea meșteșugurilor autohtone. Satul Viscri este un exemplu al reușitelor proiectelor inițiate de Fundația „Mi-hai Eminescu Trust”.

Fundația ADEPT urmărește prote-jarea celor mai importante ecosi-teme pastorale din Transilvania, a biodiversității acestora, precum și protecția comunităților de fermieri. Zona aferentă satelor săsești cuprin-de ultimele peisaje medievale, natu-rale, ale Europei. Fundația ADEPT, prin proiectele sale, dorește să transmită informații și cunoștințe către fermieri, în vederea obținerii de producții agricole ecologice.

În paralel, au fost achiziționate două curți săsești în care membrii Fundației „Michael Schmidt” și-au propus să readucă la viață activități de gătit în aer liber, ateliere de meșteșuguri și alte proiecte.

„Vom organiza ateliere de tâmplă-rie, de potcovit cai, de prelucrat pielea. Gospodinele îi vor învăța pe turiști cum se face și cum se coace o pâine de casă, cum se prepară pră-jiturile săsești, cum se prelucrează și ce condimente folosim pentru pregătirea preparatelor din carne. Vom amenaja și o fermă unde cei mici vor învăța să mulgă văcuțele sau caprele, să dea de mâncare la păsări și să ia parte la alte progra-me educative de gospodărie. Noi vrem ca omul care se cazează aici să se detașeze de lumea de zi cu zi. Toamna vom merge cu turiștii la căutat de trufe, făcând un program culinar bazat pe această activita-te, pentru ca iarna să ne plimbăm cu căruțele trase de cai și să savu-răm un vin fiert în interiorul Casei Kraus”, povestește Wolfgang.

Organizațiile implicate în conservarea și restaura-rea patrimoniului săsesc din Țara Ovăzului

Fundația „Michael Schmidt”, înființată în anul 2010, are ca scop principal conservarea patrimoniu-lui cultural săsesc și inițierea pro-iectelor educaționale. Unul dintre proiectele fundației a vizat restaura-rea orgii baroce de la Criț, unde cos-turile s-au ridicat la peste 50.000 de euro. La împlinirea a 200 de ani de existență a orgii din Criț, a avut loc inaugurarea acesteia printr-un con-cert susținut cu ocazia Săptămânii Haferland. O parte dintre proiectele sociale în care s-a implicat fundația, a vizat reintegrarea minorităților defavorizate în comunitatea din care acestea făceau parte. Organizația le-a facilitat accesul la școală și la formare profesională în diverse ate-liere de meserii. Fundația s-a impli-cat și în dezvoltarea sistemului de învățământ în limba germană, prin


18

Clisura Dunării – natură, agrement și ospitalitate în zona Cazanelor

În anii 2013 și 2014, pe continentul european, tot mai mulți turiști au op-tat pentru servicii de turism de croa-zieră fluvială. Dintre aceștia, peste un milion, reprezentând aproximativ 33%, au ales fluviul Dunărea. În ul-timii doi ani, pe teritoriul României, s-a înregistrat o medie de 160.000 de vizitatori, conform datelor Institutu-lui Național de Statistică. Suma me-die pe care un turist a alocat-o pen-tru cheltuieli, pe teritoriul României, a fost de 35 – 40 de euro/zi (excursii opționale și intrări la obiective tu-ristice, servicii de masă și agrement, suveniruri).

În prezent, autoritățile au în ve-dere crearea unui brand propriu pentru fluviul Dunărea, asociat cu o promovare de succes pe piața internațională. Investițiile în infra-structură, dezvoltarea facilităților portuare, promovarea circuitelor turistice în apropierea porturilor,

investițiile în zonele de distracție și agrement sunt câteva dintre măsu-rile de care ar trebui să se țină cont pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști.

Defileul Dunării - Rezervația naturală Caza-nele Mari și Cazanele Mici

Zona Clisurii Dunării face parte din Rezervația naturală Cazanele Mari și Cazanele Mici, rezervație de tip mixt situată între văile Ogradena și Ogașul Turcului. Întinzându-se pe 215 hectare, meleagul dunărean se caracterizează printr-un peisaj im-punător format de fluviul care și-a croit calea săpând în pereți înalți de stâncă. Astfel a dat naștere unui de-fileu cunoscut sub denumirea de Ca-zanele Dunării sau Clisura Dunării.

Turismul rural în zona Clisurii – salbă de pensi-uni pe malul Dunării

Cazanele Dunării reprezintă una din-tre cele variate zone din punct de ve-dere al ofertei turistice. De la mijlocul anilor ’90 și până astăzi, tot mai multe pensiuni turistice, rurale și agrotu-ristice, de la două la patru margare-te, își așteaptă turiștii. Poziționarea pe malul Dunării, restaurantele cu meniu tradițional pescăresc, dar și internațional, cât și serviciile de agre-ment sunt atuuri de care beneficiază majoritatea pensiunilor.

Doru Oniga, proprietar al pensiunii Steaua Dunării și membru ANTREC Mehedinți este printre primii oameni care s-au implicat activ în promovarea zonei Eșelnița-Dubova ca destinație de turism rural și ecoturism. Aceas-tă zonă este potrivită atât pentru

19

segmentul de turiști activi, cât și pentru familiile și grupurile ce caută relaxarea. Pensiuni precum „Melba” și „Septembrie”, clasificate la patru margarete, sunt ideale pentru turiștii care caută răsfățul și relaxarea în ca-drul unor unități de cazare luxoase. Acestea îi vor ademeni cu foișoare suspendate deasupra Dunării, unde vor putea lua masa, cu piscine în aer liber sau cu sporturile nautice pe care le pot practica.

În prezent, doamna Mariana Mol-nar, președinte ANTREC Mehedinți, este cea care se ocupă de promovarea ofertelor pensiunilor, a circuitelor și pachetelor de agrement din zonă, a festivalurilor tradiționale în cadrul târgurilor de turism și a altor eveni-mente.

Serviciile de agrement oferite de pensiuni

Marea majoritate a pensiunilor din zona Cazanelor Dunării oferă progra-me de plimbări cu barca și croaziere cu ambarcațiunile proprii. Lungimea acestor trasee este de aproximativ 9 km, putând fi parcurse în aproxima-tiv două ore. Ambarcațiunile au o capacitate de 10 – 14 persoane. Din oferte mai fac parte tururile ghidate, cicloturismul, drumețiile montane și sporturile nautice.

Pentru turiștii activi există circuite marcate de cicloturism și mountain bike în perimetrul Parcului Național Porțile de Fier. De asemenea, administrația parcului a amenajat trasee pentru drumeții, principa-la atracție a zonei fiind Vf. Ciucaru Mare (318 m), de unde turiștii au o perspectivă încântătoare asupra zo-nei de defileu a Dunării.

Obiective de explorat în ca-drul croazierelor pe Dunăre și al plimbărilor cu barca:• Cazanele Mici (3,6 km);• Tabula Traiana;• Chipul lui Decebal sculptat

în stâncă;• Mănăstirea Mraconia și gol-

ful Dubova;• Cazanele Mari (3,8 km);• Grota Veterani (tur ghidat);• Peștera Ponicova.


20

Calendar de primăvară

8-9 aprilie 2015 - Târgul gastro-cultural „Ozosep”, ediția a VI-a, București

Târgul este organizat de Camera Agricolă a Județului Harghita împre-ună cu Asociația Economiștilor Ma-ghiari din România, filiala București, fiind dedicat produselor secuiești. Vizitatorii au ocazia să descopere delicatese pregătite după rețete stră-vechi, precum și o largă varietate de cosmetice naturale, jucării din lemn și alte obiecte artizanale.

Evenimentul are loc în curtea inte-rioară a Institutului Balassi – In-stitutul Maghiar din București (Str. Gina Patrichi – fosta Orlando – nr.8, Sector 1), spațiu în care vizitatorii au posibilitatea să deguste bucate gătite pe loc, precum și numeroase produ-se tradiționale: gulaș, kürtős kalács,

brânzeturi, miere, pâine și ciocolată de casă, pălincă, siropuri naturale.

16-19 aprilie 2015 - Târgul Pri-măverii, Arad

Camera de Comerț, Industrie și Agri-cultură a județului Arad lansează, la Complexul Expozițional EXPO Arad, sub un concept nou, Târgul Primăve-rii. În cadrul acestui eveniment, se desfășoară cea de-a XVI-a ediție a târgului de flori și grădinărit, Garde-nia, precum și cea de-a XII-a ediție a Târgului de Turism – Estival, unele dintre cele mai importante mani-festări de profil din vestul țării. În același timp, se organizează prima ediție a târgului internațional de vâ-nătoare și pescuit, în cadrul căruia se expun articole și echipamente de

vânătoare și pescuit, echipamente de camping și se prezintă oferte de tu-rism pentru vânătoare și pescuit.

19 aprilie 2015 - Sărbătoarea „Junii Brașovului”

Sărbătoarea reprezintă o tradiție ce se desfășoară în Brașov din 1910. În fieca-re an, grupuri de juni defilează călare prin centrul orașului, în prima dumi-nică după Paște, celebrând astfel veni-rea primăverii și renașterea naturii.

Sărbătoarea „Junii Brașovului” repre-zintă una dintre cele mai frumoase pa-rade în aer liber din România. Simboli-zând începutul primăverii, spectacolul îmbină tradițiile păstrate din străbuni, dansurile și muzica grupurilor de juni cu frumusețea orașului de sub Tâmpa.

21

24-26 aprilie 2015 – „Simfonia Lalelelor”, Pitești

Ajunsă la ediția a XXXVIII-a, expoziția internațională „Simfonia Lalelelor”, organizată de Primăria Municipiului Pitești și Consiliul Lo-cal al Municipiului Pitești este cea mai importantă manifestare dendro-floricolă, social-culturală, artistică, sportivă și comercială a municipiului. Piteștiul, orașul Lalelelor, este cunos-cut și sub titulatura de „Olanda Ro-mâniei”. Sărbătoarea se desfășoară pe parcursul a trei zile în cadrul cărora au loc o serie de manifestări artisti-ce și culturale, precum simpozioane științifice internaționale, parada flo-rilor, spectacole de folclor și muzică ușoară, precum și expoziții florale și de pictură.

24 aprilie 2015 Festivalul Scrumbiei, Galați

Festivalul este organizat de Primăria Municipiului Galați, Teatrul Muzi-cal „Nae Leonard” și SC PAFmedia S.R.L. pe faleza inferioară a Dunării, în zona Pescarul.

În cadrul evenimentului, se orga-nizează și concerte în aer liber, cu participarea Ansamblului „Doina Covurluiului” și a Sofiei Vicoveanca.

Festivalul reprezintă mult mai mult decât un accent pus pe gastronomia specifică, promovând și obiceiuri-le pescărești din zona portuară a Galațiului cât și folclorul acestor me-leaguri.

2-3 mai 2015 - Festivalul Roman „Apulum”, Alba Iulia

Festivalul a fost înființat în anul 2013 și se desfășoară în Cetatea Alba Ca-rolina. Timp de trei zile, trupele de reconstituire istorică din țară și din străinătate recreează obiceiurile și ritualurile din vremea dacilor și a romanilor.

În cadrul evenimentului se organi-zează o paradă cu torțe, prezentări de tehnici militare, lupte de gladia-tori și pankration, un sport de luptă, datând din vremea primei Olimpi-ade de la Atena. Piesele de teatru, expozițiile istorice și concertele re-creează atmosfera anilor de glorie ai Cetății Alba Carolina, completând programul acestui festival.


22

Cine nu a mers într-o vacanță la țară, a trăit degeaba!

Mioara Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov

„Totul a fost un destin. După 36 de ani de catedră în București, susținând prin puterea exemplului personal o idee a fiicei mele, am pro-movat cu convingere acest concept de turism rural” – Mioara Vișan Stoian.

Ne amintim cu drag de vacanțele la țară la bunici. Erau timpuri sărace, grele, dar cu oameni harnici, cu frică de Dumnezeu, care prețuiau munca și darurile pământului. Așa erau bu-nicii și părinții Mioarei Vișan Stoian, acum și ea mamă a „mamei turis-mului rural românesc” – Marilena Stoian. Totodată este și bunică pen-tru cele două nepoțele, Valeria și Te-odora. În prezentul brănean, doam-na Mioara își amintește cum erau vacanțele din copilărie petrecute în ținuturile natale oltenești, pe maluri dunărene, la Turnu-Severin.

„Vacanțele la țară mi le petreceam la bunicii mei din Malovăț, la 14 km de Turnu-Severin. A fost o perioa-

dă unică în viața mea, de care-mi amintesc cu nostalgie. Iubeam să las orașul pentru a mă dedica îndeletni-cirilor bunicilor. Bunica din partea tatălui avea mai multe oi. Diminețile plecam desculță cu oile la păscut. De-a lungul copilăriei am învățat să mulg oile, să torc, să împletesc ciorapi, să fac pâine în țest și câte și mai câte. Mergeam adesea la cules de ciuperci prin pădure, iar toamna îmi plăcea în mod deosebit să culeg nuci-le, să le pun în traistă și să i le aduc bunicii mele, «mumița». Tot cu dânsa puneam mere, pere, gutui, caise la uscat, înșirate pe o ață, pentru «la iarnă»”, își amintește doamna Stoian.

Turnu Severin a fost locul în care doamna Mioara Stoian a urmat școala gimnazială și liceul. Absol-vind studiile superioare la Craiova, doamna Stoian a urmat cariera de

23

învățătoare, bibliotecară și profesoa-ră de limba română în Băilești, Oto-peni și București. Când totul părea să se fi liniștit, o vacanță la țară, în Bran, alături de fiica sa, avea să le schimbe destinul. Dar și destinul Branului, urma să se schimbe de-atunci, din vara anului 1989.

„Omul își dorește întotdeauna ce nu are. Eu mi-am dorit să fiu profesoară într-un sat de munte, pentru că ve-neam de la câmpie; dar nu am reușit. Fiica mea și-a dorit această vacanță la țară, pe care i-am oferit-o și aici avea să se schimbe destinul nostru. Mai veniserăm la Bran cu ocazia taberelor organizate pentru elevii mei. Dar în acel an totul era diferit. Ne-am cazat la o bătrânică, într-o casă situată pe culmea unui deal. De jur împrejur vedeam pajiștile verzi cu flori la tot pasul. În jurul nostru se desfășurau cele două creste ale Bucegilor și Pietrei Craiului și am realizat că în această zonă era Ra-iul pe pământ. În 1990 am decis să luăm pentru noi o bucată de pământ la Bran, să ne facem casă. Ei bine, așa am descoperit Podul Șimonului, unde dintr-o căsuță de bârne cu două camere și toaletă în curte aveam să facem casa noastră de vacanță. A însemnat începutul unui vis împlinit care ulterior s-a numit Pensiunea Santa-Maria”, ne spune doamna Mi-oara Vișan Stoian.

Inițierea conceptului de turism rural în România

Autenticitatea locurilor, reîntoarce-rea la natură, tradițiile și gastrono-mia au fost ingredientele unei rețete pornite de la zero, dar care avea să se desăvârșească într-un concept – tu-rismul rural.

Motivată de inițiativa fiicei sale și de potențialul acestor locuri, doam-na Mioara a început să bată potecile Branului și Moieciului cu scopul de a convinge tot mai mulți localnici să deschidă ușile turiștilor. Era o nouă șansă pentru ei de a-și spori câștigurile, pe-atunci obținute doar din creșterea animalelor. Iată că, după 36 de ani de învățământ, ajunsă la vârsta de 54 de ani, inimoasa ol-teancă a continuat să fie o profesoa-ră, dar de această dată o profesoară pentru oameni în satul de munte mult visat.

„Voiam să fac ceva cu oameni, pen-tru oameni. În Bran și în Moieicu, împreună cu fiica mea am învățat localnicii ce înseamnă comporta-mentul față de turiști. M-a ajutat foarte mult experiența de profesoa-ră în acest dialog cu localnicii. Chiar dacă inițial brănenii erau sceptici, ținând cu încăpățânare la ideea de proprietate, cu timpul au avut în-credere în inițiativa noastră. Prin

puterea exemplului, observând că vecinii au început să câștige din această activitate, rând pe rând și alți brăneni și moieceni au venit la noi, dorind și ei să facă parte din povestea pe care o scriam împre-ună. La început era foarte greu cu organizarea. Lipsa posturilor tele-fonice din case, a căldurii din unele gospodării, a altor facilități din ca-mere au constituit impedimente din care am avut ce învăța. Am format gazdele pentru a soluționa aceste probleme, luptând continuu pentru a oferi turiștilor ospitalitatea mult dorită. Pe-atunci erau la modă car-petele puse pe pereți ilustrând Răpi-rea din Serai. Localnicii le apreciau foarte mult, dar pentru oaspeți ne doream altceva, un accent pus pe meșteșugurile și tradițiile acestor locuri. Așa că le spuneam gazdelor că acele carpete sunt foarte frumoa-se și să le țină în camerele lor, iar în camerele turiștilor să pună covoare tradiționale țesute de femeile din zonă, icoane și alte obiecte popula-re”, își amintește doamna Mioara.

De la turismul rural din gospodăriile brănene la Adunarea Generală Euro-Gites din Germania

Anul 1992 marchează formarea asociației regionale din zona Bran condusă de doamna Mioara Vișan Stoian. Beneficiind de această or-ganizare, tot mai mulți proprietari de pensiuni au participat la diferi-te reuniuni, dezbătând problemele comunității, organizând evenimente locale și căutând soluții de promo-vare a serviciilor lor. În anul urmă-tor, cu ocazia participării în cadrul unui simpozion pe tema arhitecturii tradiționale desfășurat la Castelul Peleș, doamna Mioara o întâlnește pe Maria Meier Gresshoff, președinte al Asociației Europene de Turism – EuroGites. Era primul semn că ac-tivitatea începută la Bran a început să aibă ecouri atât pe plan național, cât și internațional. La invitația președintei EuroGites, cele două doamne Stoian au participat activ în cadrul Adunării Generale EuroGites, eveniment desfășurat în Germania. În anul 1993, Marilena Stoian a fost cooptată în staff-ul EuroGites, numi-re care a contribuit decisiv în organi-


24

zarea viitoarelor activități ale turis-mului rural românesc.

Etalon al ospitalității tu-rismului rural

În urma prezentărilor susținute de Marilena și Mioara Stoian cu ocazia participărilor în cadrul evenimen-telor organizate de Ministerul Tu-rismului și Ministerul Agriculturii, tot mai multe persoane din întreaga țară deveneau interesate de acest nou segment de turism. Toate aces-te idei, inițiative și realizări au fost strânse într-o nouă formă dedicată promovării turismului rural, a va-lorilor culturale, a meșteșugurilor și a turismului verde. Astfel, pe 28 august 1994, la Moieciu, s-a născut familia ANTREC România, condu-să de Marilena Stoian, președinte și doamna Mioara – vicepreședinte și președinte ANTREC Brașov.

„După formarea ANTREC România, în anul 1994, au fost realizate prime-le clasificări de pensiuni, semnate de domnul Dan Matei Agathon, minis-trul Turismului din acea perioadă. Prima pensiune clasificată a fost Santa-Maria - visul nostru împlinit. Au urmat pensiuni din Rucăr, Praid, Vatra Dornei, munții Apuseni etc.

Alături de nepoatele mele, Valeria și Teodora, și de comisii specializate, mergeam din casă în casă prin Bran și Moieciu să verificăm dacă totul corespunde pentru ca acele case să devină pensiunile care și astăzi se mândresc cu sigla ANTREC. Pro-prietarii au început să crească mai multe animale, și-au certificat pro-dusele obținute și cu un bun simț ne-gustoresc, le comercializează. În toți acești ani, turiștii s-au învățat să comande dulcețuri, brânzeturi, pas-tramă de oaie sau carne în garniță. Mă bucură să văd că ANTREC-ul a reușit să contribuie la promovarea produselor gastronomice din ferma proprie”, ne spune doamna Mioara.

Liant între cadrul legisla-tiv și proprietarii de pen-siuni

Datorită lobby-urilor făcute de AN-TREC România și după nenumărate întâlniri în cadrul Ministerului Tu-rismului, în perioada 1994 – 2000, pensiunile au fost scutite de plata im-pozitelor pe profit/venit. Astfel, pro-prietarii de pensiuni au putut rein-vesti profitul, construind noi came-re, amenajând grădini, extinzându-se cu restaurant sau săli de servire a mesei și noi utilități pentru turiști.

Totodată, construirea unei pensiuni și clasificarea acesteia aducea o pri-oritate la instalarea telefonului fix, atât de important în acea perioadă.

Evenimente care contri-buie la promovarea și dez-voltarea conceptului de turism rural

De-a lungul celor 21 de ani de existență, ANTREC România a inițiat și organizat o serie de eveni-mente menite să sprijine proprietarii de pensiuni și meșterii, și ei membri ai asociației. Acestora li s-a oferit o bună vizibilitate și o promovare în cadrul diferitelor evenimente, contribuind astfel la dezvoltarea comunității locale.

„Alături de proprietarii de pensi-uni și de gospodine, am făcut «Clu-bul ANTREC Bran-Moieciu». Ne strângem lună de lună să schimbăm rețete, să pregătim diferite activități și programe pentru turiști, să apli-căm pentru proiecte noi în dezvolta-rea comunității, să analizăm ultime-le reglementări din turism. Comuni-carea din grup este extraordinară și este una dintre cheile dezvoltării acestei zone pentru turismul rural românesc. Îmi amintesc cu drag de

25

o acțiune pe care am realizat-o cu domnul Mironov, fostul ministru al Tineretului. Împreună cu acesta, am organizat tabere pentru liceele pedagogice, viitoarele învățătoare de oraș luând contact cu autenti-citatea vieții de la țară. Alt eveni-ment de anvergură a fost Congresul Internațional de Turism Rural pe care l-am organizat în anul 2004 la complexul Cheile Grădiștei, din Mo-ieciu. Cu ajutorul domnului secretar de stat Nicu Rădulescu, care a avut încredere în capacitățile noastre or-ganizatorice, am arătat sutelor de participanți frumusețile și tradițiile acestor regiuni. Colegii noștri din te-ritorii ne-au ajutat foarte mult. Din Alba au venit tulnicărese care au primit oaspeții cu cântec, Bucovina a adus tradiționalele preparate pe bază de păstrăv, Argeșul a pregă-tit ateliere de meșteșugărit și câte și mai câte. De asemenea, au fost făcu-te vizite la pensiunile din zonă, unde gazdele purtau cu mândrie portul tradițional”, povestește doamna Mi-oara Vișan Stoian.

Acțiuni de promovare a turismului rural și dezvol-tare a comunităților loca-le

• Schimburi de experiență și vizite de studii pentru proprietarii de pensiuni. Începând cu anul 1996, aceștia au vizitat zone specifice turismului rural din Franța (regi-unea Alsacia), Spania, Italia, Polo-nia. În România au avut loc schim-buri de experiență cu filialele din Alba, Sibiu, Neamț, Covasna, Pra-hova, Suceava.

• Parteneriat în programe de instru-ire și calificare în domeniul turis-mului (proprietari/manageri de pensiuni, bucătari, recepționeri, cameriști, animatori de pensiune);

• Sprijinirea înființării Asociației Naționale a Femeilor din Mediul Rural, la Bran, în anul 1997;

• Organizarea Zilei Naționale a Fe-meii din Mediul Rural, pe data de 15 octombrie 1997, manifestare sărbătorită anual;

• Organizarea Conferinței Interna-

țională de Turism Rural la Brașov în anul 1997;

• Formarea și promovarea ansam-blurilor folclorice din zona Bra-nului și participarea acestora în cadrul diferitelor evenimente din țară și din afară;

• Parteneriate și acțiuni comune cu Ministerele Turismului și Agricul-turii și RNDR pe tema dezvoltării rurale și conservării patrimoniu-lui;

• Organizarea festivalurilor tradi-ționale și gastronomice și promo-varea acestora pe canelele media;

• Participări în cadrul târgurilor de turism naționale și internaționale;

• Consultanță permanentă pentru cei peste 5000 de membri AN-TREC din teritorii.

ANTREC România s-a înființat la 43 de ani după omo-loaga sa din Franța, Gîtes de France, prima asociație de tu-rism rural din lume. Astfel de organizații existau în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Italia.


26

Experiențe de călătorie promovate de Consiliul Județean Sibiu

Consiliul Județean Sibiu (prin Asociația Județeană de Turism) a realizat un veritabil ghid de călăto-rie pentru toate categoriile de turiști interesate să descopere patrimoniul natural, cultural și istoric al ținutului sibian. În cadrul broșurii „Itinerarii turistice – Experiențe de vacanță în județul Sibiu”, călătorul va porni într-o veritabilă întoarcere în timp, în vremurile în care se scriau filele de istorie ale cetăților medievale, astăzi situri aflate în patrimoniul UNES-CO. Călătoria va continua prin uni-versul tradițiilor satului autohton,

acolo unde drumețul va interacționa cu datinile, gastronomia și natura locurilor. Aceste identități au făcut din români și sași, frați, într-un ținut care nu va înceta să atragă de la an la an vizitatori, atât din țară cât și din străinătate.

Broșura pune accent pe experiențele de călătorie din județul Sibiu, oferin-du-ne cinci perspective de cunoaștere a acestor meleaguri: „Drumul brân-zei”, „Vămile Făgărașilor”, „Drumul Naturii”, „Drumul Fortificaților” și „Drumul Sării”.

„Drumul brânzei” – Mărginimea Sibiului

Acest meleag cu o bogată și înde-lungată istorie pastorală reprezintă un etalon al interacțiunii turiștilor cu ospitalitatea și tradițiile speci-fice turismului rural. Mărginimea Sibiului este formată dintr-o salbă de localități (Boița, Tălmăcel, Sadu, Râu-Sadului, Rășinari, Poplaca, Orlat, Gura Râului, Săliște, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului și Jina ) din care pornesc cărări spre stânele din munții Lotrului și Cindrel. Mai multe festivaluri și sărbători locale sunt manifestări menite să-i ofere comunității locale posibilitatea de a-și valorifica produsele obținute (preponderant brânzeturi, lacta-te, pastramă de oaie) după rețete moștenite din bătrâni.

Programe pentru turiști

• drumeții și picnicuri la stână;• participări la nunțile tradiționale

din Sibiel;• vizite la atelierul de clopuri din

Săliște;• zboruri de agrement deasupra

Mărginimii;• participarea la festivaluri și ser-

bări tradiționale, specifice oieri-tului.

„Vămile Făgărașului” – Țara Oltului

Veche poartă de acces între istoricele imperii și Țara Românească, cuprin-să între munții Făgăraș și râul Olt, Țara Oltului propune diferite progra-me de agrement și petrecere a tim-pului liber, cu precădere turiștilor activi, bine pregătiți fizic și pasionați de drumeții în natură.


• drumeții spre crestele Făgărașului, escaladă pe stâncă sau gheață și cazare la Bâlea Lac;

• „Electric Camping” – drumeție, campare, cină cu produse

27

tradiționale și muzică mixată de un DJ la… înălțime;

• vizită la abația cisterciană de la Cârța;

• trasee de mountain bike.

„Drumul Naturii” – Valea Hârtibaciului

Mărginită de orașele Sibiu, Brașov și Sighișoara, Valea Hârtibaciului este un meleag în care se îmbină armo-nios biodiversitatea microregiunii, meșteșugurile tradiționale și peisa-jul cu tente medievale. Toate aceste elemente sunt cuprinse în programe-le la care turiștii pot lua parte pentru descoperirea autenticității ținutului Hârtibaciului.


• vizită cu ciclodrezina la Moara Ve-che;

• „Transilvanian Brunch” – o îmbi-nare de cultură și tradiție gastro-nomică în lumea satului;

• vizite la ferma-școală Cornățel;• observarea mozaicului de habitate

și păsări (bird watching);• la cules de plante medicinale;• vizite la ateliere de meșteșugari și

meserii tradiționale: cojocării, fie-rării, tâmplării, prelucrarea pielii, confecționare de păpuși în costu-me tradiționale, împletituri vege-tale.

„Drumul Fortificațiilor” – Valea Târnavelor

Pentru categoriile de turiști pasionați de turismul cultural și istoric, Valea Târnavelor reprezintă ținutul cel mai potrivit pentru răsfoirea filelor de istorie ale acestor meleaguri. Fie că vor explora la pas sau cu bicicleta, vi-zitatorii vor descoperi o varietate de programe turistice.

Experiențe de vacanță

• Circuite ezoterice pe Târnave în zona Mediaș – Dumbrăveni;

• Descoperiți energia sării din stațiunea balneară Bazna;

• „Din turn în turn pe Târnave” – vi-

zite la bisericile fortificate;

• „Transilvania card” - cheia biseri-cilor fortificate

• „La trap pe Valea Târnavelor” - programe de echitație la Cross-Country Farm din Prod.

„Drumul Sării” – Țara Secașelor

În sudul Transilvaniei, într-o zonă preponderent colinară, Țara Secașelor ni se înfățișează drept un mozaic cultural-istoric cu numeroa-se vestigii romane, cetăți fortificate și biserici tradiționale de lemn. Din cele mai vechi timpuri, în regiune se practică exploatarea sării.

Experiențe de vacanță

• Cure de sănătate și relaxare în ștrandurile și lacurile sărate în aer liber din Ocna Sibiului;

• Descoperiți Țara Secașelor pe bi-cicletă;

• „Photoraid pe Secașe” – tur de observare a insulei de vegetație specific stepei pe dealul Zakel din Slimnic (zonă de rezervație);

• „Misterele cetății din Slimnic” – vizită la cetatea fortificată de pe dealul Burgbaesch.

www.sibiu-turism.ro


28

Ionela Lungu – meșter popular în Humuleștiul lui Ion Creangă

Oameni

Absolventă a Universității Tehni-ce „Gh. Asachi” din Iași – Facul-tatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini - și masterandă în Tehnolo-gii Neconvenționale, Ionela Lungu este un meșter popular ce a ignorat mecanismele alegând meșteșugurile și, mai ales, promovarea acestora la adevărata lor valoare.

„Locul natal nu-l uiți niciodată, dar casa este acolo unde ai familia. Acum casa mea este la Humulești, alături de soțul meu. Aici, în lumea satului autentic, m-am descoperit pe mine ca om, interacționând cu persoane extraordinare. Nu degea-ba se spune că toată viața înveți. La Humulești am învățat să modelez, să înțeleg meșteșugurile, să mă apropii de lumea satului, o lume pe care am cunoscut-o prea puțin în copilărie.

Într-o zi, am luat niște lut de pe ma-lurile Ozanei. Era fin, moale și ușor de modelat. Cred că am făcut ceea ce ar fi făcut și un copil. Am creat un chip de om cu nas, urechi și gură. Cu o crenguță am scobit în dreptul ochilor și l-am pus la uscat. Lutul a crăpat un pic, dar asta nu m-a des-curajat să continui. După un timp am pictat aceste chipuri. Într-o zi, soțul meu, Costin, a tăiat o căciulă de astrahan de-a socrului meu și mi-a făcut o căciuliță mai mică pe care am pus-o pe capul unui omuleț

de lut. Am exclamat amândoi: «Ăs-ta-i Păcală!» A fost începutul chi-purilor realizate din lut, înfățișând personaje din poveste”, spune Ionela Lungu.

„Turismul rural fără meșteșuguri este ca o floa-re într-o vază fără apă. Te bucuri de ea o zi, dar a doua zi, moare”

Pentru Ionela Lungu, legătura dintre turismul rural și meșteșuguri este una foarte strânsă. Mai mult decât atât, de-a lungul timpului a reușit să-i facă pe mulți proprietari de pen-siuni să înțeleagă cât de importantă este autenticitatea și cât de impe-rativă este păstrarea specificului tradițional.

„Ce poate fi mai steril decât să mergi într-o pensiune rurală și să nu vezi obiecte realizate de meșteri popu-lari? Pensiunile ar trebui să aibă amprenta locului, să spună o poves-te a locului respectiv. Turistul plea-că de-acasă cu scopul de a cunoaște locuri autentice și oameni noi, exact cum trăiesc ei acolo, cu datinile lor. Îmi amintesc cu plăcere de pensiu-nea unui prieten din Agapia, pen-siune pe care am decorat-o și că-

29

reia chiar i-am dat și-un nume de poveste – Punguța cu doi bani. Am pus la fiecare cheie a camerelor câte o punguță atârnată, în care chiar sunt doi bani. La camere nu am pus cifre, ci nume de poveste, cum ar fi Moș Ion Roată, iar pe pereți am pus figurine cu personajele din respec-tivele povești. Mai mult decât atât, în fiecare cameră există cărticele cu povești, spre deliciul părinților și-al copiilor. Pe lângă aceste figuri-ne, mai realizez și tapiserii cu tema Amintirilor din copilărie, ale lui Ion Creangă. Am două imagini ce ilus-trează Pupăza din tei și pe Nică în cireș. Acestea sunt achiziționate de pensiunile din zona Neamțului sau de românii plecați din țară. Una din-tre pensiunile ce a cumpărat o astfel de tapiserie este pensiunea Aristo-cratis, una dintre cele mai renumite și premiate pensiuni din zonă”, afir-mă meșterul nemțean.

Participarea în cadrul Târgurilor de Turism a contribuit la dezvoltarea și promovarea meșterilor din zona Neamțului

O consecință a participării Ionelei la diferitele evenimente de turism (târguri, festivaluri, conferințe) este că numărul turiștilor ce bat la ușa meșterilor nemțeni începe să creas-că. Este timpul ca și pensiunile să re-alizeze importanța acestor programe tip „vizită la meșteri” pe care le pot iniția și organiza.

„Noi avem și o Asociație a Meșterilor Populari din Ținutul Neamț, pe care am încercat s-o facem cunoscută în urma activităților noastre și a par-ticipărilor la târgurile de turism. Turiștii nu dau năvală în atelierele noastre, dar parcă puțin câte puțin se mișcă ceva. Încet poate, dar sun-tem pe calea cea bună. Pensiunile ar trebui să-și schimbe puțin optica, realizând că doar împreună, ei și noi, meșterii, putem să îmbunătățim turismul, făcându-l atractiv pentru turistul care trece prin zona noas-tră. La evenimentele la care am luat parte am văzut turiști români oprin-du-se brusc când au văzut tapiseriile mele. Unii chiar lăcrimau, pentru că li se declanșa acea amintire din co-pilărie când mama sau învățătoarea

le citea povestea lui Creangă. Din aceste motive spun că amintirile lui Nică sunt universale, sunt amintiri-le noastre, ale copilului din noi. Doi români care au trecut pe la atelierul meu și care stau la Hollywood au aceste tapiserii. O altă amintire ex-trem de interesantă, pe care o am de la participarea la Târgul de Turism din Germania, este cea legată de o turistă thailandeză, mamă a doi co-pii, care a achiziționat tapiseria cu Nică și pupăza. Iată, nu știa cine e reprezentat și, totuși, a vrut-o. Este o apreciere a muncii mele și o pro-movare a poveștilor humuleștene”, spune Ionela.

Atelierul, la poalele Cetății Neamțului

„Avem un mic atelier la baza Cetății

Neamțului, din Târgu-Neamț, unde prezentăm doar obiecte de artă po-pulară și unde turiștii mă pot vedea lucrând. Aceștia pot să și cumpere ceea ce le place. Spațiul este ca o căsuță mică, cu prispa mai largă, unde am o măsuță la care lucrez, modelez sau pictez. Interacționez ușor cu turiștii, mulți dintre ei de-venindu-mi prieteni. Unii dintre ei revin tocmai pentru a vedea ce am mai lucrat și alții vor să-și dezvol-te colecția de personaje. E minunat cum meșteșugurile unesc oamenii!

Închei trăgând un semnal de alar-mă asupra cuvântului - artizanat. Acesta a devenit peiorativ. Nu tot ce se vinde «lucrat manual» înseamnă artă populară. Noi, meșterii, trebuie să luptăm pentru ca arta populară să nu devină o minciună. Depinde de noi toți să încurajăm ceea ce este au-tentic”, conchide meșterul nemțean Ionela Lungu.


30

Experiențe: Ferma mea

Ferma de găini ouătoare „Regalina”, din Râșnov

Înființată în anul 1994, având ca do-meniu principal de activitate creșterea puilor de carne, compania NECRI SAN a devenit un etalon al calității producției de carne de pui de pe piața românească. În acel an, ferma Regali-na din Râșnov era structurată în patru hale de producție. Cu trecerea tim-pului, rezultatele excelente au clasat compania în topul Camerei de Comerț

și Industrie Brașov, la activitatea spe-cifică de creștere a puilor de carne.

De la puiul de carne la creșterea găinilor ouătoare

Începând cu anul 2002, compania a renunțat la creșterea puiului de carne, concentrându-și resursele pe creșterea și exploatarea găinilor pentru ouă. Trei ani mai târziu, firma debutează pe piața turistică, construindu-și cu fonduri SAPARD pensiunea „Casa din Bran – Villas”, în stațiunea Bran. Seria investițiilor prin proiecte euro-pene a continuat în anul 2008, când NECRI SAN începe modernizarea la standarde europene a două dintre cele patru hale din ferma de găini ouătoa-re. După dotarea cu noi baterii moder-ne, cele două hale au fost populate cu un efectiv de găini din rasa Isa Brown. Datorită obținerii unui profit imediat, modernizările au continuat și la cele-lalte două hale ale fermei.

Etapa de extindere și dez-voltare a fermei prin fon-duri europene

În 2011-2012, compania a accesat fon-duri europene prin Măsura 121 „Mo-dernizarea exploatațiilor agricole” - PNDR 2007-2013, extinzând ferma și dotând-o cu o nouă hală destinată creșterii efectivului de pui tineri de în-locuire și cu un centru de sortare, mar-care, ambalare și depozitare a ouălor. Totodată, investițiile au continuat prin achiziția utilajelor și echipamen-telor de ultimă generație.

31

Valorificarea producției

Grație propriei flote de distribuție, fer-ma Regalina din Râșnov livrează zil-nic ouă proaspete în aproximativ 250 de locații din județele Argeș, Brașov, Covasna, Harghita, Ilfov, Prahova, precum și în București. De-a lungul timpului, s-au încheiat contracte de distribuție cu hypermarket-uri ca Sel-gros și Billa, dar și cu magazine alimen-tare de tradiție ca Sergiana, Avicod, Derisan. Pe lista unităților comerciale se adaugă multe hoteluri, pensiuni și instituții publice care achiziționează ouă provenind de la ferma din Râșnov. Firma comercializează ouă pe piețele din Brașov prin sistemul automatelor speciale de ouă.

Ouă de calitate, din găini bine îngrijite

Ouăle marca Regalina provin de la găini crescute încă de mici în cadrul fermei. Regalina se mândrește cu gă-ini din rasele Lohmann Brown Classic, Lohmann LSL sau Isa Brown. Acestea au fost achiziționate de la parteneri cu o veche tradiție în domeniu, din țări ca Germania, Austria, Cehia sau Slovacia. Odată ajunși la fermă din țările de provenineță, puii beneficiază de asistență veterinară permanentă. Conform unui plan bine pus la punct, aceștia sunt verificați și vaccinați, pen-tru a elimina riscul îmbolnăvirii. La 16-17 săptămâni, puii ajung la ferma mare, alăturându-se celorlalte găini care produc deja ouă.

În cadrul centrului de sortare, ouăle sunt inspectate la ovoscop, căutându-se ulterior eliminarea acelora crăpate, murdare sau deformate. Urmează sor-tarea în funcție de greutate, ouăle fiind încadrate în categoriile S (sub 53g), M (53-62g), L (63-72g) și XL (peste 73g). Ouăle vor fi ambalate în cofraje de 30 de bucăți sau în caserole de zece sau șase bucăți. Cofrajele etichetate și înfoliate stau foarte puțin timp în de-pozit, urmând a fi încărcate în flota de distribuție dotată cu mașini izoterme cu agregate de frig, asigurând trans-portul până la clienți.

Ouăle Regalina reprezintă unul din-tre ingredientele preparatelor pe care turiștii le vor savura în cadrul restau-rantului pensiunii „Casa din Bran”.


32

Invitație la Complexul „Casa din Bran”

Din 2005, zona Bran-Sohodol benefi-ciază de un nou complex de pensiuni și vile, sporind farmecul leagănului turismului rural românesc. Pensi-unea „Casa din Bran” a reprezentat startul pe acest lung drum din indus-tria ospitalității. A urmat inaugura-rea corpurilor „Casa din Bran Villas”, din Sohodol, în anul 2009, iar extin-derea complexului se desfășoară și în prezent, cel mai mai nou exemplu în acest sens fiind „Casa din Bran Pen-sion”. Prin crearea acestui complex de vile, proprietarii se adresează tu-turor categoriilor de turiști, de la fa-miliile cu copii ori turiști individuali, până la sectorul de team-building-uri și organizare de tabere.

Capacitatea totală a complexului din zona Bran-Sohodol este de 75 de lo-curi, fiecare vilă având o tematică

Ospitalitate, rafinament și agrement pentru toți turiștii

Afacerea mea

33

specifică, cu un design interior deo-sebit. Complexul beneficiază și de re-staurante unde se servesc specialități tradiționale și internaționale. Aces-tea însumează 150 de locuri, fiind ideale pentru organizarea de mese festive, aniversări etc.

„Gastronomia ocupă un rol impor-tant în rândul serviciilor oferite de complexul nostru. Suntem de părere că gastronomia reprezintă un mod de a cunoaște cultura și tradiția unei zone, o artă, o îndemânare, un mod de a mânca sănătos și gustos. Meniul nostru este compus în princi-pal din bucate tradiționale, din fer-ma proprie, gătite „ca la mama aca-să”. Turiștilor români, dar și străini le propunem un meniu de-al zonei compus din gustare tradițională „Casa din Bran”, formată din pro-duse specifice Branului (brânză de burduf, telemea, caș, slănină, ceapă, cârnat, jumări), ciorbă de văcuță de la munte, ciorbă de pui din bătătură, ciorbă țărănească cu afumătură și tarhon, bulz ciobănesc, mămăliguță cu brânză și smântână, sărmăluțe, papanași cu dulceață de fructe de pădure, prăjitura casei, înghețată de casă”, afirmă proprietarii comple-xului.

Încă din anul 2005, atenția acordată calificării personalului este un crite-riu esențial în oferirea serviciilor de calitate. Proprietarii au investit per-manent în angajații lor, organizând pentru aceștia cursuri de instruire și perfecționare. Echipamentele de lucru sunt întotdeauna adecvate și igienizate, proprietarii fiind foar-te riguroși cu prevederile legate de conduita și igiena personalului care intră în contact cu preparatele culi-nare. Întregul personal al complexu-lui vorbește fluent cel puțin o limbă străină.

„Casa din Bran Pension” – farmecul regal de altădată

„Casa din Bran Pension” este ale-gerea perfectă pentru turiștii care caută clipe de relaxare într-un de-cor elegant, amintind de atmosfera regală din alte vremuri. Amplasarea pensiunii la cinci minute de mers pe jos de Castelul Bran reprezintă un atuu pentru cei ce doresc să descope-re la pas frumusețile Branului. Stilul

Atracții și obiective turistice recomandate:• vizitarea Castelului Bran și

a Muzeului Satului Brănean;• vizită la Cetatea Râșnov;• practicarea sporturilor

de iarnă pe pârtia de ski Zănoaga-Bran;

• drumeții în Parcul Național Piatra Craiului și în munții Bucegi;

• turism speologic la Peștera Dâmbovicioara și vizitarea Cheilor Dâmbovicioarei;

• vizitarea Rezervației de urși din Zărnești.

Alte facilități ale complexu-lui „Casa din Bran Villas”• parcare proprie, privată, su-

pravegheată și închisă;• centrală termică proprie;• camere pentru nefumători;• salon pentru mic dejun;• sală de conferințe/întâlniri

de afaceri/training-uri;• acces la fax, copiator și

imprimantă;• internet WI-FI;• sală de fitness;• tenis de masa;• saună;


34

12 camere de poveste, într-un decor regal• camera bunicilor;• camera cavalerului;• camera contelui;• camera ducesei;• camera logofătului;• camera regelui;• camera reginei;• camera spătarului;• camera străjerilor;• camera vistiernicului;• camera vornicului.

diferit al fiecărei camere în parte, arhitectura impunătoare, atenția acordată detaliilor, rafinamentul do-tărilor sunt atributele care recoman-dă „Casa din Bran Pension” drept o destinație de excelență într-o zonă cu o bogată tradiție rurală.

Cele 12 camere, fiecare având o te-matică unică, poartă nume de poves-te. Camerele beneficiază de internet Wi-Fi, televiziune prin cablu, grup sanitar, aer condiționat și balcoane oferind perspective spre atracțiile Branului. Mobilierul din lemn masiv și finisajele atent realizate de desig-neri renumiți asigură plusul de re-laxare vizuală, indiferent de camera pentru care turistul optează.

„Casa din Bran Villas” – mai aproape de natură

Cele două vile identice din satul So-hodol oferă avantajele unui complex rafinat, într-un loc retras, oferind perspective spre crestele munților Bucegi, Postăvaru, Piatra Craiului și Măgura Codlei. Celor două cor-puri li se alătură „Vila 3”, o unitate de cazare ideală organizării tabere-lor de elevi, pentru grupuri sau alte activități destinate agrementului sau organizării de evenimente.

Cele două vile asigură o capacitate de cazare pentru 12 – 15 persoane per

vilă, în șase camere duble cu pat ma-trimonial, două camere triple și două apartamente cu pat matrimonial și canapea extensibilă. Camerele sunt dotate cu internet Wi-Fi, telefon, Tv, minibar, baie cu duș și uscător de păr și au balcon. Turiștii se pot relaxa în livingul generos al fiecărei vile, cu acces pe o terasă panoramică. Sauna reprezintă un alt punct de atracție al complexului.

La „Casa din Bran Villas”, cele trei mese ale zilei pot fi comandate „à la carte”, preparatele servite fiind preparate în restaurantul pensiu-nii „Casa din Bran”. De asemenea, turiștii beneficiază de grătar cu toa-te ustensilele necesare și o bucătărie modernă, complet utilată.

„Vila 3” din Sohodol este alegerea potrivită pentru segmentul de tabere sau pentru grupurile care doresc să organizeze o petrecere privată. Vila dispune de o sală de mese, bucătărie complet echipată, grătar în aer liber și 18 locuri de cazare distribuite în patru camere cu paturi supraetajate.

Agrement - de la muzică tradițională la zboruri cu parapanta

La cerere, pentru grupurile de turiști cazați la „Casa din Bran Villas” se organizează petreceri tematice cu

muzică tradițională și ansambluri din zonă, foc de tabără, plimbări off-road prin împrejurimi, plimbări cu biciclete mountain bike, program de călărie, zboruri cu parapanta și paint-ball.

La închirierea unei vile din comple-xul „Casa din Bran Villas” turiștii be-neficiază de o sală de sport complet utilată cu aparate pentru gimnastică, forță, fitness și aerobic. De aseme-nea, una dintre atracțiile principale ale complexului este terenul mul-ti-sport, o construcție panoramică impresionantă, în aer liber, deasupra Sohodolului.

35

Alte facilități oferite de „Casa din Bran Pension”:

• bibliotecă cu sală de lectură;

• terasă exterioară;• minibar și seif la recepție;• parcare supravegheată video;

• sală de joacă pentru cei mici;• tururi la obiectivele turistice ale

Branului;• plimbări cu trăsura trasă de cai.


36

Munții Apuseni – Agroturism, ecoturism, turism cultural și istoric

Comunitatea mea

Munții Apuseni, parte a Carpaților Occidentali, sunt delimitați la nord de râul Barcău, la sud de râul Mureș, la vest de Dealurile și de Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Co-linară a Transilvaniei. Frumusețea lor nu mai e un secret pentru cine iubește România și pornește la drum pentru a se bucura din plin de tot ceea ce pot oferi aceste ținuturi.

„Țara de sub pământ”: mii de peșteri străbat Munții Apuseni

Munții Apuseni ascund numeroase comori în subteran, unele dintre ele devenind deja obiective turisti-ce foarte căutate de turiști. Județul Alba abundă în peșteri, motiv pen-

tru care este recunoscut ca „țara de sub pământ”. Cascade subterane, formațiuni fascinante, săli impre-sionante, toate formează o lume aparte, un adevărat paradis nu nu-mai pentru speologi, dar și pentru turiști.

Peșterile Ghețarul de la Scărișoara, Huda lui Papară și Poarta lui Ionele, aflate pe teritoriul județului Alba, sunt doar câteva exemple.

Odată ce ajungi în Parcul Natural Apuseni, pe teritoriul căruia se află o parte dintre peșteri, este impo-sibil să nu rămâi fascinat de toate atracțiile naturale întâlnite la orice pas.

Poarta lui Ionele este o peșteră afla-tă în Munții Bihor, la o altitudine de circa 800 de metri, aproape de va-

lea Arieșului, chiar în sudul Parcu-lui Natural Apuseni. Legenda spune că denumirea peșterii provine de la un haiduc, pe nume Ionel, care s-a ascuns în ea până a fost prins. Adevărat sau nu, peștera a rămas cu acest nume și atrage vizitatorii care trec pe aici.

Declarată monument al naturii încă din 1999, Peștera Poarta lui Ionele are o singură galerie vizitabilă, de 60 de metri lungime și 32 de metri înălțime, peștera fiind sculptată în calcare albe.

La Peștera cu Ghețar de la Scărișoara, cea mai renumi-tă peșteră de pe Valea Gârdei, se poate ajunge străbătând Cheile Ordâncușii, pe un drum asfaltat lung de 18 km, la o altitudine de 1165 de metri. Din comuna Gârda

37

de Sus se poate urca și pe o pote-că pe dealul Mununa care duce la ghețar în circa două ore (marcaj cruce roșie).

Peștera face parte din sistemul carstic Ghețar-Ocoale-Dobrești, numele de ghețar provenind de la faptul că ascunde în ea cel mai mare ghețar subteran din România, fiind prima peșteră din țara noastră de-clarată monument al naturii, încă din 1938.

Impresionantă este intrarea în peșteră, printr-un aven cu diame-trul de circa 60 de metri, adânc de 48 de metri, ce a fost amenajat cu 270 de trepte metalice destul de abrupte. Nu se pot vizita decât 260 de metri, restul traseului până la 720 fiind destinat speologilor, sec-torul turistic vizitabil fiind Aven, Sala Mare, Biserică. Gheața de la suprafața Sălii Mari are peste 4000 de ani.

În Parcul Natural Apuseni se prac-tică și activități ecvestre, pe Munte-le Mare și Vlădeasa, dar și activități de tip ecoturistic, de observare a florii și faunei sau cicloturism.

Un ținut al monumente-lor istorice și naturale

Parcul Natural Apuseni se află în vestul țării, în partea central-es-tică a munților Apuseni și este în-

conjurat de masivul Vlădeasa la nord, munții Pădurea Craiului la nord-vest, munții Bihorului la sud, munții Gilău la est si munții Codru-Moma la sud-vest.

Pe teritoriul parcului se află casa memorială Cloșca din satul Cărpiniș, un muzeu ridicat lângă vatra casei lui Ion Oargă Cloșca. Acesta a fost unul dintre liderii răs-coalei iobagilor transilvăneni de la 1784. Alt obiectiv important este muzeul municipal din Beiuș, ce are o secție de etnografie și una de is-torie.

Pe lângă peșteri ca Scărișoara, Poarta lui Ionele, Peștera Urșilor, Peștera Meziad, Peștera Ghețarul de la Focul Viu și Peștera Poarta Zmeilor, fascinează în egală măsu-ră și Ghețarul Vârtop sau cheile ce creează peisaje pitorești unice, pre-

cum Cheile Turzii, Cheile Turului, Cheile Borzești, Cheile Vălișoarei, Cheile Poșăgii, Cheile Runcu-lui, Cheile Someșului sau Cheile Râmețului, acestea din urmă de-clarate rezervație naturală. Cheile Râmețului se află în estul munților Trăscău, pe cursul văii Geoagiului ori Râmețului cum i se mai spune râului ce și-a făcut loc printre fâșiile calcaroase ale munților. Suprafața rezervației este de circa 150 de hec-tare. Pe timpul verii, traversarea se poate face parțial și prin albia râu-lui Geoagiu, datorită apei scăzute putându-se ajunge în satul Cheia și apoi la Peștera Huda lui Papară. Pereții verticali, sculptați natural în decursul timpului impresionează prin spectaculozitatea lor.

În apropiere de Cheile Râmețului se află și Mănăstirea Râmeț, ce deține un muzeu înființat de părintele Do-metie, care expune în exterior dife-rite obiecte reprezentative, precum o piatră din Sfânta Golgota adusă de la Ierusalim, o piatră cu rugul Maicii Domnului adusă de la Mun-tele Sinai, dovezi ale existenței unui fund de mare la Sfânta Biserică din Geoagiu de Sus. În interior se re-găsesc obiecte de îmbrăcăminte cu caracter etnografic specific zonei, precum opinci din piele, costume, ii, veșminte de cult.

În Apuseni, călătorul rămâne fas-cinat și de cascadele uluitoare, cum ar fi Cascada Răchițele. Căderea de apă măsoară peste 30 de metri, iar iarna, când peretele stâncos este înghețat, zona devine un loc exce-lent pentru escaladă pe gheață. Încă o cascadă celebră, considerată una dintre cele mai mari din Transilva-nia, se află pe teritoriul localității


38

Formațiuni geologice și peisaje uimitoare

Cine ajunge în zona agroturisti-că a Văii Arieșului poate pătrunde nu numai într-o lume carstică im-presionantă, dar poate descoperi și cătune uitate din munți, în care comunități tradiționale păstrează acel mod de viață autentic și simplu. Pescarii amatori sau profesioniști se pot relaxa la pescuit de păstrăvi. Iubitorii sporturilor de iarnă pot schia pe pârtia din apropierea Pa-sului Vârtop, dotată și cu teleschi.

Oricine decide să facă drumeții în Munții Apuseni va rămâne uimit de fiecare loc întâlnit în drum. Pe Valea Ampoiului, ce traversează Șard, Meteș, Feneș, Zlatna și Izvo-rul Ampoiului, o zonă pitorească se deschide pe drumul spre Țara Moților. Este imposibil sa nu faci mereu popas admirând versanții împăduriți, unde descoperi aceste blocuri de piatră amplasate ici-colo, ce par ieșite din peisaj, conferindu-i o notă unică.

Valea Ampoiului este o zonă bogată în atracții turistice, ce ne oferă chei impresionante, peșteri, dar și multe alte monumente ale naturii, învălu-ite în legende.

Unul dintre cele mai neobișnuite peisaje din Carpați este și Detuna-ta Golașă, aflată în nordul Munților Metaliferi, ce a fost declarată rezervație încă din 1936. Detunata Golașă reprezintă iviri de bazalte, de forma unor măguri vulcanice, având la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

Tradiții meșteșugărești și gastronomie senza-țională

Târgurile și festivalurile ce se țin în satele din Apuseni duc mai de-parte vechi tradiții și obiceiuri, precum Festivalul Secerișului de la Ampoița, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Fășangii de la Cetea ori Târgul Național de Turism Ru-ral de la Albac. La acest ultim târg, pe lângă ofertele turistice ale zonei, se pot admira și cumpăra produse

Vidra, chiar în apropiere de Dealul cu melci, o altă atracție turistică. Este vorba de Cascada Pișoaia, cu-noscută și sub numele de Cascada Miresii, declarată rezervație peisa-gistică, ce se întinde pe o suprafață de 2,5 hectare. Aflată într-o pădure superbă de fag, căderea de apă de 25 de metri se revarsă peste o stâncă formată din calcare cristaline. Nu departe de cascadă, în apropiere de malul Arieșului, într-o casă din satul Incești, s-a născut și a crescut Avram Iancu. Acum, comuna poar-tă numele marelui conducător.

Complexul Muzeal „Avram Iancu” este un alt obiectiv turistic ce merită vizitat. Pe lângă muzeul ce include casa în care a locuit revoluționarul pașoptist, se vizitează și expoziția

de etnografie cu costume ce atestă portul moțesc. Complexul mai cu-prinde școala și biserica din loca-litate, ctitorită în 1792. La subsolul muzeului, se disting unelte ce atestă ocupațiile tradiționale ale moților, de la păstorit, prelucrarea lemnu-lui, pescuit, vânătoare și până la activitatea în agricultură.

Lacurile sunt alte puncte de atracție, raiul pasionaților de schi nautic, dar și al pescarilor fiind la-cul de acumulare Tarnița, una din-tre cele mai căutate zone turistice din județul Cluj. Pe lacul alimentat de apele văii Someșului Cald, având o suprafață de 215 hectare și o lun-gime de aproximativ 8 kilometri, se organizează inclusiv plimbări cu barca și jetski-ul.

39

tradiționale confecționate de arti-zani autentici. Și astăzi, moții încă mai fac ciubere și putini, iar tulni-cele din care cântă moațele păstrea-ză încă secretul făuririi lor. Fie că vorbim de balmoș sau plăcinta pe lespede, coaptă pe piatra încinsă, preparatele tradiționale ale moților satisfac cele mai pretențioase gus-turi.

Pensiunile membre ANTREC Alba, organizație condusă de Emil Comșa, își așteaptă turiștii veniți să descopere farmecul munților Apu-seni. Dintre acestea putem enumera pensiunea „Danciu” din Gârda de Sus, pensiunea „Steaua Arieșului”, Albac, „Casa Moțului” din Arieșeni, pensiunea „Bitai Panzio”, Rimetea, „Casa Ecologică” din Cetea, pensi-unea „Sub Piatră”, Sălciua, „Casa Butnarului” din Geoagiu de Sus, „Conacul Secuiesc” etc.

Orice turist care alege să petreacă câteva zile în acest tărâm plin de farmec și mister va avea ocazia să întâlnească case tradiționale și zeci de pensiuni cu oameni calzi și pri-mitori, va descoperi gastronomia senzațională și frumusețea inegala-bilă a Munților Apuseni, una dintre cele mai atractive destinații turisti-ce din România.


40

Grupul de Acțiune Locală „Dobrogea Centrală”

Leader la zi

Teritoriul GAL „Dobrogea Centrală” este localizat în regiunea de Sud-Est și reunește 11 comunități rura-le din județele Constanța și Tulcea, potențialul său agricol ridicat fiind favorabil creșterii animalelor și prac-ticării agriculturii, în special a cultu-rilor mari și horticulturii.

Totodată, pe lângă peisajele domina-te de suprafețe agricole, teritoriul be-neficiază de arii protejate localizate de-a lungul Dunării, ceea ce îi con-feră un potențial ridicat nu numai de dezvoltare agricolă, ci și turistică.

Din cele 11 comune ale GAL „Dobro-gea Centrală”, 10 fac parte din județul Constanța (Ciocârlia, Peștera, Torto-man, Mircea Vodă, Saligny, Seimeni, Crucea, Horia, Saraiu, Rasova), iar comuna Casimcea face parte din județul Tulcea.

Suprafața totală a teritoriului GAL „Dobrogea Centrală” este de 133.092

de hectare, din care 108.475 ha în județul Constanța și 24.617 ha în județul Tulcea.

Patrimoniul cultural al teritoriu-lui Dobrogea Centrală este bogat în situri arheologice, cele mai vechi obiective datând încă din epocă an-tică.

Meșteșugurile practicate în acest te-ritoriu au determinat o afluență mare de turiști înainte de anul 1989, toc-mai de aceea GAL „Dobrogea Cen-trală” acordă o deosebită importanță grijii și conservării resurselor cultu-rale, incluzând colecțiile de muzeu, arhivele, siturile și peisajele.

Astfel, prin funcționarea GAL-ului se urmărește realizarea și promova-rea unui program conjugat de perce-pere a valorilor patrimoniale, menit să îndrepte atenția publicului spre cultura națională.

Pe teritoriul GAL „Dobrogea Centra-lă” se întâlnesc tradiții și obiceiuri specifice, păstrate din vremuri de de-mult și care încă mai sunt practicate, cum ar fi „Olăria”, ritual întâlnit în Casimcea Saraiu și practicat înainte de începerea Postului Mare, pentru purificarea aerului și gonirea duhu-rilor rele din zona localității. „Calo-ianul”, obicei practicat după Paște, simbolizează fertilitatea, belșugul culturilor și regenerarea vegetației. Alte obiceiuri practicate în zona cen-trală a Dobrogei sunt: „Paparuda”, în comunele Crucea, Horia și Peștera, „Colindatul”, „Ursul”, „Brezaia”, „Ca-pra”, practicate în preajma Sărbăto-rilor de iarnă, în toate localitățile te-ritoriului GAL „Dobrogea Centrală”.

Spațiul rural al Grupului de Acțiune Locală este important nu numai da-torită potențialului agricol ridicat, ci și a valorilor cultural-etnogra-fice și obiectivelor de patrimoniu. Meșteșugurile tradiționale și târgu-

41

rile, întâlnite pe traseul cultural-is-toric al zonei, accentuează comoara tradițională dintre Dunăre și Marea Neagră. Muzeul sătesc multietnic de la Cobadin, Muzeul Satului de la Mănăstirea Dervent, precum și mă-năstirile Peștera Sfântului Andrei și Dervent pot fi valorificate în oferta turistică.

În privința traseului meșteșugurilor, se au în vedere toate satele limesului dunărean, un exemplu fiind atelierul rural de la Rasova. Turismul cultu-ral, bazat pe meșteșuguri permite artizanilor populari să-și vândă pro-dusele locale pe o piață organizată. În ceea ce privește târgurile, ca pro-puneri de organizare, se au în vedere Târgul Național al Meșterilor Popu-lari, dar și Sărbătoarea Recoltei și a Vinului Dobrogean, la care se adaugă și Sărbătoarea Pâinii.

O altă formă a promovării locale este agroturismul combinat cu programe

de echitație, plimbări cu mijloacele tradiționale, pescuit sportiv și vână-toare în luncile și lacurile de pe ma-lul Dunării.

Prioritățile, obiectivele și măsurile implementate prin proiecte în teri-toriul GAL „Dobrogea Centrală” ur-măresc valorificarea potențialului agricol al teritoriului, sprijini-rea educației vocaționale pentru creșterea performanței individua-le și îmbunătățirea ocupării forței de muncă, dezvoltarea turismului, protejarea mediului și valorifica-rea potențialului natural și cultural și consolidarea serviciilor sociale și de asistență pentru populație și comunitățile rurale.

Grupul de Acțiune Locală a lansat sesiunea de cereri de proiecte pentru Măsura 421 „Implementarea pro-iectelor de cooperare”, în perioada 15.12.2014 – 09.01.2015. Valoarea maximă a finanțării nerambursabile

ce poate fi acordată unui proiect este de 10.000 de euro, iar intensitatea sprijinului nerambursabil este de 100%.

De asemenea, s-a lansat apelul de selecție și pentru Măsura 411-112 „Instalarea tinerilor fermieri”, în perioada 15.12.2014 – 09.01.2015. Fondurile disponibile pentru Măsu-ra 411-112 în această sesiune au fost de 80.000 de euro, acordându-se finanțare pentru două proiecte. Va-loarea maximă a finanțării neram-bursabile ce poate fi acordată unui proiect este de 40.000 de euro, iar intensitatea sprijinului nerambursa-bil va fi de 100%.

Viziunea dezvoltării economice în cadrul teritoriului GAL „Dobrogea Centrală” este concentrată pe proiec-te cheie, ce vor oferi o nouă evoluție și o nouă dinamică vieții rurale.


42

GAL Asociația Leader „Valea Nirajului”

Valea Nirajului este una dintre zo-nele cu cea mai mare densitate a populației din Transilvania. Satele sunt înșirate pe cele două maluri ale Nirajului și ale afluenților acestuia. Câmpul Cetății constituie cel mai mare complex de crescătorie din țară, având în componență mai mul-te păstrăvării formate din aproape 50 de bazine cu apă de izvor.

Asociația LEADER „Valea Nirajului” a fost înregistrată în anul 2010 ca en-titate juridică reprezentând Grupul de Acțiune Locală. Acesta are ca scop exploatarea oportunităților de dez-voltare în cadrul Axei IV a Planului Național de Dezvoltare Rurală.

Asociația LEADER „Valea Niraju-lui” reunește 53 de membri dintre care 13 sunt unități administrativ-teritoriale, 20 sunt parteneri privați (reprezentând societăți comerciale, întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate și societăți coopera-tive), iar 20 de membri fac parte din sectorul civil (ONG-uri).

Teritoriul microregiunii cuprinde 13 unități administrativ-teritoriale, 12

comune și un singur oraș, Miercu-rea-Nirajului, centrul istoric și so-cio-cultural al microregiunii. Acesta este situat la 20 de kilometri distanță de Târgu-Mureș.

Microregiunea „Valea Nirajului” se situează de-a lungul văii râului Niraj, un afluent de stânga al Mureșului. În valea ce are o lățime de aproximativ 2 km în regiunea de jos și cea de mij-loc și în văile secundare sunt așezate 66 de sate, majoritatea locuitorilor fiind de naționalitate maghiară.

Microregiunea „Valea Nirajului” se împarte în două zone, Valea Nirajului de Jos și Valea Nirajului de Sus, par-tea de mijloc care împarte zona după tradiția locală fiind comuna Acățari. Unitățile administrativ-teritoria-le ale microregiunii sunt comunele Eremitu, Hodoșa, Vărgata, Măghe-rani, Bereni, Gălești, Corunca, Live-zeni, Păsăreni, Acățari, Crăciunești și Gheorghe Doja, precum și orașul Miercurea Nirajului.

În Valea Nirajului de Sus există suprafețe mari de pășuni, acestea fiind determinante în zona montană

a microregiunii (comunele Bereni, Măgherani și Eremitu), activitatea principală fiind creșterea animalelor.

Patrimoniul cultural al Microregiu-nii Văii Nirajului cuprinde mai multe obiective, de la vestigii arheologice, biserici și clădiri publice cu valoare arhitecturală deosebită, până la obi-ceiuri, tradiții și diferite elemente ale culturii populare (port popular, mu-zică și dansuri populare). Un factor important al vieții socio-culturale îl reprezintă programele culturale tradiționale ce se organizează anual în microregiune.

Misiunea principală a Asociației o reprezintă crearea bazelor pentru o dezvoltare economică și socială du-rabilă, prin parteneriat și colabora-re la nivel local, ținându-se cont de resursele și posibilitățile locale exis-tente.

Unul dintre proiectele de succes ale Asociației Leader „Valea Nirajului” este „Amenajare spații verzi și lo-curi de joacă inovative în Comuna Hodoșa”.

43

Datorită acestei investiții, în comuna Hodoșa există un obiectiv de inte-res deosebit, întrucât parcul conține obiecte arhitectonice inovative și unice în microregiune. Obiectele am-plasate în parc au elemente sculptu-rale tradiționale, însă și arhitectura organică este reprezentată în acest spațiu.

Pe lângă valoarea estetică, parcul

este multifuncțional, fiind creat un spațiu aparte și original pentru spec-tacole și manifestări culturale în aer liber.

Printre beneficiarii finali ai proiec-tului se află și tânăra generație din comună, copiii, care au la dispoziție un teren de joacă cu diferite spații atractive și educative.

Teritoriul Văii Nirajului se bucură și de importanță turistică prin faptul că, în microregiune, în zona munte-lui „Bekecs”, se pot identifica și as-tăzi urmele drumului roman numit „Drumul Sării”. Cea mai mare parte a drumului, cu o lungime de 60 km, ce leagă localitatea Sângeorgiu de Mureș cu localitatea Praid, se află chiar în microregiunea Valea Nirajului, tra-versând-o în cele mai pitorești zone.

• numărul total de proiecte depuse: 58;

• contracte de finanțare sem-nate: 58;

• valoarea totală a proiectelor: 2.311.161 de euro;

• valoarea totală a finanțării nerambursabile contractate: 2.320.751 de euro.

Titlu proiect: „Amenajare spații verzi și locuri de joacă inovative în Comuna Hodoșa”;

Amplasament: Regiunea 7 Centru, județul Mureș, localitatea Hodoșa;

Proiect realizat în cadrul PNDR, Axa III, măsura 322, sesiunea I din 2012, proiect finalizat.

Valoarea totală a proiectului: 101.000 de euro, din care 54.967 de euro - finanțare nerambursabilă, proiect de construcții montaj.


44

știri și evenimente

Ziua Națională a Turismului Rural, la Râșnov

Proiecte de maximum 200.000 euro pentru activități non-agricole în mediul rural

În weekendul Floriilor, ANTREC România, alături de filiala Brașov și Primăria Râșnov, a organizat o nouă ediție a Zilei Naționale a Turismului Rural, la Complexul Turistic Pănicel Râșnov, având și sprijinul Asociației Rosenau Turism.

Ca și în ceilalți ani, proprietarii de pensiuni se adună laolaltă cu meșteri populari, ansambluri de dans și muzică populară, oficiali locali și din alte zone ale țării, reprezentanți ANTREC și jurnaliști, bloggeri, dar și turiști. Evenimentul este organi-zat sub forma unei întâlniri ad-hoc între specialiștii din turismul ru-

ral și potențialii clienți. Discuțiile sunt concentrate pe teme cum ar fi oportunitățile din agroturism și dezvoltare rurală, tendințele din do-meniu, promovarea activităților tu-ristice rurale, precum și importanța tradițiilor și meșteșugurilor.

Ziua Națională a Turismului are un calendar variat de activități, ce cu-prinde expoziții de fotografie și artă populară (artizanat, costume popu-lare, țesături din lână, demonstrații cu meșteri populari), un spectacol al ansamblului Mugurelul, un spec-tacol ecvestru, o expoziție gastro-nomică cu degustare de produse

tradiționale, dar și vizite la pensiuni și alte obiective turistice din Râșnov.

Evenimentul este organizat anual începând din 2004, iar la edițiile tre-cute a fost găzduit de localități pre-cum Fundata, Șirnea, Moieciu, Bran, Prejmer, Întorsura Buzăului, Cristi-an, Sărata Monteoru, Iași, Tismana sau Albac. Orașul Râșnov a fost ales drept gazdă a acestui an datorită dezvoltării sistemului de pensiuni, mai ales în apropierea centrului isto-ric și la periferia localității, în zone practic rurale.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pune la dispoziția celor care vor să obțină fonduri europene în domeniul non-agricol două submăsuri.

În cadrul PNDR au fost incluse submăsurile 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și sub-măsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”. Acestea urmăresc diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de întreprinderi mici și microîntreprin-deri în sectorul non-agricol.

Aceste sub-măsuri conduc și la dez-voltarea serviciilor și crearea de lo-curi de muncă în spațiul rural, dar și la reducerea diferențelor dintre rural și urban, precum și dezvoltarea unor activități non-agricole.

Cela două submăsuri vizează mai ales fermierii sau membrii gospodă-riilor agricole care doresc să-și di-versifice activitățile economice prin practicarea de activități non-agrico-le, pentru a-și crește veniturile și a-și crea meserii alternative.

Prin submăsura 6.2, sprijinul ne-

rambursabil se acordă pentru o pe-rioadă de maximum cinci ani, fiind de 50.000 de euro pe proiect și ma-ximum 70.000 de euro pe proiect, în cazul activităților de producție, ser-vicii medicale, sanitar-veterinare și de agro-turism. Sprijinul va fi acor-dat în două tranșe, astfel: 70 la sută din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare și 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării co-recte a planului de afaceri. Prin sub-măsura 6.4, sprijinul nerambursabil nu va depăși 200.000 de euro pe o perioadă de trei ani.

45

Turiștii străini au cheltuit în România, în 2014, peste 5 miliarde lei

Numărul turiștilor străini cazați în unitățile turistice din România a fost de aproape 2 milioane în 2014, iar totalul cheltuielilor acestora a depășit 5 miliarde de lei, potri-vit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Principalul motiv al sejurului pe-trecut de turiștii străini în Româ-nia îl constituie afacerile, parti-ciparea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții, chel-tuielile acestora reprezentând 68% din total.

Cel de-al doilea motiv al sejurului străinilor în România a fost repre-zentat de călătoriile în scop perso-nal (38,7% din numărul total de turiști), cheltuielile acestora repre-zentând 32% din total. Călătoriile în scop personal includ vacanțele, deplasările pentru cumpărături, participarea la evenimente cultu-rale și sportive, vizitarea prieteni-lor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și altele.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, cele mai scumpe au fost cele pentru cazare (peste 50%), fiind preferată cazarea cu mic de-jun inclus în peste 90% din cazuri. Turiștii străini au mai cheltuit bani și în restaurante și baruri, ajungând la 16% din cheltuieli, iar unii dintre ei au petrecut timp și la cumpărături (aproape 12%). Atunci când au mers prin magazine, stră-inii au preferat că cumpere îmbră-căminte și încălțăminte, băuturi și alimente (33,5%). Cheltuielile pen-tru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 57,1% din tota-lul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracții, târguri, ca-zinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 76,9% din totalul chel-tuielilor pentru recreere.

Din totalul turiștilor străini sosiți în România în 2014, aproape 45% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 32,8% și l-au planifi-cat singuri.


46

Întruniri RNDR pe tema turismului rural

GLT 3 „Promovarea turis-mului durabil în mediul rural”

Întrunirea s-a desfășurat la București, în perioada 9-10 februa-rie 2015, urmărind o abordare inte-grată a turismului în mediul rural. La acest GLT s-au prezentat diferite

strategii de dezvoltare în domeniu de către Maria Stoian - ANTREC România, Liviu Mureșan – CODCR, Raluca Munteanu – OAR, Iuliana Grumăzescu– SGG – TBC, Cristian Hristea – Fundația Amfiteatru.

Cu această ocazie s-au adus în prim plan strategia de dezvoltare a regi-

unii Dunării și orientări strategice naționale pentru dezvoltarea dura-bilă a zonei montane defavorizate, dar și modele de clustere în turis-mul rural european. S-a accentuat importanța pe care o are promova-rea arhitecturii și patrimoniului cul-tural, ca factor de succes pentru dez-voltarea turismului durabil în mediul rural, ținându-se cont și de confortul specific timpurilor moderne.

În acest context, doamna Maria Sto-ian a susținut o prezentare despre tradiție și confort în turismul rural românesc, cei doi termeni comple-tându-se reciproc. „Turismul rural românesc are ce oferi din punct de vedere al tradițiilor, punând accent și pe confortul turiștilor”, a subliniat aceasta.

Evenimentul și-a propus să fie un spațiu deschis de discuții și dezba-teri pe teme legate de promovarea integrată a turismului în mediul ru-ral, provocări în promovarea unui turism durabil în mediul rural, oportunități de finanțare din cadrul PNDR 2014-2020.

47

Astfel, s-a subliniat necesitatea diferențierii impozitului pe clădiri în funcție de cifra de afaceri, numărul de angajați și de sezonalitate, știut fi-ind faptul că nu toate pensiunile sunt deschise tot anul și gradul de ocupa-re diferă în funcție de sezon. S-a mai propus prioritizarea proiectelor ce vizează arhitectura locală, s-au pre-zentat destinațiile de ecoturism și s-a făcut o analiză SWOT în ceea ce privește turismul durabil.

Seminarul ad-hoc „Agro-turismul din perspectiva PNDR 2014-2020”

În perioada 26-27 martie 2015, la Cheile Grădiștei, RNDR prin Unita-tea de Sprijin a Rețelei a organizat seminarul intitulat „Agroturismul din perspectiva PNDR 2014-2020”.

Seminarul și-a propus abordarea unor subiecte actuale, de mare inte-res, atât pentru dezvoltarea rurală în general, cât și pentru perioada de programare 2014-2020.

În cadrul seminarului au luat cuvân-tul Mioara Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov, Conf. Univ. Dr. Maria Stoian, ANTREC România, Ovidiu Gârbacea, de la Complexul Cheile Grădiștei, Dr. Ion Andrei, de la Asociația Națională pentru Cali-tatea Serviciilor din Turism, și Prof. Dr. Manoela Popescu, de la Univer-sitatea Creștină Dimitrie Cantemir.

Printre subiectele dezbătute, s-a avut în vedere valorificarea ele-

mentelor de unicitate din turismul rural, precum meșteșugurile, fol-clorul și peisajul, valorificarea artei tradiționale și culinare prin agrotu-rism, creșterea gradului de ocupare a pensiunilor turistice și agroturis-tice prin îmbunătățirea produsului turistic și intensificarea promovării, un rol important în agroturism avân-du-l asociațiile locale, regionale și naționale. Creșterea competitivității în turismul rural reprezintă și o premiză prioritară pentru creșterea calității serviciilor.

Totodată, trebuie avută în vedere clasificarea tematică a pensiunilor, ținându-se cont de modelele europe-ne coroborate cu specificul din Ro-mânia.

O componentă esențială în produsul de turism rural o reprezintă agre-mentul, cu atât mai mult cu cât zone-le rurale sunt prielnice desfășurării de activități în aer liber.

Se impune și armonizarea curriculei educaționale din învățământ (preu-niversitar și universitar) cu cerințele pieței forței de muncă din turismul rural, care nu acoperă în totalitate necesitățile existente.

Agenda seminarului a inclus și vizi-tarea pensiunii „Mama Cozonacilor”, inclusiv a laboratorului de fabricare a cozonacului și pâinii, oaspeții degus-tând produse tradiționale precum cozonaci, plăcinte și lapte. S-a vizi-tat baza de agrement, sala de sport și pista de biatlon a resortului Cheile Grădiștei, sub îndrumarea domnului Ovidiu Gârbacea.

Concluzii• profilul investitorului în me-

diul rural este unul dinamic, receptiv la nou și axat pe dezvoltare durabilă, pe ter-men lung;

• administratorii de pensi-uni simt nevoia de sprijin asociativ și răspund pozi-tiv la conferințe și semina-rii de gen, considerându-le utile și atractive, fiind și un bun prilej de schimburi de experiență între ei;

• s-au identificat modele inte-resante de succes, dar și ca-zuri în care este nevoie de inovare și marketing, exis-tând interes în căutarea de soluții;

• în turismul rural se impune necesitatea unor mecanisme financiare susținute de pro-grame europene care să se adreseze noilor investiții și dezvoltării celor existente;

• pentru lărgirea viziunii și facilitarea schimbului de experiență, este utilă organi-zarea de infotrip-uri;

• este necesară simpli-ficarea legislației și a reglementărilor.


48

Asociația Județeană de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași

Membrii RNDR se prezintă

Asociația Județeană de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași, înființată în anul 2008, are statu-tul de persoană juridică română de drept privat. Aceasta a fost înființată ca rezultat al activităților derulate prin proiectul „Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale prin promova-rea activităților agroturistice”, pro-iect finanțat prin Programul PHARE 2005/017-553.04.02.01.01.313 și im-plementat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București - Facultatea de Manage-ment, Inginerie Economică în Agri-cultură și Dezvoltare Rurală – filiala Călărași.

Obiectivele generale ale Asociației Județene de Agrotu-rism, Turism rural și Ecologic Călărași

• elaborarea strategiilor privind promovarea și dezvoltarea agrotu-rismului, turismului rural și ecolo-gic în județul Călărași;

• derularea activității de cercetare-dezvoltare;

• derularea de programe și proiecte proprii și în regim de parteneriat cu autoritățile publice din țară și din strainatate, care să sporească accesibilitatea agroturismului, tu-rismului rural și ecologic în județul Călărași;

• acordarea de consultanță și consi-liere persoanelor interesate, în do-meniul agroturismului, turismului rural și ecologic și în alte domenii de interes general ce privesc activitatea de turism sau alte servicii conexe;

• organizarea de cursuri de formare, calificare și perfecționare a perso-nalului din/și pentru agroturism, turism rural și ecologic;

• organizarea de seminarii, conferințe, dezbateri publice, pre-cum și organizarea de marșuri, ma-nifestări publice și alte activități de sensibilizare a opiniei publice, potri-vit legii etc.

Activități derulate de Asociația Județeană de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași în perioada 2013- 2014

• Activitate de cercetare-dezvoltare și elaborare de studii și analize în domenii de interes agroturistic, turism rural și ecologic.

Asociația a fost prezentă în luna iu-nie la Simpozionul Științific Inter-national organizat de Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rura-lă, București pe tema „Perspective ale agriculturii și zonelor rurale în contextul dezvoltării durabile” cu trei lucrări de cercetare: „Dezvoltare economică și socială în comunitățile rurale în județul Călărași, studiu de caz satul Cuza Vodă”, „Valorificarea potențialului turistic în arii proteja-te în județul Călărași” și „Valorifica-rea durabilă a resurselor locale, prin ecoturism în județul Călărași”.

• Activitate de promovare a coo-

49

perării cu administrația locală și a unei comunicări eficiente între instituții guvernamentale și non-guvernamentale și de organizare de seminarii, dezbateri și mese ro-tunde.

În luna aprilie a anului 2013, Asociația de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași a organi-zat în sala amfiteatru a Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală – filiala Călărași, seminarul cu tema: „Finanțare pentru dezvoltarea agro-turismului și posibilitatea elaborării de proiecte în beneficiul membrilor asociației”. Acțiunea s-a desfășurat în parteneriat cu Camera Agricolă a Județului Călărași.

În luna septembrie a anului 2013, Asociația de Agroturism, Turism ru-ral și Ecologic Călărași, împreună cu alte entități publice și profesionale, au inițiat Alianța Informală Deschi-să a ONG-urilor din Călărași, parte a Grupului pentru transparență de-cizională.

• Activitate de editare a materialelor promoționale și de actualizare a paginii web a asociației.

Pe tot parcursul anului 2014, Asociația de Agroturism, Turism ru-

ral și Ecologic Călărași a actualizat pagina web - www.calarasiagrotu-rism.net și a elaborat afișe, flyere și pliantul asociației.

• Activități de promovare și schimb de bune practici.

În luna iulie a anului 2013, membrii asociației au efectuat o vizită de studiu și documentare - „Schimb de bune practici” pe traseul Călărași – Brașov – Maramuraș – Iași – Călărași, traseu pe care practicarea agroturismului este deja un mod de viață.

În luna noiembrie a anului 2013, alături de studenții Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală – filială Călărași, membrii asociației au efectuat o vizită la cel mai impor-tant târg internațional în domeniul mașinilor agricole, AgriTechnica, desfășurat la Hanovra, în Germania, eveniment organizat de Societatea Germană pentru Agricultură.

În luna august a anului trecut, asociația a efectuat o vizită de studiu și documentare - „Schimb de bune practici” pe traseul Călărași – Tul-cea – Delta Dunării. În luna urmă-toare, membrii asociației au partici-pat cu stand de prezentare la Târgul de toamnă organizat cu prilejul Zilei

orașului Călărași.

În luna noiembrie a anului 2014, alături de studenții Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală – filiala Călărași, membrii asociației au efectuat o vizită în Austria, la Re-nexpo-Hydro.

În prezent, venitul Asociației de Agroturism, Turism Rural și Eco-logic Călărași este constituit din cotizația membrilor asociației și din direcționarea către asociație de către câțiva membri a 2% din impozitul pe salariu.


50

Tea și Daria Croitorie și Broderie

Membrii RNDR se prezintă

Liliana Ionașcu și-a fondat afacerea de croitorie și broderie, cu accent pe straie românești tradiționale, în Reșița, cartierul Câlnic. Atelierul se află chiar în locuința familiei Ionașcu, unde costume populare vechi și noi împodobesc pereții. De altfel, Liliana Ionașcu este și creator de artă populară autorizat, specializată în croitorii, cusături și broderii bănățene.

Inspirată de modelele tradiționale caracteristice tuturor celor șapte regiuni folclorice ale județului Caraș-Severin, Liliana Ionașcu aduce în contemporaneitate di-mensiunile distinctive ale portului popular și ale cusăturilor de podoa-bă din casa tradițională, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al afacerii. Astfel, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimo-

niu Cultural Caraș-Severin a de-cis în 2010 că activitatea Lilianei Ionașcu se încadrează în categoria „industrie creativă”. Această con-cluzie a fost susținută și de partici-parea doamnei Ionașcu la târguri, festivaluri și prezentări de artă tradițională românească.

Tea & Daria Croitorie și Broderie funcționează pe bază de comenzi primite de la clienți, fie telefonic, fie online. Principala activitate este, după cum trădează și nume-le, realizarea costumelor populare românești – și deși Liliana Ionașcu este recunoscută pentru cele bănățene, croitorii de la Tea & Da-ria pot realiza orice costum, speci-fic oricărei etnii. „Lăzile de zestre ale bătrânilor din satele noastre ascund pe lângă alte comori, și adevărate modele ale portului po-

pular femeiesc care au facut cari-eră în moda internațională – iile. Ia fiind cea mai importantă piesă a costumului popular tradițional fe-minin din România care a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, fețe regale și designeri internaționali, toți s-au inspirat, au promovat și s-au lăsat vrăjiți de ie sau cămașa cu altițe cum mai este denumită”, se arată pe site.

În ceea ce privește broderiile, aces-tea pot fi cusute direct pe trais-te, plase, fețe de masă, batiste, perinuțe, peretare, cearceafe sau orice alte produse cerute de clienți. Până în prezent, croitoria a realizat costume populare pentru Dubașii de la Săvârșin, Domașnea, Berzas-ca, Bocșa – Dan Liuț, ansamblu-rile Semenicul, Bocșana, Datina, Fîrliug, Găvăjdia, Nădrag, Recaș,

51

Tomești, Săvârșin, Curtea, Cenad, Bethausen, Firdea, Bolvașnița, Cor-nereva, Coșava, Bigăr, Brebu, Oha-ba, Berzovia, Lăpușnicel și Gottlob. În potrofoliu mai sunt și costume pentru etnici ucraineni, germani, maghiari, sârbi, romi și cehi.

Printre soliștii și artiștii care au apelat la serviciile Tea & Daria se numără și Petrică și Ramona Vița, Titian Puchiță, Doriana Talpeș, Andrei Marinescu, frații Miloș, Mircea Mioc, Gabi Zaharia, Dana Basarab, etc.

În afară de aceste activități, cro-itoria mai realizează și uniforme școlare, echipamente de lucru și sa-lopete de protecție, personalizate, pe orice măsură și culoare. De ase-menea, se pot realiza aranjamente pentru săli de evenimente: fețe de masă, huse de scaun, pliuri, falduri și alte elemente decorative.


52

Vă invităm să participați la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experiență.

• Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate (rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB).

• Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacție

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea și acuratețea necesare și nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scur-tă introducere care să evidențieze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezentați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți susține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care provin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

»O exprimare simplă. »Date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului. »Evitarea excesului de acronime. »Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. »Evitarea comentariilor și a referințelor externe care pot fi controversate sau greșit înțelese.

Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Aprilie 2015

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

rețeaua națională de dezvoltare rurală - madr.ro · face turismul rural foarte competitiv în...

Documents