moldova rezultate si banca...

MOLDOVA REZULTATE SI BANCA MONDIALA

Decembrie 2006

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

2

ECHIVALENTE MONETARE (Rata de schimb din 31 august 2006)

Moneda = leu moldovenesc 1 dolar SUA = 13,3 lei moldovenesti

AN FISCAL

1 ianuarie – 31 decembrie

MASURI SI GREUTATI Sistemul metric

ACRONIME SI ABREVIERI

AAC Activitati analitice si consultative CPM Corporatia Provocarile Mileniului RAE Raport anual de evaluare ODM Obiectivele de dezvoltare ale mileniului HIV/SIDA Virusul imunodeficientei umane/Sindromul imuno-

deficientei achizitionate M E Monitorizare si evaluare

BEEPS – eng. Studiul mediului de afaceri si al performantei întreprinderilor

MEC Ministerul Economiei si Comertului

EAT Evaluarea asistentei pentru tara MF Ministerul Finantelor SAT Strategia de asistenta pentru tara CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu RE SAT Raport privind evolutia Strategiei de asistenta pentru

tara RES Raport privind evaluarea saraciei

CSI Comunitatea Statelor Independente ABP Alocare bazata pe performanta EPIT Evaluarea politicilor si institutiilor tarii DP Document de program DFID Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii

Britanii PEFA – eng. Evaluarea cheltuielilor publice si a

responsabilitatii financiare BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare GFP Gestiunea finantelor publice SCERS Strategia de crestere economica si reducere a saraciei AFP Analiza finantelor publice PAMUE Planul de actiuni Moldova-UE CPD Cadru de parteneriat pentru dezvoltare PVE Politici de vecinatate cu Europa PGP Public si garantat public AES Activitati economice si sectoriale PRGF – eng. Programul FMI de reducere a saraciei UE Uniunea Europeana ISD Investitii straine directe CSRS Credit pentru sustinerea reducerii saraciei PIB Produs Intern Brut SRS Strategie de reducere a saraciei GEF – eng. Fondul Ecologic Global CAC Grupul Asigurarea Calitatii BIRD Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare Sida Agentia Suedeza pentru Dezvoltare

Internationala AID Asociatia Internationala pentru Dezvoltare SWAP – eng. Abordari sectoriale GEI Grupul Evaluari Independente TA Asistenta tehnica CFI Corporatia Financiara Internationala M B Marea Britanie FMI Fondul Monetar International NU Natiunile Unite RSI Raport privind situatia si rezultatele implementarii PNUD Programul Natiunilor Unite pentru

Dezvoltare JSAN – eng. Nota comuna de evaluare a BM si FMI USAID Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare

Internationala

Prezentul raport a fost compilat de Yulia Snizhko, echipa sprijin operational, ECCU2, sub conducerea lui Paul Bermingham, Edward K. Brown, Suzy H. Yoon-Yildiz. Raportul este bazat în mare parte pe documentul de program CSRS si Raportul privind evolutia SAT si, prin urmare, a beneficiat de contributii substantiale din partea lui Lawrence Bouton, Sergiy Kulyk, Luis Alvaro Sanchez, Iaroslav Baclajanschi si Valeriu Cosuleanu.

3

REZULTATE SI BANCA MONDIALA

MOLDOVA

Continut

I. INTRODUCERE.................................................................................................................. 4 II. REALIZARILE TARII ....................................................................................................... 5 III. ANGAJAMENTUL BANCII ÎN MOLDOVA ................................................................ 12 IV. CONTRIBUTIA AID LA OBTINEREA REZULTATELOR ÎN TARA..................... 15 V. ACTIUNILE PLANIFICATE PENTRU ÎMBUNATATIREA REZULTATELOR AID ……………………………………………………………………………………………..17 Tabele: Tabelul 1. Moldova: Cadrul macroeconomic, 2001-2006..............................................................5 Tabelul 2. Moldova: Imagine în ansamblu asupra saraciei în Moldova ........................................6 Tabelul 3. Moldova: Perspectivele realizarii ODM globale – tintele selectate .............................7 Tabelul 4. Usurinta desfasurarii afacerilor în Moldova si în tarile selectate cu venituri medii, 2006-2007 ........................................................................................................................................8 Tabelul 5. Gradatiile Evaluarii politicilor si institutiilor tarii pentru Moldova, 2005 ..................10 Tabelul 6. Gradatiile GEI pentru proiectele încheiate, AF05-06..................................................12 Diagrame: Diagrama 1: Procentul firmelor ce considera coruptia o problema în desfasurarea afacerilor, 2005 comparativ cu 2002 ..........................................................................................................................9 Casete: Box 1. Exemple de parteneriate între AID si alti donatori din Moldova ......................................13 Box 2. Moldova: Rezultatele principale obtinute în perioada SAT..............................................15 Anexe: Anexa I: Monitorizarea rezultatelor SAT

REZULTATE SI BANCA MONDIALA MOLDOVA

I. INTRODUCERE

1. Banca Mondiala a marcat o tranzitie în ultimii ani, împreuna cu ceilalti parteneri de dezvoltare, catre un accent mai puternic asupra obtinerii rezultatelor în programele sale. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului au fost adoptate cinci ani în urma, cu tinte de dezvoltare globale specifice, tangib ile pâna în anul 2015.1 O declaratie comuna a sefilor Bancilor Multilaterale pentru Dezvoltare (Monterrey, martie 2002) a accentuat acest angajament.2 Mai multe sedinte, care au culminat cu forumul de nivel înalt de la Paris privind eficienta asistentei (martie 2005), au întrunit mai multe parti interesate – agentii bilaterale, institutii multilaterale si parteneri din tarile în curs de dezvo ltare – cu scopul discutarii si agrearii agendei cu privire la eficienta asistentei.3 Angajamentele de finantare suplimentara pentru dezvoltare, precum sumit-ul G8 de la Gleneagles (iulie 2005), au subliniat necesitatea de a obtine si coordona efectiv rezultate tangibile pentru oameni. AID-14 a introdus un sistem explicit de alocatii bazate pe performanta pentru accesarea resurselor AID.4

2. Scopul raportului. Prezentul raport descrie rezultatele de dezvoltare din Moldova, cu referinte speciale la programul Bancii Mondiale începând cu iulie 2004. Raportul este primul dintr-o serie de rapoarte anuale planificate. El intentioneaza sa ofere o baza informativa pentru discutiile cu Guvernul, partenerii de dezvoltare, precum si conducerea si angajatii din cadrul Bancii.5 Se preconizeaza ca formatul si continutul rapoartelor va evolua în lumina sugestiilor si comentariilor de la Guvern si parteneri, precum si în contextul experientei de implementare pe viitor.

3. Structura raportului . Raportul este structurat dupa cum urmeaza. Sectiunea II prezinta un rezumat al evolutiei Moldovei vizavi de mai multe dimensiuni de dezvoltare economice si sociale începând cu 1 iulie 2004.6 Sectiunea III reflecta strategia Bancii în Moldova, evolutia implementarii acesteia si o selectie de indicatori de performanta calitativi si cantitativi. Sectiunea IV evalueaza legaturile dintre realizarile la nivel de tara si programul AID. În final, Sectiunea V prezinta concluziile si actiunile generale planificate pentru întarirea capacitatii nationale de gestiune a rezultatelor prin activitatea noastra comuna cu Guvernul si alte parti interesate, accentuând în acelasi timp importanta obtinerii rezultatelor în cadrul propriilor activitati ale Bancii în anul ce urmeaza .

1 Vezi http://www.un.org/millenniumgoals/. 2 Vezi Rezultatele finale ale conferintei internationale privind finantarea pentru dezvoltare (Consensul

de la Monterrey). 3 Declaratia de la Paris se axeaza , printre altele , pe problemele de calitate si rezultate în cadrul asistentei

oferite, inclusiv identificarea masurilor pentru sprijinirea unei eficientei sporite a asistentei, si monitorizarea îmbunatatirilor în cadrul procesului. Vezi www.oecd.org/dac/effectiveness.

4 Printre factorii principali ce determina alocarea pentru fiecare tara eligibila sunt performanta portofoliului existent de credite/granturi si gradatiile Evaluarii institutiilor si politicilor tarii.

5 Raportul va fi publicat de asemenea pe pagina web a Bancii . Vezi www.worldbank.org/md . 6 Pentru unele domenii, sunt prezentati de asemenea indicatorii din anii precedenti pentru facilitarea

întelegerii progreselor obtinute în timp .

5

II. REALIZARILE TARII

4. Situatia economica. Începând cu anul 2000 si urmare a unui deceniu de declin economic si saracie în ascensiune, Moldova a reusit sa mentina stabilitatea macroeconomica, sa obtina crestere economica si sa reduca saracia. Cresterea anuala a constituit în medie 7% pe parcursul ultimilor sase ani. Gestiunea bugetara a fost prudenta, cu un buget echilibrat în ultimii ani. Inflatia a ramas stabila, constituind circa 12% anual în ultimii trei ani. Datoria publica a fost redusa considerabil, de la 77% din PIB în 2001 pâna la 28% în 2005, si arieratele au fost achitate ca parte a acordului recent de reesalonare cu Club ul de la Paris. Însa socurile externe din 2006 accentueaza vulnerabilitatile structurale ramase. Interdictiile Rusiei asupra importului de vinuri, produse agricole si carnuri din Moldova, la fel si majorarea preturilor la energie pericliteaza cresterea economica si prezinta provocari pentru balanta bugetara si soldul balantei de plati. Tabelul 1 ofera un rezumat al indicatorilor economici principali.

TABELUL 1. MOLDOVA: CADRUL MACROECONOMIC , 2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006Cresterea reala PIB (%) 6.1 7.8 6.6 7.4 7.1 3.0Inflatia IPC (media, %) 9.8 5.3 11.7 12.5 11.9 12.3Rata de schimb (media, MDL/$) 12.9 13.6 13.9 12.3 12.6 ..Rata de schimb efectiva reala, % -1.2 -6.1 -5.4 12.8 -1.3 1.8

Venituri si granturi, % din PIB 29.2 29.6 34.0 35.4 39.5 40.3Cheltuieli si creditare neta, % din PIB 29.4 31.5 33.3 34.6 37.9 40.3Balanta primara (numerar), % din PIB 3.8 0.7 2.3 2.7 3.0 1.3Total balanta (numerar), % din PIB -0.4 -1.4 0.2 0.8 1.7 0.0

Balanta contului curent, % din PIB -2.5 -4.6 -7.1 -2.0 -8.3 -10.4Cresterea exporturilor B&S (procente) 14.7 19.1 20.9 27.4 13.3 2.1Cresterea importurilor B&S (procente) 12.0 18.9 33.5 22.8 29.1 18.1

Rezerve oficiale brute (luni de import) 2.1 1.9 1.7 2.1 2.2 2.3

Total datorie externa/PIB, % 105.1 100.8 88.7 63.8 54.7 51.6 din care publica si garantata public (PGP) 77.0 61.1 52.5 35.6 28.7 24.1Arierate externe (milioane $US) 17.5 42.9 86.1 50.6 56.3 0.0Deservirea datoriei PGP fata de exporturi, % 24.6 27.9 19.8 21.0 20.3 16.7Deservirea datoriei PGP fata de venituri, % 59.5 52.8 34.7 25.2 17.7 14.9Surse: Autoritatile din Moldova (CCTM), Articolul IV din Raportul FMI, decembrie 2006Conturile fiscale din tabel sunt pentru bugetul public national.

5. Profilul saraciei. Recesiunea profunda si îndelungata din anii 1990 a cauzat ca Moldova sa devina cea mai saraca tara din Europa. Catre anul 1999, peste 70% din moldoveni erau saraci, iar peste 60% erau extrem de saraci. Indicatorii sociali ai Moldovei, o masura a dimensiunilor non-venit ale saraciei, erau considerati printre ce i mai slabi din regiune. Recuperarea economica a condus la o reducere masiva a saraciei determinate de veniturile joase. În perioada anilor 1999-2005, rata nationala a saraciei a scazut de la 73% pâna la 28,5%, marcând cel mai mare declin absolut al saraciei în Europa si Asia Centrala pe parcursul acestei perioade (vezi Tabelul 2). Însa începând cu anul 2004, cresterea economica nu a mai fost asociata cu reducerea saraciei. În primele trei trimestre ale anului 2005, saracia a crescut în localitatile rurale. Mai mult ca atât, nu

6

s-au obtinut progrese fata de dimensiunile non-venit ale saraciei si au aparut disparitati mai mari si persistente în accesul la serviciile din învatamânt si medicina.

6. Situatia privind ODM. Evaluarea progreselor în raport cu realizarea ODM în Moldova este complicata de lipsa unor date consecvente si a jaloanelor de baza între diferite surse. Potrivit unei analize pregatite de regiunea EAC a Bancii, Moldova a înregistrat progrese modeste fata de majoritatea tintelor ODM 7. La fel ca în majoritatea tarilor CSI cu venituri mici, realizarea ODM este considerata dificila pentru Moldova, doar ODM 3 (egalitatea gender) fiind evaluat pozitiv si patru obiective fiind evaluate în situatie de risc posibil de nerealizare (educatia, mortalitatea copiilor, prevenirea raspândirii HIV/SIDA si a altor maladii, accesul la apa). Reducerea saraciei (obiectivul 1) si mortalitatea materna (obiectivul 5) au fost consemnate cu galben (adica, greu de spus), desi s-au obtinut progrese substantiale în dimensiunile saraciei legate de venit8, dupa cum este reflectat în Tabelul 2.

7. Potrivit cadrului ODM adoptat de autoritatile din Moldova, unde anul 2000 se utilizeaza drept an de baza si tintele intermediare sunt stabilite pentru anii 2006 si 20109, progrese substantiale au fost obtinute în eliminarea saraciei, reducerea mortalitatii în rândul copiilor si îmbunatatirea sanatatii materne, si nu s-au înregistrat progrese în raport cu tintele SIDA si TBC. Cu toate acestea, dat fiind ca tintele intermediare si finale pentru mai multi indicatori nu au fost stabilite, jaloanele de baza pentru unii indicatori nu au fost determinate realist si unii indicatori pentru monitorizarea progreselor nu au fost calculati deloc, este dificil de evaluat probabilitatea pe termen lung de realizarea a ODM.

8. Noua SCERS a Guvernului pentru anii 2008-2010 trebuie sa specifice modalitatile prin care Guvernul, în colaborare cu Banca, PNUD si alti donatori, vor lucra

7 Vezi Obiectivele de dezvoltare ale mileniului – Evolutia si perspectivele în Europa si Asia Centrala, Banca Mondiala 2005 (de asemenea disponibil la http://devdata.worldbank.org/gmis/mdg ). 8 Ibid. În evaluarea procesului de realizare a ODM, trebuie de consemnat ca, desi ODM constituie un cadru acceptat pe larg pentru masurarea progreselor, Moldova, la fel ca si alte tari EAC, are trasaturi unice si necesita o examinare aparte, deoarece utilizarea unor tinte si indicatori poate sa nu fie adecvata (de exemplu, 1990 ca an de baza pentru masurarea progresului în conditiile tulburatoare din regiune la acea etapa; pragul saraciei de 1 dolar SUA pe zi în conditiile cheltuielilor mari pentru încalzire, haine de iarna si produse alimentare; infectiile mamelor/femeilor, odata ce majoritatea infectiilor HIV/SIDA raportate sunt în rândul tinerilor; si rata mortalitatii infantile în conditiile ratelor de mortalitate mari în rândul adultilor, etc.). 9 Republic a Moldova: Calitatea cresterii economice si impactul acesteia asupra dezvoltarii umane, PNUD 2006.

TABELUL 2: IMAGINE ÎN ANSAMBLU ASUPRA SARACIEI ÎN MOLDOVA

(În puncte procentuale, decât daca e specificat altfel)

1999 2002 2003 2004 2005 a/

Rata nationala a saraciei

73,0 40,4 29,0 26,5 28,5

Orasele mari 50,4 28,6 22,7 17,3 14,7 Oraselele mici 80,9 62,3 49,4 45,7 48,5 Localitatile rurale 76,9 51,0 35,7 37,1 42,5

Rata cresterii PIB

-3,4 7,8 6,6 7,4 7,1

Coeficientul Gini 0,396 0,372 0,356 0,361 0,375 a/ 2005 T1-T3; Surse: Banca Mondiala si Biroul National de Statistica

7

în directia alinierii jaloanelor de baza, a indicatorilor si tintelor spre un cadru acceptat de comun acord si spre divizarea responsabilitatilor pentru un efort unificat de monitorizare si evaluare a progreselor în corespundere cu tintele stabilite.

9. Agenda de dezvoltare a Moldovei. Agenda de dezvoltare a Moldovei este reflectata în Strategia de crestere economica si reducere a saraciei (SCERS) care a fost aprobata de consiliile directoare ale Bancii Mondiale si Fondului Monetar International în noiembrie 2004, precum si în Planul de actiuni Moldova-UE care a fost semnat în februarie 2005. SCERS specifica prioritatile strategice principale pentru cresterea

TABELUL 3: M OLDOVA: PERSPECTIVELE REALIZARII ODM – TINTE SI INDICATORI SELECTATI, 2000-2005 *

2000 Nivel 2005 Tinta 2006

Scopul 1: Înjumatatirea proportiei oamenilor venitul carora este mai mic de 2,25 dolari SUA pe zi în perioada anilor 1990-2015

Proportia populatiei venitul carora este mai mic de 2,15 dolari SUA pe zi (PPC, % din populatie)*

45 11,4 (2004) 28

Scopul 2: Învatamântul secundar universal

Rata înscrierilor în învatamântul gimnazial (net, %) 87 84,5 88,9 Rata alfabetismului populatiei cu vârsta cuprinsa între 15-24 ani (%)

99,8 99,9 100

Scopul 3: Echitatea gender – promovarea participarii femeilor în viata sociala si politica

Proportia femeilor ca lideri si oficialitati de rang înalt în unitatile de administratie publica, economice si sociale

33,2 38,8 45

Proportia locurilor ocupate de femei în parlamentul national 7,9 22 20

Scopul 4: Mortalitatea copiilor (reducerea cu doua treimi a mortalitatii co piilor cu vârsta sub 5 ani)

Rata mortalitatii copiilor cu vârsta sub 5 ani (la 1 000) 23,3 15,7 15

Scopul 5: Mortalitatea materna (reducerea mortalitatii materne cu trei patrimi)

Proportia mortalitatii materne (la 100 000 nasteri vii) 27,1 18,6 23

Scopul 6: Stoparea si inversarea raspândirii HIV/SIDA si a altor maladii majore

Incidenta HIV/SIDA 4,1 13,3 3,23 Cazuri noi de tuberculoza activa (la 100 000 populatie) 69,9 130,5 57,9

Scopul 7: Înjumatatirea proportiei de oameni fara acces durabil la necesitatile de baza

Acces la surse de apa îmbunatatite (% din populatie) 37,8 44,5 (2004) 47,7 Acces la canalizare îmbunatatita (% din populatie) 41,1 43,6 (2004) 56

Scopul 8: Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare

Linii de telefonie fixa si mobila (la 100 populatie) 16,6/3,3 27,3/32,2 Utilizatori de internet (la 100 populatie) 1,2 12,3 (2004) Sursa: Republica Moldova: Calitatea cresterii economice si impactul acesteia asupra dezvoltarii umane, PNUD 2006 * Rata saraciei în tabel este calculata la pragul international al saraciei de 2,15 de dolari SUA de persoana/ zilnic. Ea este diferita de restul raportului, unde se foloseste rata nationala a saraciei.

8

economica durabila si cuprinzatoare, reducerea saraciei si a inegalitatilor si participarea sporita a celor saraci în dezvoltarea economica si a resurselor umane . Ea ofera un cadru de monitorizare a evolutiei implementarii programului, obiectivele de dezvoltare ale SCERS fiind legate de ODM. SCERS a influentat de asemenea elaborarea Planului de actiuni Moldova UE (PAMUE), care este pe deplin consecvent cu SCERS la capitolul reformelor economice, oferind în acelasi timp un domeniu de actiune mai amplu ce cuprinde aspecte ale cooperarii politice.

10. Evolutia agendei de dezvoltare . În aprilie 2006 a fost elaborat primul raport anual de evaluare (RAE) a SCERS, care a fost discutat de consiliile directoare ale Bancii si Fondului, împreuna cu Nota de evaluare comuna (JSAN). Printre realizarile principale s-au consemnat cresterea economica puternica, reducerea substantiala a saraciei, gestiunea îmbunatatita a finantelor publice, reducerea considerabila a datoriei, lansarea unui program ambitios de reforma a administratiei publice si parteneriate mai puternice dintre Guvern si comunitatea internationala. Continua sa existe provocari în ameliorarea calitatii si durabilitatii cresterii economice, solutionarea problemei cauzate de cresterea recenta a saraciei în localitatile rurale, consolidarea eficientei cheltuielilor publice, îmbunatatirea directionarii asistentei sociale, cresterea calitatii infrastructurii si implementarea reformelor din sectoarele principale, precum agricultura si energetica. Se preconizeaza ca Comisia Europeana va publica primul raport privind evolutia PAMUE pâna la finele anului 2006.

11. Realizarile institutionale si în materie de politici. SCERS a identificat dezvoltarea sectorului privat drept unul dintre factorii determinanti principali ai cresterii economice. Recunoscând acest fapt, Guvernul a început sa concentreze agenda sa de dezvoltare asupra calitatii climatului investitional si a mediului de afaceri. În ultimii ani, s-au obtinut progrese în implementarea reformei regulatorii. Totusi, mediul de afaceri din Moldova ramâne costisitor si excesiv reglementat. De exemplu, studiul Doing Business pentru anul 2007 a demonstrat ca locul Moldovei în clasamentul general privind usurinta desfasurarii afacerilor a trecut de pe pozitia 88 la 103, reflectând ineficientele ramase în mediul de afaceri, în special în domeniul permiselor si licentelor pentru constructii (vezi Tabelul 4) si pasul mai lent al reformelor comparativ cu alte tari, în particular CSI.10

12. Reformele în reglementarea mediului de afaceri, împreuna cu actiunile majore întreprinse pentru diferite dimensiuni ale guvernarii în sectorul public (concurenta sporita în achizitiile publice, sistemul îmbunatatit bugetar si de gestiune financiara, reforma administratiei publice), au contribuit la declinul nivelului perceput de coruptie, conform celui mai recent Studiu al mediului de afaceri si al performantei întreprinderilor (BEEPS)

10 Vezi www.doingbusiness.org .

TABELUL 4: USURINTA DESFASURARII AFACERILOR ÎN MOLDOVA SI ÎN TARILE SELECTATE CU VENITURI MEDII, 2005-2006 (clasament între 175 de tari din întreaga lume)

EDB 2006 EDB 2005 Schimbarea în clasament

Armenia 34 37 +3 Georgia 37 112 +75 Moldova 103 88 -15 România 49 71 +22 Ucraina 128 132 +4 Sursa: Doing business 2007

9

(vezi Diagrama 1: Procentul firmelor care considera coruptia o problema pentru desfasurarea afacerilor, 2005 comparativ cu 2002).11 Îmbunatatirea în raport cu unele dimensiuni ale coruptiei (desi comparate cu nivelurile înalte din 2002) a fost de asemenea consemnata în raportul Anticorup tia în tranzitie 3 din 2006.12 Moldova ocupa locul 79 din 158 de tari clasate în Indicele perceptiei coruptiei pentru 2006 al Transparency International, cu îmbunatatirea scorului de la 2,3 (din 10) în 2004 pâna la 3,2 din 10 în 2006.13 Guvernul si-a asumat angajamentul pentru ameliorarea continua a guvernarii si consolidarea responsabilitatii pentru lupta cu coruptia. De exemplu, în decembrie 2004 Guvernul a adoptat Strategia nationala pentru prevenirea si controlul coruptiei si Planul de actiuni pentru implementarea acesteia.

13. Necatând la eforturile si îmbunatatirile obtinute pâna acum, guvernarea ramâne o provocare majora. Evolutia lenta a reformei judiciare, aplicarea drepturilor patrimoniale si guvernarea corporativa prezinta îngrijorari. Potrivit Barometrului global cu privire la coruptie pentru anul 2006 al Transparency International, coruptia este perceputa drept problema majora, serviciul vamal fiind domeniul principal corupt confo rm perceptiei. Potrivit BEEPS pentru anul 2005, serviciul vamal, achizitiile de stat, licentierea afacerilor si impozitele continua sa fie percepute ca domeniile cu cel mai înalt nivel de coruptie.

14. Actiunile Guvernului pentru crearea unei antecedente de reforme stabile sunt reflectate în gradatiile Evaluarii politicilor si institutiilor tarii (EPIT), efectuata de Banca, care au crescut constant pe parcursul ultimilor ani (de la un total de 3,2 în 2004 pâna la 3,5 în 2005, pe o scara de la unu la sase), inc lusiv în grupul guvernarii. Un semnal încurajator este ca nu s-au atestat gradatii micsorate pe parcursul ultimilor trei ani.

11 Anticoruptia în tranzitie 3 – Cine a reusit … si de ce? Banca Mondiala, noiemb rie 2006, bazat pe BEEPS 2005, BEEPS 2002. Vezi www.worldbank.org/eca/act3. 12 Vezi Raportul global cu privire la coruptie pentru 2006, Barometrul global cu privire la coruptie pentru 2006, Rapoartele anuale ale Transparency International pentru 2005 si 2004; www.transparency.org . 13 Vezi Raportul global cu privire la coruptie pentru 2006, Barometrul global cu privire la coruptie

pentru 2006, Rapoartele anuale ale Transparency International pentru 2005 si 2004; www.transparency.org.

10

DIAGRAMA 1. PROCENTUL FIRMELOR CARE CONSIDERA CORUPTIA O PROBLEMA PENTRU DESFASURAREA AFACERILOR, 2005 COMPARATIV CU 2002

59.3%

31.8%

41.0%

49.7%

30.1%

37.0%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

Moldova EU-8 CIS

2002 2005

Sursa: Anticoruptia în tranzitie 3 – Cine a reusit … si de ce?, Banca Mondiala 2006

15. Coordonarea asistentei externe . Desi Moldova a creat un mecanism pentru coordonarea asistentei externe, acesta este fragmentat – o problema obisnuita pentru multe tari. Într-un efort de a gestiona mai eficient asistenta externa, Oficiului Prim viceprim-ministrului i-a fost conferita responsabilitatea pentru supravegherea functiilor de coordonare desemnate în prezent Ministerului Economiei si Comertului si Ministerului Finantelor. În afara acestui aranjament, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene coordoneaza asistenta oferita de Comisia Europeana. Guvernul trebuie sa simplifice aranjamentul actual prin reducerea numarului de institutii implicate. Banca si alti donatori ar putea sprijini actiunea prin împartasirea experientelor altor tari din regiune în acest domeniu.

16. Capacitatea Moldovei de gestiune pentru obtinerea rezultatelor. Cadrul de rezultate al Moldovei este sprijinit de doua documente de dezvoltare pe termen mediu – SCERS si Planul de actiuni Moldova -UE, care combina strategia pe termen mediu si platforma pe termen lung pentru avansarea agendei de integrare europeana. Moldova a început sa consolideze accentul pe care îl plaseaza asup ra rezultatelor în procesul de planificare strategica (aprobarea SCERS ), gestiunea cheltuielilor (introducerea CCTM si a programelor bugetare bazate pe performanta) si crearea capacitatii nationale de monitorizare si evaluare bazata pe rezultate (instituirea si fortificarea mecanismului de coordonare a politicilor).

11

Cu toate acestea, capacitatea de masurare a progreselor ramâne constrânsa, odata ce cadrului national pentru monitorizarea rezultatelor îi lipseste planificarea strategica, gestiunea cheltuielilor publice, sistemele de monitorizare si evaluare si capacitatea statistica. Prioritatile nationale pentru dezvoltare, articulate în SCERS, nu sunt în corespundere suficienta cu CCTM si alocatiile bugetare.

17. Guvernul s-a axat pe alinierea CCTM si a prioritatilor SCERS prin extinderea continua a domeniului de acoperire al CCTM. În 2006, CCTM a fost extins pentru a include agricultura (care includea anterior sanatatea, învatamântul si protectia sociala), iar CCTM pentru anii 2007-2009 contine o anexa tehnica privind cheltuielile pentru investitii publice.

18. Guvernul a întreprins de asemenea pasi pentru cresterea accentului strategic al bugetelor anuale prin sincronizarea mai buna între planificarea CCTM, ciclul bugetar anual si monitorizarea si evaluarea SCERS. Începând cu anul 2004, analiza cheltuielilor bazate pe performanta a fost inclusa în rapoartele anuale privind executarea bugetului. De asemenea, începând cu anul 2007, bugetele anuale vor fi informate de cadrul CCTM aprobat de Guvern si prezentat Parlamentului înainte de finalizarea bugetului.

19. În final, printre alti pasi meniti sa creeze legaturi dintre prioritatile în materie de politici si CCTM, Guvernul a lucrat de asemenea asupra consolidarii functiei de coordonare a politicilor la nivel central. Îndeplinita în prezent de Ministerul Economiei si Comertului – functia de coordonare a politicilor, monitorizarea si raportarea catre Parlament privind implementarea obiectivelor SCERS se preconizeaza a fi adusa la nivelul Cabinetului de Ministri, care va fi responsabil de elaborarea unei propuneri pentru un cadru de politici care va fi document de baza pentru CCTM.

20. Sistemele nationale de monitorizare si evaluare ramân la o etapa incipienta. Guvernul raporteaza anual asupra SCERS si bi-anual asupra ODM. Datele jaloanelor de baza pentru SCERS sunt disponibile doar partial. Functia de monitorizare si evaluare este fragmentata între Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, care monitorizeaza si raporteaza separat asupra

TABELUL 5: GRADATIILE EVALUARII POLITICILOR SI INSTITUTIILOR TARII PENTRU MOLDOVA, 2005

Moldova Media Împrumutati

AID Grupul A: Gestiune economica 3,3 3,5 Gestiune macroeconomica 3,5 3,8 Politici bugetare 3,5 3,4 Politici de gestiune a datoriilor 3,0 3,4 Grupul B: Politici structurale 3,7 3,4 Comert 3,5 3,8

Sectorul financiar 3,5 3,1 Mediul de reglementare a afacerilor 4,0 3,3 Grupul C: Politici pentru incluziune sociala/echitate

3,8 3,3

Egalitate gender 4,5 3,5 Echitatea utilizarii resurselor publice 3,5 3,4 Dezvoltarea resurselor umane 4,0 3,4 Protectia sociala si munca 3,5 3,2 Politici si institutii pentru durabilitatea mediului

3,5 3,1

Grupul D: Institutiile si managementul în sectorul public

3,2 3,1

Drepturi patrimoniale si guvernarea prin suprematia regulilor

3,5 2,9

Calitatea gestiunii bugetare si financiare 3,5 3,2 Eficienta mobilizarii veniturilor 3,0 3,4 Calitatea administratiei publice 3,0 3,0 Transparenta, responsabilitatea si coruptia în sectorul public

3,0 2,9

General EPIT 3,5 3,3

Sursa: http://www1.worldbank.org/operations/IRAI/ECA/

12

implementarii SCERS si PAMUE. Departamentul Politici Macroeconomice din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, care este responsabil de monitorizarea saraciei si coordonarea monitorizarii si evaluarii programelor de dezvoltare, a întreprins primii pasi pentru consolidarea monitorizarii SCERS si ODM într-un singur raport înscris în procesele nationale de luare a deciziilor prin crearea unei baze de date integrate de indicatori de dezvoltare strategici economici si sociali.

21. Calitatea si disponibilitatea datelor despre saracie sunt insuficiente. Guvernul a implementat o strategie pentru dezvoltarea statisticii, Planul Master pentru anii 2004-06 aliniat la SCERS, în vederea perfectionarii activitatilor statistice ale tuturor institutiilor guvernamentale. Majoritatea componentelor Planului Master au fost finantate de parteneri externi, inclusiv AID, CE, DFID si Sida. S-au obtinut îmbunatatiri în statistica sociala, inclusiv cercetarile bugetelor gospodariilor casnice, si statistica în agricultura.

22. În acelasi timp, Moldova învata sa utilizeze informatia despre rezultate în experienta de acumulare a cunostintelor si în procesul de luare a deciziilor. RAE SCERS a devenit o actiune de împartasire a informatiei privind performanta cu partile interesate din tara (societatea civila, sectorul privat). Mecanismele pentru implementarea participativa a SCERS, cu implicarea Guvernului, a partilor interesate si a partenerilor externi, s-au înscris în structurile guvernamentale prin participarea vasta a diferitor parti interesate în formularea, implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor. Trebuie de întreprins mai mult pentru: (i) perfectionarea mecanismelor de sugestii si recomandari cu scopul acumularii perspectivelor partilor interesate în raport cu elementele functionale si nefunctionale din strategiile nationale pentru dezvoltare si (ii) utilizarea acestor sugestii si recomandari pentru ajustarea strategiilor si îmbuna tatirea evolutiei în directia obtinerii rezultatelor.

III. ANGAJAMENTUL BANCII ÎN MOLDOVA

23. Strategia de tara. Strategia de asistenta pentru tara (SAT) pentru perioada AF05-AF08 a fost discutata de Consiliul Director al Bancii în decembrie 2004, urmare a aprobarii SCERS de catre Guvern.14 Aceasta si-a stabilit drept obiective sprijinirea cresterii economice, îmbunatatirea calitatii si accesului la serviciile publice, directionarea mai buna a asistentei sociale si solutionarea deficientelor în guvernare. SAT a fost elaborata pe un fundal de implementare inegala a programelor precedente ale Bancii.15 Reflectând lectiile acestei experiente, SAT a adoptat o abordare precauta fata de creditare, cu un accent puternic pe interventiile la nivel de comunitati. Mentinerea unui cadru macroeconomic stabil si a disciplinei bugetare, reforma sectorului public si a guvernarii, îmbunatatirea mediului de afaceri, promovarea reformelor în sistemul de

14 Vezi Moldova: Strategia de asistenta pentru tara , AID/R2004-0269, 12 noiembrie 2004, s i Moldova:

Raport privind evolutia Strategiei de asistenta pentru Moldova, 18 octombrie 2006, raport nr. 37316-MD.

15 Evaluarea asistentei oferita de Banca tarii în perioada anilor 1993-2003, efectuata de GEI în 2004, a clasificat rezultatele acesteia ca fiind nesatisfacatoare, cu durabilitate insuficienta si impact modest asupra dezvoltarii institutionale. GEI a recomandat evitarea creditarii bazate pe politici pâna la demonstrarea unui angajament puternic al Guvernului fata de reforme si axarea pe creditare investitionala în sectoarele sociale. Vezi Evaluarea asistentei pentru tara în Moldova, 22 octombrie 2004, raport nr. 28981.

13

pensii si avansarea politicilor agricole bazate pe principiile de piata au fost identificate drept factori determinanti esentiali ai reformelor, ce au instituit fundamentul pentru evaluarea progreselor în vederea cresterii prezentei AID prin reluarea creditarii bazate pe politici. Raportul recent privind evolutia SAT a constatat progresele obtinute în domeniile principale, inclusiv factorii determinanti pentru scenariul optimist.16 În continuare, el a identificat oportunitatile de sporire a impactului prin reluarea creditarii bazate pe politici împreuna cu alti donatori, cu un accent mai puternic pe eficacitatea asistentei si investitii ulterioare în infrastructura.

24. Programul de creditare. Portofoliul la data de 1 noiembrie 2006 includea un Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (CSRS) si 15 operatiuni investitionale, inclusiv doua proiecte depline GEF, cu un angajament total de 191,3 milioane de dolari SUA, dintre care 124,0 milioane de dolari SUA (64,8%) urmeaza a fi disbursate. Portofoliul este dominat de proiecte în infrastructura si dezvoltarea umana si, pe parcursul urmatorilor doi ani ai perioadei SAT, directia va fi mentinuta. Toate operatiunile AID si GEF în curs de implementare sunt satisfacatoare. Performanta proiectelor este satisfacatoare sub aspectul evolutiei implementarii, al proportiei disbursarilor ce depaseste constant 20% anual, ajutata de noii parametri de finantare a tarii aprobati la 1 februarie 2005.

25. SCERS si PAMUE stau la baza angajamentului Bancii pentru perioada ramasa a SAT. Un nou program CSRS elaborat ca instrument pentru îmbunatatirea calitatii cresterii economice si accelerarea reducerii saraciei, accentuând domeniile în care agenda de reforma a politicilor este înca nefinalizata (inclusiv eficienta cheltuielilor publice, directionarea asistentei sociale, perfectionarea CCTM), a fost aprobat în octombrie 2006.

26. Alocatiile AID au fost în crestere . Noul sistem al AID de alocatii bazate pe performanta (ABP) a fost introdus în perioada SAT, începând cu AF06. Alocatia Moldovei pentru primul an, AF06, a fost mai mica decât cea prevazuta în scenariul de baza. Suplimentar, trecerea la ABP a însemnat ca realizarea factorilor determinanti pentru scenariul optimist nu va conduce la majorarea cu 50% a alocatiilor AID prevazute în documentul SAT initial. O compensare partiala a fost faptul ca Moldova s-a calificat pentru 50% finantare sub forma de granturi pentru operatiunile aprobate în AF06.17 Îmbunatatirile în implementarea portofoliului si gradatiile EPIT în AF06 au condus la cresterea alocatiei pentru AF07 si a alocatiei estimate orientativ pentru AF08, însa acestea ramân sub nivelurile preconizate initial în scenariul optimist. Alocatia AID prevazuta actualmente pentru AF07 si AF08 este de 45,3 milioane de DST.18 Aceasta suma va suferi modificari odata ce ABP pentru AF07 va fi finalizata. În conditiile în care aceasta va ramâne neschimbata, totalul alocatiei AID pentru Moldova pe parcursul perioadei SAT va constitui echivalentul a 118,4 milioane comparativ cu estimarile de 90 milioane de dolari SUA si, respectiv, 137 milioane de dolari SUA în cadrul scenariilor de

16 Vezi Moldova: Raportul privind evolutia Strategiei de asistenta pentru tara, 18 octombrie 2006, raport

nr. 37316-MD. 17 Situatia Moldovei în raport cu datoriile, care s-a îmbunatatit considerabil, înseamna ca tara nu se va

mai califica pentru granturi începând cu AF07. 18 Suma se ridica la 67 milioane de dolari SUA la rata de schimb de 1 DST = 1,48 de dolari SUA . Din

acestea, 26,6 milioane DST sunt confirmate pentru AF07, iar 18,7 milioane DST este alocarea indicativa pentru AF08.

14

baza si optimist din documentul SAT initial, acum înlocuite. Gradatiile EPIT si performanta portofoliului sunt acum factorii determinanti principali ai ABP si constituie o portiune considerabila a agendei rezultatelor asupra careia Banca si Guvernul vor lucra în urmatorii ani.

27. Calitatea programului Bancii. Masurile interne ale calitatii activitatii desfasurate de Banca19 sugereaza ca aceasta s-a ameliorat pe parcursul ultimilor doi ani. Unicul proiect evaluat de Grupul Asigurarea Calitatii (GAC) pentru calitatea la intrare în 2004-2006 (Proiectul energetic 2) a fost clasificat ca fiind satisfacator.

28. Cu exceptia Proiectului de includere a tineretului, care nu a reusit sa fie ratificat de Parlament si, prin urmare, nu a fost clasificat, toate cele trei proiecte evaluate de GEI în cadrul perioadei AF2005-2006 (vezi Tabelul 6) au fost considerate satisfacatoare, cu probabilitatea de a fi durabile si a atinge un impact institutional substantial.20

29. Rapoartele recente privind situatia implementarii (RSI) pentru proiectele în curs de implementare sugereaza ca toate se desfasoara conform obiectivelor de dezvoltare planificate. Analiza programului tarii din 2006 a consemnat ca calitatea rezultatelor în cadrul proiectelor individuale a fost buna, cu indicatori clari, concisi, realisti si monitorizabili, consecventi cu obiectivele de dezvoltare ale proiectelor. În acelasi timp, analiza a recomandat un grad sporit de atentie pentru crearea sinergiilor între proiectele din acelasi sector prin sisteme comune de monitorizare si evaluare, precum si asigurarea integrarii cadrelor de performanta în sistemul national de monitorizare. Suplimentar, analiza recenta a cadrelor de performanta pentru proiectele noi sprijinite de AID, efectuata de OPCS, a relatat probleme asociate calitatii nesatisfacatoare a informatiei de baza pentru câteva proiecte aprobate în AF06.

30. Activitatea desfasurata în comun cu alti donatori. Alocatiile limitate ale AID si sprijinul financiar sporit din partea altor donatori si agentii înseamna ca Banca nu mai

19 Calitatea este masurata prin intermediul activitatilor Grupului Evaluarea Calitatii (GEC), anume

calitatea la intrare, calitatea supravegherii si calitatea evaluarilor AES (ultimele doua nu au inclus Moldova pe parcursul ultimilor doi ani) si a analizelor proiectelor finalizate efectuate de Grupul Evaluare Interna (GEI). Suplimentar, au fost utilizate o analiza interna a monitorizarii si evaluarii ca parte a programului de tara din 2006 si o analiza a RSI pentru operatiunile AID (Grupul Calitatii EAC) din 2006.

20 GEI evalueaza interventiile, analizând modalitatile prin care rezultatele lor sunt comparabile cu obiectivele declarate. GEI evalueaza rezultatele prin examinarea relevantei obiectivelor de proiect în functie de necesitatile si prioritatile institutionale ale tarii si masura în care obiectivele de dezvoltare au fost realizate.

TABELUL 6. GRADATIILE GEI PENTRU PROIECTELE ÎNCHEIATE, AF05-06

Rezultat Durabilitate Impact Învatamântul

general, AF05 Satisfacator Probabila Substantial

Dezvoltarea sect. privat 2, AF05

Satisfacator Probabila Substantial

Includerea tineretului, AF05

Negradat -

Negradat

Investitii si serv. rurale (APL #1), AF06

Satisfacator

Neevaluabila

Substantial

15

este cel mai mare finantator extern pentru Moldova.21 Aceasta subliniaza importanta aprofundarii si extinderii parteneriatelor dintre AID si alti donatori întru sprijinul obtinerii unor rezultate tangibile. AID a fost activa în actiunile de îmbunatatire a coordonarii în rândul donatorilor pe parcursul ultimilor doi ani. Armonizarea dintre SCERS si PAMUE si dorinta partenerilor externi – inclusiv SUA, UE, Suedia si Olanda – de a aduce asistenta lor în corespundere cu SCERS au facilitat coordonarea. Banca a desfasurat împreuna cu alti donatori activitati analitice si operatiuni creditare individuale (vezi Caseta 1).

Caseta 1. Exemple de parteneriate între AID si alti donatori din Moldova

CSRS aprobat recent a devenit nucleul parteneriatelor dintre AID si Moldova. Conducerea vizavi de bazele analitice a fost împartasita, CE efectuând analiza fiduciara (cu contributia Bancii) si Banca efectuând Analiza finantelor publice (cu contributia mai multor donatori). S-a atestat o colaborare apropiata cu FMI în contextul JSAN si PRGF. Comisia Europeana, Marea Britanie (DFID), Suedia (Sida) si Olanda au colaborat în procesul de pregatire a unui cadru de politici comun, care a fost inclus în CSRS. Aceasta coordonare va fi extinsa pentru etapele urmatoare ale programului. În sectorul drumurilor, un credit AID planificat pentru AF07 în valoare de 16 milioane de dolari SUA va sta la baza unei abordari programatice mult mai ample, care va încerca sa instituie un program si structuri financiare pentru toate resursele (Guvern si donatori) din sector în urmatorii ani. Nucleul operatiunii vor fi rezultatele din întregul sector si parteneriatele efective între donatori.

31. Procesul de armonizare a fost aprofundat printr-un Cadru de parteneriat pentru dezvoltare între Guvern, AID, Olanda, Marea Britanie (DFID), Suedia (Sida), Natiunile Unite, FMI si UE, semnat la Chisinau la 29 mai 2006. Cadrul de partene riat pentru dezvoltare angajeaza partile în analize comune, armonizarea indicatorilor si actiuni preliminare si sincronizarea cu ciclurile bugetare ale Guvernului cu scopul reducerii costurilor tranzactionale de asistenta pentru Guvern. El contine de asemenea indicatori de performanta pentru Guvern si partenerii externi în vederea evaluarii progreselor în îndeplinirea masurilor menite sa sporeasca eficacitatea asistentei.

IV. CONTRIBUTIA AID LA OBTINEREA REZULTATELOR ÎN TARA

32. Prezenta sectiune descrie succint contributia AID la realizarea obiectivelor de dezvoltare la nivel de tara. Ea se bazeaza pe Raportul privind evolutia implementarii SAT.

33. În linii generale, s-au obtinut progrese considerabile din AF04. Aceste progrese sunt reflectate în factorii determinanti ai scenariului optimist (vezi Caseta 2). S-au realizate progrese în majoritatea domeniilor, în special guvernare (reforma administratiei publice si a serviciului public, achizitiile publice, costuri mai mici de desfasurare a afacerilor si facilitarea comertului), precum si în gestiunea macroeconomica

21 FMI a aprobat un PRGF în valoare de 118 milioane de dolari SUA în mai 2006. Se preconizeaza ca

Comisia Europeana, în cadrul noului instrument financiar PVE, va oferi circa 200 milioane de euro în finantare sub forma de granturi pentru perioada urmatorilor patru ani. Corporatia Provocarile Mileniului a conferit Moldovei statut de compact în noiembrie 2006, sporind perspectivele de finantare sub forma de granturi pe viitor.

16

îmbunatatita si datoria externa redusa. Realizarile tarii au fost captate de asemenea de procesul anual EPIT si recunoscute în gradatiile mai mari din EPIT si ABP ale AID.

34. Programul AID a demonstrat flexibilitate în ajustarea la circumstantele schimbatoare . Preturile la energie majorate au scos în evidenta slabiciunile si oportunitatile din economie, pe care activitatile analitice au ajutat sa le întelegem mai bine si sa reactionam. Actualizarea saraciei din 2006 a relatat ca stagnarea recenta în reducerea saraciei este legata de rata mica a cresterii economice în agricultura si asistenta sociala directionata în mod nesatisfacator. Aceasta a condus la reconceptualizarea domeniilor prioritare pentru angajamentul de reducere a saraciei, cu un accent pe revitalizarea agriculturii, directionarea mai buna a asistentei sociale si accesul îmbunatatit la sanatate si educatie. Se atesta o constientizare sporita în raport cu limitarile pe care infrastructura deter iorata le impune asupra competitivitatii, reflectate în propunerea de a adauga în programul de creditare un proiect în domeniul drumurilor.

35. În acelasi timp, cadrului de performanta i-a lipsit selectivitatea. Astfel, acesta nu a permis concentrarea asistentei necesare pentru obtinerea rezultatelor dorite. Progresele au fost majore în domeniile în care proiectele sau dialogul intens au oferit sprijin (de exemplu, comertul si transportul, sanatatea, învatamântul). În telecomunicatii, transparenta privatizarii, dezvoltarea tineretului, cererea pentru servicii juridice si informatie si dezvoltarea locala s-au obtinut progrese mai modeste fata de obiectivele SAT.

36. Cadrul de rezultate elaborat în cadrul CSRS are mai multe sanse de succes . Acesta suplineste un decalaj în programul AID initial, aliniind sprijinul pentru reformele politicilor sectoriale si interventiile individuale, astfel sprijinind mai eficient rezultatele . Pregatirea CSRS a oferit sansa de a evalua progresele înregistrate si a articula un program de implementare a reformelor structurale în domeniile în care evolutia a fost lenta, adaptându-se la dificultatile aparute si sprijinind Guvernul în sectoarele în care este necesar un consens asupra actiunilor. Programul CSRS va suplini un decalaj în dialogul dintre Banca si Guvern privind aspectele inerente politicilor. Suplimentar, este necesar de asigurat un impact mai vast din activitatea proiectelor, amplificând rezultatele prin actiuni de politici si componenta bugetului. În acest sens, integrarea strategiilor sectoriale si a alocatiilor bugetare în contextul CCTM devine o prioritate.

37. Realizarea impactului la nivel sectorial necesita mai mult decât o performanta satisfacatoare a proiectelor. Progresele obtinute în proiectele individuale nu au însemnat întotdeauna progrese în realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung. Implementarea proiectelor a fost buna în agricultura si sectorul social, însa nu a generat întotdeauna rezultatele scontate la nivel de tara. Reactia de oferta a sectoarelor reale este redusa (în special în agricultura), reducerea saraciei stagneaza si calitatea accesul la serviciile sociale ramâne a fi o problema. AID trebuie sa obtina o întelegere mai buna a legaturilor dintre interventiile SAT si obiectivele de dezvoltare pe termen lung. Aceasta va îmbunatati la rândul sau procesul de planificare a urmatoarei SAT, care va fi bazata pe rezultate.

38. O descriere mai detaliata a rezultatelor obtinute si matricea rezultatelor din Raportul privind evolutia SAT sunt prezentate în Anexa I.

Caseta 2. Moldova: Rezultatele principale obtinute în perioada SAT

Rezultate generale în procesul dezvoltarii ? Cresterea economica puternica (în medie 7% anual), gestiunea bugetara mai buna (bugete

echilibrate) ? Rata nationala a saraciei redusa de la 73% în 1999 pâna la 28,5% în 2005 ? Indicatorii datoriei externe sunt în afara zonei de pericol drept consecinta a cresterii economice

mai rapide, a gestiunii bugetare prudente si reesalonarii recente agreate cu Clubul de la Paris . Proportia totalului datoriei externe din PIB s-a redus de la 106% din PIB în 2001 pâna la aproximativ 55% în 2005.

? Strategia pe termen mediu a Guvernului articulata în SCERS si PAMUE. Evaluarea onesta si credibila a primului an este pregatita. Sprijin mai mare din partea donatorilor si coordonarea îmbunatatita între donatori pentru sustinerea programului national.

Rezultate sprijinite de SAT ? Îmbunatatirea considerabila a practicilor de achizitii a condus la reducerea procentului de achizitii

dintr-o singura sursa si a sporit valoarea contractelor adjudecate prin licitatii competitive. Exista o noua legislatie cu privire la achizitii .

? Strategiile sectoriale în sanatate, educatie, asistenta sociala si agricultura au fost elaborate si vor servi drept baza pentru perfectionarea procesului de elaborare a CCTM.

? Indicatorii principali pentru desfasurarea afacerilor în Moldova s-au îmbunatatit din anul 2002. În studiul privind desfasurarea afacerilor din 2007, Moldova ocupa un loc mai bun decât Ucraina, Belarus, Croatia s i Albania, desi, pe motivul unor progrese mai rapide în alte tari, locul Moldovei în clasamentul general a trecut de pe 88 la 103. Timpul necesar pentru tranzitul marfurilor prin vama a fost redus substantial.

? Creditele si asistenta tehnica oferita fermierilor indiv iduali cu sprijinul Proiectului de investitii si servicii rurale a depasit tintele stabilite în SAT. 75% din proprietatea rurala privata a fost înregistrata cu sprijinul Proiectului cadastral 1.

? Sistemul de asigurari medicale este în curs de implementare. Bugetul aloca peste 35% din cheltuielile în medicina asistentei medicale primare, pachetele de baza pentru grupurile vulnerabile fiind acoperite de serviciile publice. Ratele mortalitatii infantile si materne sunt în descrestere.

? Îmbunatatiri considerabile în gradatiile EPIT si performanta portofoliului, generând alocatii mai mari din partea AID.

Sursa: Moldova: Raportul privind evolutia Strategiei de asistenta pentru tara

V. ACTIUNILE PLANIFICATE PENTRU ÎMBUNATATIREA REZULTATELOR AID

39. Eficacitatea ulterioara a prezentei AID în agenda de dezvoltare a Moldovei va beneficia de pe urma unui accent mai mare asupra gestiunii pentru obtinerea rezultatelor, care ar permite monitorizarea progreselor, implementarea actiunilor corective si desfasurarea unui dialog prolific cu Guvernul si alte parti interesate. În contextul dat, urmatoarele actiuni sunt planificate pentru AF07.

(i) Producerea unui raport anual cu privire la rezultate pentru a identifica actiunile necesare spre a fi întreprinse de Guvern, Banca si parteneri cu scopul aprofundarii pasilor initiali de creare a unui cadru de dezvoltare coerent.

(ii) Monitorizarea performantei/rezultatelor anuale împreuna cu Guvernul si alti donatori din SCERS, integrata într-o sedinta anuala a grupului consultativ pentru asigurarea legaturilor între instrumentele de monitorizare (de exemplu, ODM; Raportul planificat privind evolutia PAMUE de la finele lunii iunie 2006 si sistemul

18

ABP al AID). Raportul anual de evaluare si matricea de actiuni SCERS revazuta vor oferi un cadru integrat bazat pe tintele masurabile cu scopul prioritizarii reformelor.

(iii) Continuarea implementarii programului CSRS ca platforma pentru colaborarea puternica cu alti donatori întru sprijinirea reformelor structurale. Alinierea CSRS pe viitor cu ciclul bugetar pentru îmbunatatirea previzibilitatii finantarii si promovarea coordonarii în rândul donatorilor. La nivel de program, CSRS va ajuta la integrarea dialogului de politici cu continutul investitiilor, al asistentei tehnice si recomandarilor analitice.

(iv) Continuarea integrarii abordarilor programatice în operatiunile investitionale ulterioare finantate de AID, mobilizând resurse de la alti donatori cu scopul acordarii sprijinului financiar pentru implementarea strategiilor sectoriale finantate din buget, dupa cum se planifica pentru proiectele de reabilitare a drumurilor si de asistenta medicala/sociala. Rezultatele si parteneriatele cu alti donatori vor fi examinate explicit de catre managementul de tara la sedintele de analiza a conceptelor si deciziile de evaluare.

(v) Pe plan intern, managementul la nivel de tara si sector continua sa ofere conducere si sprijin în consolidarea rezultatelor operatiunilor AID, inclusiv pentru calitatea informatiei de baza si utilizarea acesteia în vederea perfectionarii procesului de elaborare a cadrului de rezultate pentru urmatoarea SAT.

(vi) Echipele Bancii mentin practicile de monitorizare a progreselor si capacitatea tarilor de monitorizare a rezultatelor sectoriale principale ale AID în patru sectoare – sanatate, educatie, transport si alimentare cu apa (rata mortalitatii copiilor cu vârsta sub cinci ani, rata finalizarii ciclului de învatamânt primar, procentul populatiei cu acces durabil la surse de apa si populatia rurala cu acces anual neîntrerupt la drumuri).

(vii) Alinierea eforturilor angajatilor si ale managementului cu initiativele existente. Gradatiile EPIT si performanta portofoliului fiind acum factorii determinanti principali pentru alocatiile ABP ale AID, ele vor forma o portiune substantiala a agendei de rezultate asupra careia Banca va lucra cu Guvernul în urmatorii ani. A fost introdus un sistem de avertizare initiala pentru identificarea proiectelor care pot trece în situatie de risc sau problematica. Procesul anual EPIT este utilizat pentru a identifica domeniile în care se pot obtine îmbunatatiri în urmatorii ani.

(viii) Strategia comunicationala EXT pentru Moldova va fi extinsa pentru crearea unei legaturi directe cu rezultatele operatiunilor sprijinite de AID.

ANEXA I Pagina 1 din 17

MOLDOVA – REZULTATE SI BANCA MONDIALA MONITORIZAREA REZULTATELOR SAT

1. Aceasta Anexa examineaza critic rezultatele obtinute pâna în prezent pe parcursul implementarii SAT pentru Moldova din AF2005 pâna în AF2008. Ea se axeaza asupra (a) evolutiei spre atingerea factorilor determinanti SAT ai scenariului optimist si a indicatorilor intermediari; (b) evolutia spre atingerea rezultatelor finale stipulate în SAT; si (c) reactia Bancii la problemele aparute sau întelegerea obtinuta în rezultatul efectuarii activitatilor analitice recente. Ea a beneficiat de (a) RAE SCERS recent finalizat si JSAN; (b) analiza si documentele de fond pregatite pentru Analiza portofoliului tarii efectuata în Chisinau în iunie 2006; (c) fortificarea metodologiei ABP pentru alocatiile AID din momentul pregatirii SAT; (d) documentatia pregatita pentru programul CSRS propus; si (e) desfasurarea si finalizarea lucrului asupra AAC, precum si rapoartele privind finalizarea proiectelor recent încheiate. Aceasta Anexa de asemenea stabileste fundamentul pentru viitoarea monitorizare a evolutiei spre obtinerea rezultatelor. Dupa sectiunea introductiva, urmeaza o analiza mai profunda a rezultatelor fiecarui dintre cei trei piloni ai SAT. Anexa B9 evidentiaza interventiile AID si ale altor donatori în fiecare domeniu. În fine, desi alocatiile AID continua sa fie bazate pe ABP, Tabelul 1 prezinta un rezumat al progreselor spre realizarea factorilor determinanti ai scenariului optimist al SAT. 2. Performanta Moldovei spre atingerea declansatorilor scenariului optimist al SAT si îndeplinirea criteriilor care pun în functie alocatiile bazate pe performanta ale AID demonstreaza un succes semnificativ pentru aceasta SAT. Declansatorii scenariului optimist s-au dovedit a fi un instrument eficient pentru semnalarea prioritatilor si realizarea rezultatelor cheie. S-au obtinut succese în majoritatea domeniilor, în special, la guvernare (reforma administratiei publice si a serviciului de stat, a achizitiilor publice, costuri mai mici ai activitatii de afaceri si facilitarea comertului), precum si îmbunatatirea gestiunii macroeconomice si micsorarea datoriei externe. Clasificarea agregata EPIT s-a majorat de la 3,2 în 2003 pâna la 3,5 în 2005, unde rezultate mai bune s-au înregistrat la 7 din 16 criterii si nu s-au înregistrat înrautatiri. Împreuna cu îmbunatatirea performantei portofoliului (în prezent nu exista proiecte problematice sau proiecte cu grad înalt de risc), aceasta a dus la majorarea alocatiilor AID. JSAN cu privire la RAE SCERS ofera o evaluare pozitiva a evolutiei înregistrate, dar în acelasi timp enumara domeniile în care ramâne loc pentru îmbunatatiri. 3. În general, realizarea indicatorilor intermediari ai SAT a fost satisfacatoare, dar, într-o anumita masura, neomogena. Realizarile au fost mai bune în domeniile unde au fost sustinute de un proiect sau un dialog intens (de exemplu, comert si transport, ocrotirea sanatatii, învatamânt). În agricultura, succesul reformelor a fost mai slab. Dialogul cu Banca si interventiile prin proiecte au ajutat la mentinerea Codului Funciar, dar interventiile pe pietele cerealelor si semintelor oleaginoase au continuat si s-au majorat subsidiile. Pe lânga aceasta, cadrul rezultatelor a fost larg, si nu a inclus întotdeauna asistenta necesara pentru obtinerea rezultatelor dorite. În ceea ce priveste telecomunicatiile, transparenta privatizarii, rezultatele legate de tineret, cererea pentru


serviciile juridice si informatii si dezvoltarea locala s-au înregistrat progrese mai modeste la realizarea rezultatelor SAT. Amânarea realizarilor semnaleaza necesitatea elaborarii estimarilor mai bune a timpului si resurselor necesare pentru obtinerea lor. 4. Succesele înregistrate de proiecte sau la îndeplinirea indicatorilor intermediari ai SAT nu s-au transformat întotdeauna în obiective de dezvoltare pe termen lung. Proiectele din agricultura si sectorul social au avut succes, dar rezultatele la nivel de tara nu au fost întotdeauna cele dorite. Reactia de raspuns a sectoarelor reale a fost nesemnificativa (în special, în agricultura), s-a blocat reducerea saraciei si accesul la si calitatea serviciilor sociale lasa de dorit. AID si alti parteneri de dezvoltare trebuie sa înteleaga mai bine legaturile între SAT si obiectivele de dezvoltare pe termen lung. La rândul sau, aceasta va ajuta la îmbunatatirea structurii urmatoarei SAT, care se va baza pe rezultate. 5. CSRS propus umple golul dintre interventiile AID si poate sprijini mai eficace obtinerea rezultatelor. Pregatirea CSRS a creat o oportunitate de examinare critica a succeselor obtinute si de formulare a unui program pentru reformele structurale, unde evolutia a fost lenta, în acelasi timp, adaptându-se la provocarile aparute si sprijinind Guvernul în domeniile în care exista un consens asupra masurilor necesare. Programul CSRS, prin urmare, va umple golul din dialogul între Banca si Guvern cu privire la politici. Pe lânga aceasta, este necesar sa se asigure un impact mai mare a lucrului proiectelor, majorând scara rezultatelor prin politici si componenta bugetului. În aceasta privinta, lucrul de integrare a strategiilor sectoriale cu alocarile bugetare în contextul CCTM devine o prioritate. 6. Implementarea SAT a demonstrat flexibilitatea de ajustare la circumstante în schimbare. Cresterea preturilor pentru energie a dezvaluit punctele slabe si oportunitatile existente în economie, care sunt mai usor de înteles si la care se poate reactiona mai adecvat datorita activitatilor analitice ale Bancii. În prezent, se pune iarasi accentul pe agricultura si îmbunatatirea reactiei de raspuns din partea ofertei din economie. Reducerea saraciei a devenit de importanta majora. Se cunosc mai bine restrictiile impuse de infrastructura deteriorata asupra competitivitatii, reflectate în propunerea de a adauga un proiect pentru repararea drumurilor în portofoliul de credite. 7. Se obtin rezultate bune când proprietatea si angajamentul autoritatilor este semnificativ, Banca reactioneaza prompt si interventiile sunt bazate pe activitati analitice solide. Angajamentul considerabil al Guvernului si reactia rapida a Bancii si donatorilor au contribuit împreuna la reducerea poverii reglementare asupra afacerilor, au asigurat calitatea mediului macroeconomic, au redus povara datoriilor si au miscat înainte reforma administratiei publice si serviciului de stat. S-au obtinut succese mai lente atunci când nu s-a putut gasi un consens între strategia propusa de Guvern si ceea ce puteau sprijini donatorii. Aceasta necesita eforturi noi pentru a ajunge la strategii comune în asa domenii ca agricultura, sectorul energetic, drumurile si sectoarele sociale. 8. Se îmbunatateste coordonarea activitatilor donatorilor, ceea ce contribuie la rezultate pozitive. Coordonarea activitatilor donatorilor s-a îmbunatatit pe durata SAT.


Banca a lucrat cu alti donatori atât la pregatirea activitatilor analitice, precum si asupra proiectelor individuale de creditare. Cooperarea a fost deosebit de remarcabila la pregatirea CSRS propus si efectuarea Analizei finantelor publice (AFP). Trebuie de mentionat coordonarea programului Sida si prezentarea proiectelor pilot de asistenta sociala. Consistenta prioritatilor economice si ale dezvoltarii sociale pentru SCERS si PAMUE si dorinta altor donatori de a lucra în aceste cadre a facilitat procesul de coordonare. Se preconizeaza ca se va îmbunatati calitatea armonizarii si coordonarii dupa semnarea Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare în mai 2006. 9. Activitatile analitice ale Bancii au avut un rol esential pentru realizarea obiectivelor programului. AAC au contribuit la întelegerea mai profunda a legaturilor cauzale între obiectivele SCERS sustinute de SAT si actiunile politice si reformele institutionale necesare. De exemplu, ultima actualizare a saraciei (2006) a aratat ca stagnarea recenta a reducerii saraciei este legata de rata lenta de crestere economica în agricultura si de directionarea ineficienta a asistentei sociale. Aceste constatari au determinat o re-evaluare a domeniilor prioritare ale angajamentului de reducere a saraciei, cu accent pe revigorarea agriculturii, directionarea mai eficienta a asistentei sociale si accesul îmbunatatit la servicii medicale si învatamânt. La rândul sau, masurile prioritare în agricultura au avut de câstigat din Notele cu privire la agricultura, care, la rândul lor, au fost bazate pe Memorandumul economic al tarii (MET). În mod similar, proiectele pilot de evaluare a optiunilor de directionare a asistentei sociale spre categoriile sarace ale populatiei în curs de implementare ofera o întelegere a modalitatilor de crestere a eficientei asistentei sociale. 10. Monitorizarea rezultatelor pe viitor. Calitatea implementarii SAT va beneficia de un sistem de monitorizare continua a rezultatelor care permite înregistrarea realizarilor, întreprinderea actiunilor de remediere si lansarea unui dialog fructuos cu Guvernul si alte parti implicate. Pentru restul perioadei SAT si la pregatirea urmatoarei SAT, se preconizeaza monitorizarea rezultatelor anuale împreuna cu Guvernul si, în masura posibilului, împreuna cu alti donatori. Pentru aceasta, se vor exploata pe deplin legaturile cu RAE SCERS, rapoartele privind PAMUE si sistemul ABP al AID. Rezultatele înregistrate vor fi aduse la cunostinta populatiei pentru a majora angajamentul si responsabilizarea. Matricea revizuita de politici a SCERS va oferi un cadru integrant bazat pe sarcini masurabile pentru prioritizarea eforturilor de reformare. În cadrul programului Bancii, CSRS va ajuta la integrarea dialogului despre politici cu continutul asistentei tehnice si eforturile investitionale. În fine, se va acorda atentie planificarii si colectarii datelor initiale întru îmbunatatirea structurii cadrului de rezultate al urmatoarei SAT.


Tabelul 1. Moldova: Situatia implementarii declansatorilor scenariului optimist din SAT

Jalonul pentru scenariul optimist Implementarea 1. Realizarea jaloanelor expuse

în planul anual de implementare al SCERS .

Finalizat partial A fost finalizat primul Raport anual de evaluare a SCERS în luna aprilie 2006, care a oferit o evaluare onesta a realizarilor si carentelor în implementarea planului de actiuni SCERS.

2. Mentinerea unui cadru macroeconomic stabil si a disciplinei fiscale.

Finalizat în totalitate Un nou program FDRA al FMI (5 mai 2006); excedente fiscale primare în valoare de 2,7 si 3,0 la suta din PIB au fost realizate în anii 2004 si 2005 respectiv; a fost realizat acordul de re-esalonare a datoriilor fata de Clubul de la Paris (12 mai 2006).

3. Guvernare si reforma sectorului public

(a) Reforma serviciului public (b) Gestionarea financiara publica (c) Achizitii publice

Finalizat substantial (a) Substituind declansatorul SAT, Guvernul s-a implicat într-un efort mai ambitios al reformei administratiei publice – incorporând agenda de reforme ale serviciului public – adoptarea unui proiect de plan de implementare si de strategie. Un fond fiduciar administrat de Banca din partea multiplilor donatori acorda asistenta tehnica acestui efort de reformare. (b) Rapoartele de disponibilitate a numerarului sunt emise de Trezorerie în fiecare luna. (c) Declansatorii SAT privind achizitionarile dintr-o singura sursa si licitatia deschisa au fost respectati pe deplin. A fost elaborat un proiect satisfacator de lege cu privire la achizitiile publice.

4. Îmbunatatirea mediului de afaceri

(a) Reducerea cheltuielilor de licentiere si inspectie, si a numarului de inspectii; (b) Reducerea timpului de vamuire a produselor de import la terminalul din teritoriul tarii de la Chisinau.

Finalizat în totalitate (a) Au fost în totalitate respectati declansatorii SAT cu privire la cheltuielile de licentiere si inspectie, la fel ca si declansatorul pentru numarul de inspectii; (b) Declansatorul SAT privind timpul de vamuire a produselor de import la terminalul din teritoriul tarii de la Chisinau a fost respectat din plin;

5. Ameliorarea protectiei sociale: reforma pensiilor

Finalizat substantial (a) Nu au fost introduse noi tipuri de privilegii pentru pensii; (b) Bazele de date pentru înregistrarea colectarii contributiilor de pensie sunt aproape finalizate. Aprobarea amendamentelor la legea cu privire la pensii va permite plati la pensii în conformitate cu contributiile individuale achitate.

6. Agricultura

Finalizat partial Actualul cod funciar este pastrat; abrogarea cerintei de export prin intermediul Bursei universale a marfurilor; lipsa unei administrari directe a productiei culturilor; Totusi, au sporit subventiile risipitoare în sectorul agrar.


Pilonul SAT I: Promovarea mediului de afaceri competitiv, a stabilitatii si dezvoltarii în favoarea categoriilor sarace ale populatiei: 11. Un mediu macroeconomic mai stabil, micsorarea poverii de datorii si un mediu de afaceri mai sanatos sunt rezultate pozitive obtinute cu contributia Bancii în aceasta perioada a SAT. Cu toate acestea, dezvoltarea a fost conditionata în mare parte de consumul derivat din volumul mare de transferuri de peste hotare si cresterea salariilor. Principala îngrijorare, dupa cum se indica în RAE SCERS, este raspunsul limitat al ofertei din economie. RAE a remarcat ca restructurarea preconizata a economiei nu s-a realizat. Pe lânga aceasta, salariile masurate în valuta straina au crescut mai repede decât productivitatea muncii, sporind costurile unitare ale muncii. Întrebarea cheie este daca realizarile obtinute în stabilizarea situatiei macroeconomice si reducerea obstacolelor pentru afaceri si comert sunt suficiente pentru declansarea reactiei ofertei sau daca este necesar de a accelera ritmul reformelor. Se planifica sa se urmareasca un set de baza a indicatorilor competitivitatii legati de SCERS si sa se continue îmbunatatirea întelegerii legaturilor cauzale între actiunile politice si rezultatele în ameliorarea competitivitatii. 12. Calitatea mediului macroeconomic s-a îmbunatatit. S-au obtinut rezultate remarcabile în îmbunatatirea calitatii mediului macroeconomic. Excedentele fiscale primare au depasit valorile stabilite de SAT. În viitor, prioritatea va fi de a micsora inflatia sub 10%. PRGF al FMI si CSRS al Bancii vor sustine Guvernul în eforturile sale. 13. Moldova a înregistrat rezultate substantiale în reducerea poverii datoriilor externe. În SAT se remarca ca nivelul înalt al datoriilor externe reprezinta un risc înalt pentru stabilitatea macroeconomica. Restantele fata de creditorii bilaterali au cauzat amânarea aprobarii SCERS si, prin urmare, a finalizarii SAT. Cresterea economica rapida – în medie 7% în ultimii 6 ani – si politica fiscala prudenta au redus marimea relativa a datoriei externe de la 106% din PIB în 2001 pâna la 55% în 2005. În prezent, indicatorii îndatorarii Moldovei sunt mai mici de nivelul considerat critic pentru tarile AID. S-a ajuns la acord în ceea ce priveste re-esalonarea restantelor la datoriile externe la întâlnirea recenta a membrilor Clubului de la Paris, ceea ce se preconizeaza ca va micsora deservirea datoriilor pe durata programului sustinut de FMI (2006-2008) de la 149,9 milioane de dolari SUA pâna la 60,8 milioane de dolari SUA. Banca a sustinut eforturile Guvernului si a acordat consultanta în domeniul gestionarii datoriilor. 14. Nivelul subsidiilor a crescut, contrar asteptarilor SAT. MET al Bancii recomanda autoritatilor sa se axeze asupra îmbunatatirii calitatii impozitarii si serviciului vamal si mai putin asupra nivelului veniturilor. Cu toate acestea, volumul crescând al importurilor împreuna cu cresterea economica solida au dus la majorarea veniturilor din impozite, ceea ce a permis Guvernului sa majoreze cheltuielile si sa pastreze o pozitie fiscala exigenta. Guvernul a alocat mai multe fonduri pentru sectoarele sociale, pensii cu privilegii si pentru subsidiile din sectorul agricol. Rezultatele preliminare ale Analizei finantelor publice sugereaza ca Guvernul trebuie sa creeze un spatiu fiscal pentru a avea loc pentru volumul mai mare a investitiilor publice. CSRS propus va sustine acest efort, atât în sistemul de pensii, cât si în agricultura.


15. Succesul realizarii reformei pensionare nu este deplin. SAT prevedea finisarea agendei reformei pensionare aprobate în 1998 si a acordat sprijin prin intermediul Proiectului gestionarii protectiei sociale1. Declansatorii din acest domeniu pentru scenariul optimist au fost atinsi partial. Pâna în prezent, circa 75% din dosarele pensionare individuale au fost introduse în baza de date a contribuabililor2. Desi nu s-au introdus categorii noi de pensionari privilegiati, cheltuielile pentru beneficiile pensionarilor privilegiati continua sa creasca. Guvernul a adoptat în 2004 o strategie de reformare a pensiilor în sectorul agricol în concordanta cu indicatorii intermediari ai SAT. Cu toate acestea, implementarea acestor reforme se desfasoara lent. 16. Lucrul de pregatire a CSRS propus a consolidat dialogul privind pensiile, sustinând: (i) crearea conturilor individuale pentru 100% de contribuabili de pensii; (ii) implementarea strategiei de reformare a pensiilor pentru unificarea sistemului pensionar pentru toate tipurile de pensionari (neagricoli, agricoli si privilegiati); si (iii) succesul legarii beneficiilor de contributii. AFP ofera o analiza premergatoare pentru evaluarea durabilitatii financiare a sistemului de pensii. 17. Mediul de afaceri s-a îmbunatatit si s-a micsorat numarul obstacolelor pentru comert. S-au obtinut rezultate semnificative la îmbunatatirea mediului de afaceri si facilitarea comertului. Toate jaloanele intermediare ale SAT, inclusiv declansatoarele scenariului optimist, pentru costul activitatii de afaceri (reducerea timpului si cheltuielilor pentru obtinerea licentelor, reducerea cheltuielilor pentru inspectii si efectuarea unui numar mai mic de inspectii) au fost depasite, cu o singura exceptie. În 2005, erau necesari 303 de dolari SUA pentru a obtine o licenta, în comparatie cu 550 de dolari SUA din declansatorul scenariului optimist al SAT si indicatorului intermediar. Cheltuielile medii pentru inspectii erau de 99 de dolari SUA si numarul mediu de inspectii pe an a fost de 11,4 în comparatie cu 1000 de dolari SUA si respectiv 12 inspectii conform declansatorilor scenariului optimist al SAT. 18. Angajamentul anterior al G uvernului si sprijinul prompt al Bancii si altor donatori au contribuit la obtinerea acestor rezultate. Guvernul a aprobat „Conceptul reformei regulatorii” în 2004 si apoi, Legea „ghilotinei” si Strategia nationala de reforma regulatorie, care încearca sa îmbunatateasca calitatea legilor elaborate acordând atentie sporita impactului acestor legi. Banca a sustinut aceste eforturi prin activitati analitice, inclusiv Evaluarea climatului investitional (2004), ? ET (2005) si Studiul asupra comertului (2004). 19. Implementarea Proiectului de facilitare a comertului si transportului în Europa de sud-est (TTFSE) a contribuit la reducerea cheltuielilor netarifare datorita simplificarii procedurilor de vamuire, eliminarii ineficientelor la trecerea frontierei si vamii, în

1 Co-finantat de DFID. 2 Declansatorul scenariului optimist era implementarea sistemului de conturi individuale. Pe de alta parte, indicatorul intermediar SAT a fost 50%. Proiectul gestionarii protectiei sociale a prevazut ca sistemul va începe sa functioneze din ianuarie 2005. Acum se preconizeaza ca aceasta se va întâmpla la începutul anului 2007.


general, si sustinerea racordarii regulamentelor vamale la standardele UE. Recent, s-au înregistrat rezultate la stabilirea Sistemului automatizat de date vamale (ASYCUDA) al sistemului de vamuire bazat pe riscuri. S-a redus perioada necesara pentru vamuire. Sondajele efectuate confirma ca înca a ramas mult de lucru în acest domeniu. 20. Banca planifica sa continue acordarea asistentei pentru prioritatile Guvernului prin CSRS propus, credite investitionale si activitati analitice (inclusiv sondaje). Proiectul de ameliorare a competitivitatii, aprobat la sfârsitul anului 2005, sprijina rationalizarea de mai departe a obstacolelor administrative întru reducerea costurilor de respectare a legislatiei si modernizarea sistemelor de calitate si sporirea capacitatii de producere a bunurilor care corespund standardelor de pe pietele de export, asa ca UE. De asemenea, ea va sustine introducerea evaluarilor impactului regulator, conform practicilor UE, întru mentinerea câstigurilor pe termen lung obtinute datorita anularii reglementarii. CSRS va monitoriza indicatorii pentru mediul de afaceri si facilitarea comertului. 21. Modernizarea institutiilor sectorului transporturilor este lenta, desi s-a îmbunatatit cunoasterea restrictiilor impuse de sector asupra competitivitatii. SAT a remarcat ca reteaua de drumuri, desi este extinsa, se deterioreaza. RAE SCERS subliniaza impactul drumurilor rele asupra costurilor de transport si a competitivitatii. MET si AFP recenta confirma aceasta. Nivelul mai mic al investitiilor publice - în jur de 2% din PIB – si posibilitatile limitate de implicare a sectorului privat prin parteneriate private/publice, dupa cum mentioneaza JSAN cu privire la RAE, reprezinta restrictii semnificative. 22. SAT ofera sprijin limitat pentru reabilitarea drumurilor în cadrul Proiectului de comert si transport si atingerea indicatorilor intermediari ai SAT este lenta. Programul CSRS propus va sprijini obiectivul SCERS de adoptare si implementare a unei strategii pentru sectorul drumurilor, care va include reforma finantarii reparatiei drumurilor si se va axa asupra restabilirii lor. Un proiect de restabilire a retelei de drumuri va ajuta la majorarea resurselor necesare pentru reparatia capitala a infrastructurii transporturilor si va crea institutii ce vor facilita întretinerea drumurilor prin taxe si participarea utilizatorilor. O astfel de asistenta ar trebui sa ajute la obtinerea rezultatelor specificate de SAT. 23. Ridicarea preturilor pentru energie au readus atentia asupra reformelor nefinalizate din sectorul energetic. În trecut, Banca a sustinut activ reformele din sectorul energetic. Aceste reforme au început în anii 1990 si datorita lor s-a creat un organ regulator independent, s-a asigurat generarea, furnizarea si distribuirea neîntrerupta a electricitatii, s-au introdus reguli de comercializare competitiva si recuperarea costurilor datorita ajustarii tarifului, limitarii subsidiilor si partial, s-a rezolvat problema datoriilor istorice a sectorului energetic. Sprijinul Grupului Bancii Mondiale a fost acordat sub forma de credite investitionale, dialog politic în contextul actiunilor de ajustare, asistenta tehnica, garantii (AMGI) si investitii capitale (CFI). Grupul Bancii Mondiale este cel mai mare prestator de asistenta externa pentru acest sector 3.

3 Alti donatori sunt BERD (repararea retelei de încalzire centralizata a municipiului Chisinau), USAID, Olanda, si Agentia Suedeza pentru Dezvoltare Internationala (ASDI) (asistenta tehnica în sprijinul proiectelor energetice I si II finantate de AID).


24. SAT a acordat atentie limitata problemelor energetice, axându-se în principal, pe eficienta energetica în comunitatile pilot si cladirile publice. Acesti declansatori intermediari ai SAT au fost atinsi. Proiectul energetic II a generat economii semnificative datorita aplicarii noilor tehnologii eficiente si a majorat disponibilitatea încalzirii în regiunile pilot pe durata anului. De asemenea, proiectul s-a ocupat de necesitatile de investitii fizice în distribuirea energiei si acorda asistenta tehnica pentru îmbunatatirea situatiei datoriilor. 25. Cresterea recenta a preturilor pentru energie accentueaza vulnerabilitatea Moldovei deoarece ea importa majoritatea resurselor energetice. Banca a actionat rapid pentru a acorda asistenta Guvernului efectuând o analiza a impactului macroeconomic si distributional al preturilor mai înalte la energie. Analiza a aratat ca economia Moldovei este foarte ineficienta din punct de vedere energetic (coeficientii de utilizare a energiei sunt mult mai înalti decât aceiasi coeficienti din tarile cu venituri similare si mult mai industrializate) si ca Moldova nu se afla în situatia de a profita de amplasarea sa strategica ca tara de tranzit al energiei între est si vest. 26. CSRS propus va sustine ameliorarea eficientei energetice prin încurajarea introducerii tarifelor care reflecta costurile economice, mentin disciplina financiara în sectoarele gazelor si electricitatii, si vor introduce disciplina în sectorul încalzirii. CSRS propus va încuraja de asemenea Guvernul sa se racordeze la normele europene pentru a dezvolta capacitatea Moldovei de a servi drept coridor pentru transportul energiei între Comunitatea Statelor Independente (CSI) si pietele energetice ale UE, si crearea oportunitatilor pentru investitii. De asemenea, CSRS va aborda impactul social al cresterii preturilor prin intermediul evaluarii impactului asupra saraciei si impactului social si prin directionarea mai eficienta a subsidiilor pentru compensarea preturilor la energie existente. 27. Agricultura si dezvoltarea rurala. Când SAT a fost pregatita, Banca era preocupata privind unele aspecte ale politicii Guvernului pentru agricultura, în special, predilectia pentru gospodariile mari si organizarea obligatorie a gospodariilor mici în cooperative. SAT a stabilit în calitate de declansator pentru scenariul optimist respectarea Memorandumului de întelegere (MI) privind politicile pentru agricultura semnat de Guvern si Banca în 2001. Respectarea MI este partial satisfacatoare. Temuta schimbare a succeselor reformei funciare prin revizuirea sau revocarea Codului Funciar nu s-a materializat. Cu toate acestea, Guvernul a continuat sa intervina pe pietele cerealelor si semintelor oleaginoase. Subsidiile preferentiale pentru gospodariile mari au fost acordate în dezavantajul fermierilor mici. Subsidiile acordate de Guvern au for utilizate în mare parte pentru a finantare costurile de productie recurente. Stimulii creati pentru gospodariile mari de a se restructura nu au sporit dezvoltarea sectorului. 28. Proiectele investitionale în agricultura au demonstrat rezultate satisfacatoare, în conformitate cu obiectivele lor de dezvoltare si indicatorii intermediari ai SAT. Proiectul cadastral I a sustinut înregistrarea a 75% din proprietatea rurala, astfel, fortificând siguranta dreptului de posesiune si proprietate, oferind fermierilor gaj pentru accesarea


finantarii. Cu toate acestea, dupa cum se indica în Notele cu privire la agricultura pregatite de Banca, o mare parte din pamânt ramâne în proprietatea statului si a companiilor mari si economic mai putin eficiente. 29. Primul Proiect de investitii si servicii rurale (RISP I), care a lucrat cu sectorul bancar si institutiile de microfinantare, a contribuit la sporirea accesului la finante si servicii de asistenta. Portofoliul sectorului bancar în agricultura s-a majorat cu 144% si cu 120% în industria agricola în anii 2002-2004, conform rezultatelor preconizate ale SAT. Circa 300000 fermieri au beneficiat de 540000 servicii de extensiune prin intermediul unei retele de 35 prestatori de servicii privati si peste 400 consultanti locali/regionali. Aceste cifre depasesc indicatorii intermediari ai SAT. RISP II (aprobat în AF2006) va continua sa acorde servicii de consultanta, dar se va concentra asupra fortificarii institutiilor, încercând sa optimizeze activitatile la programele bugetare ale Guvernului si sa fortifice capacitatea Ministerului Agriculturii de a le gestiona si monitoriza. 30. Desi cadrul legislativ care sustine consolidarea terenurilor exista deja, dupa cum stipuleaza indicatorii intermediari ai SAT, procesul de consolidare a terenurilor agricole pe principiul particip arii benevole a demarat în ritm mai lent decât a preconizat Guvernul. RISP II va finanta implementarea unei serii de proiecte pilot mici pentru a determina daca este necesar de facut schimbari în legislatia actuala si care este rolul Guvernului în încurajarea acestor tranzactii. Banca lucreaza de asemenea cu Guvernul la elaborarea unei strategii de atenuare a riscurilor/pericolelor prin Activitati economice si sectoriale (AES). 31. În pofida acestor interventii de succes, performanta sectorului agricol este mai mica decât performanta în economie. Aceasta a dus, dupa cum arata Actualizarea situatiei saraciei (2006) la cresterea saraciei în spatiul rural din anul 2003. Activitatile analitice ale Bancii întreprinse în cadrul Notelor cu privire la sectorul agricol au identificat factorii care micsoreaza profitabilitatea sectorului agricol: preturile mici oferite producatorilor, care nu au fost restructurate, productivitate joasa, piete subdezvoltate si excesiv de reglementate si lipsa unei industrii agro-alimentare dinamice. Multe din aceste probleme nu sunt abordate de proiectele investitionale . 32. CSRS propus planifica sa ajute Guvernul sa se ocupe de restrictiile ce micsoreaza profitabilitatea agriculturii, axându-se asupra anularii reglementarii pietelor (exporturi, seminte, etc.) si sporirii eficientei cheltuielilor publice pentru agricultura, facându- le mai putin distorsionate în favoarea gospodariilor corporative mari. Daca preturile oferite producatorilor nu se vor mari, CSRS prevede alte eforturi în acest domeniu. De asemenea, se preconizeaza ca un alt proiect investitional va acorda sprijin fermierilor la ameliorarea competitivitatii lor si accesului la pietele de export, sau la reducerea vulnerabilitatii lor fata de calamitatile naturale. 33. Este prea devreme sa se evalueze impactul complet al asistentei Bancii asupra dezvoltarii sectorului financiar. Banca si FMI au actualizat Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) si au produs un Plan de actiuni. Respectarea versiunii actualizate a PESF poate fi evaluata numai la sfârsitul SAT. Banca a oferit sau va oferi asistenta pentru dezvoltarea sectorului financiar prin RISP si Proiectul de


ameliorare a competitivitatii. Dupa cum s-a mentionat mai înainte, indicatorii RISP pentru sporirea volumului de creditare a spatiului rural au fost atinsi. Proiectul de ameliorare a competitivitatii (PAC) abordeaza principalele impedimente în accesul la finantare a companiilor – gaj insuficient si un sistem ineficient de informatii privind istoria de credit – prin crearea unui asemenea sistem care urmareste si fortifica capacitatea de gestionare a schemelor de garantare a creditelor. 34. Asistenta limitata acordata de Banca este pusa în functie de trei activitati mici finantate de FIRST (Initiativa de reforma si fortificare a sectorului financiar) în sectorul asigurarilor, guvernarea corporativa si reforma contabilitatii si auditului. Moldova îsi racordeaza sistemul contabil de audit la standardele internationale. RAE SCERS arata ca desi sectorul financiar este stabil, el are un rol foarte mic în finantarea investitiilor. Ratele înalte de intermediere se atribuie lipsei competitiei. Pentru restul perioadei SAT, Banca împreuna cu FMI, îsi va mari contributia pentru sectorul financiar. 35. Rezultatele preconizate ale privatizarii nu sunt sprijinite prin programe finantate de AID. La momentul pregatirii SAT, Guvernul a adoptat o atitudine negativa fata de continuarea privatizarii, preferând sa se concentreze asupra transparentei actiunilor anterioare de privatizare. Drept consecinta, Creditul pentru ajustari structurale 3 (CAS-3) a fost anulat. În prezent, totusi, PRGF al FMI contine masuri specifice pentru privatizare, inclusiv în sectorul bancar. 36. Rezultatele preconizate în sectorul telecomunicatiilor nu sunt sprijinite prin programe finantate de AID. SAT prevede elaborarea cadrului legislativ si regulator pentru e-comert. SCERS raporteaza anumite rezultate realizate cu ajutorul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). CSRS nu propune monitorizarea rezultatelor în sectorul telecomunicatiilor, chiar daca SAT prevede evolutii în ceea ce priveste utilizarea internetului si comertul electronic . Banca va încerca sa obtina finantare pentru acest sector împreuna cu alti donatori. Pilonul II al SAT: Minimizarea riscurilor sociale si ecologice, fortificarea resurselor umane si promovarea includerii sociale 37. Banca este implicata de mult timp în sectoarele sociale. SAT a încercat sa consolideze câstigurile obtinute în trecut în sectoarele ocrotirii sanatatii si învatamântului si sa sustina initiative noi, asa ca îmbunatatirea livrarii apei potabile. În declansatorii


scenariului optimist nu au fost incluse rezultate pentru sectoarele sociale 4. În general, evolutia spre atingerea indicatorilor intermediari ai SAT a fost satisfacatoare, dar probabilitatea realizarii rezultatelor propuse de SAT este mica. Activitatile analitice recente au dezvaluit ineficiente grave în livrarea serviciilor sociale, în pofida faptului ca ele acum consuma doua treimi din bugetul public. Nu s-au realizat îmbunatatiri semnificative în ceea ce priveste dimensiunea sociala a saraciei, diferentele între accesul la învatamânt si serviciile publice de ocrotire a sanatatii majorându-se. S-au obtinut rezultate limitate la directionarea asistentei sociale spre cei saraci. RAE SCERS contine acelasi aprecieri. 38. În a doua jumatate a SAT se va reînnoi efortul prin (a) realizarea unui consens mai bun între partile implicate si donatori în ceea ce priveste obiectivele SCERS si strategiile sectoriale; (b) avansarea restructurarii programelor sectoriale si alocatiilor bugetare; si (c) perfectionarea mecanismelor de monitorizare pentru urmarirea rezultatelor. Seria de CSRS propusa preconizeaza monitorizarea evolutiei eficientei de utilizare a resurselor. Operatiunile investitionale planificate se vor racorda la obiectivele SCERS. 39. Realizarile în directionarea mai eficienta a asistentei sociale sunt limitate . SAT se axeaza asupra cresterii eficacitatii directionarii asistentei sociale spre cei saraci. Datorita elaborarii unei strategii pentru asistenta sociala si elaborarea proiectelor pilot de evaluare a modalitatilor alternative de directionare a asistentei sociale spre cei saraci s-au înregistrat progrese spre atingerea indicatorilor intermediari ai SAT. Un studiu recent pregatit de Departamentul Marii Britanii pentru Dezvoltare Internationala (DFID) si Banca a aratat ca numai 23% din beneficiile asistentei sociale ajungeau la 40% din cei mai saraci cetateni în anul 2004, în timp ce mai mult de jumatate din aceste beneficii ajungeau la cele mai bogate 40% ale populatiei. Actualizarea recenta a situatiei saraciei face concluzia ca directionarea ineficienta a asistentei sociale a contribuit la încetinirea ritmului de reducere a saracie i. 40. CSRS propus planifica monitorizarea rezultatelor sporirii eficientei cheltuielilor asistentei sociale pentru populatia saraca. Componentul de asistenta sociala a proiectului investitional nou preconizat va acorda asistenta tehnica pe baza proiectelor pilot în curs de desfasurare, pentru îmbunatatirea directionarii asistentei sociale. Agenda actuala se axeaza asupra crearii unei baze de date unice a beneficiarilor si examinarea daca este adecvat sa se directioneze asistenta sociala pe baza veniturilor, luând în consideratie ca o parte considerabila a populatiei are venituri nemonetare. Nu este clar daca obiectivul SAT de acordare a 85% din asistenta sociala celor saraci va fi îndeplinit. 41. Banca se intereseaza de mai mult decât numai învatamântul rural. SAT considera prioritara sprijinirea învatamântului rural ca parte a strategiei de asistenta pentru acele domenii unde livrarea serviciilor este cea mai slaba. Proiectul educatiei de calitate în spatiul rural (AF2006) ajuta la implementarea strategiei reformei învatamântului rural prevazuta de SAT. Luând în consideratie deteriorarea recenta a

4 Pensiile au fost incluse, dar perspectiva era disciplina fiscala si nu asigurarile sociale.


indicatorilor pentru învatamânt în spatiul rural, totusi, este neclar daca indicatorii SAT în domeniul includerii si calitatii învatamântului pot fi atinsi. 42. Implementarea, actiunile analitice întreprinse pentru a sprijini pregatirea strategiei pentru învatamânt si lucrul pregatitor pentru AFP au aratat ca Moldova ramâne în urma vecinilor sai în ceea ce priveste atingerea rezultatelor în învatamânt. Sistemul actual manifesta multiple inegalitati, partial din cauza insuficientei serviciilor de învatamânt pre-scolar. Pe lânga aceasta, baza analitica pentru avansarea reformei întregului sector ramâne a fi slaba, în particular, în ceea ce priveste legarea planurilor din SCERS cu Initiativa Educatie pentru toti din cadrul de cheltuieli pe termen mediu. 43. Cu asistenta Bancii s-a început lucrul asupra unei agende mai extinse. În octombrie 2005, Guvernul a consolidat mai multe planuri într-o singura strategie, care sustinea aplicarea cu succes a finantarii din Initiativa Educatie pentru toti, oferind 13 milioane de dolari SUA pentru dezvoltarea timpurie a copiilor în urmatorii trei ani. Pe baza rezultatelor deja obtinute în reformarea învatamântului, s-au elaborat diferite strategii sub-sectoriale, o mare parte din ele fiind asociate cu Proiectul învatamântului general finalizat, finantat de Banca. 44. Alte rezultate pot fi obtinute numai prin utilizarea mai eficienta a alocatiilor bugetare actuale pentru învatamânt, care se ridica la 6,8% din PIB. Aceasta necesita atingerea unui consens în privinta strategiei pentru sectorul învatamântului, implementarea ei în componenta CCTM si participarea tuturor donatorilor. Seria propusa de CSRS va monitoriza progresul în reducerea ineficientelor. 45. Evolutia lenta a consolidarii reformei sectorului ocrotirii sanatatii. Moldova a efectuat rapid reforme în sectorul ocrotirii sanatatii în anii 1990. În 2004, s-a introdus sistemul de asigurari medicale, care a majorat semnificativ resursele alocate pentru sanatate, acestea ajungând la 4,7% din PIB. Proiectul finalizat al Fondului pentru investitii în sanatate a sustinut introducerea asigurarii medicale, actiunile de îmbunatatire a accesului la serviciile medicale si micsorarea infrastructurii vechi. Un proiect de control al HIV/SIDA acorda asistenta Guvernului la implementarea programului sau de combatere a tuberculozei (TBC) si HIV/SIDA. Un grup de donatori au facut un fond comun pentru finantare complementara – Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoza si Malarie (GFATM), agentiile Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Fundatia Soros/Institutul Societatii Deschise, Asociatia regala Olandeza pentru Combaterea Tuberculozei (KNCV), Sida-Suedia, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si Guvernul Japoniei. 46. Dupa cum preconizeaza SAT, mai mult de 35% din cheltuielile pentru sanatate sunt îndreptate acum spre sectorul serviciilor medicale primare si serviciile publice ofera gratis pachetul de baza pentru persoanele vulnerabile. Nota cu privire la sectorul ocrotirii sanatatii stabileste temeiul restructurarii spitalelor în viitor. Finantarea durabila din partea statului pentru programele de combatere a TBC si SIDA este asigurat a. S-au obtinut rezultate bune în ceea ce priveste atingerea indicatorilor stipulati de SAT. Indicatorii


pentru sectorul ocrotirii sanatatii înregistrati în cadrul SCERS (mortalitatea materna si a copiilor) s-au îmbunatatit si se vad semne de succes si la capitolul combaterea SIDA. 47. Dupa cum s-a indicat în recenta Nota privind politicile pentru sectorul ocrotirii sanatatii si se admite în RAE SCERS, reformele ramân a fi incomplete si este mult de facut pentru a spori gradul de acoperire a asigurarilor medicale, eficienta cheltuielilor pentru sanatate si calitatea serviciilor medicale primare. Banca va continua sa acorde asistenta Guvernului la implementarea reformei în sectorului ocrotirii sanatatii prin CSRS propus si un proiect planificat de sustinere a acestui sector. CSRS propus va aborda îmbunatatirea utilizarii resurselor si fortificarea sistemului primar de ocrotire a sanatatii. Proiectul investitional planificat va ajuta la armonizarea asistentei donatorilor în jurul strategiei pentru acest sector si va consolida reformele din CCTM, care se conformeaza CSRS.

48. Un început bun a avut îmbunatatirea accesului la apa potabila, dar Moldova totusi va întâmpina dificultati la realizarea acestui ODM. SAT a lansat asistenta Bancii pentru îmbunatatirea accesului la apa potabila si rezultatelor financiare ale companiilor de livrare a apei. Proiectul de alimentare cu apa si canalizare finanteaza o serie de proiecte pilot mici în localitati selectate si în acelasi timp, contribuie la fortificarea capacitatii institutionale pentru implementarea Planului national de actiuni în domeniul alimentarii cu apa. Proiectul este în curs de implementare. Sporirea accesului si gradului de acoperire au fost îndeplinite conform SAT. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt la fel de bune în ceea ce priveste rezultatele financiare ale serviciilor comunale, chiar daca ratele de colectare s-au îmbunatatit în regiunile pilot. Guvernul a solicitat ajutorul Bancii la coordonarea lucrului donatorilor în domeniul livrarii apei potabile si astfel, la mobilizarea resurselor suplimentare. Atingerea rezultatelor SAT necesita nu numai implementarea cu succes a tuturor proiectelor pilot, dar si un impact la nivelul întregului sector, inclusiv monitorizarea atenta a calitatii apei. 49. Neratificarea Proiectului pentru tineret de catre parlament în anul 2004 a afectat agenda propusa pentru tineret. Prin urmare, majoritatea rezultatelor prevazute de SAT probabil nu vor fi realizate. Principalul instrument existent de sustinere a activitatilor pentru tineret este dialogul initiat de Grupul glasul tinerilor (GGT). Câteva proiecte finantate de Banca – Combaterea HIV/SIDA, Fondul de investitii sociale (FIS), Învatamântul General, Grantul JSDF pentru Transnistria si RISP – de asemenea, includ activitati pentru tineret. 50. Îndeplinirea agendei ecologice propuse este satisfacatoare la nivel de proiecte. Acordul de re-procurare a emisiilor (ARE) din cadrul Proiectului de conservare a energiei al Fondului de Carbon pentru Dezvoltare Comunitara (CDCF) a fost semnat în contextul Protocolului de la Kyoto. Utilizarea biomasei din deseuri agricole în calitate de sursa de energie a fost lansata odata cu Proiectul energiei renovabile din deseuri agricole (biomasa). Proiectul de aprovizionare cu apa si canalizare si Proiectul de control al poluarii în agricultura al GEF abordeaza riscurile pentru sanatate generate de apa subterana. Proiectul GEF gestionarea durabila a stocurilor de poluanti organici persistenti (POP) sprijina pastrarea sigura si distrugerea poluantilor organici persistenti si elaborarea


legilor si regulamentelor pentru gestionarea, fortificarea capacitatii de gestionare si sensibilizarea opiniei publice în legatura cu POP. Proiectul de conservare a solurilor al Fondul Prototip de Carbon (FPC) ajuta la împadurire. Dezvoltarea comunitara a padurilor ajuta la reabilitarea mediului si împadurire. Perspectiva realizarii rezultatelor stipulate de SAT este pozitiva; într-adevar, SAT ar putea produce rezultate mai bune decât s-a preconizat anterior, luând în consideratie gama larga de interventii. RAE SCERS nu raporteaza asupra progreselor agendei de protectie a mediului. De asemenea, nu este clar daca aceste proiecte au un impact la nivel national, ajutând la elaborarea rezultatelor institutionale durabile. Pilonul III al SAT: Combaterea coruptiei si îmbunatatirea guvernarii sectorului public


51. Când a preluat mandatul, Guvernul actual si-a exprimat intentia de a combate practicile corupte, care, sustinea el, au plagiat administratiile precedente. SAT a acordat o prioritate înalta îmbunatatirii guvernarii. Declansatorii scenariului optimist includeau indicatori pentru guvernare în achizitii, reforma serviciului public si administratiei publice si anularea reglementarii. Majoritatea acestor indicatori au fost îndepliniti în întregime, iar altii partial. În pofida progresului realizat, o mare parte din agenda pentru guvernare a ramas la etapa de implementare si au aparut îngrijorari în ceea ce priveste utilizarea puterii politice pentru influentarea rezultatelor economice. 52. Guvernul a realizat progrese la initierea unei reforme ambitioase a administratiei publice si serviciului de stat. Guvernul a plasat reforma administratiei publice printre principalele sale prioritati si actiunile întreprinse pâna în prezent depasesc jaloanele intermediare ale SAT. În 2005, Guvernul s-a angajat într-o reforma complexa a administratiei publice care are drept scop (a) îmbunatatirea capacitatii Guvernului de a lua decizii privind politicile, (b) optimizarea structurii organizationale a Guvernului, (c) crearea unui serviciu de stat profesional, si (d) realizarea unei racordari mai bune între alocatiile bugetare si prioritatile strategice ale tarii. În rezultat, cu sprijinul donatorilor, Guvernul a pregatit Strategia administratiei publice centrale si Planul de implementare a acesteia, care au fost aprobate de Cabinetul de Ministri la 28 decembrie 2005. Rezultatele reformei serviciului de stat includ aprobarea strategiei privind recrutarea competitiva a functionarilor de stat si lansarea reformei salariale în serviciul de stat. 53. Programul CSRS propus va monitoriza progresele spre realizarea rezultatelor SAT preconizate pentru scenariul optimist – angajare competitiva si reforma salarizarii. Se va acorda asistenta tehnica prin intermediul unui fond fiduciar format de mai multi donatori si administrat de Banca 5. Resursele fondului vor ajuta Guvernul sa avanseze reorganizarea institutionala a statelor, formarea gândirii strategice si capacitatii de elaborare a politicilor, fortificarea mijloacelor de control managerial si responsabilitatii, si capacitatii de gestionare a schimbarilor, si crearea unui serviciu public profesional pe baza de merite. 54. S-a reusit fortificarea CCTM, dar aceasta înca nu reflecta prioritatile stabilite de SCERS. Evaluarea responsabilitatii financiare a tarii (ERFT) si Raportul de tara privind evaluarea procurarilor (RTEP) finalizate în 2003 si urmate de PEFA si, în prezent, AAFP servesc drept baza analitica pentru asistenta Bancii întru ameliorarea gestionarii cheltuielilor publice. În particular, SAT prevedea institutionalizarea procesului CCTM în calitate de mecanism de îmbunatatire pentru (a) ajustarea prioritatilor SCERS si alocatiilor bugetare; (b) elaborarea programelor sectoriale bazate pe alocatiile prioritare de resurse; si (c) capacitatea de a urmari si monitoriza impactul. Indicatorii intermediari ai SAT au fost atinsi. Autoritatile au (a) întreprins masuri pentru a consolida legatura între CCTM si procesul bugetar; (b) s-au bazat pe estimari mai realiste ale veniturilor; (c) lansat exercitiul pilot CCTM împreuna cu autoritatile locale; (d) au extins bugetarea programelor pilot; si (e) efectuat analize ale cheltuielilor bazate pe indicatorii de

5 Resursele fondului fiduciare au fost oferite de DFID, ASDI si Olanda, cu activitati de pregatire sustinute de PNUD. Grantul va fi administrat de Banca Mondiala si implementat de Unitatea reformei administratiei publice din aparatul Guvernului.


performanta pentru raportarea asupra executarii anuale a bugetului. Guvernul elaboreaza de asemenea strategii sectoriale (învatamânt, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala si, curând, agricultura) pentru a întemeia alocarile pe strategii clare si a putea urmari impactul. 55. Scopul SAT de a stabili reciprocitate între prioritatile SCERS, alocatiile CCTM si alocatiile bugetare este foarte ambitios si probabil va fi atins numai pe termen lung6. Pentru a accelera acest proces, CSRS propus insista ca CCTM sa fie prezentat Parlamentului înainte de examinarea bugetului, includerea cheltuielilor capitale în CCTM si îmbunatatirea proiectelor investitionale. Proiectul AFP va ajuta în continuare la îmbunatatirea pregatirii si executarii bugetului, sustinerea elaborarii noului sistem informational de management financiar, finisarea reformei trezoreriale si îmbunatatirea sistemului de control intern si audit. 56. Exista necesitatea majorarii spatiului fiscal pentru investitiile publice prin majorarea eficacitatii alocatiilor bugetare actuale. AFP sugereaza crearea spatiului fiscal pentru investitii prin eficientizarea alocatiilor bugetare actuale si nu prin majorarea veniturilor. Prin urmare, exista necesitatea fortificarii capacitatii de elaborare a politicilor, formulare a strategiilor si monitorizare eficace a rezultatelor. În timp ce elaborarea câtorva strategii sectoriale este primul pas binevenit, trebuie de facut mult mai mult. Pentru a sustine aceste eforturi, asistenta tehnica sau operatiunile investitionale ar trebuie sa vizeze interventii la nivel sectorial prin intermediul restructurarii alocatiilor bugetare. Una din prioritati ar trebui sa fie, prin urmare, garantarea faptului ca lectiile însusite în rezultatul interventiilor pilot vor fi incorporate în politica pentru întregul sector, iar interventiile sunt racordate la interventiile altor donatori în jurul strategiilor sectoriale. 57. Moldova a obtinut rezultate la îmbunatatirea practicilor de achizitii publice. SAT include indicatori pentru achizitionari ca declansatori ai scenariului optimist. SAT a implementat agenda elaborata în cadrul RPEP (2003) cu sprijinul grantului de fortificare a capacitatilor acordat de AID, ceea ce a dus la aprobarea unei legi noi si moderne cu privire la achizitiile publice si îmbunatatiri semnificative în domeniu. Achizitiile din sursa unica (reducerea carora este unul din rezultatele SAT) s-au diminuat de la 51% la 45% dupa valoarea contractelor (inclusiv servicii comunale) si utilizarea tenderelor deschise s-a majorat de la 28% pâna la 40% dupa valoarea contractelor acordate. Rezultatul mai ambitios stipulat de SAT ramâne a fi realizat. CSRS propus va continua sa monitorizeze progresul reformei achizitiilor, stabilind planul de performanta pentru achizitiile din sursa unica si prin tender deschis mai ambitios decât se prevede în SAT. 58. Evolutia lenta a asistentei pentru reforma sistemului judiciar. SAT acorda importanta îmbunatatirii accesului cetatenilor saraci la serviciile juridice. Ea prevede un dialog activ despre reforma sectorului judiciar bazat pe rezultatele Evaluarii sectorului judiciar finalizata înainte de finele SAT precedenta si prezentata Guvernului în iunie 2005. Un mic grant CFI de asistenta tehnica pentru reforma instantelor judecatoresti a fost acordat recent, axându-se în particular asupra jurisdictiei comerciale. Asistenta 6 Dupa cum se indica în RAE SCERS, CCTM nu reflecta toate prioritatile SCERS. De asemenea, înca se depun eforturi pentru de a lega strategiile sectoriale cu alocatiile bugetare si apoi, cu rezultatele.


tehnica pentru abilitarea juridica (grant al Fondului Japonez pentru Dezvoltare Sociala) prevazuta de SAT pentru a ajuta la îmbunatatirea accesului saracilor nu s-a materializat pâna acum. Prin urmare, este putin probabil ca rezultatele definite de SAT (prestarea îmbunatatita a informatiei si serviciilor juridice pentru cetatenii saraci din spatiul rural si semi-rural si discutiile intensificate asupra asigurarii juridic)e sa fie realizate. În a doua jumatate a perioadei SAT, Banca va revedea suportul activ care poate fi acordat sistemului judiciar. 59. Sprijinul acordat pentru dezvoltarea locala a fost mai mic decât s-a prevazut. SAT subliniaza rolul pe care îl pot avea autoritatile locale în îmbunatatirea guvernarii si livrarii serviciilor. Cu toate acestea, ramâne a se elabora agenda activa de sprijinire a dezvoltarii locale pe baza experientelor din trecut.

moldova rezultate si banca...

Documents