reciclarea deseurilor si a reziduurilor

7/28/2019 Reciclarea Deseurilor Si a Reziduurilor

1/59

CURS 101.04.2010

PROIECT

STUDIU PRIVIND COLECTAREA, TRANSPORTUL I DEPOZITAREA

CONTROLAT A REZIDUURILOR DIN LOCALITATEA ........

1. INTRODUCERE

1.1. Necesitatea colectrii, transportului si depozitrii controlate a reziduurilor(aspecte pragmatice, economice si de protectia mediului)

1.2. Cadrul legislativ al acestei activitti (legea mediului, reciclrii deseului)

2. CONDITIILE NATURALE ALE LOCALITTII (CARTIERULUI)

2.1. Aspecte geologice

2.2. Aspecte geomorfologice

2.3. Aspecte pedologice

2.4. Aspecte hidrologice

2.5. Aspecte biotice (vegetatie + faun)

3. LOCATIA (LOCATIILE) POSIBILE PENTRU AMPLASAREADEPOZITULUI

3.1. Motivatia

3.2. Delimitarea perimetrului

3.3. Conditiile geologice, geomorfologice, pedologice, geotehnice,hidrologice, biologice

4. ASPECTE SOCIAL-ECONOMICE ALE LOCALITTII

4.1. Numrul de locuitori

4.2. Ocupatia

Powered by www.referate-gratis.ro

www.re


2/59

4.3. Distributia spatial a caselor, obiectivelor economice (agricole siindustriale)

5. REZIDUURILE PRODUSE N LOCALITATE

5.1. Natura reziduurilor

5.1.1. Menajere

5.1.2. Stradale

5.2. Cantitatea de reziduuri

5.2.1. Menajere

5.2.2. Stradale

5.2.3. Industriale

5.3. Calitatea reziduurilor menajere, stradale, industriale

5.3.1. Analizele efectuate

6. PRECOLECTAREA, COLECTAREA I TRANSPORTUL REZIDUURILOR MENAJERE STRADALE I INDUSTRIALE

6.1. Calcularea numrului de pubele necesare pentru precolectarea sicolectarea reziduurilor menajere si industriale

6.2. Calcularea numarului de autovehicule necesare pentru transportulreziduurilor menajere si industriale

6.3.Calcularea cheltuielilor pentru evacuarea reziduurilor

7. CONSTRUCTIA DEPOZITULUI

7.1. Calcularea capacittii de depozitare

7.2. Calcularea numrului de ani pn la nchiderea depozitului

7.3. Dimensionarea depozitului

7.4. Tehnologia de constructie



3/59

8. FUNCTIONAREA DEPOZITULUI

8.1. Metode de amplasare a reziduurilor

8.2. Msuri de protectie

9. NCHIDEREA DEPOZITULUI

9.1. Metode

9.2. Msuri de protectie

10. FOLOSIREA TERENULUI DUP NCHIDEREA DEPOZITULUI

11. CONCLUZII

12. BIBLIOGRAFIE

Indicatii bibliografice:1. Bularda Ghe., Bularda D., Catrinescu T., 1992, Reziduuri menajere, stradale

si industriale, Ed. Tehnic, Bucuresti

2. Cpitanu V., 1982, Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere, Ed.Roprint, Cluj Napoca

3. Fecher W., 1985, Folosirea apelor uzate n agricultur, Ed. Ceres, Bucuresti

4. Gobjil W., 1985, Folosirea apelor uzate n agricultur, Ed. Ceres, Bucuresti

5. Ionescu A., Jinga I., Stefanic Ghe., 1985, Utilizarea deseurilor organice cangrsmnt , Ed. Ceres, Bucuresti

6. Jurubescu V., 1987, Reciclarea nepoluant a reziduurilor zootehnice, Ed,

Ceres, Bucuresti

7. Negulescu N. si colab., 1995, Protectia mediului nconjurtor, Ed. Tehnic,Bucuresti



4/59

8. Pietraru J., 1992, Haldele pentru depozitarea slamurilor, cenusilor, zgurilor,sterilelor si deseurilor menajere, Ed. Tehnic, Bucuresti

9. Voicu Maria, 1981, Epurarea apelor uzate, Ed. Academiei Romne,Bucuresti

NOTIUNI INTRODUCTIVE:Definirea termenilor:

Prin deseu se ntelege o parte dintr-o materie prim sau dintr-un material cermne n urma unui proces tehnologic prin care se realizeaz un anumit produs sausemifabricat. Deseul se mai poate utiliza n cursul aceluias proces tehnologic.

Deseul este un material care prin el nsusi, fr a fi supus unei transformri, numai poate fi utilizat. (dictionar enciclopedic)

Reziduul este o materie rmas n urma unei operatiuni de prelucrarea unui

material.Aceste dou materii mbrac att aspecte privitoare la materialele reciclabilerezultate n urma proceselor tehnologice din industrie si agricultur ct si a materiilorrezultate n urma activittilor domestice (casnice).

Sursele materialelor reciclabile:Reciclarea deseurilor a ajuns s fie o problem de maxim important pentru

salubritatea general a Terrei, amplaorea fenomenului conditionnd n mare partedezvoltarea economic. Explozia industrial a secolului XX si n special a celei de-a douajumtate a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la cresterea,dezvoltarea si diversificarea consumului de unuri materiale si de alimente, cauznd

cresterea proportional a cantittii de deseuri si reziduuri.Pentru a cuantifica importanta fenomenului, in SUA, cheltuielile legate deeliminarea deseurilor menajere si industriale din orase, respectiv cheltuieli legate dereciclarea lor ocup locul 3 intr-o serie a cheltuielilor fcute de municipalittile marilororase, din acest motiv, reciclarea este important att pentru pstrarea acestui mediusntos ct si pentru reintroducerea n circuitul economic a unor materiale care devin dince n ce mai greu de gsit.

Explozia cantittii de deseuri a impus gsirea de solutii pentru reintroducerea lorn circuitul productiv. n acest sens pentru reziduuri de natur industrial sau pentruprodusele de natur industrial ajunse ntr-un stadiu de nefolosint a fost mai usor s segseasc solutii tehnologice de reciclare. Amintim: solutiile pentru reciclarea hrtiei, asticlei, fierului vechi, bateriilor, anvelopelor uzate, autoturismelor.

Valorificarea maxim a deseurilor se produce atunci cnd fiecare componentdintr-un anumit deseu industrial se recilcleaz n circuitul pentru care a fost realizat.Astfel este mult mai economic de reintrodus deseurile de bumbac, cartoanele n circuitulfabricilor de hrtie, dect sa fie arse.



5/59

Folosirea reziduurilor menajere ca surs de energie caloric poate fi o solutiepentru reciclarea acestora, dar aspectul economic arat c, consumul de energie n acestcaz este destul de ridicat.

Din acest motiv, pentru reciclarea deseurilor organice mai economic si maiproductiv este folosirea lor n agricultur ca surs de elemente nutritive, solul

reprezentnd un mediu care are nsusirea de a degrada majoritatea substantelor organice,mai pttin cele anorganice.Folosirea solului ca epurator natural trebuie controlat pentru a nu introduce n sol

substante care s declanseze efecte degradatorii asupra solului nsusi.Solutia aceasta este cu att mai bine venit cu ct n ultimele decenii intensificarea

cimizrii agriculturii, folosirea ngrsmintelor minerale, a condus la degradarea materieiorganice naturale a solului (humusul).

Criza materiei organice din sol se explic prin diminurile de recolt si princresterea adncimii de prelucrare a solului. Solul este un mediu favorabil reciclriimajorittii deseurilor organice produse n special de zona casnic si partial de industrii(nmolul de la statiile de epurare). Pentru a ilustra complexitatea acestui fenomen

reciclare -> liniile tehnologice ale unei statii de valorificare a reziduurilor menajere dinorasul Roma (benzi transportoare, separarea materialelor n functie de natura lor,fermentare si compostare, spalare si sterilizare etc.)

RECEPTIE

Resturi Metale Material Resturi de Hrtienesortate feroase organic mncare 10%42% 3% fin 22% 23%

Incinerare Ardere si Sfrmare si SplareAmbalareProducerea ndeprtarea omogenizare SterilizareFierbereaburului zgurilor Fermentare UscarePurificare

Purificare Purificare Concentrare IConservare Pulverizare Omogenizare

Tabletare Concentrare IIAmbalare n



6/59

Saci

ZGUR BALOTURI DE COMPOST NGR MINTE PAST DE

(cenus) FIER PT. ANIMALE

HRTIE

Fluxul tehnologic si proportia materialelor recuperate la statia de valorificare areziduurilor menajere (din orasul Roma, dup procedeul Cecchini)

Sursele deseurilor; Principalele deseuri reciclabileI. Deseuri provenite din sectorul gospodresc si public

1. Deseuri alimentare formate din resturi de la buctrii, alimentedeteriorate si altele similare;

2. Deseuri combustibile: hrtie, cartoane, lemne, frunze, textile, piele,cauciuc, plastice de diferite proveniente;

3. Deseuri necomestibile: metale, sticl, ceramic, piatr, crmid,zgur, cenus;

4. Deseuri de la demolri si santierele de constructii: moloz, beton spart,metal, resturi provenite de la lemnul de constructie si alte materiale;

5. Deseuri voluminoase: obiecte uzate de uz gospodresc, obiecteelectrocasnice;

II. Deseuri provenite din sectorul industrial:

1. Deseuri provenite din metalurgie: fier vechi, otel, oteluri aliate sinealiate, oxid de fier, deseuri din font, dont veche aliat si nealiat,deseuri din metale si aliaje neferoase;



7/59

2. Deseuri constituite din cenusi, oxizi si zguri provente de la diferite fazetehnologice care contin: Cu (cupru), Pb (plumb), Ni (nichel), W(wolfram), Zn (zinc), cenusi de Pb, aliaje de Zn, aliaje din Al(aluminiu), aliaje din Sn (staniu);

3. Deseuri de crmizi refractare;

4. Deseuri de la epurarea gazelor, praf de la praf de la elaborarea otelului,cocs mrunt de la turntorii, praf de la aglomerarea minereurilor, zguride furnal, nmoluri rosii de la fabricarea aluminei, zgur de turntoriede la fabricarea aluminiului;

Ustensile folosite n aceste industrii:- Filierele uzate care contin elemente chimice scumpe: Wolfram (W) 92-

94%;

- Scule aschietoare uzate

III. Deseuri provenite din sectorul minier si petrolier:

1. Haldele miniere constituite din roci sterile sau minereuri srace;

2. Deseuri de bentonit;

3. Deseuri de nisipuri cuartoase;

4. Barita recuperat de la neutralizarea noroiului de foraj;

5. Iazurile de decantare care contin o serie ntreag de elementechimice

provenite din minereurile care au fost extrase si prelucrate n uzine(flotatii);

6. Deseuri de dolomit;

7. Deseuri de pegmatit si de calcar subgabaritic;

8. Apele de min (contin elemente chimice provenite din minereurile carese exploateaz: Fe (fier), Cu (cupru), Pb (plumb), Cr (crom), Ni(nichel) s.a.m.d.)

9. lam petrolier de diferite proveniente:

a) O prim surs o reprezint tancurile n care este depozitat titeiuldup extractie. La partea inferioar a lor se depune un slamconstituit dintr-un amestec de roci -> de la extractia titeiului si dela forare;



8/59

b) Nmolurile de la instalatiile de rcire;

c) Din industria chimic: H2SO4 (acidul sulfuric rezidual), lesiisulfuroase, CaCl (clorura de calciu final), C3H4O3 (carbonat deetilen) si C2H6O2 (etilen glicol), gaze reziduale constituite din SO2(dioxid de sulf) si C (carbon), deseuri de mase plastice, deseurisintetice de fire si fibre, gudroane de la distilarea acizilor grasi,cenus piritic ( -> produs rezidual -> n urma fabricrii H 2SO4(acidului sulfuric) din sulfuri: FeS2 (pirit), CuFeS2 (calcopirit));

d) CaCO3 (carbonat de calciu) rezidual de la fabricareangrsmintelor minerale cu N (azot), fosfogips obtinut ca produsrezidual de la fabricarea ngrsmintelor minerale cu P (fosfor);

Sode: NaOH (soda caustic), Na2SO3 (sulfit de sodiu), uleiuriminerale uzate, nmoluri selenioase, catalizatori zati din Ni(nichel), Co (cobalt), V (vanadiu), Cr (crom), Mo (molibden);

Gudroane de la distilarea acizilor grasi naturali, reziduuri de lafabricarea C2H4Cl2 (dicloretanului) Izomeri activi ai C6H6Cl6 (hexaclorciclohexanului) (NH4)2SO4 (sulfat acid de amoniu) C2H3N (acetonitril rezidual) CH4O (metanol) de la fabricarea (C2H4O)X(alcoolului polivinilic)si alti produsi secundari de la fabricarea C5H8 (izoprenului);

IV. Deseuri provenite din industria energeric:

1. Cenusa de la termocentrale;

2. Deseuri de combustibili nucleari (centralele atomoelectrice);

V. Deseuri provenite din industria lemnului:

1. Rmsite din lemn masiv, rumegus, coji de lemn, crci, deseuri defrunze, vrfuri de la segmentarea arborilor;

VI. Deseuri provenite din industria celulozei si a hrtiei:

1. Nmol de la decantarea apelor reziduale industriale care contin fibre

celulozice;

2. Deseuri de hrtie de diferite tipuri: hrtie normal, hrtie metalizat,hrtie parafinat, hrtie bituminat;



9/59

3. Prehidrolizat de la fabricarea celulozelor chimice;

4. Borhot lignosulfonic;

5. Maculatur de diverse tipuri de hrtie si cartoane;

VII. Deseuri provenite din industria usoar:

1. Textile si obiecte textile scoase din uz: bumbac, ln, mtase;

2. Deseuri din piei brute si tbcite, pr de la animale;

3. Deseuri din pielea de la fabricarea ncltmintei;

4. Deseuri de la prelucrarea cauciucului n industria usoar;

VIII. Deseuri provenite din industria materialelor de constructii:

1. Deseuri din sticl, ceramic, lemn, betoane, fier vechi;

2. Deseuri din transporturi, anvelope uzate, uleiuri arse, fier vechiprovenite din piese si ambalaje scoase din uz, de la vopsitorii;

IX. Deseuri provenite din spitale:

1. Multe din aceste deseuri sunt similare cu cele orsenesti sigospodresti, dar sunt mai periculoase datorit provenientei lor de lapacientii cu diferite tipuri de boli; Din acest motiv ele au un regim

aparte fiind prelucrate separat; Aici, pe lng deseurile obisnuite, intrsi instrumentele chirurgicale scoase din uz si aparatele medicale scoasedin uz;

2. Deseurile din spitale ct si cele normale sunt arse n instalatii specialela o temperatur ridicat nct s limiteze ct mai mult posibilcontamiinarea mediului nconjurtor;

X. Deseuri provenite din agricultur si industria alimentar:

1. O parte din organele plantelor care nu constituie o surs de alimentarevegetal pentru oameni si animale sunt considerate deseuri si suntreciclate ca atare:



10/59

a) Tulpinile de la cereale, pleava, vrejii de la cartofi, cojile de lafloarea soarelui, frunzele diferitelor plante;

b) Celolignina -> din industria alimentar;

c) Pmntul decolorant folosit n inidustria uleiului;

d) Toctura din smnta de floarea soarelui ->de la producereahalvalei;

e) Zatul -> de la depozitarea uleiurilor brute;

f) Resturile vegetale de la fabricarea conservelor de legume si fructe;

g) Apele reziduale de prelucrarea sau de la obtinerea amidonului dincartofi;

h) Deseurile de la fabricarea brnzeturilor: apele uzate;

i) Borhotul lichid -> de la fabricarea spirtului (alcoolului);

j) Oase brute;

k) Deseuri de la abatoare;

l) Nmol de la filtrarea zem-urilor n industria zahrului;

m) Zgur de la arderea crbunelui n industria zahrului;

n) Deseuri de la prelucrarea pestelui;

Reciclarea deseurlor provenite din industrie

1. Tehnologia reciclrii materialelor plasticeDeseurile din materialele plastice au crescut proportional cu dezvoltarea att a ramurii

industriei de productie a maselor plastice ct si a utilizrii lor n diferite tehnologii



11/59

industriale, dar n special n industria alimentar (unde aproape orice produs esteansamblat ntr-un material care are ca baz un material plastic).

Tipurile de mase plastice:Structura si gradul procesului de polimerizare determin propriettile structurale ale

acestor materiale. Polimerii din care sunt formate aceste materiale pot fi liniari sau

ramificati (-> avnd dispozitii care confer materialelor plastice nsusiri diferite legate deduritate, plasticitate, rezistent la actiunea factorilor corozivi).Cele mai utilizate materiale plastice sunt:a) Polietilena de nalt densitate folosit la fabricarea tevilor, rezervoarelor care

contin combustibil pentru alimentarea motoarelor cu ardere intern, folosit lafabricarea recipientilor, folosit la fabricarea jucriilor;

b) Polietilena de mic densitate folosit la fabricarea pungilor, sacoselor, beziloradezive, recipientilor flexibili;

c) Polietilena treflat folosit la mpachetarea produselor alimentare;

d) Polipropilena folosit la fabricarea carcaselor de pompe, elicelor de ventilatoare,diferitelor ustensile de uz casnic;

e) Polistirenul folosit la fabricarea pieselor turnate prin injectie, suportilor pentrubobine;

f) Policlorura de vinil folosit la ramele ferestrelor, pardoseli, la diferite izolatii,diferite tipuri de folii;

g) O grup aparte de materiale plastice o formeaz DUROPLASTICELE (cca 20%din totalul maselor plastice). Aceste materiale sunt ntrite prin tratare si nu pot firetopite sau remodelate, motiv pentru care sunt dificil de reciclat.

Duroplasticele includ:- Fenoplastele: folosite la fabricarea prizelor , plcilor izolatoare, diferite

piese pentru pompe, plci aglomerate;

- Aminoplastele: folosite la producerea de stechere, comutatoare,materiale pentru industria electric;

- Rsini epoxidice;

- Rsini poliesterice;

Tehnologia reciclrii maselor plastice comport mai multe etape:I. Colectarea:



12/59

a) Individual: presupune sortarea deseurilor menajere si depunerea lor nsaci separati;

b) Centralizat: prin nfiintarea de centre de colectare a maselor plasticereciclabile;

c) Manual sau mecanizat: a maselor plastice la gropile de deseurimunicipale;

II. Sortarea

Reciclarea diferitelor tipuri de materiale plastice ridic o problem legat deincompatibilitatea polimerilor. Aceast problem se poate rezolva prin introducerea decompatibilizatori care creaz stabilitate polimeric ntre legturile dintre structura diferita moleculelor maselor plastice. Sortarea maselor plastice se poate face manual saumecanizat.

Sortarea se realizeaz dup:1. Dup tipul polimerului: n termoplaste sau duroplaste sau alt tip;

2. Dup tipul de produse din care este confectionat: sticl, folii;

3. Dup culoare: sortarea automat se realizeaz cu ajutorul unui spectrometru pebaza citirilor n domeniu infrarosu. Acest procedeu automatizat poate ssepare diferite tipuri de materiale plastice. Functionarea unui astfel de sistemse bazeaz pe nsusirea unui sensor care emite un flux de raze infrarosii.Informatia luat este transmis unui calculator care poate identifica forma,materialul precum si culoarea produselor. Computerul comand mai departeun jet de aer care se afl amplasat la captul transportorului principal, n acest

fel materialul care trebuie selectat va fi aruncat de jetul de aer pe transportorulsecundar si colectat separat.

Cea mai performant instalatie din aceast gam cu o ltime de 2,8 metri si cuo vitez de 2,5 m/s poate prelucra o cantitate de 10 tone/or. Peste 1000 deastfel de instalatii lucreaz n principalele state cu o economie puternic dinlume la ora actual. Dup operatia de sortare urmeaz o ntreag succesiune deprocese de prelucrare a maselor plastice si anume: mruntirea splareamcinarea, uscarea si tratarea apei uzate pe de-o parte si apoi pe de alt partestocarea, extrudarea si depozitarea.

III. Mruntirea

Obiectele din material plastic sunt introduse ntr-un sistem format dintr-oplatform la nivelul solului de unde sunt preluate de un transportor si introduse ntr-omasin de mruntit numit SHREDER. Acest proces de reducere a mrimii obiectelor de



13/59

mase plastice reciclabile se execut de ctre o masin care are o serie de lame tietoare peun ax antrenat de un motor electric. Micsorarea dimensiunii este necesar diin ctevamotive:

-prin mruntire materialele plastice devin mult mai manevrabile pentru masinilemici si materialele plastice de dimensiuni reduse sunt mai usor de transportat si de

depozitat.

IV. Splarea si tratarea

n cadrul acestei etape au loc mai multe procese: splarea primar, mcinarea sisplarea final.

Splarea initial: se face n vederea separrii fractiunilor materiale cu denittimai mari dect a maselor plastice. n acest mod sunt eliminate materialele dure precummetalele care pot cauza stricciuni procesului ulterior de mcinare.

Mcinarea: are rolul de a micsora mrirea materialelor plastice folosindu-sepentru aceast actiune un rotor dotat cu unele cutite dispuse radiar.

Splarea final: de la instalatia de mcinare printr-un transportor masele plasticesunt introduse ntr-un tanc de splare cu rolul de a ndeprta impurittile.

Uscarea: se face n dou etape:- n prima etap materialele plastice sunt introduse ntr-o centrifug,

pentru ndeprtarea apei n exces;

- n a doua etap materialele sunt scoase din centrifug si introduse ntr-un sistem de uscare;

Stocarea: dup uscare materialele plastice sunt stocate n prealabil ntr-un buncr

dup care urmeaz operatia final de extrudare - peletizare.

V. Extrudarea: este un procedeu de prelucrare a materialelor prin deformareplastic. Procedeul extrudrii este folosit pentru materialele plasticeomogene din punct de vedere al compozitiei. Se realizeaz un materialcare este usor de folosit n continuare. Din buncrul de stocare maseleplastice mruntite sunt introduse ntr-o masin de extrudat prin intermediulunui alimentator care este nclzit suficient pentru a imprima materialuluiplastic un comportament adecvat (de plasticitate). Materialul este fortat sias afar din acest instalatie sub form de spaghetti, dup care este rcitntr-o baie de ap nainte de a fi tiat sub form de pelete. Peletele vor

constitui n continuare materia prim pentru producerea unor obiecte dinmase plastice.



14/59

Tehnica producerii diferitelor obiecte din mase plasticePeletele sunt supuse unui nou proces de extrudare ntr-o masin special care are

n componenta sa un tub ncins n interiorul cruia se roteste un surub care transport siforteaz materialul plastic n exterior. n continuare, materialul plastic este injectat prinintermediul unui ajutaj ntr-o form de mulaj convenabil. Aceste mulaje dau

posibilitatea obtinerii unei game largi de produse: recipiente de diferite dimensiuni,castroane, gleti etc.Dup scoaterea din acel mulaj materialul este rcitsi se obtine un nou obiect din

material plastic. Pentru obtinerea de folii utilizabile la confectionarea diferitilor saci seutilizeaz o masin special.

CURS 202.04.2010

Cap. 2 RECICLAREA COMPONENTELOR INSTALATIILOR ELECTRICE



15/59

Complexitatea diferitelor componente electrice si electronice precum sidiversitatea materialelor utilizate cu proprietati specifice diferite au impus dezvoltareaunei tehnologii adecvate deservite de echipamente n diferite componente ale instalatiilorelectrice.

Initial pentru separarea diferitelor componente se utilizau mori de mcinat cu

actionare pneumatic dup care se efectua o sitare n vederea separrii pe dimensiunigranulometrice. Cu aceast tehnic nu se putea s se separe materialele ductile de celeneductile.

Pentru atingerea acestui deziderat s-a introdus n tehnologie un tratamentcriogenic (lucrare la temperaturi sczute).

Realizndu-se o fragilizare a materialului prin criogenizare naintea pulverizrii seobtine cu ajutorul morilor actionate pneumatic o cantitate semnificativ de particuleultrafine. Criogenizarea a adus si alte beneficii tehnologiei printre care cresterea cantittiide materiale introduse n proces si cresterea cantittii si calittii materialului recuperat.

Morile de mcinat cu echipament criogenic sunt concepute s pulverizezematerialele din instalatiile electrice uzate la o dimensiune a particulelor de la 0,075 mm

pn la o dimensiune mai mic de 0,038 mm. Aceast distributie granulometric aparticulelor permite separarea metalului de nemetal, fractia nemetalic cuprinznd circa70% din greutatea materialului provenit din instalatiile electrice uzate.

Toate materialele continute n instalatiile electrice uzate trebuie initial s fiedezlocate naintea separrii. Dizlocarea se realizeaz prin mruntirea progresiv aparticulelor folosind metode pulverizatorii. Mrimea particulelor variaz ntre 0,01 mmpentru punctul de lipitur a instalatiilor electrice pn la 10 mm n cazul conectorilor.

Dac dizlocarea complet e realizat, dimensiunea maxim a particulelor rezultatetrebuie s fie mai mic dect a meterialului din care provin.

Moara pneumatic utilizat n acest proces are nsusirea de a mcina particuleleinstalatiilor electrice pentru a elibera materialele din microcircuite si din diverselecomponente. Morile penumatice au n compozitia lor un rotor asemntor unei roate cuzbaturi, rotori introdusi ntr-o carcas cilindric, prin miscarea rotorului generndu-seturbulente puternice n carcasa cilindric. Materialul introdus n moar este redus ladmensiuni diferite datorit impactului cu corpul cilindric si cu paletele rotorului dar sidatorit frecrii ntre particulele rezultate n urma procesului de mruntire.

Pentru separarea dimensiunii particulele mcinate exist un set de site cudimensiunile ochiurilor de la 0,85 mm pn la mai putin de 0,045 mm. n generedistributia particulelor granulometrice dup o astfel de operatie arat c circa 40% dinmaterial trece prin ultima sit (< 0,045 mm) apoi cantitatea de material scade proportionalcu cresterea dimensiunilor ochiurilor.

Practic o astfel de moar echipat cu setul de site poate s separe completcomponentelor instalatiilor electrice. Parametri de operare ai morii po fi astfel optimizatinct s se reduc la nevoie cantitatea de material fin rezultat. Parametri care conduc lasepararea particulelorsunt turbulenta ridicat si impactul produs de moar. Morilor li sepot atasa sisteme criogenice care ajut procesul de pulverizare.



16/59

Pulverizarea criogenic este folosit de regul pentru materialele moi; criogeniaprovoac o fragilizare a materialelor ceea ce permite o reducere corespunztoare prinimpact si abraziune.

Echipamentul care lucreaz n sistem criogenic functioneaz la temperaturi joase,din aceast cauz el este confectionat din oteluri inoxidabile, austenice. Austenitul este un

costituient structural al aliajelor de fier-carbon.Esential n sistemul criogenic de mcinat este schimbtorul de cldur pentru carese foloseste o instalatie de azot lichid. n instalatie materia prim este dozat cu ajutorulunui rotor cu palete dispuse radiar dup care este transportat cu ajutorul unui snec (=surub care se nvrte ntr-o incint special unde vine n contact cu azotul lichid).Vaporizarea azotului lichid este un proces endoterm care duce la scderea considerabil atemperaturii materialului. Astfel rcit materialul este introdus n moara de mcinat undeeste pulverizat produsul final, prezentndu-se sub forma unei pudre. Azotul sub form degaz este recuperat din moar si introdus n rotorul destinat dozrii n scopul reciclrii lui.

Tehnologia mcinrii n regim criogenic se foloseste pentru reducereadimensiunilor materialelor care necesit un mediu inert cum ar fi materialele inflamabile,

materialele explozive si altele.Materialele principale care necesit mruntirea criogenic includ: materialeletermoplaste de tipul polietilenei, PVC-ului, polipropilenei, materialele termorezistente detipul cauciucurilor sintetice si naturale, adezivi si alte categorii de materiale plastice.Instalatia de criogenie se poate utiliza si n alte domenii n scopul mruntirii diferitelormateriale si anume, n special, n domeniul farmaceutic, n domeniul chimieimacromoleculare si coloidale.

RECICLAREA BATERIILORBateria este o surs de putere electrochimic sau se mai poate defini ca un

dispozitiv care foloseste energia eliberat ntr-o reactie chimic pentru a fi transformatdirect n electricitate. O baterie se compune din 2 electrozi care sunt inserati ntr-o solutienumit electrolit.

Electrozii sunt confectionati din metale diferite. Carbonul poate, de asemenea, sfie ntrebuintat n locul unui metal. Principiul bateriei are la baz compatibilitatea a doumetale de a se dizolva cnd sunt inserate ntr-o solutie acid.

Diferenta de solubilitate creeaz un voltaj ntre electrolizi. Nivelul curentului uneibaterii depinde de combinatia materialelor din compozitia electrozilor. n general,procesele care au loc ntr-o baterie se etrec dup urmtorul fenomen:

Electrodul realizat din materialul cu cea mai mare solubilitate este atacat de acid.Acest electrod elibereaz ioni pozitivi n solutie, obtinndu-se o ncecare negativ.Cellalt electrod elibereaz si acesta n solutie ioni pozitivi dar de un nivel mult maisczut, fapt ce conduce la aparitia unei diferente de potential ntre extremittile bateriei.Daca cele dou extremitti ale bateriei sunt conectate una cu cealalt printr-un cablu,ncrctura electric va trece de la electrodul cu solubilitatea ce ami mare la electrodul cusolubilitatea cea mai mica. Primul electrod poate s elibereze multi ioni n solutie, cellaltelectrod foloseste electronii din sarcina electric pentru a precipita ionii din materialul



17/59

electrodului n afara electrolitului. Materialul acestui electrod are solubilitatea ce maisczut. Acest proces continu pn ce unul dintre electrozii din baterie este consumat.

O baterie primar este aceea a crui ciclu de functionare se termin odat cu unuldintre electrozi. Un acumulator este capabil s fie ncrcat suplimentar cnd unul dintrereactivi este consumat. n mod obisnuit tipul bateriei este determinat de materialele din

care sunt confectionati electrozii si tipul electrolitului.Aproape toate bateriile primare sunt de tipul celul uscat. Acest termen implicfaptul c faza de electrolit apos este imobilizat prin folosirea agentilor de gelatinizaresau prin ncorporarea unorseparatoare microporoase.

Bateriile se pot clasifica si dup mrimea lor. n functie de natura materialelorutilizate la electroliza sunt:

baterii de tipul Mn (mangan) alcaline; baterii care foloseste HgO (oxidul de mercur); baterii care foloseste Ag2O(oxidul de argint); baterii de tipul Cd-Ni (cadmiu-nichel); baterii de tipul C-Zn (carbon-zinc)

Bateriile de Zn-C (zinc-carbon) contau dintr-o nvelitoare de Zn care prezintpolul negativ, un separator care desparte carcasa din Zn de materialul anodului dininterior care contine o bar din grafit ce reprezint polul pozitiv.Carcasa este confectionat dintr-un aliaj de Zn care contine circa 0,3% Cd (cadmiu), siZn. Cd protejeaz Zn de eroziune si l face mai durabil, iar Pb la rndul lui face Zn maimaleabil. Materialul anodului contine un amestec de MnO2 (dioxid de mangan), carbonsub form de smoal si un electrolit constituit din NH4Cl (clorur de amoniu), clorura dezinc si ap. Raportul dintre dioxidul de mangan si smoal este cuprins ntre 1:1 pn la10:1. n electrolit se mai adaug o cantitate de HgCl2 (clorur de mercur) ntre 0,02% si 1% de asemenea cu rol de inhibare a coroziunii. Drept separator se foloseste hrtia cretat.

BATERIILE ALCALINE CU CARCASA DIN TABL DE OTELn acest caz electrodul este confectionat din Zn pur la care se mai adaug un

procent de 0,05 Pb. Anodul acestor baterii este compus din dioxid de mangan 70%, grafit10%, negru de fum ntre 1 si 2 % si este solutie de hidroxid de potasiu care reprezintelectrolitul.

Bateriile alcaline sunt mai puternice dect cele pe baz de Zn-C, iar bateriile pebaz de Mn si Ni-Cd pot fi rencrcate.

Bateriile contin si elemente toxice si anume acestea fiind metalele grele. ncompozitia lor intr Hg (mercur), Cd (cadmiu) si Pb (plumb) trei dintre cele mai toxicemateriale grele. Din acest motiv reciclarea si recuperarea se face cu precautie.

PROCESUL DE RECICLARE AL BATERIILORDup ridicarea bateriilor uzate de la centrele de colectare, acestea sunt cntrite si

dezmembrate prin separarea componentelor. Dezmembrarea se efectueaz cu ajutorul



18/59

unui mecanism special. Barele de carbon sunt ndeprtate, carcasa de Zn este golit sicurtat de pudra de mangan (Mn). n continuare carcasele sunt introduse n ap fierbintepentru a ndeprta substantele lipicioase, dup care carcasele sunt uscate , iar apoi suntintroduse ntr-un cuptor special pentru separarea metalelor.

n cazul bateriilor mari aprute de la autovehiculele aparatelor de receptare sunt

similare n sensul c n prima etap se ndeprteaz electrolitul dup care suntdezmembrate cu ajutorul unor echipamente speciale separndu-se electrolizii de carcasapropriu-zis. Electrolizii metalici sunt splati, curtati si introdusi n cuptoare specialepentru topirea lor si recuperarea metalelor, proces tehnologic similar celui folosit lasepararea metalelor neferoase din concentratele metalifere. Carcasele acestor baterii caresunt de regul din materiale plastice sufer aceleasi procese de splare, mruntire ntr-omoar special dup tipul celor descrise n capitolul anterior.

TEHNOLOGIA RECICLRII CATALIZATORILOR

Catalizatorii care se utilizeaz astzi pe scar larg la esaparea gazelor decombustie intern a materialelor si benzinelor n motoarele autovehiculelor.

Catalizatorul reprezint un convertizor al gazelor evacuate. El are rolul de a curtigazele esapate de compusii nocivi pentru mediu.

Acest proces se realizeaz prin intermediul unei reactii chimice amortizat dectre metalele pretioase prezente n catalizator. Acestea sunt: Pt (platina), Ra (radiu) si Pd(paladiu). Pt pentru a putea transforma gazele de evacuare care se deplaseaz prin trenulde evacuare cu vitez mare, este mecesar o suprafat mare a catalizatorului. Acesta serealizeaz de structura multistrat a catalizatorului prin care se mreste suprafata ncontact cu gazele evacuate. Suprafata expus prin structura multistrat este de aproximativ3 m2 la un volum de 1 litru.

TIPURI DE CATALIZATORI I STRUCTURA LOR

1. Catalizatorul ceramic multistrat are o structur de fagure n asa fel nctnoxele evacuate trec prin canalele fagurelui intrnd n contact cu metalelepretioase. Monolitul este izolat cu un strat de fibre ceramice cu rolul de a izolatermic si mecanic catalizatorul.

2. Catalizatorul multistraturi metalice. Multistaturile metalice sunt realizate din

foi plate si ondulate din diferite metale. Aceste foi metalice sunt dispuse nstraturi care sunt introduse ntr-un corp cilindric sau eliptic. Acest corp esteapoi introdus ntr-o carcas metalic care este fizat prin lipire, alternndstraturile plate cu cele ondulate, crendu-se o retea de canale care sporesc



19/59

suprafata specifoc. Datorit carcasei metalice nu sunt necesare msurisuplimentare pentru protejarea straturilor metalice.

Aceste dou tipuri de sisteme care contin catalizatori difer prin form, mrime,greutate si metale pretioase componente fapt ce duce la avantaje specifice fiecreitehnologii diferite, diferentierile de constructie si structur, impun si utilizarea uneitehnologii separate de reciclare.

TEHNOLOGIA RECICLRIIMetalele pretioase sunt aplicate doar n anumite locuri ale convertizorului.

Prima etap a reciclrii acestor materiale const din separarea mecanic astraturilor si de curtire a metalelor pretioase. n continuare metalele pretioase suntseparate pe fractiuni. n cazul catalizatorului care contine un strat cu fibre ceramice,separarea acestuia reprezint o etap n plus fat de separarea specific celui de-al doileacatalizator.

Materialul ceramic obtinut prin sfrmarea catalizatoruluipoate fi usor transformatntr-o pudr corespunztoare procesului de selectare.

Metalele pretioase din componenta catalizatorului se extrag printr-o tehnologie detopire. Tehnologia cuprinde si faza de separare a metalelor pretioase propriu-zise demetalele constitutive ale suportului metalelor pretioase.

Un alt procedeu de separare a metalelor pretioase n cursul cruia se introduce ofaz nou si anume de separare magnetic.

De fapt tehnologia n sine cuprinde trei etape:1. Etapa de reducere mecanic n cursul creia catalizrile sunt reduse la

dimensiuni de particule fine prin intermediul unei masini de mruntit. naceast etap se vor separa n mare parte particulele de metale pretioase departiculele de metale suport.

2. Etapa de separare magnetic permite continuarea proceselor de separare dintremetalele pretioase si cele constitutive ale suportului si etapa poate fi aplicatnumai atunci cnd n constitutia aliajului metalic supot intr si fierul.

3. Etapa de preluare mecanic n care se definitiveaz separarea metalelorpretioase de prtile metalice ale suportului. Acesta se realizeaz prinintermediul unei mori cu ciocane dup care particulele fine sunt separategravitational prin intermediul unor curenti de aer cu presiuni diferite, fapt cepermite separarea particulelor functie de densittile specifice fiecrui elementchimic. Dup separare metalele pretioase sunt separate inre ele prin tehnologiatopirii.

RECICLAREA ANVELOPELOR UZATE



20/59

Cresterea ascendent a numrului de autovehicule a agenerat printre altele sicresterea numrului anvelopelor uzate. Astfel numai la nivelul Statelor Unite, anualrezult 250 de milioane de astfel de materiale. Dat fiind faptul c anvelopele curindmateriale si energie de valoare ridicat, problema recuperrii acestora este de strict

actualitate.MATERIALELE CONSTITUTIVE ALE ANVELOPELOR- Acestea contin circa 46-48% cauciuc sintetic de regul dar poate fi si

natural;

- Circa 25% negru de fum;

- Otel circa 28%;

- Uleiuri si agenti de vulcanizare 10-12%;

- Textile 3-6%;

Natura cauciucului utilizat difer ntre suprafata de rulare si carcas.Pentru a aprecia nivelul de utilizare al cauciucurilor produse la nivel mondial se

specific ca circa 65% din productia mondial de cauciuc se foloseste pentru productia deanvelope.

! Principalele metode de valorificare a anvelopelor uzate sunt:a) Resaparea este o metod de reconditionare ce permite obtinerea de anvelope

comparabile din punctul de vedere al calittii cu cele noi;

b) Anvelopele uzate neresapabile mergeau la recuperarea cauciucului;

c) Utilizarea cauciucurilor drept combustibil datorit puterii calorice ridicate;

d) Utilizarea pulberii cauciucului: n constructii, la drumuri, la acoperiri cupardoseal, pe terenuri sportive s.a.;

e) Extractia prin piroliz a diferitelor fractii gazoase , a diferitelor hidrocarburilichide ct si a reziduurilor cocsificate.

Anvelopele uzate intr ntr-un proces de recuperare prin operatiuni de tocare,mruntire iar materialul mruntit pn la nivel de pudr ia calea diferitelor drumuri derecuperare a materialelor constitutive n functie de natura acestora.

INSTALATII PENTRU RECUPERAREA CAUCIUCULUI I A FIERULUI

DIN ANVELOPE

Fazele procesului recuperator constau n:- Prepararea anvelopelor prin sfsiere folosind o masin special;



21/59

- Urmeaz faza de extractie a insertiei metalice;

- Mruntirea prtii constituite din cauciuc pn la stadiul de pulbere;

- Curtirea prtii metalice si balotarea acesteia n vederea trimiterii larecuperarea fierului si a celorlalte componente metalice;

Pulberile si granulele din cauciuc se utilizeaz la acoperirea terenurilor de sportdatorit elasticittii acestui material, de asemenea se introduce n circuitulproductiv a industriei cauciucului productoare de bunuri din cauciuc:ncltminte de toate tipurile, piese componente pentru industriile colateraleconstructiei de masini ct si reintroducerea pulberii n circuitul tehnologic alreproducerii cauciucului.

OPERATIUNILE PRINCIPALE:

1. Sfrmarea: se face cu masini speciale; masini de sfsiat cu 4 axe, acesteabeneficiind de motorizare electric sau hidraulic; pe axe sunt fixate lamele curol de tiere si sfsiere, de desfacere a anvelopei; Masinile de acest tip auconstructii diferite de la masini cu 2, 4 pn la 8 axe avnd o productivitatesporit. Acele si lamelele sunt confectionate dintr-un otel special care sreziste operatiunii de sfsiere si tiere.

2. Mcinarea: reprezint trecerea materialului ntr-o granulatie mai fin cuajutorul unor masini speciale, masini care difer constructiv n functie decapacitatea de lucru, de natura anvelopelor, a materialului provenit dinanvelope, diferite din punct de vedere constructiv si a utilizrii lor n timp.

Masinile de mcinat se bazeaz pe principiul frecrii cauciucului ntrelamelele rotoarelor, lamele care au n principal rolul de a tia si de a mruntimateria prim introdus.



22/59

CURS 329.04.2010

Cap.3 TEHNOLOGIILE DE RECUPERARE SI RECICLARE A BETOANELORREZIDUALE DE LA DEMOLARI



23/59

In urma procesului de demolare sau decupare partiala rezulta elementele din betoncu dimensiuni relativ mari. In cazul costructiilor puternic armate rezulta si o cantitateinsemnata de metal, cantitate care totodata ingreuneaza procesul de decupare.

In felul acesta, in urma prabusirii constructiilor, pot rezulta betoane cu dimensiuni

supragabaritice amestecate cu armaturi metalice incolacite si incurcate.Pentru a transporta astfel de materiale de cele mai multe ori se impunefragmentarea blocurilor din beton si taierea armaturilor.

Urmatoarea etapa consta din eliberarea amplasamentului prin incarcarea inmijloacele de transport a materialelor rezultate din demolare.

Procesul tehnologic implicat in recuperarea materialelor rezultate din decupareapartiala sau din demolarea structurilor din beton necesita urmatoarele activitati:

a) Separarea armaturilor de fragmentele de beton

b) Concasarea fragmentelor din beton in vederea maruntirii

c) Sortarea pe fractiuni dimensionale a componentelor rezultate in urma

concasarii

d) Spalarea

e) Depozitarea componentelor

Fragmentarea materialului-in functie de metodele de demolare aplicate starea materialelor rezultate in urma

demolarii si in functie de dotarile tehnice de care se dispune pentru fragmentareamaterialelor se pot folosi diferite solutii tehnologice

Fragmentarea materialelor se traseaza diferentiat pentru beton si pentru armaturi.Se pot evidentia urmatoarele etape:

a. Taierea armaturilor inglobate in beton

b. Fragmentarea bucatilor din beton armat

c. Fragmentarea elemntelor din beton armat

Pentru fragmentarea elementelor din beton nearmat se pot folosi urmatoarelemetode:

a) Spargerea cu utilaje care actioneaza prin soc

b) Taierea cu scule diamantate

c) Taierea prin alte metode tehnice: explozie, forfecare cu dispozitive hidraulicemontate pe excavator

Pentru fragmentarea elementelor din beton armat este necesar sa se taie in acelasitimp si armaturile. Aceasta operatiune se poate face prin spargerea locala a elementelor



24/59

din beton in vederea dezgolirii armaturilor, urmata de taierea acestora cu flacaraoxiacetilenica sau prin taierea simultana a betonului si a armaturilor.

In prima situatie pentru spargerea betonului se poate aplica metoda socurilorrepetate folosind bila atasata la macara sau ciocane percutante sau rotopercutante. Deasemenea se mai folosesc ciocane hidraulice cu actiune prin soc, montate pe excavator.

In a doua situatie se folosesc diverse metode de taiere si forfecare utilizanddiferite tipuri de echipamente. De regula se folosesc dispozitivele de forfecare montate peexcavator iar atunci cand predomina partea metalica se foloseste flacara oxiacetilenica.

INCARCAREA IN MIJLOACELEL DE TRANSPORTIn functie de dimensiunea materialelor ce vor fi transportate, incarcarea se poate

realiza cu macarale de diferite dimensiuni sau cu excavatoare prevazute cu cupe.Incarcarea se face in autobasculante de diferite dimensiuni pe trailere sau in remorci.

SEPARAREA ARMATURILORPentru separarea armaturilor de beton se pot aplica, pe langa metodele mecanice

pe care le-am amintit (cele care folosesc ciocane hidraulice, percutant, bile metalice) simetodele speciale electrice si electrochimice bazate pe efectul dezmembrarii sau princoroziune.

CONCASAREA BETONULUIPentru recuperarea componentilor minerali ai betonului (pietris, nisip) este

necesar ca betonul sa fie concasat in vederea maruntirii si fragmentarii pe dimensiunigranulometrice.

Concasarea se realizeaza cu dispozitive speciale in urma carora betonul semarunteste si se separa pe fragmente.

Concasatorul se bazeaza pe principiul fragmentarii bucatilor de beton intr-unsistem tip snec care foloseste procedeul de impingere a bucatilor de beton intr-un spatiuredus si de taiere a acestora prin intermediul unor cutite speciale.

SORTAREA COMPONENTELORComponentele rezultate din concasarea betonului pot fi reutilizate pentru

producerea unor betoane usoare de marci inferioare folosite de regula la lucrari defundatie ale drumurilor, la umpluturi sau la sape.

Pentru utilizarea acestor fragmente rezultate de la concasare este necesar ca ele safie separate pe dimensiuni granulometrice , operatiune care se executa cu ajutorul unorciururi vibratoare.

In cazul realizarii spalarii fragmentelor separate prin jeturi de apa se pot separaparticole sau fractiuni granulometrice cu dimensiuni mai mici de 4 mm. Acestea serealizeaza cu ajutorul asa numitelor clasoare cu melc sau de tip roata cu cupe.

SPALAREA COMPONENTELOR



25/59

Este necesara pentru separarea prafului si a eventualelor particole de sol aflate inmaterialul recuperat. Spalarea se face prin jeturi de apa concomitent cu sortarea.

DEPOZITAREA COMPONENTELORComponentele din beton rezultate in urma procesului de prelucrare si sortare se

depoziteaza pe fractiuni granulometrice, depozitele putand fi organizate in 2 variante: insistem tunel cu banda transportoare si depozitul la sol pe platforme betonate, spatiul fiinseparat in functie de dimensiunea granulelor.

Materialul metalic rezultat din armatura betonului se fragmenteza la dimensiunidecimetreicesau se baloteaza prin intermediul unor prese existente in depozit si serecicleaza prin trimiterea la combinatele siderurgice.

Cap.4 RECICLAREA AUTOVEHICULELOR UZATEAceasta activitate de reciclare a autovehiculelor uzate s-a dezvoltat si la noi prin

programul RABLA.1. Demolarea sau dezansamblarea are ca scop separarea componentelorvehiculelor scoase din uz. Pentru inceput in centrele de demontare aautovehiculelor se separa fluidele si materialele reciclabile cum ar fi: uleiurile,resturile de combustibil din rezervoare, bateriile. Componentele care mai au odurata de viata semnificativa se pot valorifica prin vanzare in magazinelespecializate sau direct depozitelor care viziteaza centrele: radiatoare, motoare,cutii de viteza se pot valorifica. Dupa eliminarea fluidelor si dupa eliminareapartilor reciclabile, caroseria este presata si transmisa mai departe la un centrude reciclare a materialelor metalice si plastice.

Indepartarea sistemului de transmisie de pe autovehicul consta din extragerea

motorului, a cutiei de viteze, dupa care urmeaza operatia de presare, iar in continuarepresarea este urmata de balotare, iar balotul respectiv ajunge in faza ultima de maruntiresau dezagregare a partilor metalice si a celor din plastic.

Masina sub forma de balot este introdusa intr-o instalatie de tip shredder caremarunteste carcasa, atat partea metalica cat si partea constituita din material plastic.Maruntirea se realizeaza cu ajutorul unor cutite instalate pe un rotor pus in functiune deun motor electric.

Particulele maruntite sunt colectate in carcasa instalatiei de unde se separa parteametalica prin intermediul unei instalatii magnetice iar partea constituite din materialeplastice se separa cu ajutorul unei instalatii care functioneaza pe principiul electrostatic.

Procedeul electrostatic consta din generarea sarcinilor electrostatice prin frecarea

a doua materiale care trebuiesc separate. In timpul acestui proces are loc un transfer deelectroni de pe suprafata unui material pe suprafata celuilalt in functie de o serietriboelectrica, care anticipeaza polaritatea sarcinii atunci cand vine in contact cu altmaterial. In acest fel se separa materialele plastice formate din clorura de PV de cele



26/59

formate din poliuretan termoplastic si de cele formate din spuma poliuretanica.Materialele astfel separate , atat cele metalice cat si cele din material plastic merg incontinuare la industriile din care au provenit acestea: siderurgie, industria materialelorplastice si ca materii prime.

FIGURA

Cap.5 DEPOZITAREA ECOLOGICA A REZIDUURILOR MENAJERE(capitol important pt. proiect)

Reziduurile menajere au crescut ca volum si ca diversitate a componentelor. Dinacest motiv problema depozitarii sau a reciclarii lor a devenit din ce in ce mai stringenta.

Initial depozitarea reziduurilor menajere si a celor orasenesti se facea necontrolatin gropi neamenajate, naturale sau rezultate in urma diferitelor excavatii in scop deutilizare a unor materiale prime.

Aceasta depozitare simpla nu tine cont de o serie de criterii legate de necesitateaprotectiei mediului inconjurator.

Depozitarea simpla, necontrolata a constituit si constituie surse de infectie siimbolnavire atat a animalelor cat si a populatiei, surse de poluarea apelor freatice si desuprafata, a solului si creaza un aspect inestetic si dezolant.

Depozitarea controlata inlatura acestor impedimente. Ea se face in locuri special,amenajate avand drept obiectiv principal protectia mediului si crearea unui peisajambiental zonei in care s-a stabilit depozitul.

La depozitarea controlata a reziduurilor menajere trebuie avute in vedere unelereglementari:

-reziduurile sa fie depozitate in straturi suprapuse cu grosimi care nu trebuie sadepaseasca 1,2 m. Fiecare strat de reziduuri trebuie sa fie acoperit cu un strat de pamantcu o grosime de minim 25 cm, iar in lipsa pamantului cu un strat de protectiecorespunzator, argila sau materia;e din categoria geotextilelor.

Reziduurile depozitate trebuie sa ramana neacoperite mai mult de 24 de ore.Materialele usoare din reziduuri nu trebuie sa fie luate de vant, prevazandu-se in acestscop ecrane aparatoare.

Reziduurile depozitate nu trebuie sa afecteze apele subterane.Depozitele trebuie sa fie asigurate contra focului si nu trebuie sa devina focar de

propagare a insectelor, viermilor si rozatoarelor.Reziduurile cu substante toxice sau reziduurile organice se vor acoperi cu un strat

de pamant mai gros (60 cm) inainte de a se depune un nou strat de reziduuri, stratulprecedent si pamantul de acoperire terbuie bine tasate. In vederea protectiei apelorsubterane depozitul de reziduuri menajere va fi initial impermeabilizat, folosind diferiteprocedeee precum creacrea unor ecrane formate din argila compactata, folii din materialeplastice, amenajarea de drumuri verticale si orizontale pentru eliminarea apelor provenitedin precipitatii si a componentei lichide rezultate in urma fermentarii in timp areziduurilor.



27/59

Criterii pentru alegerea amplasamentului unui depozit ecologic de reziduuri1. Distanta minima fata de prima casa a unui loc trebuie sa fie de cel putin

1000m

2. Directia vanturilor dominante trebuie sa fie dinspre obiectivele industriale spredepozitul de deseuri si nu invers

3. Depozitul trebuie sa fie amplasat in aval de sursele de alimentare cu apa dinsubteran

4. Amplasamentul trebuie sa fie protejat contra inundatiilor

In cazul in care se doreste infiintarea unui nou depozit de reziduuri la alegereaamplasamentului trebuie parcurse mai multe etape:a. Identificarea si inventarierea mai multor amplasamente posibile

b. Definirea clasei reziduurilor, a nivelului de procesare a lor inainte de

depozitare

c. Definirea instalatiilor care vor fi amplasate si care se vor utiliza pentrudepozitarea si proiectarea schemei viitorului depozit

d. Analiza preliminara a schemelor posibile cu ajutorul criteriilor eliminatorii

e. Determinarea caracteristicilor si a parametrilor la amplasamentele ramasein competitie

f. Compararea amplasamentelor utilizand metode pluricriteriale, inclusivprezentarea publica

g. Retinerea amplasamentului final

h. Obtinerea acceptului publicului pentru acest amplasament

i. Elaborarea studiului de prefezabilitate

Criteriile de alegere a amplasamentului pentru depozitarea de reziduuri se impart in:1. Criterii eliminatorii

2. Amplasamente recomandate

3. Criterii de evaluare

1. Criteriile eliminatorii constau in:



28/59

-existenta unor posibile conditii de inundare sau spalare de catre apele desuprafata sau de catre ploile torentiale a viitorului depozit-imposibilitatea respectarii distantelor minime stabilite prin norme saustandarde fata de asezarile umane, fata de apele de suprafata protejate dealimentari cu apa, fata de aeroporturi, cladiri si monumente istorice, situri

arheologice, parcuri si rezervatii naturale.-daca s-ar produce efecte nocive asupra unor sisteme ecologice fragile sausensibile ca forma de viata, protejate prin lege.-prezenta in subteran a unor retele de conducte pentru apa, canalizare, gaze,electricitate, pentru transportul combustibilului s.a., prezenta unor liniielectrice, aeriene-existenta in aval a unor asezari umane, lacuri naturale sau artificiale sau alteobiective majore care ar putea fi periclitate de eventualele alunecari de terensau de influiente directe si indirecte negative asupra obiectivelor enumerate

Ca amplasamente posibile pentru depozitele de reziduuri se recomanda: fostecariere sau mine, gropi sau depresiuni naturale, terenuri degradate total,saraturate sau

poluate intens, a caror recuperare ecologica ar fi foarte costisitoare, zone care permitdezvoltarea pe verticala cu inaltimi mari de pana la 100m a depozitului.

Criteriile de evaluare a amplasamentului unui depozit de reziduuri menajerea) Criterii hidrologice, geologice si pedologice. In cadrul acestora trebuie sa se tina

seama de structura si directia de curgere a panzelor de apa subterana, decaracteristicile si dispunerea straturilor de pamant avandu-se in vedere prezentaunor zone care cuprind goluri subterane precum cele din arealele caracteristice.Tipul de sol si principalele sale insusiri fizice si chimice, folosinta actuala si clasade fertilitate a solului si terenurilor ce urmeaza a fi ocupate, eveluarea loreconomica si sociala pentru populatia din zona. Existenta unor surse de materialede constructii ce se vor putea folosi pentru amenajarea depozitelor.

b) Criterii climatice. Directia vantului dominant in raport cu asezarile umane sau cualte zone ce pot fi afectate de mirosurile degajate din depozit; regimulprecipitatiilor

c) Criteriile economice. Capacitatea maxima a depozitului, distanta de transport dela locul de producere la locul de depozitare a reziduurilor, amenajarile secundarenecesare pentru transporturi, drumuri de acces, alimentarea cu energie, telefonie,tratarea apei reziduale, instalatii de masurare si control, protejarea perimetruluis.a. Amenajarea propriu-zisa a depozitului, posibilitatea folosirii gazelor rezidualedin procesele de degradare si descompunere a reziduurilor. Posibilitatea de

dezvoltare pe langa depozit a unor sisteme de procesare preliminara precum triere,compostare, incinerare s.a

d) Criterii ecologice.



29/59

-aigurarea securitatii pentru a impiedica patrunderea animalelor si a oamenilor-evaluarea impactului ecologic efectuata printr-un studiu preliminar cu luarea inconsideratie a sensibilitatii zonei inclusiv a valorilor istoric, cuturale, de peisaj deturism s.a.-posibilitatea de amenajare finala a depozitului pentru ca terenul sa capete o

folosinta si depozitul sa se incadreze in ansamblul peisagistic-acceptarea amplasamentului si a amenajarii de catre populatia din zona si decatre organizatiile de protectie a mediului.

Modul de alcatuire a depozitelor ecologice cu reziduuri menajereExista mai multe procedee de depozitare controlata a reziduurilor menajere dar

care in general se bazeaza pe aceleasi principii.1. Umplerea terenurilor prin acoperire cu un sistem de santuri. Procedeul consta

in saparea de santuri adanci in terenuri plane avand o latime de aproximativ

4,6 m si o adancime de 1,2m pana la 1,8 m. Santul sapat se umple cu reziduurinetratate, se compacteaza dupa care se acopera cu un strat de pamant de 60 cmiar la capatul depunerii cu un strat de 30 cm. Procedeul poate fi aplicat si laterenurile cu gropi sau in panta, cu depunerea direct pe sol, fara santuri,acoperirea facandu-se cu pamant sau alte materiale (argila, zgura, moloz,cenusa). Estimativ la o adancime de 1,8 m a santurilor intr-o localitate cu10000 locuitori este necesara suprafata de teren de 0,3ha/an pana la 0,6 ha/an.

2. Depozitarea reziduurilor in straturi subtiri cu o grosime de 20cm-25cm.Straturile se acopera cu pamant sau alte materiale iar grosimea finala trebuiesa nu depaseasca 2 m

3. Depozitarea in gropi adanci sau pe terenuri plane in movile. Pentrudepozitarea reziduurilor in gropi adanci suprafata terenului trebuie sa fieizolata de apele freatice prin captusirea unui strat de argila compactata sau cualte materiale. Depozitarea reziduurilor se face in straturi subtiri de pana la 20cm. Nivelul reziduurilor trebuie sa fie deasupra digului marginal pentru a seasigura scurgerea apelor din precipitatii. Acoperirea se face cu moloz sau cupamant dupa fiecare 1,5 m grosime.

4. Depozitarea reziduurilor in prisme. In acest caz depozitarea se face in prismede 2m - 2,5m si late de 6m-8m. Suprafata prismelor se acopera zilnic cu unstrat de zgura sau pamant de cca 10 cm grosime. Depozitarea incepe de la

fundul gropii realizandu-se un drum de acces principal, se constituie ramuraprincipala a depozitului dupa care se realizeaza ramurile secundare, iargolurile dintre prisme se umplu ulterior. Reziduurile depuse in prisme suntcompactate prin intermediul vehiculelor de transport sau a unor tractoarecompactoare. Pentru nivelare se utilizeaza buldozere cu lame.



30/59

Suprafata gropilor complet umplute se acopera cu un strat de pamant gros de 30cm pe care se insamanteaza plante ierboase care vor constitui un covor vegetal protectorpentru depozit si pentru peisaj. In interiorul depozitului se instaleaza procesemicrobiologice in regim aerob si anaerob.

Pentru protejarea panzei freatice si a partii inferioare a depozitului se realizeaza

un dig inalt de 2m - 3m in jurul depozitului si a unor diguri interioare care delimiteazacelulele componente ale depozitului.Digul exterior si digurile interioare sunt acoperite cu o membrana din polietilena

de inalta densitate cu o grosime de 2mm - 3mm rezistenta la acizi. Peste aceastamembrana se aseaza o folie textila de protectie cu o grosime de 5mm - 7mm. Intredigurile interioare se amenajeaza o retea de conducte de drenaj in scopul colectariilevigatului, conductele orizontale fiind prevazute din loc in loc cu conducte verticale careau rol de aerisire.

Drenurile sunt legate de o conducta principala care conduce levigatul la o statie deepurare.

Drenurile orizontale sunt ingropate intr-un strat protector din piatra cu grosimea

de 35 cm - 40 cm astfel incat conductele sa nu se deformeze la tasarea suferita dereziduuri.

FIGURAFIGURAFIGURA

Procesele ce au loc in masa reziduurilor dupa depozitare1. Productia de gaze

In interiorul masei reziduurilor se produc procese de fermentatie in cea mai mareparte anaerobe in masa reziduurilor si aerobe spre exteriorul depozitului

In procesul de descompunere a reziduurilor rezulta initial acizi, alcooli, aldehide,CO2.

In continuare in prezenta CO2, a hidrogenului a oxidului de carbon si a altorsubstante organice, activitatea microorganismelor specializate (bacteriilor metanice)conduce la generarea de gaz metan. Productia de gaz metan incepe la 2 ani de lainchiderea depozitului si dureaza cca 20 de ani. Compozitia volumica a gazului rezultateste variabila 15%-> 85% metan, 15% dioxid de carbon, diferenta fiind formata dindioxid de carbon , azot, hidrogen sulfurat si vapori de apa. I urma formarii metanului potaparea explozii si incendii, temperatura de aprindere fiind de 700 grade Celsius, dupacare poate cobora si se mentine chiar si la 300 grade Celsius in prezenta unor catalizatoriprezenti in masa reziduurilor.

Fenomenul de descompunere a reziduurilor prin formare de gaz metan sedesfasoara in 5 faze:

1. Fermentarea aeroba-anaeroba

2. Fermentarea anaeroba



31/59

3. Fermentarea acida

4. Fermentarea metanogena

5. Maturizarea

Se precizeaza ca in final o cantitate de o tona de reziduuri se rezulta intre 100 si500 m3 metan cu un randament caloric de cca. 37Kj/m 3. Echivalentul energetic este de 5->10 kWh/m3. Pentru ca o instalatie de recuperare a gazului metan s fie rentabila trebuieca in depozit sa se introduca mai mult de 250000t/an, reprezentand echivalentul pentru olocalitate cu o populaatie mai mare de 500000 de locuitori.

Pentru utilizarea gazului metan sunt necesare amenajari speciale de captare agazului si tratamente speciale in functie de utilizarea care i se da.

Cantitatea specifica de gaz metan corespunde unei tone de reziduuri si se poateaprecia ca fiind de 12,3t/an, 11,5m3 in anul al 2-lea, 10,7m3 in anul 3, scade la 6,4 m 3 inanul 10, pana la 0 in urmatorii 10 ani.

Productia de levigatUmiditatea din atmosfera si ploile care cad pe depozit fac ca din aceasta sa rezulte

un levigat incarcat cu elemente poluante dizolvate din masa reziduurilor, poluant caremigreaza spre baza depozitului. El este format atat din substante in suspensie cat si dinsubstante dizolvate. Cantitatea de reziduuri si in special umiditatea lor de la instalare vainfluenta in mod semnificativ cantitatea de levigat.

Compozitia reziduurilor menajereCompozitia reziduurilor menajere difera de la o localitate la alta functie de pozitia

geografica, anotimpuri, gradul de dezvoltare, specificul de viata al locatarilor.

Materialele componente ale reziduurilor menajere pot fi grupate dupa caracterullor iin materiale combustibile (hartie,cartoane,plastic,lemn,oase s.a.)- Fermentabile (resturi alimentare de orogine vegetala si animala)

- Inerte (metale, sticla, ceramica)

- Fine (cenusa, zgura, pamant)

Determinarea compozitiei reziduurilor menajere gravimetric dupa separarea princamere a tuturor componentelor materialelor lagi. Exprimate in % din greutate ele sut10%-50% pentru materialele organice, 10-50% material combustibil, 3-10% pentrumaterialele textile, 2-8% pentru metale, 2-15% pentru sticla, 2-10% pentru plastic, 0-8%

pentru cenusa, zgura si sol.Aceste limite se modifica in timp datorita activitatii de precolectare sau aexpansiunii unui anumit tip de materiale (cele plastice)

Calculele efectuate pentru tara noastra privind compozitia reziduurilor menajeredin marile orase au condus la urmatoarele limite de variatie a materialelor componente:



32/59

- Deseuri fermentabile 40-70% din greutate

- Materiale combustibile 10-15%

- Textile 2-5%

- Plastice, cauciuc 5-10%- Sticla, ceramica 2-4%

- Metale 2-6%

- Cenusa, pamant, legume, frunze 2-5%

Din punctul de vedere al principalelor grupe de substante chimice compozitiamedie a reziduurilor menajere este formata din celuloza 48%, lignina 12%, proteine 3%,substante albuminoide 5%, substante grase 4%, substante minerale incinerabile 5%,neincinerabile 21%, materiale plastice 5%.

Substantele acestea contin ini procente intre 24-32% carbon, 2-2,5% hidrogen, 3-4,4% oxigen, 9-10,5% azot, 0,3-1% sulf.

Reziduurile stradaleDe regula in componenta acestora intra:

- Praf si pamant 60-80% din greutate

- Frunze, legume 6-8%

- Hartie, cartoane 2-4%

- Resturi de la santierele de constructii 3-5%- Resturi vegetale si animale aruncate intamplator pe strazi 0,1-0,2%

- Alte materiale 2-4%

Caracteristicile principale ale reziduurilor menajereIn vederea aprecierii calitatii reziduurilor este necesar sa se cunoasca cel putin

greutatea specifica, umiditatea, puterea calorica, raportul carbon-azot.Aceste insusiri sunt utile pentru a stabili destinatia reziduurilor, respectiv

incinerare sau compostare.

Datorita faptului ca aceasta insusire se determina in stare formata inainte careziduurile sa mai sufere vreo modificare mai este denumita si greutate specifica dereferinta.

Determinarea acestui parametru se face prin cantarirea vehiculului transportorplin si gol.



33/59

Gs= G1-G2/V Gs-greautatea specifica a reziduurilor (t/m3)G1-greutatea vehiculului plinG2- greutatea vehiculului golV-volumul reziduurilor (m3)

Gs este un parametru aleator depinzand de compozitie umiditate grad de tasare

In etapa medie acestui parametru oscileaza intre 200-300 kg/m3

In romania datorita procentului mai ridicat de deseuri fermentabile Gs oscileazaintre 300-400kg/m3

Gradul de compactare oscileaza intre 2-5% fapt ce conduce la o greutate specificamai mare a reziduurilor imediat dispuse pe rampa de depozitare. In timp gradul decompactare cade la 1,5-2,5% si prin urmare scade si Gs.

UmiditateaNivelul de umiditate al reziduurilor influenteaza nu numai Gs ci si puterea

calorica si procesele de fermentare.Umiditatea este influentata si de regimul precipitatiilor si al temperaturilor din

zona. Wt (umiditatea totala)=Wr*[Wh(100-Wr)]/100Wt-umiditatea totala a reziduurilor menajere%Wr-umiditatea relativa%Wh-umiditatea hipsografica%Umiditatea relativa reprezinta continutul de apa care se poate indeparta prin

evaporarea in aer liber la temperatura mediului de 16-20 grade Celsius si la o umiditate aaerului de circa 50%.

Wh (umiditatea absoluta) reprezinta cantitatea de apa a reziduurilor care sedetermina prin uscare in etuva la temperatura de 105 grade Celsius.

Wt a reziduurilor variaza intr 20-60%Umiditatea este mai mare vara datorita continutului mai ridicat de materiale

vegetale.

Puterea calorica = cantitatea de caldura degajata prin arderea unei unitati degreutate a reziduurilor brute. Se exprima in kcal/kg sau kJ/kg.

Ca orice combustibil reziduurile menajere au o putere calorica mai superioara siuna inferioara. Prima presupune ca vaporii de apa au fost condensati restituindu-secaldura la evaporare. Deoarece in instalatiile de evaporare vaporii formati sunt evacuati lacos impreuna cu gazele de ardere fara a restitui caldura rezultand ca de fapt reziduurilemenajere sunt caracterizate de puterea calorica inferioara. Acest parametru se calculeazaprin mai multe metode:

- Direct, cu ajutorul calorimetrului

- Prin insumarea puterii calorice a componetei reziduurilor

- Pe cale grafica, cunoscandu-se componentele fizice si umiditateareziduurilor menajere



34/59

Pentru a aplica prima metoda se determina initial puterea calorica superioara prinarderea unui kg de reziduuri intr-o bomba calorimetrica, iar valoarea puterii caloriceinferioare se calculeaza cu ajutorul formulei:

Hi=Hs-6(Wt+9H)Hi-puterea calorica inferioara

Hs-puterea calorica superioaraWt-umiditatea totala a reziduurilorH-procentul masic in hidrogen al combustibiluluiAplicarea celei de-a doua metode consta din insumarea produselor dintre masa si

puterea calorica inferioara a fiecarui component.Date privitoare la puterea calorica inferioara exprimate in kcal/kg arata astfel:-Resturi alimentare 3600-4900-hartie, cartoane 4000-4500-textile 3900-4750-deseuri din lemn 4000-5000-mase plastice 7000-9000

-plante uscate 4000-5000Metoda grafica se aplica in cazul cand se cunoaste umiditatea reziduurilor siprocentul de materii inerte in reziduuri. De asemenea trebuie sa se cunoasca grupele demateriale componente ale reziduurilor.

FIGURA

Raportul carbon - azotCunoasterea acestui parametru este utila pentru stabilirea stadiului de fermentare a

reziduurilor menajere. Reziduurile menajere proaspete au valori de 20-35 iar pe masurace rezidurile fermenteaza valoarea acestui raport scade pana in jurul a 10-12, valoareechivalenta cu cea gasita in soluri.

Pentru calculul acestui raport este necesar sa se determine continutul de carbonprin metoda combustiei si continutul de azot prin metoda KJELDHAL

Calcularea cantitatii de reziduuri menajere si stradalePentru dimensionarea utilajelor de precolectare, colectare, transport a instalatiilor

de valorificare se calcueaza cantitatea maxima zilnica de reziduuri menajere cu ajutorulformulei:

Qmax/zi=Qmed/zi*KziCantiatea maxima zilnica=t/ziKzi=coeficientul de variatie zilnica oscileaza intre 1,3 si 1,5Qmax/zi= N*Im*0,001N=numarul de locuitori



35/59

Im=indicele mediu de producere a reziduurilor menajere in kg/loc/zi. Valoareaacestuia difera de la o localitate la alta in functie de gradul de civilizatie, clima, nivelul deindustrializare. Oscileaza intre 0,3 si 1,3 kg/loc/zi

In tarile dezvoltate poate ajunge pana la 1,5 kg/loc/zi cele subdezvoltate20000 de loc Is=0,10

Intr-o localitate >10000 de loc Is=0,2Precolectarea reziduurilor menajere si stradale

Precolectarea = strangere si depozitare pe timp limitat a reziduurilor menajere incadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor, magazinelor, institutiilor publice.

Se imparte in 2 faze:a. Primara=se refera la strangerea reziduurilor si la strangerea lor in recipiente

mici la locul de producere

b. Secundara=se refera la colectarea reziduurilor rezultate din precolectareaprimara si depozitarea lor in camerele de precolectare.

Precolectarea primara se face in recipienti de 15-25 litri.Este de dorit ca precolectarea sa se faca separat pentru hartie, sticla, plastic, metal,

in vederea reintroducerii acestui material prin reciclare in circuitul economic.Precolectarea secundara se face la blocurile de locuinte prin intermediul tuburilor,

camerelor de precolectare, in pubele sau containere de diferite dimensiuni de la 600->5000,8000 de litri. Aceste containere se ridica cu macarale montate pe masini specialede transport.

Automatizarea activitatii de precolectareIn diferite tari s-a automaizat aceasta activitate prin construirea unor sisteme de

incarcare automata a reziduurilor din tubul de precolectare in saci sau pubele sau prin

preluarea reziduurilor in instalatii de compactare a reziduurilor, instalatii montate incanalele de precolectare la nivelul blocurilor de locuinte.

Deseuri provenite din agricultura



36/59

Sunt repezentate de productia secundara a culturilor agricole, din plantele provenite dinflora spontana, din frunze si litiera, dar deseurile importante din agricultura provin dinzootehnie. Ele sunt reprezentate prin gunoiul de grajd produs in sistem gospodaresc siprin reziduurile zootehnice rezultate de la combinatele de crestere industriala aanimalelor.

Productia secundara a culturilor agricoleEste constituita din paiele gramineelor, cocenii porumbului, tulpinii majoritatii

plantelor de cultura si din alte resturi vegetale precum pleava si radacinile plantelor.O cantitate importanta din paiele gramineelor se poate folosi ca materie prima in

industria celulozei si a hartiei precum si in industria chimica. Cea mai mare parte apaielor se recicleaza in agricultura, unele fiind folosite ca hrana pentru animale, iar alteleca asternut pentru animale.

Dupa utilizarea ca asternut va rezulta un gunoi de grajd care dupa compostarereprezinta o masa importanta de elemente minerale pentru nutritia plantelor.

Daca paiele sunt lasate in miriste si se vor ingropa sub aratura acestea vor aduce

in sol prin mineralizare cca.45->50 kg azot/ha.Drept ingrasamant organic se folosesc si tulpinile de floarea soarelui, de porumb,vrejii de la cartofi, radacinile acestor plante care dupa recoltare raman in sol.

In experientele de lunga durata s-a constatat ca dupa 16 ani in solul din parcelelein care paiele s-au bagat sub brazda an de an, continutul de carbon si de azot a fost 7->8% mai ridicat decat in parcelele in care paiele au fost recoltate si exploatate.

Introducerea sub brazda a tulpinilor de porumb conduce atat la crestereacontinutului de substante organice in sol cat si la detoxificarea solului.

Monocultura conduce la fenomenul numit oboseala solului. Acesta apare sidatorita acumularii acidului paracumaric (acid organic cu veleitati toxice)

Tulpinile de porumb introduse in sol favorizeaza intensificarea activitatiimicrobiologice aparand o flora specifica, degradatoare a acidului paracumaric.

Resturile organice introduse intr-un sol cu putere clorozanta ridicata aucontribuitla diminuarea fenomenului cu peste 50%.

Paiele si celelalte resturi organiceintroduse in sol sunt un mijloc de protectie asolului impotriva compactarii,ele constituind o componenta elastica.

Frunzele si litiera sun deseuri vegetale care prin mineralizare aduc cu timpul insol elemente nutritive si contribuie la formarea humusului.

Aceste materiale pot constitui materie prima pentru proteinele utilizate inalimentatia animala.

Plantele din flora spontana existente in apropierea terenurilor agricole sau carecresc pe acestea, dupa recoltare, pot constitui un adevarat ingrasamant verde.

Introduse in sol ele contribuie la marirea zestrei de minerale a solului si lacresterea cantitatii de humus.

Experientele au dovedit ca pe unele soluri acide ingroparea plantelor din floraspontana au adus sporuri semnificative de recolta care, uneori, le-au depasit pe celeobisnuite prin ingroparea paielor.



37/59

Dejectiile (reziduurile zootehnice) provente de la animaleDeseurile zootehnice sunt impartite in 2 categorii:1. Deseuri de tip traditional precum gunoiul de grajd obtinut in ferme mici

2. Deseuri de tip industrial deosebite de primele avand o compozitie si o starefizica aparte caracteristica procesului de crestere industriala a animalelor si apasarilor.

Gunoiul de grajd obtinut in mod traditional a reprezentat, reprezinte si vareprezenta o sursa majora de elemente nutritive pentru sol si va contribui semnificativ laformarea humusului.

Producerea gunoiului de grajd este legata de folosirea paielor ca asternut ingrajdurile si adaposturile pentru animale.

Se apreciaza ca de la o vaca de lapte in greutate de 600 kg se obtin iintr-un an 20tone de gunoi. Acesta contine cca 95 kg azot , 75 kg fosfor, 50 kg potasiu,valorans cca

90$ daca se calculeaza costul acestor elemente chimice provenite din ingrasaminteleminerale sintetice.

Gunoiul de grajd este constituit din 3 componente: dejectii solide, dejectii lichide,materialul folosit ca asternut.

Dejectiile solide sunt formate din substante organice nedigerabile sau nedigeratede catre organismul animal la care se adauga o anumita cantitate de apa. Contin intre 30-50% din substanta organica a furajelor consumate, cca 80% din potasiu, cca 50% dinazotul existent in hrana animalelor.

Compozitia chimica a dejectiilor variaza in functie de specie, de natura furajelorconsumate de varsta animalelor.

Cea mai amre cantitate de azot in dejectiile dela porcine e de 0,60%, la bovine

0,30%.Cantitati mari de fosfor si potasiu 0,50% (P2O5 pentoxid de P), 0,35% K2O.Dejectiile lichide sau urina reprezinta solutia eliminata de organismul animal.

Aceasta contine atat substante organice ca uree, acid uric, acid hipuric, creatinina, aciziaminici, toate acestea rezultand din scindarea substantelor proteice in procesele demetabolism.

Urina contine si ioni minerali sub forma de Ca Mg P Na, monofosfat.Compozitia chimica a urinei depinde de natura animalelor, de natura furajelor.Continutul cel mai mare de azot se gaseste in urina suinelor si a cabalinelor cu

valori de 1,95% si 1,55% azot.Cantitati mari de potasiu se gasesc in urina acestor animale de 2,25%, 1,50% K2O.

Asternutul este format din paie dar uneori se mai utilizeaza turba, frunze saurumegus.Asternutul are dublu-scop: de a mentine igiena corporala a animalului si de a

absorbi gazele, in principal amoniacul si dejectiile lichide.



38/59

Cantitatea de asternut depinde de specie si oscileaza intre 1->2kg pentru tineretulporcin si pana la 6 kg pentru bovine si cabaline.

Un medie gunoiul de grajd uscat contine 2% N2, 1,7%K, 0,4%P. Se admite ca odoza de 25 tone de gunoi de grajd la ha aduce in sol 40 kg azot, 20 kg de fosfor si 80 kgpotasiu.

Din punctul de vedere al continutului de elemente nutritive gunoiul de grajdprovenit de la cabaline si ovine este mai valoros decat cel de la bovine.Pentru a calcula cantitatea de gunoi de grajd care se obtine intr-o gospodarie se

poate utiliza formula:C=(H/2+A)*4C-cantitatea de gunoi de grajdH-substanta uscata din hranaA-substanta uscata din asternutIn general se considera ca animalele care stau in stabulatie dau o cantitate de

gunoi de grajd care se poate afla * 25 greutatea lor in tone.

Reziduurile zootehniceprovenite de la cresterea indistriala a animalelor1. Deseuri provenite de la porci si de la pasari

Evacuarea hidraulica a dejectiilor provenite de la adaposturile porcilor si pasarilorduce la obtinerea unui efluent cu continut ridicat de suspensii la litru, provenite dinresturi alimentare, deseuri solide.

Dupa decantarea suspensiilor rezulta un namol care in continuare este supusoperatiunilor de indepartare a apei printr-un sistem de site vibratoare sau rotative iarin lipsa acestora se depune pe paturi de uscare unde se tine timp de cca 3 luni panacand umiditatea ajunge la 70%.

Namolul astfel obtinut se administraza in sol prin aratura sau discuire.Suspensiile organice impreuna cu apa se administreaza pe sol la norma de cca

500m3 la ha.Dejectiile de la pasari difera de cele de la porcine astfel umiditatea lor este mai

redusa de cca 34%Continutul de proteina bruta 37%, cenusa 18%,. Continutul mediu de elemente

chimice este: 2,4% calciu, 2% fosfor, 2,6% K, cca 300 mg/kg cupru, cca 3 mg/kgplumb.

Dejectiile de la animalelel crescute in sistem industrial (porci) pot constitui osursa energetica importanta datorita productiei de biogaz. Astfel dejectiile de la unmilion de porci pot produce cca 800000m3 de biogaz care achivaleaza cu o putere

energetica apropiata de 400000tone motorina.Biogazul obtinut in astfel de combinate se utilizeaza de regula pe plan local pentru

incalzirea locuintelor si pentru consumul casnic.



39/59

Dejectii provenite de la taurine crescute in sistem industrialAcestea nu se administreaza ca asternut, dejectiile se dirijeaza cu ajutorul apei

catre un bazin in care amestecul format din dejectii si apa poarta denumirea de

tulbureala sau GULLE.Tulbureala nefermentata si nediluata contine aproximativ 0,5% azot, 0,02% P2O5,1,7%K2O. Pentru a fi aplicata in sol tulbureala se dilueaza in raport de 1:6 dca solulrespectiv are o fertilizare de baza si de 1:4 daca nu are o fertilizare de baza.

Cantitatile administrate la hectar oscileaza intre 10-30 m3. Eficacitatea azotuluidin tulbureala in raport cu ingrasamantu chimic se exprima printr-un coeficient deeficacitate. Pentru a-l calcula se cosidera ca intreaga cantitate de azot din tulbureala secompune din 3 fractiuni. Fractiunea mineralizata formata din uree, amoniac si aciduric. Fractiunea organica mineralizabila. Fractiunea reziduala.

In general predomina azotul din fractiunea mineralizabila care are un coeficient deeficacitate de 94 in cazul purinului de la porcine.

Rezultatele diferitelor experiente efectuate cu tulbureala au condus la sporurisemnificative de masa vegetala in cazul administrarii acestora pe pasuni si la sporurisemnificative de masa vegetala in caul administrarii la cerealele paioase si la planteletehnice.

Deseurile din industria alimentaraCele mai importante ramuri ale industriei alimentare producatoare de deseuri

apartin unitatilor prelucratoare de lapte, abatoarelor, fabricilor pentru productiaconservelor di carne, legume,fructe, distilariilor, fabricilor de amidon si zahar.

Deseurile organice rezultate in aceste unitati sunt antrenate de cantitati importantede efluenti.

De la fabricile de prelucrare a laptelui rezulta efluenti cu o incarcatura minralainsemnata, cu o reactie diferita de la acid la alcalin, cu o conductibilitate electricacontrastanta, valorile cele mai mari inregistrandu-se de la efluenti de la fabricile debranzeturi, unde s-au inregistrat si valori ridicate ale consumului chimic de oxigen.

Apele reziduale de aceste unitati pot fi folosite la irigarea culturilor, iar namolurilede la statiile de epurare ale unor asemenea unitati se folosesc ca amendamenteorganice sau ca material de compostaj.

De la fabricile de amidon apele reziduale contin cantitati importante de materialeproteice si elemente minerale. Astfel dupa prelucrarea a 100000tone cartofi in apeletehnologice rezultate se gasesc 5000 tone de materie organica, 420 tone azot, 50 tonefosfor, 50 tone potasiu.

Apele rezultate din procesul tehnologic dupa decantare folosita la irigareaculturilor de sfecla de zahar si de cartofi a constituit la obtinerea unor sporurisemnificative de recolta de 20-30%.



40/59

Demn de remarcat este faptul ca azotul organic din apele reziduale de la acestefabrici are o viteza de mineralizare de 4 ori mai mare decat viteza de mineralizare aazotului organic din sol.

Explicatia este data de compozitia azotului organic al acestor ape si anume fiindformat din aminoacizi solubili si din proteine solubile.

De la fabricile de zahar rezulta cantitati importante de materiale reciclabile.Noroaiele care provin din spalarea sfeclei pot fi administrate direct pe sol aducandpe acesta cantitati importante de humus si elemente nutritive.

Un deseu important al acestor fabrici il reprezinta reziduurile de la clorificareasucului de sfecla constituit din spuma de defecatie in care se gaseste CaCO 3 inproportie de 40% si materie organica. Acest material se foloseste ca amendament pesolurile acide datorita continutului de CaCO3.

Borhotul de melasaContine cantitati importante de azot, potasiu si sodiu dar mai reduse de fosfor.De la distilariile de alcool se obtin efluenti ale caror continuturi oscileaza intre

180-650mg/l azot, 180-280mg/l fosfor, 60-650 mg/l calciu, in jur de 100mg/lmagneziu, in jur de 1000mg/l potasiu.

De la fabricile de drojdie pentru panificatie se obtine un deseu numit vinassa.Materia prima utilizata laobtinerea drojdiei pentru panificatie este melasa.Determinarea continutului ei in hidrati de carbon si in zahar, melasaeste un mediu decultura pentru microorganismele introduse in fluxul tehnologic. Inainte de a devenimediu de cultura melasa este tratata, standardizata si sterilizata.

Tratarea consta in mestecarea cu apa, ajustarea pH-ului si a temperaturilor pana lavalori standardizate dupa care urmeaza un proces de racire rapid in vedereasterilizarii.

Dupa sterilizarea melasei este insamantata cu o cultura de drojdie preparata inlaborator.

Procesul de fermentare se realizeaza in fermentatoare speciale, fenomenuldesfasurandu-se in 3 trepte. Dupa maturare continutul fermentatorului este transportatla un separator prin intermediul caruia se separa masa solida.

Solutia rezultata dupa concentrare numita si crema de drojdie se utilizeaza in finaldrept ferment comercial pentru drojdie.

Masa solida obtinuta este trimisa la un sistem de filtrare rotativa prin intermediulcaruia se extrage o noua cantitate de apa, obtinandu-se in final o masa solida cu oumiditate de cca 30%care repezinta propriu-zis drojdia pentru panificatie.

Toata apa uzata provenita din intregul proces tehnologic este colectata,amestecata, cu apa provenita de la spalarea utilajelor, aceasta apa avand o reactieneutra. Ea se introduce intr-un sistem de concentrare respectiv de evaporare in cursulcaruia 90% din apa este eliminata prin vapori iar concentratul ramas reprezintavinnasa.



41/59

Vinassa = lichidului brun inchis cu o vascozitate redusa cu miros usor neplacutdatorita prezentei fenolilor si cu gust dulce amarui.

Are un continut de substanta organica de cca 60%, proteine de 20%, contineelemente minerale: potasiu pana la 7%, fosfor 0,5 %, fier cupri zinc la valori de 10->20 de mg/l sau parti/milion.

Mai contine o serie de acizi organici precum acidul lactic, formic, acetic, malicdar si grlucoza,fructuoza si aminoacizi liberi. Reactia este slab neutra pH-ul =7-8Vinassa se foloseste ca supliment in hrana animalelor si ca fertilizant foliar prin

dilitia sa la un raport vinassa-apa de pana la 1:5

De la fabricile de producere a conservelor din legume si fructe rezulta deseuriformate din fragmente de legume, fructe care nu se incadreaza in standardul invigoare, deseuri formate din buruieni, alte resturi vegetale in medie acestea contin 2%azot, 0,4% potasiu, 0,07% fosfor. Se foloseste ca ingrasamant organic iar apareziduala care contine la randul ei K N P Ca poate fi utilizat pentru irigarea solurilor.

De la abatoare rezulta ca deseuri gunoaie provenite de la locurile de adapostire aanimalelor inainte de sacrificare cat si o serie de organe si in special oase, acestea dinurma fiind utilizate la obtinerea unui ingrasamant mineral rezultat in urma calcinariioaselor, ingrasaminte care contin cantitati semnificative de K, P, Ca, Mg.

Reziduurile alimentare provin din gospodariile populatiei, pot fi reciclate prinintroducerea lor in hrana animalelor direct sau printr-o prelucrare anterioara hraneianimalelor in vederea indepartarii eventualilor agenti patogeni care pot aparea inalimenelea care nu au fost tinute in conditii normale de pastrare.

Bazele teoretice si practice ale transformarii deseurilor organice in ingrasaminte(=COMPOSTAREA)

Introducerea d

reciclarea deseurilor si a reziduurilor

Documents