I. MANAGEMENTUL DEEURILOR N EUROPA1.IntroducereNimic nu se pierde, nimic nu se cstig, totul se transform" (Lavoisier) Nu ne putem permite s producem prea mult gunoi, ne va costa mult. n condiiile societii noastre un studiu efectuat demonstreaz c fiecare cetean genereaz zilnic aproximativ 1,5-2 kg de gunoi din care cel puin jumtate este reciclabil. Dac aceast cantitate o raportm la ntreaga populaie a Romniei, putem foarte uor s anticipm enormitatea deeurilor acumulate intr-o singur zi, ca apoi s aflm cantitatea rezultat n cursul unui an de zile. De aceea este foarte important unirea eforturilor pentru rezolvarea acestei probleme. Reciclarea nu are ca efect imediat numai diminuarea cantitilor de gunoaie acumulate n natur, dar i conservarea resurselor naturale. Binenteles c n urma reciclrii rezult i alte efecte foarte importante pentru echilibrul natural, cum ar fi: reduce cantitatea de energie i de materii prime necesare fabricrii de noi produse; red circuitului economic importante cantiti de materie prim; reduce cantitile depozitate la depozitele de gunoaie sau la incineratoare; reduce riscurile asupra sntii noastre i a mediului, cauzate de deversarea improprie a unor deeuri periculoase; reduce poluarea aerului i a apei ce ar decurge din procesul de fabricare a unor produse noi.

2. Definirea noiunilor din sistemul de gestionare a deeurilorCiclu de via al produsului = perioada cuprins ntre data de fabricaie a unui produs i data la care acesta devine deeu Colectarea deeurilor = strngerea, sortarea i/sau regruparea deeurilor n vederea transportului lor (de exemplu ctre amplasamentele de eliminare sau valorificare) Compostare = descompunere, respectiv recompunere biologic a resturilor organice, n condiii aerobe Concept de gospodrire a deeurilor = un concept pentru planificarea ndeprtrii deeurilor Conceptele integrate de gospodrire a deeurilor = se caracterizeaz prin luarea n considerare a tuturor opiunilor de gospodrire a deeului din punct de vedere -1-

tehnic, economic i organizatoric. Se realizeaz o comparare a variantelor de ndeprtare. Depozit de reziduuri = amplasament pentru eliminarea final a deeurilor prin depozitare pe sol sau n subteran, inclusiv spaii interne de depozitare a deeurilor n care un producator de deeuri execut propria eliminare de deeuri, un loc stabilit pentru o perioada de peste un an pentru stocarea temporar a deeurilor. Deeu = orice substan i orice obiect pe care deintorul le arunc sau are intenia ori obligaia s le arunce. Deeu organic = coninutul n substane organice care pot fi descompuse biologic (de exemplu resturi organice de la buctrie, din grdin) al deeului urban Deeu periculos = deeu descris n Articolul 16, 1 al Ordonanei de Urgen a Guvernului Romniei nr. 78/2000- concretizeaz denumirea de deeu periculos prin furnizarea compoziiilor i a potenialului reactiv. Deeuri cu substane duntoare = reziduuri ncrcate cu substane duntoare, care ar putea crea probleme n procesul de ndeprtare, salubrizare. Deeuri din ambalaje = ambalajele sunt produse realizate din anumite materiale n scopul manevrrii, protejrii, livrrii i al prezentrii mrfurilor, care se pot ntinde de la materia prim pn la produsul finit i care sunt predate de ctre productor utilizatorului. i articolele de unic folosin trebuie considerate ambalaje. Deeuri din construcii = moloz, reziduuri de pe antierul de construcii,materiale din excavri ale pmntului, decapri de drumuri. Deeuri din grdini i parcuri = deeuri verzi vegetale n cantiti mari, generate pe terenurile cu grdini, parcuri i cimitire, ca i pe spaiile verzi de la marginea drumurilor. Deeuri generate n piee = resturi de fructe sau legume i ambalaje care nu mai pot fi valorificate. Deeuri din procesul de producie = deeuri generate n industrie, ntreprinderi sau alte instalaii, care nu sunt deeuri urbane, dar care totui pot fi salubrizate ca i deeurile urbane,conform tipului, potenialului periculos i comportamentului reactiv. Deeuri farmaceutice = medicamente nefolosite, care fac parte din gunoiul menajer. Deeuri generate de industrie = asimilabile cu deseurile menajere, generate n ntreprinderi meteugreti, magazine, ntreprinderi de prestri servicii, spaii publice i industrie, n msura n care pot fi, dup tip i cantitate, salubrizate mpreun cu gunoiul menajer. Deeuri stradale = deeu specific cilor de circulatie public, provenit din activitatea cotidian a populaiei, de la spatiile verzi, de la animale, din depunerea de substane solide din atmosfer.

-2-

Deeuri municipale = deeuri menajere i alte deeuri care prin natur sau compoziie sunt similare cu deeurile menajere i care sunt generate pe raza localitilor. Gospodrire (management) al deeurilor = colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor inclusiv supravegherea zonelor de deeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora. Gunoi menajer = deeuri din gospodrii individuale, colectate regulat de ctre cei care se ocup de salubrizare sau de un ter angajat pentru acest lucru - n recipiente speciale, transportate i predate spre salubrizare. Deeuri solide = care din cauza volumului lor, nu au loc n recipientele special prevzute i care sunt colectate i transportate separat de gunoiul menajer. Instalaie de tratare = instalaie de salubrizare a deeurilor, unde resturile sunt tratate prin procedee chimico-fizice, biologice, termice sau mecanice sau prin combinaii ale tuturor acestor procedee. Instalaii de compostare = instalaii pentru degradarea biologic controlat a substanelor organice prin microorganisme, n prezena aerului. Instalaii de sortare = instalaii de salubrizare a deeurilor, n care sunt separate deeurile colectate amestecate n fraciuni, n special pentru extragerea materiilor valorificabile. Reciclare = operaiune de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri. Reutilizare = orice operaiune prin care ambalajul care a fost conceput i proiectat pentru a realiza n cadrul ciclului su de via un numr minim de parcursuri sau rotaii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput. Tratare a deeurilor = totalitatea proceselor chimice, fizice i biologice care schimb caracteristicile deeurilor; de exemplu n scopul reducerii volumului i caracterului periculos al acestora, facilitnd manipularea i valorificarea lor. Tratare anaerob a deeurilor = descompunerea, respectiv recompunerea biologic a deeurilor organice n sisteme nchise, n lipsa aerului; acest proces se numete i fermentare. Tratare biologic a deeurilor = descompunerea, respectiv recompunerea resturilor organice care pot fi descompuse biologic, prin procedee aerobe (putrezire), respectiv anerobe. Tratare termic = procedee de uscare termic, ardere, piroliz sau dezinfectare cu gaze a deeurilor, ca i combinaii ale acestor procedee

-3-

Valorificare a deeurilor = recuperarea sau regenerarea solvenilor, reciclarea metalelor ori a compuilor metalici, reciclarea substanelor organice (inclusiv compostarea), pentru a fi utilizate ca material combustibil sau la obinerea energiei. Valorificare termic = utilizare a coninutului n energie al reziduurilor prin ardere. Zon de depozitare = zon de pe terenul unei instalaii de salubrizare a deeurilor, n care sunt depozitate, pe o perioad limitat n timp, deeuri, mijloace de producie sau resturi.

3. Deeurile - o problem de mediu ?Uniunea European urmrete, n vederea protectiei mediului, ndeplinirea unei strategii comune pentru ndeprtarea/valorificarea deeurilor. In programele UE au fost luate n considerare 4 teme principale: 1. protecia climei 2. diversitatea natural i biologic 3. mediul nconjurtor i sntatea 4. folosirea resurselor naturale i managementul deeurilor. Propunerea Comisiei UE legat de managementul deeurilor cuprinde obiectivul de a minimiza cantitile de deeuri rmase, ce trebuie depozitate definitiv. Sunt vizate urmatoarele obiective: reducerea cantitii de deeuri cu 20% pn n 2010; reducerea cantitii de deeuri cu 50% pn n 2050; reducerea cantitii de deeuri periculoase cu 20% pana n 2010; reducerea cantitii de deeuri periculoase cu 50% pn n 2020.

3.1. Evacuarea ecologic a deeurilorIn acest capitol vor fi tratate aspectele i cerinele gospodririi deeurilor, din punct de vedere al reducerii poluarii mediului si protejarii sanatatii populatiei. 3.1.1. Igiena Salubrizarea mediului urban constituia pn n urm cu puin timp o tem care se discuta doar n dezbaterile publice, odat cu menionarea necesitii de a transporta deeul n afara limitelor spaiului de locuit. Colectarea deeurilor din orae, din motive estetice i ca sarcin a organelor publice, dateaz, n Europa central nc din perioada Renaterii. Accelerarea rspndirii epidemiilor prin contactul cu deeurile din gospodrii particulare sau de exemplu din amplasamente pentru tratamente medicale este astzi un fapt cunoscut, cruia i se caut soluii n cadrul asigurrilor sociale. Microrganismele i substanele din reziduurile urbane pot afecta sntatea

-4-

oamenilor. Multe dintre mecanismele de transport i de manifestare ale acestora sunt cunoscute i constituie obiect al prezentului ghid. Msurile de prevenire (de exemplu respectarea distanelor de siguran, a intervalelor de ridicare a gunoiului, a interdiciei de acces n rampele de gunoi deschise) sunt stabilite astzi de ctre autoritile de control i de cele care elibereaz autorizaii, autoritati care asigur totodat i realizarea lor. 3.1.2. Poluarea mediului prin deeuri Cu puine decenii n urm, n Europa, ndeprtarea deeurilor avea loc ntr-o form adeseori periculoas pentru mediu. Gunoiul era evacuat n gropi spate n pmnt, iar apoi ars. n a doua jumtate a acestui secol, prin aceste metode, au fost eliberate cantiti mari de halogeni i hidrocarburi, care au ajuns n circuitele biogeochimice locale sau globale ale substanelor n natur. Gazul metan i dioxidul de carbon, generate prin descompunerea anerob i aerob a materialelor organice din deeu, contribuie astzi considerabil la schimbarea climei pe glob. Cile de rspndire a substanelor duntoare sunt aerul i apele de infiltraie din depozitele de reziduuri neprotejate. Prin recunoaterea influenei substanelor duntoare asupra organismelor vii i adoptnd o tehnic de analiz mbuntit s-a adugat o nou dimensiune. Gunoiul urban a nceput s fie considerat ca un amestec nedefinit de substane, mai mult sau mai puin duntor din punct de vedere chimic, dar care, prin reacii chimice i biologice interne, poate conduce la alte substane i mai duntoare. Depozitele de deeuri, privite pn acum formal au nceput s fie denumite depozite reactor. Dupa acest moment, oamenii de tiin au nceput s acorde atenie potenialului reactiv al deeurilor i emisiilor nocive ale acestora. n cadrul gospodririi deeurilor, la estimarea efectelor asupra mediului nconjurtor, nu se mai discut numai despre felul i tehnica nlturrii deeurilor, ci i despre prioritatea strategiilor i activitilor de evitare a formrii deseurilor i de valorificare a acestora. Totodat este recomandat estimarea cantitii i calitii resturilor rmase, a necesitii de tratare a acestora, precum i a emisiilor produse pe termen lung. Cile principale de rspndire a substanelor duntoare din depozitele de reziduuri neprotejate sunt aerul, solul i apa. Riscul aparitiei emisiilor ca i necesitatea realizarii barierelor tehnice de impiedicare a rspndirii lor in mediul inconjurtor constituie premisa adoptarii msurilor de protecie i prevenire a polurii, utilizate astzi pe scar larg in rile dezvoltate. 3.1.3. Principii de valorificare Strategiile i planurile managementului deeurilor sunt astzi conturate la nivel internaional. Dac evitarea formrii unui anumit deeu nu este posibil, atunci trebuie pus accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia. Aceasta operaie se difereniaz, din punct de vedere tehnologic, n funcie de metodele valorificrii materiale sau termice. n primul rnd, trebuie s i se acorde prioritate valorificrii materiale a reziduurilor, prin recuperarea (cel puin parial) a energiei i materialului folosite la fabricarea produsului.

-5-

In cazuri particulare este necesar i estimarea efectelor valorificrii i a tehnicii de valorificare asupra mediului natural. Trebuie s se stabileasc exact, printr-o evaluare tehnic i ecologica ce efecte au aciunile intenionate (verificarea compatibilitii cu mediul nconjurtor), precum i luarea in considerare a faptului c valorificarea deeului conduce la o poluare a mediului mai mic dect ndeprtarea lui. n acelai timp, trebuie examinat amnunit fiabilitatea tehnic i economic a sistemului de valorificare, numai in acest mod putndu-se stabili cu exactitate durabilitatea investiiilor i funcionarea ndelungat a instalaiilor de protecie a mediului. Diminuarea poluarii mediului nconjurtor, prin evitarea formrii de reziduuri, predomin n toate conceptele de gospodrire a deeurilor. Pentru aceasta, este recomandat o intervenie adecvata nc din timpul procesul de producie a bunurilor de consum i a alimentelor de tot felul, dup care este necesar punerea n aplicare a tuturor posibilitilor de valorificare a deeurilor, n condiiile lurii n seam a efectelor asupra mediului.

-6-

3.1.4. Deeu rezidual Independent de tehnologia de salubrizare folosit i de modul utilizri eficiente a variantelor de valorificare, trebuie luat n considerare faptul c rmne n urm o cantitate mai mare sau mai mic de reziduuri. Aceast cantitate va trebui depozitat direct sau sub form de cenu, ea constituindu-se ca un corp strin n mediu. De aceea, depozitele pentru aceste reziduuri finale sunt izolate, prin bariere din ce n ce mai eficiente, de zonele locuite si sunt construite pentru utilizare pe o perioad de cca.10-15 ani. Concluzii O ndeprtarea ecologic a deeurilor poate fi obinut numai respectnd toate componentele sistemului unitar: Dup colectarea ordonat i regulat, n spiritul proteciei sntii n localitate, ar trebui s aib loc o valorificare maxim a componentelor reziduurilor, avnd n vedere beneficiile economice i ecologice. In acest caz se poate vorbi despre tratarea biologic i valorificarea corelat a deeurilor organice (deseuri din buctrie i din gradini),colectate separat. n final, deeurile rmase trebuie indeprtate ecologic. n starea de depozitare final, deeul trebuie s aib o structur ct se poate de inert (neutr fa de mediu), adic s fie stabil din punct de vedere fizico-chimic i srac n emisii, pe termen lung. Pentru indeplinirea acestor cerine este necesar tratarea termic sau mecano-biologic a deeurilor i izolarea zonei de depozitare final, prin msuri de protecie adecvate n conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deeurilor, prognozat pe termen lung.

-7-

3.2. Principii ale Uniunii Europene3.2.1. Gestionarea deeurilor Inchiderea circuitelor materialelor intra si extraintreprindere, in care trebuie ca produsele sa poata fi reutilizate, respectiv revalorificate pe cat posibil, in orice etapa a ciclului de viata al produsului, precum si prelungirea duratei de utilizare a produselor in vederea diminuarii cantitatii de deseuri, reprezinta actualmente domeniul prioritar de sarcini in cadrul politicii europene privind deseurile. Orientata in functie de imaginea ideala a circuitelor din natura, gestionarea prin influenta practicata pana acum trebuie inlocuita printr-o gestiune in circuit. Astfel, de-a lungul ultimilor douazeci de ani a avut loc un progres al obiectivelor politicii privind gestionarea deseurilor. Initial s-a pus numai problema protectiei impotriva pericolelor reprezentate de o indepartare necorespunzatoare a deseurilor. Mai tarziu a aparut si ideea valorificarii, unde tipurile individuale de deseu pot fi utilizate, prin procese corespunzatoare de prelucrare si valorificare, ca materii prime secundare. S-au invocat mai ales motive economice, ca de exemplu substituirea materiilor prime mai scumpe prin materii secundare mai convenabile ca pret. Obiectivele actuale de management al deseurilor au fost extinse prin intoducerea conceptelor de evitare a formarii deseurilor si valorificarea acestora. Ca o prima etapa trebuie indepartate substantele toxice si poluarile datorate lor, si apoi utilizarea rationala a resurselor naturale. Obiectivul principal l-a constituit impiedicarea formarii deseurilor, in cadrul fluxului deseurilor. In Romania, datorita situatiei economice, problematica deseurilor este diferita de situatia existenta in statele UE. Principalele diferente constau in faptul ca unui consum din ce in ce mai mare de bunuri, generator de deseuri, ii corespunde o infrastructura putin dezvoltata in domeniul salubrizarii. Din cauza nivelului redus de venituri putem presupune ca, fata de tarile industriale vestice, comportamentul de consum in Romania este altul. In Romania exista inca o constiinta pregnanta a valorificarii, desi prin preluarea produselor si obisnuintelor de consum occidentale cantitatea de deseuri a crescut considerabil de la inceputul anilor 90. Exista experiente de ani intregi in sistemul de colectare a materialelor valorificabile stabilit si acceptat de catre populatie (exemplu societatile tip REMAT), a caror insemnatate s-a diminuat o data cu schimbarea politica din 1989. Pe langa aceasta, pe piata mai activeaza actualmente comercinati particulari de materiale vechi.

-8-

3.2.2. Scopuri si principii de baz Plecand de la ordinea de prioritati a managementului deseurilor: 1. impiedicarea formarii deseurilor 2. valorificarea deseurilor 3. depozitarea ecologica Scopurile gestionarii in circuit se pot formula dupa cum urmeaza: rezervarea resurselor naturale prin reducerea utilizarii de materii prime si substituirea acestora prin materii secundare, ca si obtinerea de energie din deseurile adecvate acestui scop ; reducerea cantitatii de deseuri; reducerea toxicitatii deseurilor si a poluarii induse de aceasta; indepartarea controlata si ecologica a deseurilor nevalorificabile.

Intrucat obiectivul unui management al deseurilor este centrat pe conceptele de evitare a formarii deseurilor, de optimizare a valorificarii si siguranta salubrizarii, atunci avem nevoie de strategii si masuri care sa duca la o reducere a consumului de resurse, de materiale si energie (evitare calitativa a formarii deseurilor), ca si la o reducere a poluarii cu materiale toxice (evitare cantitativa). Aceasta presupune impiedicarea sau diminuarea formarii deseurilor inca de la sursa (de la producator). Fara discutie, prevenirea este cea mai eficienta cale de actiune, deoarece neproducand deseuri, nu exista amenintari la adresa mediului. De aici rezulta preferinta acordata evitarii formarii deseurilor din toate celelalte prioritati. Incepand cu fabricarea produselor, masurile de evitare pot fi realizate partial, impiedicandu-se incarcarea pretului de cost al produsului cu cota parte din materia prima utilizata. Pana in prezent, nu exista un stimulent economic comparabil prin care sa se evite componente ale produsului care nu sunt neaparat necesare (ca de ex.materialele din ambalaje). Masurile de valorificare a deseurilor sunt cel mai bine aplicate acolo unde masurile de evitare a formarii nu pot fi folosite, din punct de ecologic si economic. Valorificarea deseurilor presupune prelucrarea unui deseu deja format. Masurile de valorificare trebuie sa faciliteze cresterea duratei de viata a deseului in circuitul economic sau reintroducerea lui in acest circuit. Masurile de valorificare a deseurilor, ca si cele de evitare a formarii lor, pot duce la o reducere cantitativa si calitativa a cantitatilor de resturi de inlaturat, astfel incat ambele tipuri de masuri pot fi considerate complementare. Spre deosebire de evitarea formarii, valorificarea deseurilor necesita la randul ei energie si cauzeaza poluari ale mediului, care in cele din urma duc la costuri pentru colectare, transport si valorificare. Acest mod de a privi lucrurile clarifica raporturile dintre evitarea formarii si valorificarea deseurilor si motiveaza preferinta de principiu pentru cea dintai. Conform conditiilor juridice cadru mentionate la inceputul acestui capitol, valorificarea deseurilor trebuie realizata ecologic. Aceasta presupune ca: apa, aerul, solul, flora si fauna nu trebuie puse in pericol; trebuie evitate cat mai mult posibil poluarile fonice si mirosurile ; -9-

sa nu fie afectate zonele invecinate si nici cadrul peisagistic Valorificarea materiala a deseului presupune separarea sa, pe diferite cai, in componentele valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului amestecat deja, mai ales a celui menajer, nu este posibila decat cu cheltuieli foarte mari si este nesatisfacatoare de cele mai multe ori, trebuie folosite toate posibilitatile de colectare selectiva a fiecarui material in parte sau a fiecarei grupe de material, inainte de amestecarea cu alte parti reziduale. Acest lucru este valabil si pentru deseurile incarcate toxic (numite si materiale problematice), a caror prezenta in deseu induce punerea in pericol a sanatatii oamenilor si a mediului. Valorificarea materialelor din deseuri este posibila si sub forma unei valorificari energetice. Aceasta implica utilizarea deseurilor pentru obtinerea energiei, in acest mod substituindu-se si economisindu-se resurse neregenerabile, precum carbunii, petrolul, gazele naturale. Valorificarile energetica si materiala se situeaza in principiu la acelasi nivel. In fiecare caz in parte, este preferata metoda de valorificare cea mai compatibila cu mediul inconjurator. Gestiunea in circuit incepe cu fabricarea produselor care genereaza putine deseuri si se termina cu reciclarea la nivel inalt a produselor. In afara de acestea, gestiunea in circuit presupune si responsabilitatea asupra produsului, ceea ce inseamna ca producatorul trebuie sa ia in considerare inca de la producerea marfii aspectele de management al deseurilor care vor avea efecte pozitive in ceea ce priveste evitarea formarii si valorificarea deseurilor. In plus, este foarte important comportamentul constient al consumatorului in domeniul gospodaririi deseurilor (de ex. predarea produselor folosite). La stabilirea obiectivelor si masurilor gestiunii in circuit a deseurilor trebuie avut in vedere urmatoarele : ca o gestiune in circuit ideala, in care toate bunurile sunt reintroduse complet in circuitul materiilor, nu este posibila, de aceea in cadrul multor metode de reciclare sunt utilizate materii prime si energie (de ex. apa si caldura la curatarea sticlelor de folosinta multipla), iar, pe de alta parte, reciclarea este intemeiata numai atunci cand in favoarea ei vorbesc bilantul ecologic si rentabilitatea ; reciclarea presupune anumite bariere tehnologice (de ex. utilizarea hartiei vechi la producerea de hartie noua necesita aport de fibre noi, datorita scurtarii lungimii fibrelor cu fiecare ciclu de revalorificare) Indepartarea deseurilor nu apartine gestiunii in circuit, deoarece, prin acest pas, este eliminat un produs din circuitul economic. Independent de gradul atins in evitarea formarii deseurilor si valorificarii, vor ramane inca deseuri care trebuie supuse unei tratari respectiv indepartari. Asadar, pe langa evitare si valorificare, este necesara si o strategie pentru deseul rezidual. Tratarea termica combinata cu depozitarea ecologica a resturilor, precum si depozitarea neingradita actualmente a deseurilor la deponii reprezinta metodele dominante de indepartare a deseurilor. La tratarea termica are loc o distrugere si o imobilizare partiala a substantelor toxice continute in deseu, ca si trecerea deseului intr-o stare inerta. In plus, cantitatea de deseu este redusa simtitor.

- 10 -

O deponie ca depozit definitv pentru deseuri trebuie sa fie dotata cu toate sistemele de retinere a eventualilor poluanti pentru a raspunde cerintelor. In vederea minimizarii emisiilor rezultate de la deponii, este astazi utilizat conceptul de bariere multiple , care presupun bariere la locul de amplasare al deponiei, in corpul de deponie, sisteme de izolare la baza, sisteme de izolare la suprafata. Tot aici sunt incuse si intretinerea ulterioara, posibilitatea de control si de reparare. Cea mai importanta bariera o reprezinta insusi corpul de deponie, ceea ce arata ca, pentru reducerea emisiilor, trebuie sa aiba loc inertizarea deseurilor depozitate, prin metode de tratare stabilite in prealabil. 3.2.3. Strategii de realizare a unei cantitati reduse de reziduuri Pentru a atinge obiectivele descrise mai sus, trebuie luata in considerare, pentru toate fazele ciclului de viata a produsului ierarhia urmatoarelor obiective: evitare, diminuare, reutilizare, continuarea utilizarii, revalorificare, continuarea revalorificarii, ca si indepartarea ecologica, incepand cu obtinerea materiilor prime, prin productie, distributie si consum, pana la salubrizare. La toate nivelurile acestor procese trebuie create conditii cadru corespunzatoare din punct de vedere legal, tehnic si logistic si implementate masurile necesare. Pentru fiecare etapa a ciclului de viata se ofera diferite strategii combinabile intre ele, pentru a mentine astfel cat mai mult posibil fluxurile de produse si materiale pe un singur nivel. Acestea sunt de ex. a. la nivelul productiei: introducerea interna in circuit: reintroducerea reziduurilor din productie in procesul de productie, utilizarea in cascada: utilizarea interna multipla a materialelor si bunurilor (intreprinderi de productie), valorificarea externa a proprietatilor reziduurilor prin predare catre terti (intreprinderi de valorificare). Procesele de productie si structura produsului trebuie sa fie astfel concepute, incat sa se evite generarea deseurilor, iar prin alegerea corecta a materialelor utilizate, sa fie redus continutul de substanta toxica atat in produse, cat si in reziduuri. Numai resturile generate din productie care nu pot fi evitate, nici reutilizate trebuie salubrizate in viitor ca deseuri.

- 11 -

- 12 -

b. la nivelul distributiei si vanzarii: mentinerea conceptului de evitare a formarii deseurilor; utilizarea sistemelor de folosinta multipla in domeniul transporturilor; predarea ambalajelor de unica folosinta producatorului de catre cel care a efectuat livrarea; mentinerea separarii in functie de grupe de materiale si reintroducerea, prin intermediul comerciantilor de materiale vechi, in circuitul materialelor valorificabile. c. la nivelul consumului: strategia duratei de viata; strategia intretinerii: mentinerea si repararea bunurilor utilizate, ceea ce presupune, in prealabil, o structura a productiei si o infrastructura corespunzatoare; strategia folosintei multiple: vanzarea bunurilor utilizate de proprietar catre magazinele, pietele de second hand, etc. inchirierea si arendarea de obiecte, utilizate rar de catre consumatorul lor (imprumut prin comert) ; strategia utilizarii in cascada; strategia remunerarii pentru utilizare: platirea unui pret exclusiv pentru utilizarea unui produs, luat inapoi de catre producator, dupa utilizare. d. la nivelul salubrizarii: strategiile colectarii selective: colectare selectiva de catre orase si comune obligatii de reprimire pentru producatori si colectare privata pentru bunurile respective ; e. la nivel legislativ: interzicerea vanzarii materialelor care nu sunt nici valorificabile, nici compatibile cu mediul, cu posibilitatea retragerii interdictiei, dupa transformarea productiei prin reducerea substantelor nocive continute in produs. 3.2.4 Managementul circulatiei substantelor in natura Deseurile sunt generate prin fabricarea si consumul produselor. Fluxurile de substante si consumul de resurse se afla astfel in legatura imediata cu totalitatea deseurilor, deoarece tot ceea ce se produce devine deseu, de-a lungul timpului. Deseul este pe de-o parte rezultatul fluxurilor de materiale si al participarii acestora la productie, comert si consum si, pe de alta parte, deseul este el insusi un flux de materiale. De la inceputul anilor 90, s-a dezvoltat, ca instrument politic si de planificare de mediu, asa-numitul management al circulatiei substantelor in natura. Dat fiind faptul ca strategia end-of-the-pipe, care incearca sa rezolve problema deseurilor prin controlul si limitarea emisiilor, respectiv prin transformarea deseurilor

- 13 -

periculoase pentru mediu in unele mai putin periculoase, duce doar la o ierarhizare a problemelor de mediu, cu ajutorul managementului circulatiei substantelor in natura se actioneaza direct asupra cauzei problemei de mediu. Managementul circulatiei substantelor in natura se compune din mai multe etape: 1. Analiza fluxurilor de materiale, observandu-se originea, caile de productie si consumul unui material intr-un anumit interval de timp ; 2. Elaborarea de bilanturi de materiale (input si output de materiale) ; 3. Analiza metodelor tratarii si prelucrarii materialelor in vederea reducerii potentialului de poluare a mediului inconjurator; 4. Compararea datelor obtinute cu obiectivele de mediu urmarite; 5. Dezvoltarea de strategii pentru reducerea fluxurilor de materiale, inclusiv identificarea actorilor, responsabilitatilor ca si stabilirea in functie de cantitate a obiectivelor.Cu ajutorul indicatorilor stabiliti se masoara ulterior reusita masurilor implementate. Managementul circulatiei substantelor in natura poate fi aplicat si in afara procesului de productie. Se practica de asemenea analizarea fluxurilor de materiale la nivel national sau global. a. Viata deseurilor In functie de materialul din care este confectionat produsul, poate fi influentata perioada in care devine biodegradabil. Iata citeva produse pe care le folosim si difera ca perioada de descompunere: Cutii de aluminiu Deseuri de hirtie Recipiente din sticla Sticle din plastic Ziare Chibrituri Pungi din plastic Filtru de tigara Carti de credit Guma de mestecat 10-100 ani 3 luni 4000 ani 100-1000 ani 3-12 luni 6 luni 100-1000 ani 1-2 ani 1000 ani 5 ani

b. Ce trebuie s tim despre deseuri DESEURILE ORGANICE Aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deseuri organice. Cele mai multe dintre ele sunt umede, ceea ce inseamna ca sunt grele. De aceea, daca reusim sa facem in asa fel incit acestea sa nu ajunga la gunoi, pretul pe care va trebui sa-l platim serviciului de salubritate va scadea la mai putin de jumatate.

- 14 -

Materialele care se pot folosi pentru compost sunt: - deseurile organice de gradinarit: flori, iarba taiata, taieturi de arbusti si copaci, buruieni inaintea formarii semintelor, scoarta, etc. - deseurile organice menajere: piine veche, coji de oua, coji de fructe si legume, zat de cafea, filtre de cafea din hartie, resturi de mancare, ceai in pliculete, produse lactate si fainoase, etc. - alte deseuri organice nemurdarite in cantitati mici precum rumegus de lemn, cenusa din lemn, etc. Toate aceste deseuri, amestecate eventual si cu hirtie sau carton (in rezultat obtinindu-se un compost), pot fi foarte utile in gospodarie, datorita continutului lor in substante nutritive necesare gradinii noastre. In vederea unei putreziri optime si a unui compost de inalta calitate, este important sa se macine materiile organice mari si dure (de exemplu taieturi de copaci) si sa se amestece cu substante organice mai fine menajere sau din gradina. Acest amestec se depoziteaza la un loc umbros. Dupa citeva saptamini, deseurile organice se vor transforma intr-un compost bogat si hranitor care poate fi utilizat ca ingrasamint pentru o buna crestere vegetala. RECICLAREA HIRTIEI Hirtia este cel mai frecvent deseu intilnit in mai toate sferele de activitate si constituie o importanta sursa de fibre de celuloza. Sub forme diferite, hirtia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care il producem astazi. La nivel occidental, gradul de recuperare depaseste 50% din valoarea consumului, dar cea mai mare parte din fibrele recuperate sunt incorporate in ambalajele de carton. Se gaseste sub forme diverse, existind numai trei tipuri ce pot fi reciclate direct: hirtia de calitate, hirtia de ziar si cartonul. In functie de calitatea hirtiei colectate, pretul difera si el. Hirtia de calitate ce poate fi reciclata include caietele de scoala, hirtia de copiator, plicuri, hirtia de dactilografiere, hirtia de computer. Pentru obtinerea valorii maxime pentru hirtia colectata tineti cont de indicatiile oferite de compania de reciclare. De regula aceasta categorie de hirtie pentru care se plateste un pret maxim, nu contine hirtie colorata pentru a schimba culoarea noii hirtii obtinute prin reciclare. Este materialul care se gaseste peste tot si la indemina tuturor. Hirtia este materialul reciclabil care ajuns la lada de gunoi, are ca perioada de biodegradare 3-12 luni. Beneficiile aduse naturii prin reciclarea deseurilor de hirtie sunt foarte importante, reducindu-se anumite consumuri ca: apa industriala aproximativ 60%, poluarea aerului cu 75%, energia electrica cu aproximativ 45% precum si poluarea apei cu 45%. In zilele noastre, hirtia noua se fabrica in general avind ca baza pasta mecanica sau celuloza. Totusi, trebuie sa subliniem ca producerea celulozei din lemn

- 15 -

realizeaza o puternica poluare a atmosferei si a apelor. Fibrele de celuloza sunt extrase din lemn cu ajutorul produselor chimice sulfuroase, apoi albite. Poluarea mediului insa poate fi redusa sensibil gratie tehnologiilor moderne si utilizarii crescinde de maculatura. Fibrele sunt extrase din maculatura si folosite pentru fabricarea hirtiei noi. In acest scop, maculatura se dizolva mai intii in multa apa pina cind se reduce la o pasta lichida. Impuritatile mari, precum materialele plastice, metalele etc. sunt extrase, apoi se adauga produse chimice pentru a elimina cerneala tiparita. In masina de hirtie, aceasta pasta trece printr-un numar mare de bobine. Aici apa este extrasa si astfel se obtine hirtia reciclata, care poate fi folosita din nou. RECUPERAREA STICLEI Reciclarea sticlei este o istorie fara sfirsit. Spre deosebire de materialele plastice sau hirtie, sticla aruncata poate fi reciclata la nesfirsit. Teoretic, este posibil sa se fabrice noi recipiente din sticla pornind de la aproape 100% cioburi din sticla si aceasta fara pierderea calitatii. Producerea de sticla noua antreneaza intens o poluare a mediului inconjurator, datorata, intre altele, marelui consum de energie in cadrul procesului de fuziune precum si poluantilor care se degaja in atmosfera. Aceasta poluare, precum si altele poate fi redusa daca se utilizeaza ca materie prima sticla aruncata. De exemplu, daca 80 % din sticla aruncata se utilizeaza in productie, economia de energie este de aproximativ 25 %. Totusi, este foarte important ca sticla sa fie colectata separat in functie de culoarea acesteia pentru o reciclare mai eficienta. RECICLAREA PLASTICULUI Acest produs are o pondere de folosire pe plan mondial foarte mare, datorita avantajelor pe care acesta le prezinta: pret de cost redus, greutate specifica redusa, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricatie ieftina. Plasticul reprezinta o problema foarte importanta pentru tara noastra. De obicei ponderea cea mai mare in cadrul deseurilor plastice le revine ambalajelor. Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incit nu este posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip, pentru a fi reintegrate imediat in acelasi proces de productie. Pentru recuperarea materialelor este indispensabila separarea, trierea si curatarea diferitelor tipuri de materii plastice. AMBALAJELE Ambalajele din material compozit sunt usoare si sunt in principiu utilizate pentru produsele alimentare lichide, asa cum este sucul de fructe si laptele. De exemplu cartonul pentru sucuri de fructe este compus din 5 invelisuri: film plastic, aluminiu, film plastic, carton, film imprimat. Reciclarea acestor materiale compozite este incomparabil mai complicata, in momentul in care acestea devin deseuri. Separarea materialelor atrage mari cheltuieli de energie si antreneaza costuri ridicate. Adaugator la acest fapt reciclarea acestora impune folosirea unor substante

- 16 -

care polueaza mediul. Nu este posibila reciclarea ambalajelor uzate din motive igienice. c. Recomandari practice Aproximativ 10% din mincarea pe care o cumparam se arunca. Pentru a reduce aceasta risipa cumparati numai cantitatile de alimente necesare care le puteti consuma. Gatind o data pentru mai multe zile, cistigati timp si bani. Cind cumparati bauturi racoritoare alegeti produsul ambalat in sticle returnabile. Daca posedati un mic teren, incercati sa-l folositi, depozitind toate resturile de alimente, obtinindu-se un fertilizant organic de buna calitate. Cind aveti un surplus de haine uzate, incercati sa le folositi la activitatile de bucatarie, scutind folosirea servetelelor de hirtie pentru vase sau pentru a sterge podeaua. Folositi ambalajele de plastic de la margarina sau de la alte produse, pentru a pastra alte alimente necesare la frigider sau pentru congelare. Folositi cu incredere vesela de folosinta indelungata decit vesela de unica folosinta. Pentru cumparaturile dvs. folositi intotdeauna sacose trainice din bumbac sau alte pinza, pentru ca sunt mai rezistente si sigure. Sacosele din plastic sau cele din hirtie refolosibile, pot fi folosite ori de cite ori acestea o permit. Reducerea cantitatilor de materiale reciclabile, este de fapt un mijloc prin care nu se reduce materia prima folosita la fabricarea acelui produs, ci cantitatea de materiale reciclabile ajunse la groapa. Statele dezvoltate au promovat aceasta activitate de reciclare la rangul de afacere pentru firmele cu acest obiect de activitate, iar factorul principal care a stat la baza acestui succes l-a constituit educatia!

4. Reglementri internaionalea. Situaia prezent

- 17 -

n prezent, la nivelul Uniunii Europene, deseurile sunt eliminate prin intermediul haldinelor de gunoi (49%), incinerare (18%) si reciclare (33%). In Statele Membre, unde au fost depuse eforturi semnificative pentru alinierea la acquis-ul comunitar, situatia evolueaza in mod accelerat, fiind, totusi, in continuare dominata de utilizarea haldinelor de gunoi. Actuala politica de mediu a UE se bazeaza pe conceptul cunoscut sub denumirea de ierarhia deseurilor. Acest lucru inseamna, intr-o situatie ideala, ca formarea deseurilor trebuie prevenita, iar ceea ce nu poate fi prevenit trebuie sa fie reutilizat, reciclat si recuperat cat mai mult posibil, prin utilizarea cat mai putina a haldinelor de gunoi. Haldinele de gunoi sunt cea mai dezavantajoasa optiune pentru mediu deoarece semnifica o pierdere a unor resurse putandu-se transforma intr-un potential risc pentru mediu. Aceasta ierarhie a deseurilor nu trebuie privita ca pe o masura rigida, mai ales in ideea in care diferitele metode de tratare a deseurilor pot avea un impact diferit asupra mediului. Cu toate acestea, scopul este de a inainta spre o societate a reciclarii si recuperarii, adica de a urca pe scara ierarhica, de a trece de la haldinele de gunoi spre reciclare si recuperare. Cadrul juridic al acestei strategii are la baza legislatia europeana din domeniul managementului deseurilor, cum ar fi de exemplu Directiva Cadru pentru Deseuri, Directiva Deseurilor Periculoase (radioactive) precum si Prevederile legate de transportul deseurilor. Politica europeana in domeniul deeurilor are potenialul necesar de a contribui la reducerea impactului general negativ pe care il are asupra mediului legat de utilizarea resurselor. Prevenirea crerii de deeuri si promovarea reciclrii si recuperrii deeurilor va spori gradul de eficienta al utilizrii resurselor in economiile europene si va reduce impactul negativ asupra mediului. Aceasta va contribui la meninerea resurselor existente, un aspect esenial pentru asigurarea unei dezvoltri durabile. Obiectivul de baza al actualei politici europene in domeniul deeurilor de a preveni formarea deeurilor si de a promova conceptul de reutilizare, reciclare si recuperare in vederea reducerii impactului negativ asupra mediului sunt in continuare pilonii principali ai politicii fiind ntrite de actuala strategie.

b. Scopurile politicii europene in domeniul deeurilor Obiectivul pe termen lung este de a transforma UE intr-o societate bazata pe reciclare, de a ncerca sa se evite pe cat posibil crearea de deeuri si utilizarea acestora pe post de resurse. n vederea realizrii acestor obiective si pentru a asigura un nivel ridicat de protecie al mediului, propunerea este de a moderniza cadrul legal prin clarificarea si simplificarea legii europene privind deeurile. Acest aspect necesita un pachet de masuri care sa promoveze prevenirea formarii deeurilor, reciclarea si reutilizarea acestora intr-o maniera optima in vederea reducerii impactului asupra resurselor. Pentru acest lucru se prevd urmtoarele:

- 18 -

Un accent sporit pe implementarea deplina a legislaiei existente. Exista o serie de probleme legate de implementare pe teritoriul Statelor Membre, acestea variind de la continuarea existentei de haldine de gunoi ilegale in anumite state pn la diferene legate de interpretare in alte state. Simplificarea si modernizarea legislaiei existente. Experiena a demonstrat ca este imperios necesara reducerea birocraiei existente in domeniu, cu meninerea in continuare a nivelului ridicat de protecie a mediului. Introducerea unei gndiri ciclice in domeniul politicii deeurilor. Prin aplicarea unei abordri ciclice, prioritile pot fi identificate mai uor, acestea putnd fi direcionate mai eficient astfel nct sa se obin un beneficiu maxim vis-a-vis de efortul depus anume de a dezvolta programe publice de prevenire a formarii deeurilor. O mai buna informare si cunoatere a problematicii ce va ntri continua mbuntire a politicii de prevenire a deeurilor. Dezvoltarea unor standarde comune pentru reciclare. Pentru o mai buna funcionare a pieei interne este necesara stabilirea unui set minim de standarde pentru activitile de reciclare. c. Care va fi impactul acestor modificri Aceasta strategie se estimeaz ca va implicaii in primul rnd in domeniul practicilor in vigoare in rndul Statelor Membre si va crea noi oportuniti pentru managementul deeurilor. Mai puine deeuri direcionate ctre haldinele de gunoi prin acesta strategie se va continua pe calea direcionrii deeurilor dinspre haldinele de gunoi spre reciclare si recuperare. Obinerea de energie prin valorificarea deeurilor din momentul redirecionrii deeurilor spre alte modaliti de reciclare dect depozitarea acestora pe hadinele de gunoi, varietatea de opiuni disponibila determina avansarea pe scara ierarhica a deeurilor ceea ce este in avantajul conservrii mediului. Actuala situaie va fi supusa unei revizuiri in anul 2010 pentru a se evalua rezultatele obinute si pentru a se crea o imagine clara pentru aciunile ce vor fi ntreprinse in viitor.

d. Principalele beneficii Politica deeurilor va avea un accent sporit plasat pe aspectul impactului asupra mediului, devenind astfel mult mai relevanta din punct de vedere al relaiei cost-eficienta. Prevederile legate de activitile privind managementul deeurilor vor fi mbuntite, conducnd la reducerea costurilor si la eliminarea barierelor legate de reciclarea deeurilor si activitile de recuperare. Politicile de prevenire a formarii deseurilor vor fi implementate la nivel national, furnizand cel mai ridicat nivel de eficienta economica si de protectie a mediului.

- 19 -

Creterea gradului de recuperare a deeurilor va reduce emisiile generate conducnd la beneficii in domeniul proteciei mediului cum ar fi reducerea efectului de sera. Creterea procesului de reciclare creaz locuri de munca. Reciclarea a 10.000 de tone de deeuri necesita 250 de locuri de munca, comparativ cu 20 pn la 40 de locuri de munca in situaia in care deeurile sunt incinerate si aproximativ 10 locuri de munca atunci cnd acestea sunt depozitate pe haldinele de gunoi.

4.1. Deeuri n Europa 4.1.1. Clasificarea deeurilor Prin conceptul determinare a deseului trebuie s se nteleag n primul rnd ncadrarea unui material din deseu (tip de deseu) ntr-o categorie de deseuri general. Este rational s se opereze o ncadrare ntr-o grup de deseuri n functie de modul de formare (generare si colectare). Pentru scopuri statistice, este necesar si o clasificare supraordonat a tipurilor de deseuri n functie de branse, ramura industriala sau procese, n cadrul crora este generat deseul. In timpul determinrii deseurilor, adic al stabilirii tipului, se constat dac acestea necesit sau nu necesit o manier special de supraveghere, dup legislatia european, dac sunt sau nu periculoase. Ce deseuri am putea regsi aici, aflm din originea lor sau de la elementele caracteristice materialelor. De obicei, deseurile periculoase provin de la ntreprinderi industriale. Pasul urmtor este identificarea unui metode adecvate de salubrizare. Pentru domeniul depozitrii, la clasificarea deseurilor trebuie luate n considerare si alte criterii, care vizeaz comportarea la depozitare (rezistent, macerare, emisii de gaze). 4.1.2. Catalogul tipurilor de deseuri valabil in Comunitata Europeana Statele Uniunii Europene au fost de acord cu propunerea Comisiei Europene asupra unei liste a deseurilor. Comisia a denumit aceast list Catalog European de Deseuri - CED si a obligat statele membre la introducerea CED in legislatia proprie. CED creeaz astfel o baz unitar pentru denumirea deseurilor n interiorul Comunittii Europene si pune la dispozitia utilizatorului o terminologie comun bogat. Ea trebuie preluat de statele membre n dreptul comunitar si folosit pentru a ntocmi un cadru mai sigur pentru gestionarea deseurilor, salubrizare, valorificare etc.

- 20 -

4.1.3. Definirea deseurilor n Romnia Prima preluare a CED in Romania s-a realizat in anul 1999,care respecta norme care: sa tina evidenta gestiunii deseurilor generate, pe tipuri de deseuri, inclusiv cele periculoase, pe formulare speciale; sa raporteze ATPM periodic datele solicitate privind gestiunea deseurilor; sa utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deseu, dupa procedura din hotarare. Toate datele statistice privind gestionarea deseurilor transmise anual de agentii economici se pastreaza de catre ATPM intr-un registru de evidenta pe o perioada de minimum 3 ani. In cazul in care agentii economici desfasoara si activitati de depozitare, alturi de datele despre cantittile din fiecare tip de deseu, trebuie s se mai precizeze: tipul depozitrii; tipul tratrii; scopul salubrizrii (de exemplu la ramp) sau al valorificrii (de exemplu prin REMAT); cantitatea deseurilor depozitate definitiv; locul de depozitare si tipul depozitului. Directiva CE privind deseurile periculoase (91/689/CEE) Pe 22 decembrie 1994 Comunitatea European a introdus Lista deseurilor periculoase. In Romania a introdus : Deseuri periculoase conform Ordonantei de Urgent nr. 78/2000 (Legea 426/2001) In Romnia la ora actual se poate spune, pe baza Ordonantei de Urgent nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr. 426/2001, dac un deseu este periculos, dac necesit deci msuri de supraveghere speciale. Conform anexelor acestei legi, deseul trebuie ncadrat n categoria deseu periculos dac are anumite caractreistici. Este posibil o ncadrare a deseurilor, n functie de gradul lor de periculozitate si o dat cu aceasta, de necesitatea de a fi supravegheate, conform sistematizrii de mai sus. Totusi, compatibilitatea cu sistemele de salubrizare ale statelor europene este de abia la nceput, desi a fost atins conformitatea terminologiei. Lista deseurilor periculoase specificate in Directiva 94/904/CE furnizeaz denumirile deseurilor periculoase ca si posibilitatea de a le codifica, maniera care a fost preluata si n dreptul national romnesc.

- 21 -

4.2. Conceptul privind gestionarea deeurilorSituaia actual a managementului deseurilor n Romnia este caracterizat de: cresterea cantitilor de deseuri la condiii neschimbate pentru zonele de depozitare; insuficiena echipamentului pentru colectare si transport; infrastructur de valorificare nedezvoltata corespunzator. Exista atat soluii tehnice cat si concepte, care nu se pot realiza din cauza situaiei financiare precare, capitalul pentru investiii depasind cu mult bugetele comunelor, oraselor si societatilor. La ora actual investiiile sunt alocate in actiuni de colectare si procurare de recipienti. Situaia se va schimba cu siguran . n ceea ce priveste condiiile cadru din domeniul legislaiei deseurilor, deoarece, n cadrul aderarii Romniei la UE, trebuie realizat armonizarea cu Aquis-ul Comunitar, ceea ce atrage dup sine cresterea preteniilor referitoare la tratarea si ndeprtarea deseurilor. Un prim pas l-a constituit emiterea OG 78/2000 privind regimul deseurilor (modificata si completata prin Legea 426/2001), continind cu transpunerea in legislatia romaneasca a mai multor directive UE O dat cu ridicarea preteniilor legate de salubrizare, orasele si comunele responsabile de ndeprtarea deseurilor trebuie s-si extinda sarcinile. Sarcina de salubrizare va cuprinde de acum nu numai ndeprtarea deseurilor, ci si valorificarea lor. Pentru a obine competen n domeniul sarcinilor noi si pentru a realiza eficient problematica deseurilor, este necesar o planificare n domeniul managementului deseurilor care s cuprind o soluie global. Nu considerarea pasilor si tehnicilor individuale, ci un management integrat al deseurilor, toate celelalte modalitati privind combinarea si cooperarea tuturor strategiilor de limitare a produciei de deseuri, de valorificare si de ndeprtare a lor subsumandu-se acestui concept . Obiectivul principal este acela de a reduce ct mai mult cantitatea de resturi de ndeprtat, de a trata si depozita deseurile produse conform unor tehnici ecologice. Msurile si metodele care se impun, pasii individuali, ca si ordinea cronologic a lor sunt concretizate si expuse clar ntr-un concept integrat de management al deseurilor. Necesitatea unui concept de management al deseurilor rezult pe de-o parte direct din datele legislative. Asemenea articolului 7 din directiva UE asupra deseurilor, (transpusa in OG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si completata de Legea nr. 426/2001) se solicit elaborarea, de ctre autoritile responsabile a unor planuri de management al deseurilor. Planurile trebuie s conin tipul, cantitatea si originea deseurilor valorificate si ndepratate, instruciunile tehnice, ca si suprafeele instalaiilor de salubrizare.

- 22 -

In dreptul european, n articolul 14 al directivei UE asupra ambalajelor si a deseurilor din ambalaje descoperim prescripia ca planurile de management al deseurilor ale statelor membre s conin un capitol separat despre ambalaje si gospodrirea deseurile care rezult din acestea. Fundamentele pentru planurile de management al deseurilor la nivel naional, respectiv regional, sunt furnizate de conceptele de management al deseurilor elaborate de comunele sau orasele responsabile cu gestionarea deseurilor. Necesitatea elaborrii de concepte de management al deseurilor mai rezult si din aceea c o dat cu preteniile crescute, problemele din managementul deseurilor devin din ce n ce mai complexe si solicit soluii difereniate. Trebuie implementate o serie de msuri individuale, care s satisfac un obiectiv, o organizare si o coordonare globala. Cele mai importante linii directoare sunt schiate n cele ce urmeaz: Implementarea de msuri concrete pentru salubrizare (de exemplu colectarea selectiv a materialelor vechi n vederea valorificrii, colectarea separat si ndeprtarea ecologic a deseurilor periculoase, sigurana ndeprtrii deseurilor); Coordonarea si ordonarea msurilor de salubrizare (de exemplu alegerea unei forme legale potrivite pentru funcionarea managementului deseurilor, cutarea si gsirea unor teri privai adecvai pentru ndeplinirea unor operatii privind evacuarea deseurilor, si msuri de salubrizare, alturi de comunitatea respectiv, sprijinirea si coordonarea msurilor pentru comercializarea si pstrarea n siguran a componentei n materiale valorificabile); Controlul prestarii serviciului de salubritate (de exemplu elaborarea unor bilanuri asupra cantitilor si materialelor, ca si examinarea costurilor . ca baz pentru o eventual continuare sau schimbare, respectiv mbuntire, a obiectivelor de management al deseurilor); Informarea si consilierea productorilor de deseuri n vederea micsorarii cantitatilor de deseuri generate, ca si ncurajarea msurilor de valorificare; Conceperea si emiterea unor prevederi locale (hotarari ale consilului local, norme si regulamente) considerate ca fiind cea mai important baz legal pentru realizarea ndeprtrii deseurilor, cu posibilitatea influenrii comportamentului cetenilor n spiritul reducerii cantitilor de deseuri (de exemplu reglementarea salubrizrii deseurilor, obligaia de a avea recipiente pentru resturi, si de a folosi sistemul de salubrizare, colectare si transport, taxe etc.) ca si formarea unei constiinte n spiritul unei salubrizri mai sigure si ecologice. Salubrizarea deseurilor n regiuni trebuie stabilit si coordonat mpreun cu orasele si localitatile din jur. In viitor vor fi necesare din ce n ce mai mult soluii regionale, cu aplicabilitate larg, de management al deseurilor, ceea ce nu nseamn neaprat necesitatea unor instalaii de nalt tehnic. Ne putem gndi aici de exemplu la colaborarea mai multor orase si/sau comune n vederea organizrii unei strategii regionale.

- 23 -

Soluiile cu aplicabilitate larg nu exclud msuri cu aplicabilitate restrns la nivelul oraselor si comunelor. Acestea din urm pot prezenta un avantaj mai ales la mpiedicarea formrii si la colectarea separat a deseurilor valorificabile, unde este necesar colaborarea activ a cetenilor. In cadrul unui concept global, trebuie stabilite msuri cu aplicabilitate att larg, ct si restrns. De asemenea, n conceptul global, trebuie luate n considerare si integrate atat structurile, cat si msurile de valorificare fie ele comunale sau private. Conceptul de management integrat al deseurilor poate fi util si n cadrul autorizrii unor instalaii de tratare si ndeprtare a deseurilor pentru dovedirea nelegerii prioritilor de management al deseurilor mpiedicarea formrii nainte de valorificare, nainte de ndeprtarea ecologic - si ca argument necesitatea instalaiei respective. Adugm aici c implementarea unor instalaii de salubrizare a deseurilor, n special rampe de depozitare si instalaii de incinerare, se va face dificil si n Romnia, deoarece constiina ecologic a populaiei se afl n plin proces de formare. Necesitatea unei rampe de depozitare a resturilor, de exemplu, trebuie expus, n cadrul unui concept global, mpreun cu msurile aferente pentru limitarea producerii si valorificarii, ntr-o manier credibil pentru populaie. In fine, trebuie evitate, la adoptarea si implementarea conceptelor de management al deseurilor, cu precdere deciziile gresite din cauza aciunii necoordonate si orientat ctre msuri individuale, si cu aceasta problemele de implementare, ca si dificultile aparute n procesul de salubrizare. 4.2.1. Scopuri si cerine de coninut Conceptele de management al deseurilor trebuie s furnizeze o privire de ansamblu asupra situaiei gospodririi deseurilor ntr-o regiune (de exemplu la nivel naional sau regional). Trebuie s indice perspective si aciuni necesare si astfel, s joace rolul de linie directoare pentru aciunea n domeniul managementului deseurilor. Un concept de management integrat al deseurilor conine mai multe concepte mici, care se raporteaz la domenii diferite. Obiectivele generale pot fi prezentate dup cum urmeaz: Epuizarea tuturor posibilitilor de evitare a formrii si reducere a cantitilor de deseuri, n cooperare cu populaia si cu sectorul economic; Sortarea, colectarea si valorificarea deseurilor menajere, trebuie realizate cu respectarea punctelor de vedere ecologice si economice; Diminuarea presiunii asupra rampelor de depozitare prin folosirea metodei clasice de valorificare, compostarea, ca si prin pretratarea resturilor de depozitat; Folosirea optim a energiei, eliminarea corect din punct de vedere tehnic a materialelor periculoase si controlul prealabil eficient al materialelor de acest gen;

- 24 -

Examinarea tuturor tipurilor de resturi de ndeprtat, ca de exemplu gunoiul menajer, resturile industriale, deseurile din construcii si demolri, n vederea valorificrii lor; Stabilirea conceptelor de management al deseurilor la nivel comunal, cu scopul sistematizrii si organizrii teritoriale, ca si cu scopul satisfacerii intereselor regionale si supraregionale; Sigurana maxim a salubrizrii prin crearea unui sistem regional si supraregional de asociaii, ecologic si reprezentativ din punct de vedere economic, pentru reciclare a resturilor, compostare si valorificare energetic, pentru depozitarea controlat, ecologic a gunoiului rmas, imposibil de valorificat. Prin elaborarea unui plan de management al deseurilor, folosind conceptul de management integrat al deseurilor pentru o regiune de salubrizare se realizeaz dimensionarea necesitatilor de salubrizare pe o perioad de timp definit (n cele mai multe cazuri zece ani). Acest lucru presupune urmtoarele msuri: Msuri de infrastructura salubrizrii; Msuri manageriale; Msuri economico-organizatorice; Msuri financiare, inclusiv legate de taxe; Msuri n domeniul relaiilor publice / al consilierii n legtur cu deseurile. Din cauza diferitelor strategii de limitare a formrii si de revalorificare a deseurilor, a posibilelor sisteme de colectare selectiv si metode de tratare, rezult n practic adeseori mai multe variante posibile de planificare a salubrizarii pentru o regiune. Acestea trebuie s fie verificate din punct de vedere al eficacitii lor, pentru a putea alege de fiecare dat soluia optim. Alturi de condiiile regionale se pot aplica urmtoarele criterii: Sigurana salubrizrii; Impactul asupra mediului; Cota de reducere a deseurilor si cantitile de deseuri rmase; Situaia existenta pe piaa materialelor valorificabile; Rentabilitatea; Gradul de acceptare al populaiei;

- 25 -

Efortul organizatoric. Implementare fiecrei etape n parte se realizeaz pas cu pas. Din acest motiv, se recomand stabilirea unor prioriti, ca si conceperea unei planificri n timp. Deoarece conceptele de management al deseurilor trebuie s reprezinte un instrument, care s cuprind dezvoltrile si noile cunostine insusite, dar si s faciliteze achizitionarea de echipamente noi, ele trebuie practic s fie elaborate continuu (cel mai rar o dat la 10 ani). O verificare sau o reactualizare a conceptului sau a unor pri din el este necesar atunci cnd: va fi realizata o nou instalaie de tratare sau nlturare a deseurilor; tehnica a progresat considerabil; cantitatea sau compoziia deseurilor s-a modificat semnificativ. Experiena arat clar c la elaborarea conceptului de management integrat al deseurilor este necesar un procedeu complet si complex. Trebuie pornit de la ideea c administraiile din Romnia nu vor fi capabile s ndeplineasc singure aceast sarcin, din cauza numarului mic de personal si a deficienelor actuale n ceea ce priveste calificarea acestuia. De aceea se recomand colaborarea cu experi independeni n timpul elaborrii. In urmtorul capitol vor fi prezentate mai nti continutul bazelor de date necesare planificrilor viitoare de management al deseurilor si al hotrrilor. Sunt descrise tipurile de influene majore care se pot exercita asupra cantitii si a compoziiei deseurilor. Pasii individuali ce trebuie parcusi pentru elaborarea unui concept de management integrat al deseurilor, respectiv: Impiedicarea formrii evitarea generarii deseurilor; Extragerea materialelor periculoase; Colectarea selectiv si pstrarea componentelor valorificabile ale deseurilor; Tratarea, respectiv ndeprtarea deseurilor rmase; Msuri organizatorice, financiare si legale (relaii publice si consiliere n domeniul deseurilor, constituirea legislaiei si a taxelor, planificarea financiar, forme de organizare legal). Pentru domeniul depozitrii, la clasificarea deseurilor trebuie luate n considerare si alte criterii, care vizeaz comportarea la depozitare (rezistent, macerare, emisii de gaze). Obiectivul principal este acela de a reduce ct mai mult cantitatea de resturi de ndeprtat, de a trata si depozita deseurile produse conform unor tehnici ecologice. Msurile si metodele care se impun, pasii individuali, ca si ordinea cronologic a lor sunt concretizate si expuse clar ntr-un concept integrat de management al deseurilor.

- 26 -

3I 4.2.3. Dezvoltarea gestionrii deseurilor n Europa Tarile membre trebuie s fie capabile s i salubrizeze deeurile pe propriul teritoriu i cu propriile instalaii. Un alt rezultat dorit este, conform voinei Consiliului, ca fiecare stat membru s ajung singur la aceast politica. Prin aceasta este evitat nlturarea deeurilor n afara granielor UE. Chiar i nlturarea, n interiorul UE, dar depind graniele statului productor de reziduuri, trebuie mpiedicat prin meninerea capacitii de salubrizare a statului respectiv. n fundamentele pentru directivele - cadru, voina politic a statelor membre este n continuare ajutat s se exprime, pentru a mpiedica irosirea deeurilor n general. In acest sens, planurile de gestionare a deeurilor sunt considerate mijloace potrivite pentru atingerea acestui obiectiv. a. Colectare selectiv a diferitelor tipuri de deseuri Printr-o colectare selectiv a fraciunilor deeurilor se optimizeaz cota de valorificare a acestora. Cheltuielile i profitul trebuie s fie ntr-un raport raional, ntruct este necesar o examinare specific a valorii i a cheltuielilor de selecie ale tipului respectiv de reziduuri. Din reprezentarea compoziiei medii a gunoiului din Europa reiese faptul c deeurile organice (mai ales resturi din buctrie i deeuri vegetale) reprezinta aproximativ 40% din totalul deeurilor. Aceast fraciune, are un efect dezavantajos din punct de vedere tehnic - n cazul depozitrii sau al incinerrii, din cauza coninutului ridicat de substane biodegradabile i de ap. Evacuarea acestor substane, n general a tuturor fraciunilor de deeuri, nu mai este posibil dup colectarea neselectiv. n consecin, condiiile politice - cadru n Europa demonstreaz tendina clar ctre colectarea selectiv i valorificarea deeurilor organice. n mai multe ri ncurajarea compostrii deseurilor organice este de asemenea, parte component a politicii de mediu. Reciclarea deseului menajer, colectarea i valorificarea unor pri componente ale deseurilor menajere (reciclarea deseurilor menajere) a fcut, n Europa ultimilor ani, mari progrese. n Europa este foarte rspndit amplasarea containerelor de colectare a materialelor valorificabile, colectarea acestora n gospodrii(de exemplu n sacul pentru materiale valorificabile) i/sau n spaii publice special amenajate. Pe drept cuvnt, populaia din Europa ateapt un nivel ridicat de salubrizare, o igien avansat i o necesar protecie a mediului nconjurtor i a resurselor. Acestea trebuie n continuare s fie asigurate n cadrul unui management al deeurilor cu costuri reduse. Un alt aspect economic important, n cazul observrii formelor de organizare a managementului deeurilor din Europa, este faptul c vorbim despre o prestare de servicii. Acest sector este astfel predestinat, prin specificul serviciului, s creeze, pe termen lung, locuri de munc. b. Deeuri organice

- 27 -

Tratarea biologic a deeurilor organice cu scopul valorificrii s-a dezvoltat ntr-o component important a managementului deeurilor n Uniunea European. n viitor se estimeaz c n cele din urm, 30% din gunoiul menajer i o parte considerabil din deeurile industriale - aproximativ 40% din ntreaga cantitate de deseuri din Europa - vor putea fi tratate biologic prin compostare i fermentare. Produsele finite i vor gsi cel mai adesea utilitatea ca mijloace de mbuntire a solului i ca ngrminte. c. Calitatea produsului Compost Unele ri UE efectueaz compostarea numai a deeurilor din grdin, altele trateaz cu succes deeuri din cas i din grdin, amestecate. Compostarea gunoiului amestecat ns nu mai corespunde stadiului tehnicii, este n regres i nu se mai poate ntlni dect n unele ri din Europa de sud. Dar i acolo ncepe un proces de reorientare, pentru c i n aceste ri este evident c, n viitor, nu vor mai exista piee de desfacere pentru composturile de calitate proast - ca de exemplu composturile din deseul amestecat. Pe viitor, n rile unde exist compostare i sisteme funcionale de asigurare a calitii, se va observa o cretere continu a cerinelor de calitate. Unele ri europene se strduiesc foarte mult s trateze biologic ct se poate de mult deeul organic. Anumite instalaii de compostare mai prelucreaz nc gunoi amestecat nesortat. Tendina general merge ns n mod clar n direcia colectrii selective a deeurilor organice din gospodrii, grdini i parcuri. Cerinele crescnde ale mediului nconjurtor i ale legiuitorilor referitoare la calitatea compostului - mai ales n ceea ce privete continutul de metale grele, substane organice duntoare i igiena - nu mai las loc de alternative. Composturile trebuie s concureze pe pia, n ceea ce privete standardele de calitate, cu produsele din turb, din pmnt i din scoar de copac. Pot reui acest lucru numai pe baza colectrii selective a materiilor prime organice i printr-un program clar de asigurare a calitii n staii de compostare.

d. Deeuri din ambalaje S-au remarcat deja efecte economice semnificative n privina comerului i a industriei. Prin valorificarea ambalajelor, cantitatea anual de reziduuri din UE a sczut cu aproximativ 30 de milioane de tone. Sistemul de gestiune comunitar, organizarea colectrii i valorificrii ambalajelor este implementat, pn n momentul de fa, n toate rile membre, e. Prelucrarea biologic a deeurilor Tratarea mecanico-biologic nseamn depozitarea deeurilor n rampe corespunztoare, dup pregtirea mecanic (n principal mrunirea) i putrezirea necontrolat a materialului. n acest caz deeurile din locuine, respectiv cele rmase dup epuizarea fraciunilor valorificabile (hrtie/carton, sticl, n parte i gunoi biologic) sunt n

- 28 -

totalitatea lor, mai mult sau mai puin pretratate mecanic (mrunite, sortate) i n cele din urm dispuse sub form de grmezi i tratate biologic (lsate s putrezeasc). Dup putrezire, se realizeaz depozitarea n ramp. Astzi se dovedete c TMBD (tratarea mecanico-biologic a deeurilor) este o noiune care reunete cele mai variate tehnici i concepte. Astfel, exist pe de o parte instalaii la un nivel foarte sczut i pe de alt parte tehnologii complexe care realizeaz att TMBD ca pretratare pentru depozitarea n ramp, ct i TMBD ca pretratare pentru incinerarea deeurilor sau valorificarea lor material. In acest mod, TMBD sunt concepute i ca instalaii de sine stttoare, dar sunt i integrate n funcionarea rampei de gunoi. Se poate face o sistematizare raional i o mprire a TMBD pe baza diferitelor strategii de tratare: pretratarea la nivel scazut (nainte de depozitarea in ramp) putrezirea extensiv - cu o treapt de tratare mecanic mbuntit putrezire ndelungat putrezirea parial pentru valorificarea energetic putrezirea parial pentru valorificarea material De regul, la TMBD se urmrete reducerea carbonului (prii organice) coninut n deeurile rmase. De aceea exist dou finaliti semnificativ deosebite: unii ofertani de TMBD, respectiv diveri ntreprinztori, i concep procedeul ca pretratare nainte de depozitare. Aceasta tratare prin putrezirea ndelungat conduce ctre o diminuare semnificativ a carbonului legat organic i, prin urmare, ctre o activitate biologic suplimentar redus a materialului tratat (stabilizare). o parte din ofertanii de TMBD, respectiv unii ntreprinztori, se orienteaz ctre o tratare termic pentru fraciuni luate separat. Aici apare, nc din treapta mecanic, naintea treptei biologice, posibilitatea separrii substanelor (splitting) sau a unei pri care nu se poate trata. Incinerarea (adiional) a output-ului tratat biologic dup TMBD ar necesita, pentru scopul tratrii, o alt strategie. Astfel, descompunerea biologic ar avea un sens nu dac ar duce la un optim adaptat costurilor, si nu la un minim biologic ce poate fi atins. TMBD viitoare vor demonstra c dein un nalt standard tehnologic. Nu vor mai funciona ca instalaii de pretratare nainte de depozitare, ci din ce n ce mai mult ca staiii de distribuie a substanelor destinate valorificarii energetice, respectiv materiale. f. Prelucrarea termic a deeurilor Incinerarea deeurilor are o tradiie ndelungat n Europa. n Anglia, n 1876 s-a construit prima instalaie de incinerare a deeurilor. Utilizarea acestei tehnologii s-a rspndit rapid, deoarece pe baza compoziiei deeurilor la o valoare caloric mare nu apreau probleme tehnice demne de amintit. Din punct de vedere ecologic, emisiile au fost n primul rnd recunoscute ca o problem. Pentru rezolvarea acesteia au fost instalate dispozitive de filtrare a gazelor de ardere. Cu toate c aceste noi metode sunt disponibile de mai mult timp ca tehnologii, s-au construit de abia n ultimii ani primele instalaii comerciale mari.

- 29 -

O dat cu creterea importantei protectiei mediului, s-a recunoscut necesitatea unei legislaii speciale a sectorului privind managementul deeurilor, concretizate n vederea implementrii ei n orae i comune. Armonizarea legislaiei din Comunitate, n ceea ce privete ndeprtarea deeurilor. Prin elaborarea normativului s-a urmarit ca obiectiv, mbuntirea protecia mediului i calitatii vieii, printr-o legislaie cuprinztoare. ndeprtarea deeurilor trebuie s fie astfel reglementat, nct s fie garantat protecia sntii oamenilor i a mediului, la implementarea msurilor luate n privina colectrii, tratrii i a depozitrii deeurilor. Printre altele, la elaborarea lui a fost luat n considerare i temerea c, prin diferene n prescripiile legale privind ndeprtarea deeurilor ar fi putut aprea condiii concureniale inegale cu efecte asupra pieei comune. Pe de o parte, principiul evitrii formrii sau al valorificrii deeurilor este prezentat in normativ ca fiind superior simplei ndeprtri a acestora, iar pe de alt parte, coninutul legii vizeaz clar asigurarea unor condiii de locuit igienice i sntoase i obinerea calitii estetice a imaginii peisajului i a mprejurimilor. Planificarea i organizarea managementului deeurilor, realizate corespunztor obiectivelor, trebuie obinute prin implicarea autoritilor competente. Statele membre trebuie s elaboreze prescripii tehnice pentru managementul deeurilor i s creeze locuri de depozitare potrivite. g. Deeurile provenite din ambalaje Normativul legislativ european cuprinde toate felurile de ambalaje care se gsesc n circulaie i deeuri din ambalaje. El propune n primul rnd strategia evitrii formrii deeurilor din ambalaje. Un alt principiu important este refolosirea ambalajelor, respectiv valorificarea material sau alte forme ale acesteia, astfel nct s se ajung la diminuarea deeurilor care trebuie s fie nlturate. Preferinele se ndreapt ctre refolosire sau valorificarea material. i valorificarea energetic este amintit ca o metod eficient de valorificare, precum si necesitatea ca Planurile de gestionare a deeurilor elaborate s trateze separat deeurile provenite din ambalaje. Totodat, este cerut realizarea treptat a cotelor de valorificare pentru deeurile din ambalaje pe plan naional, fcndu-se referire la ntregul teritoriu unui stat membru. Statele membre trebuie, att ct este posibil, s sprijine fabricarea de ambalaje din materiale valorificate provenite tot din ambalaje, ceea ce corespunde principiului ciclului economic. Trebuie s se ia msurile necesare pentru implementarea sistemelor de .ambalaje la schimb. sau a celor de colectare i valorificare. Pentru ambalaje sau pentru anumite componente ale acestora trebuie stabilite concentraiile admise de metale grele. Sunt n curs de elaborare sistemele de marcaj, identificare i informare pentruambalaje, iar instrumentele pentru impunerea acestui normativ ca i identificarea efectelor economice ce pot aprea sunt nc n curs de dezbatere. Aplicarea normativului va avea o influen substanial asupra cantitii de deeuri rmase de nlturat i a efectelor acestora asupra mediului nconjurtor

h. Deponii

- 30 -

La ora actual, statele membre ndeprteaz circa 65% din deeurile lor prin depozitare. Elementul central al normativului european este prezentarea cerinelor minimale fizice i tehnice pentru elementele de izolaie i bariere, care trebuie s fie realizate, respectiv s fie disponibile, pentru a mpiedica ajungerea materialelor din depozit n mediul nconjurtor. In acest caz, aproape c se aplic cerina de compatibilitate a msurilor de management i de tehnici ale deeurilor, cu mediul nconjurtor. n acelai timp, prin formularea unui standard tehnic pentru rampele de gunoi valabil n ntreaga Europ, se echilibreaz cheltuielile pentru protecia mediului n managementul deeurilor din ntreaga Europ. Astfel este nlturat temerea ndreptit, conform creia deeurile ar putea fi depozitate definitiv n acele regiuni europene n care taxele ecologice sunt cele mai reduse i unde, n consecin, apar cele mai mici costuri de depozitare. n normativ urmeaz descrierea cerinelor privind coninutul i calitatea bazelor depozitelor, care trebuie s fie, n cadrul unei proceduri de aprobare, concepute i predate spre examinare autoritilor competente. O alt component important sunt regulamentele legate de folosirea i supravegherea depozitelor. Aici sunt solicitate programe de examinare a mediului nconjurtor, innd cont de posibilele emisii. In cadrul normativului sunt descrise de asemenea, cerintele privind execuia tehnic a depozitelor. Alte deeuri Noi iniiative legate de legislaia Uniunii Europene se pot recunoate i n urmtoarele domenii: echipamente electronice la sfritul utilizrii lor clorur polifenilic deeuri din construcii deeuri din minerit deeuri biodegradabile

II. STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE A DESEURILOR1. Situaia gestiunii deeurilor n Romnian cele ce urmeaz se vor prezenta pe scurt date structurale importante, reprezentative pentru situaia actual a Romniei, legate de populaie i de gradul de dezvoltare economic. Aceste date vor face posibil ulterior o evaluare a cadrului n care se poate dezvolta managementul deeurilor. Datele privind cantitatea de reziduuri i compoziia acestora se sprijin pe o serie de analize ale deeurilor, ca i pe datele statistice despre deeuri i substane valorificabile preluate de la ICIM Bucureti (Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului). Au fost avute n vedere nou depozite de gunoi centrale i diverse locuri mai mici de depozitare a deeurilor. Responsabilii cu administrarea acestora au fost chestionai n legtur cu situaia de la faa locului. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, in conformitate cu responsabilitatile ce ii revin ca urmare a transpunerii legislatiei europene in domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborata

- 31 -

pentru perioada 2003 - 2013, urmand a fi revizuita periodic in conformitate cu progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului. Obiectivul general al Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si mediului. Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate, in mod formal, in:

deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase deseuri generate din activitati medicale: sunt deseurile generate in spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infectioase, intepatoare-taietoare, organe anatomopatologice, deseurile provenite de la sectiile de boli infectioase, etc. si alte deseuri exclusiv cele mentionate mai sus, care intra in categoria deseuri asimilabile

Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele importante cu care se confrunta Romania in ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se refera la activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a acestora. Pe lista prioritilor ecologice din Romnia, managementul deeurilor este pe locul al treilea, dup problemele polurii apei de suprafa i subterane, ca i a atmosferei. Populaia este afectat n principal: de pericolul imbolnavirii datorate roztoarelor i insectelor existente n punctele de precolectare deschise din zonele de locuit, accentuata si de ridicarea neregulat a deeurilor; de pericolele de imbolnavire determinate de apa de but contaminat (pentru cei care locuiesc n apropierea rampelor de gunoi); de mirosurile grele din punctele de precolectare a deeurilor i din apropierea depozitelor, ca i n timpul ridicrii deeurilor; de pericolul pentru copiii i tinerii care, mai ales n cldirile cu mai multe etaje, se joac n apropierea punctelor de precolectare. Un alt pericol vine din partea depozitelor nepzite, unde copii au acces liber; de substane duntoare, rspndite probabil i prin lanul alimentar, deoarece nu este interzis folosirea n scopuri agricole a suprafeelor nvecinate cu depozitele de reziduuri. Dezvoltarea economic a rii este strns legat atat de calitatea vieii i a mediului nconjurtor, cat i de situaia managementului deeurilor. Dac se

- 32 -

mbuntete calitatea serviciilor municipale prestate, atunci se ateapt i o ameliorare a bazelor financiare nc nesatisfctoare ale localitilor. n acelai timp, se dezvolt, n sectorul serviciilor publice i al asigurrii calitii vieii, o nou ramur economic, managementul salubrizrii. Astfel, prin mbuntirea situaiei managementului deeurilor, vor aprea i efecte pozitive asupra locurilor de munca. Prin ndeprtarea corect a deeurilor din locuine pot fi atinse pe termen lung alte obiective economice, ca de exemplu mbuntirea situaiei de sntate a populaiei, ca i protejarea resurselor naturale prin stoparea contaminrii solului, a apei i aerului. n comparaie cu Europa, gradul recuperrii i refolosirii substanelor din deeuri i produse folosite, ca .materie prim secundar., este relativ redus. De exemplu, numai 11% din totalul de sticl produs este folosit pentru produse noi.

Planul National de Gestiune a deseurilor, aprobat prin HG 1470/2004, furnizeaza o analiza detaliata a managementului deseurilor in Romania, masuri de prevenire a producerii deseurilor si de reducere a catitatii acestora; metode de reciclare; lista indicatorilor de monitorizare. Acesta include, de asemenea, actiuni si mijloace adecvate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu in domeniul gestionarii deseurilor. Planurile Regionale de Gestiune a Deseurilor, elaborate pe baza legislatiei romanesti si comunitare si aprobate prin Ordin ministerial comun al MMGA si Ministerului Integrarii Europene, transpun, la nivel regional, obiectivele Planului National de Gestiune a Deseurilor. Aceste documente promoveaza cooperarea intre autoritatile judetene si cele locale in vederea infiintarii si dezvoltarii unui sistem de management integrat al deseurilor care sa inlocuiasca sistemul existent, ineficient atat din punct de vedere economic, cat si din cel al protectiei mediului. In acest context au fost identificate solutii posibile, specifice in functie de particularitatile fiecarei regiuni, pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor nationale si a angajamentelor asumate de Romania . n negocierile de aderare la U.E, Romnia a transpus n totalitate acquisul comunitar privind gestionarea deeurilor i i-a asumat implementarea acestuia pn la data aderrii, cu excepia urmatoarelor domenii pentru care a solicitat i obinut perioade de tranzitie: ambalajele i deeurile de ambalaje; depozitarea deeurilor; - 33 -

incinerarea deeurilor; deeurile de echipamente electrice i electronice; importul, exportul i tranzitul de deeuri. Implementarea acquis-ul impune elaborarea unei strategii la nivel naional i identificarea de msuri i aciuni de implementare a acestei strategii prin planul naional de gestionare a deeurilor i planurile regionale, judeene i locale. Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor a fost elaborat cu sprijin tehnic i financiar din partea Ministerului Federal de Protecia Mediului din Germania, n cadrul proiectului de twinning PHARE 1998 anul 2002 Planul Naional de Gestionare a Deeurilor plan de etap a fost elaborat pe baza planurilor judeene ntocmite de Inspectoratele de Protecie a Mediului, a cror surs de informaii a constituit-o planurile realizate de consiliile locale i de productorii de deeuri. Strategia Naional i Planul Naional de Gestionare a Deeurilor documente finale au fost realizate n cadrul proiectului de twinning PHARE 2001 i adoptate prin Hotrre de Guvern nr.1470/2004 Cele dou documente constituie instrumentele de baz prin care se asigur implementarea n Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul deeurilor Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor se bazeaz pe o nou abordare a problematicii de gestionare a deeurilor sistem integrat de gestionare a deeurilor Noua abordare pune accent pe prima etap a fluxului deeurilor prevenirea generrii de deeuri, urmat n ordine, de reutilizare reciclare,valorificare energetic i, n final, depozitare. Principalele instrumente de realizare: Prevenire i minimizare Reciclare i valorificare

PNGD stabilete msuri i aciuni privind: Colectarea separat a anumitor tipuri de deeuri Dezvoltarea serviciilor de colectare i transport a deeurilor la instalaiile autorizate pentru tratare valorificare material prin reciclare energetic prin incinerare / co-incinerare cu recuperare de energie) eliminare (prin incinerare sau depozitare n depozite speciale). Elaborarea i aplicarea planurilor de remediere i reintroducere n circuitul economic ale fostelor i actualelor depozite de deeuri; Realizarea unor depozite zonale pentru deeuri; Construirea i operarea a unui incinerator (de capacitate mare) pentru deeurile periculoase, inclusiv pentru cele medicale i extinderea co-incinerarii deeurilor industriale n cuptoarele de ciment;

- 34 -

Utilizarea sistemelor fixe sau mobile de sterilizare a deeurilor medicale periculoase; Construirea unor faciliti pentru eliminarea anumitor tipuri de deeuri periculoase (PCB, materiale contaminate cu PCB, deeuri de pesticide etc.) sau identificarea unei soluii de eliminare n faciliti deja existente n alte tri. Pentru ndeplinirea obiectivelor cuprinse n strategie sunt foarte importante existena i posibilitatea de accesare a suportului financiar. Domeniile i/sau obiectivele de investiii pentru ndeplinirea msurilor prioritare din angajamentele asumate de Romnia pentru accesul n UE sunt extinderea colectrii, implementarea i extinderea colectrii selective a deeurilor, tratarea/valorificarea deeurilor, eliminarea deeurilor, ntr-un sistem integrat de gestiune a deeurilor. a.Deeuri de ambalaje amplasarea de puncte de colectare separat; dezvoltarea sistemului de transport a deeurilor colectate selectiv; includerea n fluxul deeurilor de ambalaje a staiilor de sortare; consolidarea i extinderea capacitilor de reciclare i dezvoltarea industriei de reciclare, contribuind la reducerea semnificativ a cantitilor de materii prime consumate. b.Deeuri biodegradabile Proiecte pilot de compostare/tratare mecano-biologic Realizarea de staii-demonstrative de compostare/tratare mecano-biologic c.Deeuri din construcii i din demolri Staii/centre de sortare / procesare procesarea deeurilor prin tehnologii de zdrobire, clasificare i/sau sortare.

d.Nmoluri rezultate din tratarea apelor uzate oreneti Instalaii de eliminare a nmolurilor rezultate din tratarea apelor uzate oreneti care nu ndeplinesc condiiile de utilizare n agricultur Instalaii de tratare biomas ex. brichetare rumegus e.Deeuri de echipamente electrice i electronice Centre de colectare separat Centre de reciclare i recuperare a materialelor utile f.Vehicule scoase din uz

- 35 -

Faciliti pentru depoluarea i dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, conforme cu cerinele Uniunii Europene g.Deeuri medicale Instalaii de sterilizare termic ca treapt de pretratare Infrastructura necesar n unitile medicale pentru colectarea separat a deeurilor periculoase i nepericuloase h.Deeuri municipale Staii de transfer pentru deeuri municipale Depozite zonale de deeuri municipale (clasa b) conforme 50 de depozite nepericuloase (clasa b ) cu o capacitate medie de 100000 t/an (suprafaa medie de 10 ha) din care 18 depozite au fost deja construite; 15 depozite nepericuloase (clasa b ) cu o capacitate medie de 50000 t/an (suprafaa medie de 5 ha), pentru aezrile izolate i cu dificulti de transport, care vor asigura i capacitatea necesar de depozitare pentru deeurile de producie nepericuloase.

2. Starea tehnicii in gestionarea deeurilor si utilizarea acesteia2.1. Sistemul de colectare i transportare al deeurilor Sistemele de salubrizare zonale pentru deeurile menajere cu sisteme de recipiente omogene i ngrijite se pstreaz pn astzi n marile orae ale Romniei. n orae, n zonele de locuit nou aprute ncepnd cu anii 70, cldirile cu mai multe etaje (construcii din plci cu 4-10 etaje) sunt mai des ntlnite. n astfel de structuri de locuit se ntlnesc astzi recipiente mari pentru gunoi cu o capacitate de 120 sau 240 de litri. Acestea sunt golite de ctre vehicule care colecteaz i preseaz gunoiul prin umplere automat, acionat hidraulic. Norma zilnic este de 200-400 umpleri de recipiente. Astfel majoritatea ntreprinderilor realizeaz o norm ntre 4.000 i 8.000 m3 de deeu/an la fiecare vehicul de colectare. Recipientele, pe grupuri, se pun la dispoziia asociaiilor de locatari. Alternativ se folosesc unul sau mai multe containere pe rotile i cu capac (cu capacitatea de 1,1 m3), aezate ntr-un loc central pentru asociaiile de locatari. Acesta este, n cazul cel mai bun, nconjurat de un gard i acoperit. Pe lng sistemele de colectare avansate descrise mai sus, care funcioneaz pn acum numai n marile orae, se mai folosesc nc containere de dinainte de 1990, de 4m3, aflate azi ntr-o stare foarte proast. n zonele cu case individuale se ntlnesc rar. Aici exist recipiente de diverse mrimi, proprietatea locatarului, care trebuie golite manual. Acest sistem se mai poate ntlni nc n orae mici i comune mai mari unde sa introdus colectarea deeurilor. n Romnia se pot ntlni numai sporadic n orae recipiente speciale pentru materialele revalorificabile, care aparin in general societatilor de salubritate. Staiile de predare a materialelor valorificabile ale sistemului de colectare REMAT sunt concepute ca depozite (fr echipament tehnic special). - 36 -

2.1.1. Echipamentul pentru colectarea i transportul deeurilor Pentru colectarea deeurilor se folosesc autogunoiere compactoare, autocontainiere, tractoare si chiar autocamioane. Autogunoierele sunt prevzute doar n parte cu dispozitive de golire a recipientilor, conform normativelor europene. 2.1.2. Situaia deponiilor n Romnia, deeurile din locuine sunt depozitate aproape exclusiv la ramp. Rampele romneti se difereniaz prin: lipsa proteciei mpotriva accesului neautorizat i a imprastierii de ctre vnt a deseurilor (ngrdire, plantare); protecia insuficient a apei subterane i a solului printr-o izolaie de baz a rampei natural sau artificial; dispozitive insuficiente de captare i valorificare a gazelor; compactarea insuficient a deeurilor depozitate; management insuficient al depozitului (lipsa planului de depozitare, control insuficient al intrrilor, depozitarea deseurilor menajere mpreun cu deeurile incompatibile, tratarea insuficient a deeurilor, absena msurilor pentru diminuarea apelor de infiltraie); lipsa monitorizrii a emisiilor din depozit. Societatile de salubrizare folosesc cu precdere unul pn la dou depozite, unde diferitele tipuri de deeuri n anumite cazuri sunt depozitate n locuri diferite. Numai la 13% din rampe, i chiar acolo numai cu titlu de ncercare, exist dispozitive tehnice pentru protecia panzai freatice, colectarea apelor de infiltraie sau izolarea bazelor. 2.1.3. Depozitarea deeurilor menajere n Romnia, colectarea deeurilor se face aproape n totalitate fr presortare. Depozitarea selectiv a deeurilor industriale i menajere exista numai n 10 orae, respectiv pentru 975.932 de locuitori. 2.1.4. Utilizarea deponiilor Aezarea consecvent a deeurilor sub form de straturi se realizeaz rar n rampele romneti. Acoperirea zonelor de depozitare se face la un interval foarte mare de timp. Petrecerea timpului la ramp pune n pericol sntatea, pentru c persoanele care adun deeuri vin n contact direct cu deeurile periculoase i inhaleaz gaze toxice. Deeurile de la 7,2 milioane de locuitori, respectiv 79% din populaia racordat la ndeprtarea deeurilor sunt transportate la rampele deschise, dintre care doar 42% au avizul sanitar. La rampele acoperite riscul mbolnvirilor este mai mic. Din rampele acoperite numai aproximativ jumtate sunt aprobate de poliia sanitar 2.1.5. Distane de siguran Distanele de siguran la rampele de gunoi nu sunt luate n considerare. Aproape jumtate din populaia oraelor investigate (cca. 44%) triete mai mult sau mai puin n apropierea rampelor de gunoi, care nu corespund din punct de vedere al cerinelor igienei. Distana acestor rampe fa de zonele de locuit este de

- 37 -

100 pn la 1.500 de metri. O esime din populaiei, cca. 1,5 milioane de locuitori ale oraelor investigate triesc la o distan de pn la 500 m de depozite de gunoi. De multe ori, oamenii triesc la marginea rampelor. Prin nerespectarea distanelo