realitatea de cotnari

Nr. 24 - Anul IV - 8 pagini - Aprilie 2012

REALITATEADE Cotnari

paginile 4-5

TSD, în actiune

TSD, în actiunepagi

na 7

“{COALAALTFEL”,

LAHODORA

pagina 3

at

Cu ocazia s`rb`toririi Pa[telui, primarul Vasile Cre]u a \mp`r]it unor familiicu venituri modeste 12 pachete cu produse alimentare a[a cum face de c“]ivaani \ncoace, de Pa[te sau Cr`ciun. P“n` acum, gestul s`u, oarecum discret [idezinteresat, nu a implicat lu`ri de pozi]ie sau clarific`ri. |n acest an, \n urmaunor comentarii privind finan]area acestor pachete, primarul a f`cuturm`toarea declara]ie: ö|ntr-adev`r, am dat la 12 familii mai modeste 12pachete de alimente, a[a cum fac de ceva timp la s`rb`tori. |ns`, am pus dinbanii mei, am str“ns ›mpreun` cu familia [i am reu[it s` umplem acestepachete, \n valoare de aproximativ 40 lei fiecare. Fire[te, dac` am fi putut,am fi ajutat mai multe familii. Dac` nu ap`reau discu]ii pe marginea acestuisubiect, nu a[ fi f`cut public acest gest. |mi pare r`u pentru c` astfel de gesturi,f`cute \n afara func]iei avute, ajung s` fie interpretate \n mod eronat.õ

DD~~SSCC~~LL II}}AADoamna Adrieana Minciun`, noul director al liceului nostru

450 de ani de atestare documentara

SCHOLA LATINASCHOLA LATINAde la Cotnari

pagina 2

“Copilul trebuie conduspe drumul cel bun.”

PROIECTUL“MODERNIZARE DRUMCOMUNAL DC 135C\RJOAIA-VALEA

RACULUI - CIRE{ENI -ZBERENI - STICL~RIA” A

FOST NOMINALIZATPENTRU TITLUL DE “CEL

MAI BUN PROIECTEDILITAR-URBAN DINREGIUNEA NORD EST”,LA “CONCURSUL CELEBUNE S~ SE-ADUNE”

pagina 8

înv

Hristos a

Sincer, f`r` menajamente!

Raportul primarului comunei Cotnari cu privire la activitatea pe anul 2011

pagina 6

2 Aprilie 2012 REALITATEA DE Cotnari

Festivit`]ile s-au desf`[uratmiercuri, 4 aprilie a.c., ›ncep“nd cuora 10, la C`minul Cultural Cotnari,programul zilei incluz“nd unmoment artistic sus]inut depre[colarii Gr`dini]ei Cotnari,lansarea caietului special öÞn drumspre [coal`õ, vizitarea expozi]iiloröIcoana din sufletul copiluluiõ,öStr`bunii ne-au l`sat frumosulõ,öVis de prim`var`õö alocu]iuneascriitorului Valentin Talpalaru,privind specificul acestei ö[colilatineõ din Cotnariul de alt`dat` [iconcursul ö{tiin]a ne ›nva]`õ.

Þn deschiderea manifest`rilor,lacare a participat [i primarul VasileCre]u, doamna director al liceului,Adrieana Minciun`, a relevatimportan]a acestui moment dinistoria Cotnariului, eviden]iindtotodat` aportul principalului cadrudidactic care s-a implicat ›norganizarea evenimentului, [i anumedoamna consilier educativ, MarianaPintilie.

Programul artisticprezentat de copiii de la Gr`dini]aCotnari, ›ndruma]i de doamnaeducatoare Maria Ad`scalitei,doamna profesor educator NinaHerghelegiu, doamna educatoareElena Babete [i doamna educatoareValeria Emilia Asaftei, a fost peplacul invita]ilor, pre[colarii dans“nd[i recit“nd poezii, f`r` nicio gre[eal`.Din surse sigure, am aflat c` s-aupreg`tit ›ndelung pentru acesteveniment, iar str`dania [i z“mbetullor din inim` a fost r`spl`tit cuaplauze furtunoase.

Þn continuarea activit`]ii,doamna educatoare MariaAd`sc`li]ei a prezentat obiectivele [irealiz`rile proiectului de parteneriateducativ gr`dini]`-[coal` öÞn drumspre [coal`õ prin care s-a urm`ritfamiliarizarea copiilor de la gr`dini]`cu via]a de [colar. Dintre activit`]iledesf`[urate ›n parteneriat, doamnaeducatoare Ad`sc`li]ei a men]ionatöV“n`toarea de ou`õ, ›n cadrulc`reia elevii claselor primare [ipre[colarii au plecat ›n cùtareaou`lor ascunse ›n parcul [colii,aceasta fiind una din cele maipl`cute [i amuzante activit`]i. Deasemeni, doamna educatoare aprezentat revista Gr`dini]ei Cotnari,unde au publicat [i elevi de la clasaa III-a A.

Dup` reliefareaactivit`]ilor realizate de pre[colari,doamna ›nv`]`toare Mariana Pintiliea prezentat caietul special öÞn drumspre [coal`õ, ideea elabor`rii acestuicaiet apar]in“nd doamneieducatoare Maria Ad`sc`li]ei.

Caietul reprezint` ›n fapt uninstrument [colar necesar copiilorcare vor intra ›n clasa preg`titoare,de la [ase ani, put“nd facilitaprocesul de ›nv`]are al micu]ilor laLimba Rom“n` [i Matematic`.

Despre Caiet, domnulmetodist Chihaia Gheorghe, care s-a implicat ›n elaborarea acestuia, aprecizat c` acest auxiliar corespundecerin]elor programei pentru clasapreg`titoare, pentru dou` disciplineesen]iale [i anume comunicarea ›nLimba Rom“n` [i activit`]imatematice. öCaietul este foarte

util educatoarelor, ›nv`]`torilor carevor preda [i vine ›n ajutorulp`rin]ilor care vor avea copii pentruprima dat` ›n clasa preg`titoare.õ aconchis domnul metodist.

Dup` prezentarea caietuluispecial öÞn drum spre [coal`õ, a luatcuv“ntul scriitorul Valentin Talpalarucare [i-a expus teza conform c`reiala Cotnari a fost ›nfiin]at` la aceavreme, nu o academie, cu predare›n limba latin`, ci un gimnaziu,unde erau ›nscri[i fiii t“rgove]ilor.Dincolo de recosmetizareaportretului lui Despot-Vod`, penumele sù adev`rat JacobusBasilicus Heraclides, ValentinTalpalaru descrie ›n am`nuntpersonajele istorice [i evenimentelede atunci, creion“nd prin expresii [iimagini plastice, un peisaj culturalcredibil, dar care, din cauza tezeiamintite a st“rnit reac]ii imediate dinpartea invita]ilor. Ace[tia au pus ›ndiscu]ie teza scriitorului Talpalaru,at“t ›n privin]a terminologiei uzitate,c“t [i ›n privin]a liniei argumentative

expuse, desigur, ›ntr-un cadruamiabil [i deschis interpret`rilor.

Talentul micilor pictori aiLiceului Tehnologic ö{tefan celMareõ Cotnari a fost apreciat devizitatorii expozi]iilor organizate dedasc`lii lor: ›nv. Ani[oara Steclaru,›nv. Elena Pintilie, ›nv. TeodoraLaiu, prof. Iulia Vornicesei, ›nv.Mihai Manole [i profesorul de religieVasile Simon. Expozi]iile öIcoanadin sufletul copiluluiõ [i öStr`buniine-au l`sat frumosulõ pot fi admirate›n continuare ›ntre orele 9-12, laetajul C`minului Cultural Cotnari.

Concursul ö{tiin]a ne ›nva]`õ, -care a ›ncheiat seria activit`]ilorculturale - coordonat de profesorAdrieana Minciun`, profesor OanaPralea [i profesor C`t`linaVoroneanu -, a purtat elevii ›nlumea matematicii, chimiei, biologiei.Concuren]ii, anima]i de dorin]a deafirmare, au demonstrat bunapreg`tire de care au parte ›n LiceulTehnologic ö{tefan cel MareöCotnari.

450 de ani de atestare documentara450 de ani de atestare documentara

Schola Latina de la Cotnari

TRADITIE öAm vrut s` trezim ›n sufletul copiilor m“ndriade a face parte dintr-o comunitate cu cele mai ad“nci r`d`cini›n tainele educa]iei din zona Moldovei. Inima satului nostru,{COALA, bate pentru fiii ]`ranilor din Cotnari, tocmai pentrua p`stra nealterat` seva acestor meleaguri.Cei care cred ›n educa]ie, ›n puterea ei de a asigura un viitorfrumos copiilor, au vrut s` aminteasc` ›nc` o dat` cuvintelelui Johann Sommer: <<Þntre timp se cuvine ca eu s` m` ocupde cre[terea copiilor [i totodat` s` merg pe cì umile p“n` c“ndei vor pune temeliile limbei latine>>õ. MARIANA PINTILIE,consilier educativ

S-au ›mplinit 450 de ani de atestare documentar` a Schola latina de la Cotnari, institu]ie de ›nv`]`m“nt ›nfiin]at` la ini]iativalui Despot Vod`, la 8 aprilie 1562. Cu aceast` ocazie, a avut loc o serie de manifest`ri culturale, organizate de colectivulde cadre didactice al Liceului Tehnologic ö{tefan cel Mareõ Cotnari.

VALENTIN TALPALARU:öNoi, din istorie, prelu`manumite cli[ee, pe care \ntimp, cu un fel de radierìmaginar`, ajungem s` lemodific`m, s` leresemnific`m. Unul dintreacestea este modul negativ\n care ne este prezentat \nc`r]ile de istorie Despot-Vod`, \n fapt, un om luminatal timpurilor de atunci.õ

3Aprilie 2012 REALITATEA DE Cotnari

În perioada 2-6 aprilie 2012,Şcoala „Cezar Petrescu” Hodora a avutca oaspe]i doi profesori şi 12 elevi dela şcoala belgian` „Instituut Heilig Hartvan Maria” din comuna Berlaar.Men]ion`m faptul c` satul Hodora esteînfr`]it de peste 20 de ani cu Nijlen,comun` vecin` Berlaarului. Aflânddespre colaborarea dintre cele dou`comunit`]i de la pre[edinta Asocia]iei„Nijlen voor Hodora”, doamna LieveVerelst, reprezentan]ii liceului dinBerlaar şi-au exprimat dorin]a de a ini]iaun proiect bazat pe schimb deexperien]` la nivel de profesori, dar şide elevi.

Schimbul de experien]` aînceput anul trecut când profesori dinBerlaar au participat la activit`]idesf`şurate de cadrele didactice de laHodora. În acest an, schimbul deexperien]` a constat în activit`]i decomunicare şi rela]ionare între celedou` p`r]i, având la baz` ateliere delucru, jocuri desf`şurate sub form` decompeti]ii („Mastermind”), jocuri derol, precum şi ore de gimnastic` sau degastronomie; activit`]ile au fost

sus]inute de elevii belgieni asista]i decadrele didactice din România cât şi dinBelgia.

Activit`]ile s-au desf`şuratîn limbile englez`, francez` şi român`,elevii hodoreni cât şi cei belgieni fiindîncânta]i de uşurin]a cu care au pututrela]iona.

Elevii belgieni s-au aflat în Hodoraîn cadrul unui proiect de voluntariatcare îşi propune s` dezvolte leg`turiinterculturale şi s` sprijine materialşcoala noastr` (elevii belgieni strângfonduri pentru dotarea şcolii noastre înurma derul`rii unor activit`]i de tipantreprenorial).

În urma acestui proiect Şcoala„Cezar Petrescu” Hodora a avut partede o nou` provocare pl̀ cut` în ceea cepriveşte dep`şirea grani]elor socio-culturale, activit`]ile derulatecontribuind la dezvoltarea abilit`]ilor delucru cu ajutorul metodelor interactivecât şi la îmbun`t`]irea rela]ion`riidintre elevi şi profesori.

Director,Prof Mihaela Nistor

Proiectul „Internetul, prietensau du[man”, desf`[urat \n“s`pt`mâna altfel”, la [coala Hodora,s-a adresat elevilor din claselegimnaziale cu scopul de a atrageaten]ia copiiilor asupra pericolelorpe care le prezint` înrobirea fa]` deInternet, prin care în]elegemnavigarea, chat-ul, discu]iilenesfâr[ite, jocurile online, etc.

Proiectul a avut în vedereinformarea elevilor privind „fe]elenev`zute ale Internetului”: diferen]adintre efectele pozitive [i celenegative, dar [i sensibilizareap`rin]ilor cu privire la impactulfolosirii îndelungate [inesupravegheate asupra evolu]iei [iafirm`rii personalit`]ii copiilor.

În cadrul activit`]ii, elevii au cititpasaje din cartea: „Internetul.Tinerii în fa]a provoc`rii”, deCristian {erban, un student laTeologie care s-a confruntat cuastfel de probleme. |n urmadezbaterilor care au avut loc peaceast` tem`, elevii au realizat unpanou cu postere [i au distribuitpliante cu informa]ii privind efectelenegative ale utiliz`rii într-un modnecorespunz`tor al Internetului, dar[i moduri de utilizare corect` alacestuia: proiecte [colare, informa]ii.

Coordonatori proiect: prof.Mirela Diaconu, prof.dr.ing. GabrielaNedelcu-Teodorescu

Pe parcursul vie]ii noastre, nude pu]ine ori, ne afl`m \n fa]a unorsitua]ii \n care un sfat potrivit sauo mân` de ajutor ne-ar prinde bine.

De cele mai multe ori, cuprin[ide succese efemere, uit`m de undeam plecat [i suntem tenta]i s` necredem “buricul p`mântului”pentru noi care ne recunoa[tem \naceste ipostaze credem c` sunt binevenite unele pilde care s` ne fac` s`devenim mai cump`ta]i, maira]ionali, mai sensibili. “Cine nu areb`trâni s`-[i cumpere” spune ovorb` din b`trâni, oferindu-ne osumedenie de motive pentru a iubi[i mai mult pe b`trâni, motive dincare vom enumera doar zece:

1. Pentru c` \n trecutul lorexist` o comoar` de adev`r,frumuse]e [i fapte minunate;

2. Pentru c` \n discu]ii aunevoie de siguran]`

3. Pentru c` [tiu cel maibine, c` al`turi de vechii prieteni \[ipot retrì vie]ile

4. Pentru c` [tiu s` se fac`pl`cu]i [i asculta]i atunci cânddeap`n` pove[ti

5. Pentru c` simt o maresuferin]` atunci când lucrurileminunate din via]a lor se prefac \n

praf [i pulbere6. Pentru c`, la fel ca [i cei

mici, sun persoanele ce trebuieascultate

7. Pentru c` [tiu s`\mb`trâneasc` frumos, cu mult`dragoste [i r`bdare

8. Pentru c` [tiu s`descopere umbra Domnului \ndrumul spre eternitate

9. Pentru c` [tiu s` moar`cu demnitate, ]inând \n bra]esperan]a [i credin]a

10. Pentru c` sunt cele maicriticate personae, fiind considerateincapabile s` se adapteze lumiimoderne.

Una din cele zece porunci nezice: “Cinste[te pe tat`l tù [i pemama ta ca s`-]i fie ]ine bine…”A[adar [i ei sunt sau vor fi b`trâni,deci s` le d`m respectul [i iubireacuvenit` [i a[a vom avea \n via]`cele bune.

N`d`jduiesc [i cred c` aceste\nv`]`turi v` vor fi de folos, \i ve]iiubi [i le ve]i acorda cinstea meritat`celor B~TRÂNI.

Culese din publica]ia Foi[orulde Foc de Preot Iconom StavroforUrsu Mihai, Parohia Zbereni.

INTERNETUL, PRIETEN SAU DU{MAN

„{coala altfel” a fost într-adev`r „altfel” la Hodora

Zece motive pentru care merit` sìubim b`trânii

Exist` oameni de la care \nve]i nu at“t dincuvintele lor, c“t din necuvintele lor. De aceea,dac`-i prive[ti cu aten]ie, zile \n [ir, dac` leurm`re[ti gesturile, \mbr`c`mintea sau t`cerile,a[a cum o f`ceau elevii \n privin]a maestrului lor,repet“nd apoi fiecare gest, verbul öa \nv`]aõdevine o art` care \]i transform` via]a \ncet darsigur, edific“nd-o. Þn plus, fa]` de astfel de oamenitrebuie s` p`strezi o anumit` distan]`, semn alrespectului care trebuie s` guverneze acestproces al cunoa[terii, unde minus [i plus, radicaldin 9 sau integrala Riemann devin semne alepasiunii [i ale perseveren]ei care ne definesc cafiin]` uman`.

Din aceste motive, ne-am apropiat dedoamna profesoar` Adrieana Minciun` abia la olun` de la preluarea func]iei de director al LiceuluiTehnologic ö{tefan cel Mareõ Cotnari, a[ez“ndu-ne firesc, pe acelea[i scaune unde vorbisem cufostul director, ßdomnu Trandafirõ, convin[ifiind c` interviul \n sine, dincolo de \ntreb`ri [ir`spunsuri, reprezint` mai mult, [i anume, unmod de a \nv`]a sau re\nv`]a comunicareaautentic`.

Pe parcursul discu]iei ne-am pus mereu\ntrebarea: öOare cu cine seam`n` doamnadirector?õ Pe drumul spre cas`, ne-am dat seama.Vom dezv`lui la final, cu precizarea c`, desigur,nu e vorba despre o asem`nare \nt“mpl`toare,adic` de natur`, a[a cum seam`n` fiul cu tat`l saunepoata cu bunica ei.

Iat` \ntreb`rile cu r`spunsurile de rigoare,r`spunsuri care vorbesc de la sine desprecaracterul Doamnei:- Doamna profesoar` AdrieanaMinciun`, cum v` sim]i]i \n calitate de directoral Tehnologic ö{tefan cel Mareõ Cotnari?

- Ce s` v` spun?..|nc` nu-mi vine s` credc` sunt director. Eu am predat 22 de aniMatematic` , majoritatea anilor aici, \n aceast`[coal`, [i nu m-am g“ndit

niciodat` c` voi ajunge director, nu mi-am doritasta, dar conjunctura a fost de a[a factur`, \nc“tp“n` la urm` am acceptat. |n concluzie, m` simtbine. (Z“mbe[te.)

- Ce a]i f`cut \n prima zi \n calitate dedirector?

- Am f`cut foarte multe lucruri, chiar lasf“r[itul zilei eram mul]umit` de activitatea mea,dar ceea ce mi-a r`mas \ntip`rit \n minte este oobserva]ie f`cut` unui elev de clasa a IX-a.

- De ce aceast` profesie? A existat o\nt“mplare, o poveste, un om care v-audeterminat, c“nd era]i elev`, s` deveni]i dasc`l?

R`spunsul vine f`r` ezitare: - De mic` mi-am dorit s` devin profesor

[i nu oricare, ci un profesor de Matematic`,fiindc` na[a mea de botez este profesoar` deMatematic`, acum pensionar`. Mi-a pl`cut de mic`Matematica, apoi \n liceu ( actualul colegiuGarabet Ibrìleanu Ia[i ò n.r.) am avut o doamn`profesoar` de Fizic`, pe care am avut-o ca model.Iubesc copiii, \mi place foarte mult s` lucrez cuei [i c“nd a fost vorba s` devin director, m-amg“ndit \n primul r“nd la copiii pe care urma s`-ilas, la cele dou` clase ïce-o s` fac` ei, cum sevor descurca?

- Cum era pe atunci? Ce atuuri avea unt“n`r licean?

- Vremurile de atunci nu se comparàbsolut deloc cu ceea ce trìesc tinerii de azi.Atunci era foarte mult` seriozitate, era vremeauniformei [colareïEu am stat \n c`min, mergeam\n ora[ cu bilet de voie, nu era libertatea de ast`zi.

- Ce dezavantaje erau?- Da, erau dezavantaje pentru c` nu aveai

dreptul la liber` exprimare, nu aveam voie s`mergem la biseric`. }in minte c`, \ntr-un an, amf`cut ziua de Pa[te \n c`min, nu am fost l`sa]i s`mergem acas` de Pa[te. Am stat [i am privit pe

fereastr`

oamenii care mergeau la |nviere, iar noi eram\ncuia]i \n c`min.

- Ce a]i recomanda unui t“n`r dacàcesta ar dori s` devin` profesor?

- |n general, eu nu-mi \ndrum elevii spremeseria aceasta, pentru c` ei singuri trebuie sàleag`. Nu se merit`, este foarte prost pl`tit`. (Un z“mbet ascuns, u[or amar.)

- Dar dac` fiul sau fiica Dumneavoastràr spune c` vrea s` se fac` profesor?

Eu am un bìat, \n clasa a VIII-a [i, dac` ardori, nu l-a[ opri. Copilul meu este liber s`-[ialeag` orice meserie dore[te. {i nici un copil nua[ opri, dac` ar spune c` opteaz` pentru aceast`profesie. Dar eu nu-l \ndemn, asta e diferen]a.

- Totu[i, a]i ales aceast` profesie de la\nceput, a]i continuat [i a]i p`strat-o. {i atuncine \ntreb`m: \n ce const` frumuse]ea acesteiprofesii [i de ce unii dintre tineri o mai aleg?

- Ce s` v` spun?...Este foarte pl`cut c“nde[ti \n fa]a unui colectiv de elevi. Mie-mi placfoarte mult orele de predare. Poate am [i darulacesta de a atrage copiii [i c“nd \i vezi c` stau a[a,foarte curio[i \n fa]a ta ïte sim]i foarte util \nfa]a lor [i atunci \ncerci s` dai tot ce po]i ca s`-iaju]i. Cred c` satisfac]ia cea mai mare este atuncic“nd vezi c` un copil este acolo, pe primul loc laun concurs.

- Ce v` place cel mai mult \ncomportamentul unui elev? Ce aprecia]i la el?{i ce a]i dezaproba mai mult?

- |mi plac elevii mode[ti, respectuo[i,elevii cu ini]iativ`. Dezaprob \ns` obr`znicia, lipsade respect, respect care nu prea mai exist` fa]`de cadrele didactice, fa]` de [coal` \n general.

- Veni]i \n continuarea ödomnuluiTrandafirõ, cu o activitate ›ndelungat` caprofesor [i director. Peste 10 ani, ca director,cum crede]i c` va ar`ta acest liceu?

-

pe drumul cel bun

REALITATEA DE Cotnari 4

Doamna profesoară Adrieana Minciună este noul director al Liceului Tehnologic “Ștefan cel Mare” Cotnari

Aprilie 2012

N um` v`d peste 10 ani ca director. P“n` la urm`,inspectoratul [colar, colegii vor decide dac` eusunt menit` s` duc mai departe munca domnuluidirector Belcescu. Eu sunt \ntr-o perioad` derodaj, cum s-ar ziceïM` mai g“ndesc [i eu dac`se merit` s`-mi las munca meaïs` renun] laclasele meleï- Copiii ce spun? V` a[teapt` din nou lacatedr`?

- Copiii pl“ng dup` mine, m` a[teapt`,pot s` zic asta, da. ( Un sur“s luminos, cald.) S-au obi[nuit cu mine, cu stilul meu de predareï

- Dar, peste 10 ani, cum crede]i c` vaar`ta un profesor?

- Sper s` fie mai bine motivat, s` fie maimulte schimb`ri, pentru c` imaginea [colii aremult de suferit ast`zi.

- Cum a]i \mbun`t`]i aceast` imagine?Ce a]i schimba?

- Consider c` elevii au un orar foarte\nc`rcat, de aceea, a[ renun]a din plaja orar` launele discipline.

- A]i putea da nume?- Nuïm` ab]in. ( Doamna z“mbe[te,

z“mbim [i noi, desigur, nu se pot da nume.) Þns`,partea practic` ar trebui pus` \n valoare mai mult.Cum de altfel, ar fi bine, de exemplu, o or` deLectur` [i la clasele V-VIII, deoarece tinerii de azifoarte pu]ini dintre ei mai citesc.

- A]i putea \ns` numi unele dinrealiz`rile Dumneavoastr` sau unii elevi care auob]inut rezultate frumoase?

- De mul]i ani organiz`m concursulöCangurulõ, un concurs interna]ional dematematic`, unde am rezultate bune cu elevii,apoi la Ia[i, la concursul öOlimpic pentru o ziõ,concurs organizat numai pentru elevii din mediulrural, unde am ob]inut an de an rezultate foartebune; numai anul trecut am ob]inut premiul I [ipremiul III, un premiu special [i o men]iune. - Felicit`ri pentru rezultatele ob]inute,mul]umim pentru timpul acordat [i v` dorimmult` putere de munc` \n continuare!

Am p`r`sit biroul doamnei director cusentimentul c` adev`rul e simplu, iar oameni decalitate \nc` exist`, trebuie doar s` privim cuaten]ie \n jurul nostru. Care este modeluleduca]ional de care ne-a amintit doamna director?Dup` cum am promis, v` r`spundem, de[icredem c`, \n locul nostru, doamna director,asemeni D`sc`li]ei lui Octavian Goga, ar privi dinprag jocul copiilor [i al luminii, cu z“mbet, \nlini[te.

Aprilie 2012 5REALITATEA DE Cotnari

“Copilul [i Cartea”, o poveste f`r` sfâr[it

Pe 2 aprilie a.c., la Biblioteca comunal` dinCotnari s-a desf`[urat \nc` o etap` din cadrulproiectului de parteneriat educa]ional öCopilul [iCarteaõ, proiect coordonat de doamnaeducatoare Ad`sc`li]ei Maria, de la Gr`dini]aCotnari. Cu aceast` ocazie, copiii au pututviziona \ntr-un cadru propice lecturii, \n mijloculc`r]ilor, una din pove[tile fundamentale alecopil`riei, [i anume, Cenu[`reasa.

Ideea acestui proiect educa]ional apornit de la discu]iile purtate cu p`rin]ii, privindefectele nocive pe care le pot avea televizorul [icalculatorul \n via]a copiilor. öDin acest motivòprecizeaz` doamna Ad`sc`li]ei \n Argument-ulproiectului ò am c`utat s` ofer copiilor oalternativ` de antrenare a acestora \n activit`]icare s`-i determine s` se \ntoarc` la pove[ti, lalectur`, s` \ndr`geasc` cartea.õ

Dintre obiectivele proiectului, atentselec]ionate, ne-au atras aten]ia dou`: primul, s`comunice impresii despre c`r]i lecturate-audiate,iar al doilea, s` manipuleze cu grij` cartea; dou`deziderate care asigur` copilului un nou mod de

a privi [i a \n]elege lumea c`r]ilor ca pe o lumespecial`, fragil`, asemeni lumii adul]ilor.

Standardele de performan]` ale proiectului,a c`rui durat` este de 4 ani, constau \ninformarea copiilor cu privire la procesul decrea]ie literar`, \n special cel al scrierii de pove[ti,informa]ii coroborate cu cele privind elementede editare [i tip`rire a c`r]ilor. De asemenea, seva urm`ri trezirea interesului copilului pentrualc`tuirea unei biblioteci personale.

Evaluarea proiectului se va efectua prinmetode moderne, pe gustul copiilor. Dintremetode men]ion`m urm`toarele: realizarea unuialbum cu fotografii din cadrul proiectului, a unorportofolii cuprinz“nd crea]iile pre[colarilor [ieditarea numerelor 3 [i 4 ale revistei öLumeaCopiilorõ.

Le ur`m succes [i promitem c` \i vom urm`ri\ndeaproape pe noii cititori [i, de ce nu?,creatori ai meleagurilor nostre!

Bibliotecar, Vornicu Maria


Raportul primarului comunei Cotnari cu privire la activitatea pe anul 2011

Prin acest material încerc`m s` îmbun`t`]imîn fiecare an calitatea şi eficien]a muncii noaste.Publicarea “Raportului primarului ComuneiCotnari privind activitatea pe anul 2011” este ungest normal, în contextul preocup`rilor pentru oreal` deschidere şi transparen]` a institu]ieinoastre. Lucrarea de fa]` reprezint` unul dintreinstrumentele prin care Prim`ria Cotnari pune ladispozi]ia cet`]enilor date concrete despreactivitatea noastr`, despre rela]ia cu cet`]enii.Consider c` datele prezentate în raport pot ofericet`]enilor comunei o imagine general` asupraactivita]ii noastre în anul 2011, asupra modului [ieficien]ei rezolv`rii problemelor comunit`]iilocale.

{i în anul 2011, preocuparea principal` a mea,a angaja]ilor prim`riei comunei Cotnari [i aConsiliului Local Cotnari, a fost gospod`rireaeficient` a comunei, a bugetului local, cre[tereabun`st`rii popula]iei [i modernizarea comuneiprin:

-dezvoltarea infrastructurii de drumuri [ialimentare cu ap`;

-atragerea de fonduri nerambursabile învederea realiz`rii obiectivelor prev`zute înstrategia de dezvoltare durabil` a comunei;

-sus]inerea investii]ilor;-repararea [i între]inerea drumurilor din

comun` în limita bugetului local;-asigurarea transparen]ei în ceea ce prive[te

cheltuirea banilor publici [i a ac]iunilor înterprinsede administra]ia public` local`;

-o servire mai bun` a cet`]enilor de c`treangaja]ii prim`riei.

Pentru implementarea acestor obiective laUnitatea Administrativ-Teritorial` ComunaCotnari, în anul 2011 au lucrat un num`r de 39 depersoane din care:

19 în aparatul de specialitate al prim`riei(registrul agricol, contabilitate, asisten]` social`,urbanism, stare civil`, registratur`);

12 angaja]i la sectorul de gospod`rirecomunal` (serviciul public, sta]ie epurare);

1 angajat la biblioteca comunal`;4 angaja]i la Centrul de zi Cotnari;3 angaja]i cu func]ii de conducere (primar,

viceprimar, secretar).Principalele realiz`ri ale administra]iei locale

în anul 2011 au fostA. În infrastructur`:- finalizarea moderniz`rii drumului comunal

Cotnari-Horodi[tea-Lup`ria cu acces la C`t`lina,în lungime de 5,6 km, demarat prin P.N.D.R [ifinan]at de FEADR;

-finalizarea re]elei de aduc]iune ap` [i are]elei de canalizare în satele Cotnari [i Horodi[tea, demarat prin P.N.D.R [i finan]at de FEADR, undere]eaua de canalizare a fost prelungit` cuaproximativ 5000 m, iar cea de aduc]iune, cu 2900m;

-racordarea cet`]enilor de pe strada “S`rata”la conducta de distribu]ie ap` potabil` cu o

lungime de 1100 m;-înlocuirea [i extinderea cu 3000 m a re]elei

de distribu]ie ap` în satul Cîrjoaia;- extinderea re]elei de distribu]ie ap` din

punctul {coala Horodi[tea spre satul Lup`ria peo distan]` de 200 m, diferen]a de 800 m urmânda fi executat` pân` la finele anului 2012;

-sprijinirea asocia]iei cresc`torilor de animaleOVI-CAP în extinderea capt`rii de ap` potabil` dela Valea Racului, construire pu]uri de captare ap`şi ad`p`tori pentru animale în satele Cireşeni şiZbereni; în perioada imediat urm`toare vor fiexecutate aceleaşi lucr`ri şi pentru satul F`g`t;

-achizi]ionarea şi împr`ştierea a 5401 tonematerial pietros pentru între]inerea drumurilors`te[ti din întreaga comun`;

-repara]ii capitale pentru podul de la M`rgean,Cîrjoaia;

-extinderea re]elei electrice şi de iluminatpublic în zona ”cartierului nou” din satul Cotnari(în spatele Combinatului);

-împrejmuirea şi compartimentarea pie]eiCîrjoaia;

-montarea a circa 50 m de tuburi acolo undesitua]ia a impus, pentru satele Cotnari, F`g`t şiCireşeni;

- între]inerea şi extinderea re]elei de iluminatpublic cu 2000 m;

B. Înv`]`mântDin bugetul de pe 2011, Prim`ria Cotnari a

asigurat decontarea cheltuielilor de navet` aelevilor şi a cadrelor didactice [i a realizatproiectul tehnic pentru {coala Bahlui pentruconstruc]ia c`reia este prev`zut` finan]area \nbugetul anului 2012;

C. Investi]ii-Programe- întocmire documenta]ie tehnic` şi semnare

contract de finan]are european` nerambursabil`pentru investi]ia Construire centru de informareturistic` în comuna Cotnari, în valoare total` de180.000 EURO, – M`sura 3.1.3;

- întocmire documenta]ie tehnic` şi semnarecontract de finan]are european` nerambursabil`pentru investi]ia Promovarea produselor turisticespecifice zonei Cotnari, în valoare de 178.000EURO, - M`sura 5.3, promovarea poten]ialuluituristic şi crearea infrastructurii necesaredezvolt`rii României ca destina]ie turistic`;

- proiectul pentru ob]inerea fina]`riinerambursabile pentru investi]ia Modernizaredrumuri agricole de exploatare, m`sura 1.2.5 afost declarat elegibil, urmând a fi finan]at laurm`toarea sesiune de depunere proiecte;

- s-a depus documenta]ie tehnic` pentrumodernizarea [i dotarea C`minului CulturalCotnari, proiectul fiind declarat eligibil,aşteptându-se confirmarea fina]`rii;

- documenta]ia de atribuire a contractului deexecu]ie Înfiin]are baz` sportiv` în comunaCotnari a fost trimis spre validare pe SEAP;

- întocmire documenta]ie tehnic` şi accesarefinan]are pentru investi]ia Platforma de

depozitare a gunoiului de grajd [i menajer încomuna Cotnari, în cadrul proiectului “ControlulIntegrat al Polu`rii cu nutrien]i”, demarat deMinisterul Mediului şi P`durilor;

D. Social- distribuirea de produse alimentare de la

Uniunea European`;- asigurarea finan]`rii Centrului de zi Cotnari

(beneficiari 25 de copii cu posibilit`]i modeste dincomun`);

-plata integral` a indemniza]iei persoanelor cudizabilit`]i sau a înso]itorilor acestora (circa 40 depersoane);

- s-a întocmit documenta]ia [i s-a atribuitajutorul minim garantat persoanelor îndrept`]ite(conform Legii 416);

- au fost s`rbatorite cuplurile care au împlicat50 de ani de la c`s`torie;

E.Cultural-sportiv- s-a asigurat func]ionarea echipei de fotbal

“Podgoria Cotnari”;- s-a organizat Ziua Comunei;- s-a asigurat apari]ia ziarului “Realitatea de

Cotnari”;- au fost primite şi cazate grupurile de belgieni

care au oferit sprijin [i au realizat unele obiectiveîn comun`, în special în Hodora, cum ar ficontruirea parcului de joac` pentru copii dincurtea S`lii de Festivit`]i

Doresc s` mul]umesc angaja]ilor Prim`rieiCotnari [i consilierilor locali care [i-au aduscontribu]ia pentru ob]inerea acestor rezultate. Deasemeni, mul]umesc [i întregii comunit`]i localepentru sprijinul acordat, sprijin pe care m` bazez[i în viitor.

Atât eu, cât [i echipa prim`riei, al`turi deconsilierii locali am fi dorit s` avem mai multerealiz`ri, îns` am fost împiedica]i atât de situa]iaeconomic` general`, dar [i de mediul de lucru maipu]in pl`cut creat în Prim`ria Cotnari în ultimiidoi ani. Pe viitor, printr-o mai bun` colaborare [ilucrând în echip`, sper s` realiz`m obiectivele pecare ni le-am propus, care duc la modernizareacomunei atât din punctul de vedere al creşteriicalit`]ii serviciilor publice oferite cet`]enilor, câtşi prin continuarea dezvolt`rii infrastructurii(prelungirea re]elelor de ap` şi canalizare,extinderea re]elei de gaz, modernizareadrumurilor comunale etc.).

Primar, Vasile Cre]u

Aprilie 2012 REALITATEA DE Cotnari 7

La \nceputul lunii Martie, primarul VasileCre]u a fost invitat la Bucure[ti, la AdunareaGeneral` a Asocia]iei Comunelor din Rom“nia(A.Co.R.), unde au fost prezen]i [ireprezentan]i ai guvernului (ministrulAdministra]iei [i Internelor, ministrul Muncii [iSolidarit`]ii Sociale, ministrul Agriculturii),reprezentan]i ai partidelor politice, printre care[i Victor Ponta. Dup` ceremonia ini]ial`, \ncare s-au s`rb`torit 15 ani de la \nfiin]areaAsocia]iei Comunelor, \n prezen]a pre[edin]iloronorifici ai asocia]iei ò Ion Iliescu [i EmilConstantinescu -, au avut loc discu]iipunctuale, privind problemele ridicate deprimarii invita]i cu aceast` ocazie.

Din problemele aduse \n aten]iaguvernului, primarul Vasile Cre]u a detaliatpentru ziarul nostru chestiunea privindposibilitatea ridic`rii restric]iei de a faceangaj`ri \n sistemul bugetar. Conformordonan]ei guvernamentale care blocheaz`respectivele angaj`ri, se pot face, la momentulactual, doar angaj`ri cu avizul prefectului peun post unic, dac` se face dovada existen]ei a7 posturi vacante \ntr-o institu]ie, pe domeniulrespectiv.

Acest aspect, ridicat de majoritateaprimarilor prezen]i la discu]ii, influen]eaz`negativ activitatea prim`riilor, at“t din cauzadeficitului de personal, c“t [i din cauza

diminu`rii salariilor bugetare, coroborareadintre aceste 2 m`suri anti-criz` implic“ndconsecin]e economice negative pentrupopula]ie, contrar expectan]elor guvernan]ilor.

De asemenea, s-a propus stimulareafunc]ionarilor care lucreaz` cu programeeuropene, care reu[esc astfel s` foloseascàce[ti bani \n folosul comunit`]ii, prinproiectele demarate.

Aceste dou` propuneri òdeblocarea posturilor [i stimulareafunc]ionarilor implica]i \n proiectele europeneò au fost bine primite de reprezentan]iiguvernului, at“t ministrul Administra]iei,Gabriel Berca c“t [i Victor Ponta d“ndasigur`ri c` vor fi duse la \ndeplinire.

O alt` chestiune dezb`tut` a fostaceea a regionaliz`rii, opt“ndu-se pentru o\mp`r]ire administrativ-teritorial` a ]`rii cares` nu fie \n detrimentul cet`]eanului de r“nd.S-a propus ›nfiin]area unor centre regionale,dup` modelul german al land-urilor, care s`preia din prerogativele administra]iei centrale,dar prin p`strarea jude]elor ca forme aleadministra]iei locale, care vor deservi \ncontinuare, prin institu]iile aferente,cet`]eanul. Se presupune c` acest proces deregionalizare al ]`rii va \ncepe \n acest an, dupàlegeri.

Primarul Vasile Cre]u, la Asocia]ia Comunelor

ORGANIZA}IA TSD COTNARI, ÎN AC}IUNE

Þn Vinerea Mare a Pa[telui romano - catolic, un grup de tineri studen]idin organiza]ia TSD Cotnari a ini]iat o campanie de plantare a puie]ilor \ncomuna noastr`. Tinerii au plantat peste 100 de puie]i pe un teren alunecos,de pe marginea Drumului Comunal 135 C“rjoaia-Valea Racului.

Tot ›n Vinerea Mare, de data aceasta a Pa[telui cre[tin - ortodox, tineriidin TSD Cotnari au participat la o ac]iune de str“ngere a gunoaielor dinzona cuprins` \ntre popasul Cotnari [i depozitul de fructe. Ace[ti tinerivoluntari au str“ns 6 c`ru]e de gunoaie, fiind ajuta]i de un om de bine dinsatul Hodora, domnul Ciocan, care a pus la dispozi]ie atelajul sù cutrac]iune animal`, \n mod gratuit.

|n acela[i timp, responsabilii cu gospod`rirea comunei ›mp`r]eau unoradintre concet`]enii no[tri vin pentru öSf“nta Þmp`rt`[anieõ de diminea]`,f`r` niciun scop ascuns, desigur...Alegerile care se apropie sunt doar unalt pretext de a fi mai buni cu semenii no[tri...


|n urma particip`rii la concursulna]ional de proiecte din administra]ialocal` öCele bune s` se-aduneõ, proiectulöModernizare drum comunal DC 135C\rjoaia-Valea Racului-Cire[eni-Zbereni-Sticl`riaõ a fost nominalizat pentru titlulde öCel mai bun proiect edilitar-urbandin Regiunea Nord Estõ. Gala dedecernare a premiilor va avea loc la\nceputul lunii mai, la Bucure[ti, undePrim`ria Cotnari a fost invitat` de c`treIonu] Iuria, redactorul [ef al RevisteiRom“ne de Administra]ie Public` Local`(rrAPL), organizatorul concursului.

UAT Comuna Cotnari a trimis la concursulöCele bune s` se-aduneõ, la \nceputul acestui an,dou` proiecte finalizate: primul, öModernizareDC135 Cotnari-Horodi[tea-Lup`ria [i acces lacetatea geto-dacic` C`t`lina, cu \nfiin]aredistribu]ie ap` [i re]ea de canalizare [i re]ea dedistribu]ie ap` [i canalizare \n localitatea Cotnariõ,iar al doilea, care a [i fost nominalizat,öModernizare drum comunal DC 135 C\rjoaia-Valea Racului-Cire[eni-Zbereni-Sticl`riaõ.

Acest concurs a fost organizat de rrAPL, \nvederea recunoa[terii meritelor celor care s-auremarcat \n activitatea lor prin rezultate deosebite

\n administra]ia public` local`, rezultate care seridic` la standardele unei administra]ii localeperformante, eficiente [i transparente. De aceea,-se precizeaz` pe site-ul organizatorului-, acesterezultate trebuie \mp`rt`[ite ca bune practici sprebeneficiul \ntregii administra]iiõ, consituind unmodel pentru func]ionarii [i institu]iile implicate\n administra]ia public`.

Proiectul comunei Cotnari, nominalizatla prima edi]ie a concursului, a fost demarat \n2002 de o echip` \n fruntea c`reia se afla primarulVasile Cre]u [i viceprimarul din acea perioad`,Vasile R`du]i. Þn compara]ie cu ultimii doi ani,aceast` echip` func]ional` [i perseverent` a f`cutposibil` implementarea proiectului, indiferent deobstacolele \nt“lnite, dup` cum a specificatdoamna Mihaela Zaharia, inspector Achizi]iiPublice.

Valoarea total` a proiectuluiöModernizare drum comunal DC 135 C\rjoaia-

Valea Racului-Cire[eni-Zbereni-Sticl`riaõ, a c`ruirecep]ie final` a avut loc \n 2007, a fost de 3040mii ron, sum` garantat` integral din fondurieuropene.

Astfel, datorit` implement`rii proiectuluiamintit, au fost realiza]i 11, 150 km de drumasfaltat, 8 km de [an]uri betonate, 2 poduri noi[i 246 pode]e, prin care s-a realizat leg`turasatelor C\rjoia, Zbereni, Cire[eni, cu centruladministrativ al comunei Cotnari, asigur“ndu-sede asemeni [i leg`tura \ntre comunele Cotnari [iScobin]i, traficul rutier desf`[ur“ndu-se \n condi]iide siguran]` [i confort. |n plus, s-a realizatleg`tura dintre satul Sticl`ria cu DJ 281C [i, \ncontinuare, cu centrul administrativ al comuneiScobin]i. öNominalizarea acestui proiect, care arezolvat c“teva din problemele stringente alecomunei Cotnari, ne oblig` \n sensul continu`riiactivit`]ii la acela[i nivel [i, totodat`, ne onoreaz`õ,a mai precizat doamna Zaharia.

“CELE BUNE S~ SE-ADUNE”

Proiectul öModernizare drum comunal DC 135 C\rjoaia-Valea Racului - Cire[eni - Zbereni - Sticl`riaõ a fostnominalizat pentru titlul de öCel mai bun proiect edilitar-urban din Regiunea Nord Estõ, la concursul

V` a[tept`m cu sugestii

,

informa]ii, articole, pe adresa

redac]iei: Prim`ria Cotnari,

Strada

Principal`, nr. 1,

Cotnari, jude]u

l Ia[i;

sau la adresa de

email:

realitateadecotn

[email protected]

Pute]i vizualiza

[i comenta articolele

ziarului pe adres

ele:

realitateadecotn

ari.wordpress.co

m

http://www.faceb

ook.com/profile.

php?id

=1000037560343

62

- Domnule Vasile R`du]i, \n calitate deviceprimar, a]i fost unul din oamenii care auf`cut posibil` realizarea acestui proiect. Cum afost la \nceputurile implement`rii acestuia, \n2002?

A fost greu, pentru c` erau \nceputurileSAPARD \n Rom“nia [i nu exista experien]` \n\ntocmirea documenta]iilor, \n implementareaunor proiecte de acest fel. E primul proiecteuropean pe care l-am avut \n Cotnari, iar al]icolegi, de la alte prim`rii, erau \n aceea[i situa]ieca noi. Nu aveai pe cine \ntreba cum a f`cutpentru c` nimeni nu mai f`cuse. Am urmat exactpa[ii din Ghid, dar [i acela se modifica dinmers...ca [i azi de altfel. Au mai fost probleme [icu executantul lucr`rii din cauza zvonurilor \nceea ce prive[te plata banilor pentru ceea ce aveas` construiasc`. Fiind la \nceput, nu [tia nimenicum se dau banii europeni, c“nd se dau; al]iispuneau c` nu se mai dauï Astfel a \nt“rziat mult\nceperea lucr`rilor.

- Cum v-a]i implicat atunci?C“nd am venit eu ca viceprimar, lucrarea era

\nceput` pu]in \n C\rjoaiaïM-am ]inut de

proiectul ̀ sta p“n` l-am terminat. |mi amintesc c`am fost atunci cu domnul primar Cre]u laBucure[ti, la [eful SAPARD de atunci [i am ob]inuto prelungire de 12 luni a termenului de execu]ie.Numai a[a am reu[it s` mergem p“n` la cap`t. Amavut probleme [i pentru c` nu erau sta]ii de asfalt\n zon`; era una la Boto[ani, dar aveau pre]uriprea mari acolo. Apoi, mai era una la Le]caniïdela Le]cani ne d`deau asfalt [i la 12 noaptea, dac`trebuia!

- O parte a acestui proiect s-a derulat\n parteneriat cu prim`ria Scobin]i. Cum s-areu[it acest parteneriat?

CL Cotnari a f`cut o propunere CL Scobin]i,iar ei au fost foarte \n]eleg`tori [i au acceptat s`ne asociem pentru acest proiect, de[i nu au fostfoarte avantaja]i pentru c` numai c“teva sute demetri din acest drum trec pe teritoriul comuneilor. Þn schimb, sunt foarte avantaja]i oamenii dinacea zon` pentru c` nu era drum asfaltat \nainede acest proiect. Acum, copiii din Zbereni,Cire[eni, F`g`t, sunt lua]i zilnic cu dou`microbuze [colare [i du[i la liceul din H\rl`u peacest drum.

-Ce p`rere ave]i despre nominalizareaproiectului la concursul öCele bune s` se-aduneõ?

Nu pot dec“t s` m` bucur c` am fostnominaliza]i. Chiar dac` nu c“[tigi, e bine s` teafli pe o astfel de list`. Pe l“ng` vinul de Cotnari,e bine s` se afle despre Cotnari [i altfel. Mai avemlucruri bune de ar`tat. Mi-ar pl`cea s` avemproduc`tori locali care s` intre pe pia]a na]ional`cu produse tradi]ionaleïAceasta comun` aremulte resurse.

realitatea de cotnari

Documents