TEL. 0 230 73597; 069386006

TEL. 0 230 73597; 069386006

Ești abonat la Ești abonat la ziarul Realitatea plus?ziarul Realitatea plus?Telefonează: Telefonează:

0 230 30010; 0 230 221490 230 30010; 0 230 22149şi plasează şi plasează anunţul gratuitanunţul gratuit

CASĂ în s.

Egoreni, 27 ari de

pămînt, fîntînă,

aca-

returi. Tel. 0gratuitgratuit

CURĂȚĂTORIA CHIMICĂ „MAX-IS” la dispoziția Dumneavoastră!

vopsirea confecțiilor din piele;vopsirea confecțiilor din piele;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;spălatul lingeriei;spălatul lingeriei;curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.

Or. Soroca, str. Traian, 17 (drumul spre baza turistică „Victoria”).Tel. 023029595

SRL „Lefrucom” vinde: - fructe uscate- fructe uscate- fructe uscate glazurate- fructe uscate glazurate- vișină în suc propriu fără sîmburi- vișină în suc propriu fără sîmburi- borcane de 1 și 3 litri- borcane de 1 și 3 litri

Tel. 023029595; 069262519.Tel. 023029595; 069262519.

e-mail: realitatea@rambler.ruZiarul se difuzează în raioanele Soroca, Drochia, Donduşeni

Ziarul apare din 1 ianuarie 2013 Săptămânal independent

Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014

Ziarul apare din 1 ianuarie 2013 Săptămânal independent

ABONAREA 2014ABONAREA 2014

6 luni - 48 lei6 luni - 48 lei3 luni - 24 lei3 luni - 24 lei1 lună - 8 lei1 lună - 8 lei

Tudor Gheorghe:Tudor Gheorghe: Realitatea PlusRealitatea Plus

un ziar bun un ziar bun la un preț bun!la un preț bun!

După 20 de ani de așteptare, grădinițele După 20 de ani de așteptare, grădinițele din satele Dubna și Egoreni au fost redeschisedin satele Dubna și Egoreni au fost redeschise

Președintele PDM, Marian Lupu a avut o vizită în raionul Soroca, unde a participat la inaugurarea a două institu-

ții preșcolare în satele Dubna și Egoreni.La fel deputatul în Parlamentul RM

a discutat cu sătenii despre majorarea

pensiilor, soluționarea problemelor sociale din localitățile rurale, inclusiv reparația drumurilor. La fi nele vizitei

Marian Lupu a avut o întîlnire cu activul PD din raionul Soroca.

Citiți pag.2

2 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014ŞTIRI * EVENIMENTE

Copii fericiți, părinți bucuroși

TUDOR GHEORGHE LA SOROCA

Ridică sala în picioare la fi ecare spectacol și readuce în actualitate cele mai frumoase poezii ale literaturii române, dar și cântece vechi, fol-clor autentic. Marele rapsod român, Tudor Ghe-orghe, se afl ă în Moldova într-un turneu național de primăvară. A cules deja aplauze la Călărași și Orhei și, desigur, nu a putut ca să nu vină și la Soroca. Prezența

lui Tudor Gherghe, unul dintre cei mai mari artiști ro-mâni, a fost așteptată de ani de zile de către soroceni, așa că sala Palatului de Cultură a fost plină de spectatori. La concertele sale, Tudor Gheorghe nu are nevoie de pre-zentator. Fiind un excelent cunoscător și promotor al culturii naționale, dar și un mare actor, el comentează piesele interpretate, accentuează zona folclorică din care provin, valoarea și originalitatea lor. Spectatorii au dat o înaltă apreciere concertului, menționînd că aceasta este o adevărată lecție de patriotism.

- De două ori am mers cu autocarul la Chișinau pen-tru ca să-l văd și să-l ascult. Astăzi a venit el la Soroca. Mai rar așa talent, așa dăruire de sine și așa mare dra-goste de neam, de limbă, de noi, românii, - a menționat Eugenia Rezuș, spectatoare.

Tudor Gherghe este pentru a doua oară la Soroca. Turneul Național de primăvară al rapsodului va conti-nua la Chișinău și Strășeni. Evenimentul de la Soroca a fost organizat de Institutul Cultural Român ”Mihai Emi-nescu” din Chișinău.

SOROCA -PUNCT DE ATRACȚIE PENTRU STRĂINI

Circa 20 de tineri din 7 țări au venit la Soroca pentru a face cunoștință cu tradițiile obiceiurile, dar și pentru a vizita locurile pitorești din loca-litate. Vizita tinerii se datorează unui proiect, cîștigat de soroceanca Cristina Carauș.

- Eu am aplicat din partea organizației noastre ”Tres Sorores” acest proiect, am găsit parteneri peste hotare care au ales tinerilor ce participă la trainingul de la So-roca. Proiectul se numește ”Tinerii în Acțiune” sponso-rizat de Comisia Europeană a Audiovizualului. Scopul proiectului este de a informa tinerii participanți despre noul tip de media, care sunt rețelele de socializare, blo-gurile și altele. Desigur am făcut și schimb intercultural între tineri, - a spus coordonatoare proiectului, Cristina Carauș.

În cadrul trainingului de la Soroca, care a durat 10 zile, sunt implicați cîte 3 tineri din 7 țări: România, Azerbaidjan, Estonia, Armenia, Italia, Slovenia și Mol-dova. Și fi indcă toate activitățile să fi e pe înțelesul tu-turor, acestea sunt desfășurate în limba engleză. Totuși oaspeții au menționat că sunt dornici să ne cunoască limba, tradițiile, obiceiurile și, desigur, să ne viziteze și locurile pitorești. În program sunt incluse excursii la Cetatea Sorocii, Lumînarea Recunoștinței, Mănăstirea Cosăuți și Dealul Țiganilor.

Elena CELAC

Real INFO

Saraievo a găzduit un seminar organizat de Adunarea Parlamentară NATO

Președintele delegației Parlamentu-lui Republicii Moldova la Adunarea Parlamen-tară NATO, PLDM-istul Alexandru Cimbriciuc participă la cel de-al 85-lea Seminar Rose-Roth, care se desfășoară la Saraievo, în perioada 18-20 martie.

Reuniunea cu genericul „Securitate și democrati-zare în Balcanii de Vest : consolidarea stabilității și promovarea reformelor” este organizată de Aduna-rea Parlamentară NATO în cooperare cu Adunarea Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei și cu spriji-nul Ministerului Apărării al Elveției.

La seminar partici-pă Președintele Adună-rii Parlamentare OSCE și Speaker al Parlamentului Muntenegru, Ranko Krivo-

kapic, Președintele Camerei Reprezentanților a Bosniei și Herțegovinei, Milorad Zivkovic, raportorul gene-ral al Comitetului pentru Apărare și Securitate al AP NATO, Julio Miranda Calha, directorul Departa-

mentului pentru integrarea euro-atlantică și partene-riat din cadrul Cartierului General al NATO, James H. Mackey, alți ofi ciali și re-prezentanți ai organizațiilor internaționale.

Programul Rose-Roth,

inițiat în 1991, reprezintă un program de cooperare cu fo-rurile legislative din Europa Centrală și de Est și include o serie de seminare având ca tematică probleme de secu-ritate și apărare de interes comun.

Laura, 3 ani: ”Mie imi place că sunt jucării, sunt așa mulți-mulți copii, mie îmi place tare să mă joc”.

O asemenea reacție și bucurie au avut-o toți locuitorii din satele Dubna și Egoreni din raionul Soroca. Aceștea au fost nevoiți să aștepte 20 de ani ca în localitatea lor să funcționeze din nou grădinița. La evenimentul de in-augurare au fost prezenți oaspeți de vază, președintele PDM, Marian Lupu, președintele raionului Victor Său, vice președintele raionului Vladimir Nicuța și alte persoane ofi ciale.

- Spre deosebire de foarte multe localități din țară, unde grădinițele au nevoie de îmbunătățirea condițiilor, la Dubna și la Egoreni avem altceva, aici de cicra 20 de ani n-a funcționat gradinița. Vă imaginați ce lovitură este pentru dezvoltarea copiilor, pentru capacitățile lor de socializare. Astăzi, asistăm la o grădiniță nu renovată, dar inaugurată de la zero. Lucru care oferă noi posibilități pentru comunita-tea locală pentru părinți, pentru dez-voltarea copiilor, pentru pregătirea lor școlară. Aceste deprinderi niciodată în mod individual, acasă, în condițiile satului din rep. Moldova nu poți să le ei. Cu toții împreună administrația pu-blică centrală , inclusiv fracțiunea PD, proiecte atrase din afară, alocări de la bugetul de stat, de la cel raional, am contribuit pentru ca acest obiectiv să fi e realizat, - a menționat președintele PDM, Marian Lupu.

Atît în satul Dubna, cît și în sa-tul Egoreni la moment grădinița este frecventată de circa 20 de copii, ast-fel funcționînd cîte o singură gru-pă -mixtă. Atît primarii, cît și șefele instituțiilor speră ca acestea să fi e mai multe.

- La moment avem o singură gru-pă -mixtă, sperăm să fi e mai multe pe viitor. Frecventează 22 de copii, dar avem 35 de cereri, - a menționat Ala Panarenco, șefa grădiniței din satul Dubna.

- Era o necesitate foarte mare des-chiderea acestei grădinițe, personal

sunt foarte satisfăcut că astăzi am reușit să facem visul realitate satul Dubna are gădiniță! Chiar din prima zi, pe fața copilașilor am văzut bucuria și atracția de a veni la grădiniță. Avem condiții foarte bune, reparație capita-lă, mobilier nou, încălzire cu gaz, apă rece-caldă, e o bucurie enormă, - a menționat Valeriu Pruteanu, primarul satului Dubna.

- În satul Egoreni grădinița n-a mai funcționat de 17 ani. Acum a fost re-deschisă sau mai bine zis din nou cre-eată, se afl ă într-un bloc cu gimnaziul

din sat. Noi vom crește picii și de-aici îi vom da direct la școală. Suntem foarte mulțumiți, - a menționat Iulia Mutruc, șefa grădiniței din satul Egoreni.

La fel de mulțumiți sunt și părinții care de acum în colo vor avea unde să-și aducă odraslele, ei recunosc că la sat întotdeauna este foate mult de lucru.

- Eu am o fetiță de 6 anișori, este în grupa pregătitoare. E foarte bine că s-a deschis grădinița, aici copilul meu este în siguranță. Învață, mănîncă, doarme, sunt niște condiții foarte bune, - spune o mamă.

- Înainte ne descurcam foarte greu, acum îmi pare foarte bine că s-a des-chis grădinița. Avem unde lăsa copii, în timp ce noi mergem să preculcram pămîntul sau să facem alte lucrări pe lîngă casă, - a menționat o altă mamă.

Potrivit conducerii raionului Soroca, anul acesta au fost deschi-se 6 grădinițe în raion. La moment instituțiile preșcolare lipsesc în 3 localități , este vorba de satele Visoca, Rudi și Tatarăuca Veche.

- Noi avem în planul nostru de ac-tivitate susținerea instituțiilor, inclusiv preșcolare în localitățile rurale și în

acest an urmează să fi e niște alocații de mijloace fi nanciare importante fă-cute de Guvernul Român pentru rep. Moldova. Atît autoritățile locale, cît și instituțiile de învățămînt s-au inclus ac-tiv în aceasta activitate. Este vorba de o alocare de peste 13 mln de lei numai ra-ionul Soroca, - a spus Vadimir Nicuța, vicepreședintele raionului Soroca.

Potrivit primarilor, redeschiderea gradiniței în satul Dubna a costat circa 900 de mii de lei, iar în satul Egoreni circa 200 de mii de lei.

Elena CELAC

Stimate domnule Victor Său!Avem o deosebită plăcere să vă

adresăm cele mai sincere felicitări, urări de sănătate, fericire, realizări mari în îndeplinirea mandatului Dvs. de onoare și de mare responsabilita-te.

Apreciem foarte mult dedicația și contribuția Dumneavoastră în dez-

voltarea și promovarea raio-nului Soroca. Deținînd funcția de președinte

al raionului Soroca ați reușit să consoli-dați o echipă atît de bună.

An de an și în fi ecare activitate veți avea sprijinul nostru, iar puterea de muncă să fi e împlinită de aprecieri și

respect.Vă dorim sănătate, împliniri alături

de familie, prieteni, iar respectul și solidari-tatea să vă ghideze pașii spre succes.

La mulți și fericiți ani!Membrii aparatului Președintelui Raionului Soroca

3Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014 EVENIMENTE * ŞTIRI

Ansamblul etno-fol-cloric „Cimbrișor” din comuna Sudarca va evalua pe scenele țării în costume noi.

De o surpriză plăcută în acest în-ceput de primăvară au avut parte membrii ansamblului etno-folcloric „Cimbrișor” din comuna Sudarca, raio-nul Dondușeni.

Această formație muzicală e un ade-vărat purtător al datinilor și tradiției populare. Repertoriul ei e format din cîntece vechi și frumoase, adunate pe parcursul anilor în special de la vîrstni-cii din localitățile dondușenene. Prin in-terpretările sale, „Cimbrișor” dovedește tuturor irepetabilitatea și autenticitatea creației populare.

Acest ansamblu muzical activează de mai mult de trei decenii. În acești ani a reușit să cîștige inimile multor fani, îndrăgostiți de cîntecul popular, dar și să devină învingător la numeroase festi-valuri și concursuri de cîntece.

„Noi pledăm ca cîntecele populare să fi e apreciate la justa lor valoare. Pe lîngă faptul că sînt într-adevăr foarte frumoase, dar și ne vorbesc despre pro-funzimea sufl etului moldoveanului. Așa sîntem noi, moldovenii. Cîntăm la bine, la fel și cînd ne este greu.

Conducîndu-ne de rolul cîntecului în viața de zi cu zi, toți membrii colec-tivului se gătește cu o deosebită serio-zitate de concerte prin care urmează să

demonstrăm tuturor măiestria și talen-tul nostru”, a spus Eugeniu Ungureanu, conducătorul ansamblului etno-folclo-ric „Cimbrișor”.

La fel ca și multe formații folclo-rice din țara noastră, „Cimbrișor” se ciocnește cu multe probleme, printre care și lipsa costumelor populare.

Cunoscînd greutățile acestui co-lectiv artistic, în ajutor, recent le-a ve-nit președintele Organizației de Femei a Partidului Democrat din Moldova

Valentina Buliga, Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Fiind în raionul Dondușeni pentru a aduce tuturor doamnelor felicitări și fl ori cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Valentina Buliga a dăruit îmbrăcăminte populară celor de la „Cimbrișor”. Ofi ci-alul a menționat importanța activității acestui ansamblu muzical, dorindu-le și în continuare să bucure inimile oameni-lor cu cîntece din ce în ce mai frumoase.

Andrian ROTARU

FECIORUL BĂNUIT DE OMORUL MAMEI

Recent locuitorii satului Nicoreni din raio-nul Drochia au rămaș șocați de cele întîmplate în localitate. Cu cîteva zile în urmă a fost depis-tat cadavrul unei femei în vîrstă de 52 de ani, ce avea semne de moarte violentă. Iar în urma investigațiilor operative și pe urme fi erbinți, polițiștii l-au reținuit pe bănuit. Acesta e fecio-rul victimei, un tînăr de 29 de ani.

Potrivit procurorilor din Procuratura raionului Dro-chia, în prezent se duce un lucru de investigare a cazului și de stabilire a tuturor circumstanțelor comiterii crimei. Dacă va fi stabilită vinovăția bănuitului, dînsul riscă să-și petreacă următorii ani după gratii.

Din spusele procurorilor, violența în familie e o pro-blemă acută la Drochia. Pe parcursul anului trecut pe te-ritoriul raionului au fost depistate 5 astfel de infracțiuni, dintre care una a fost soldată cu decesul victimei.

18 ANI DE PUȘCĂRIE PENTRU OMORUL

CAMARADULUI DE BEȚIERecent, un complet din trei judecători din

cadrul Judecătoriei raionului Drochia l-au con-damnat la 18 ani de pușcărie pe un infractor care în toamna anului trecut a omorît cu bestia-litate un consătean și i-a încendiat casa pentru a ascunde urmele crimei.

E vorba despre Ruslan Tatari, locuitor al satului Corbu din raionul Dondușeni. În noaptea de 21 spre 22 octombrie 2013, afl îndu-se în locuința unui bătrîn de 78 ani, cu care deseori consumau băuturi spirtoase. Astfel, în rezultatul unei beții, dînșii s-au luat la ceartă, iar tînă-rul în vîrstă de 34 de ani l-a lovit pe bătrîn cu un cuțit. Apoi, pentru a induce în eroare oamenii legii, Ruslan Ta-tari a incendiat casa bătrînului.

Însă în scurt timp polițiștii l-au reținut pe infractor. Iar în cadrul audierilor, dînsul a recunoscut vina.

E de menționat, că anterior Ruslan Tatari a fost ju-decat pentru furt, tîlhărie și infracțiuni ce țin de păstra-rea ți comercializarea substanțelor narcotice.

Andrian ROTARU

Pînă nu demult locuitorii satelor Tîrnova, Cernoleuca, Climăuți erau incomodați de a circula spre orașul Dondușeni. Unii achitau în plus pentru că trebuiau să parcurgă un drum dublu, pentru a ajunge la centrul raional, alții apelau la alte servicii auto, neavînd o rută stabilă. Aceste plîngeri și nemulțumiri au fost soluționa-te de către directorul autogării Dumitru Cherpec, nemijlocit cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii drumurilor, ministru Vasile Botnari.

- Am căutat și am stabilit noi contrac-te cu prestatorii de servicii auto, astfel sa-tisfăcînd doleanțele călătorilor. Unele rute au fost preluate, evitînd cauzele dispariți-ei acestora. Cel mai important fapt este că călătorii vor economisi atît banii, cît și timpul, de altfel acesta a fost și scopul propus în planul de activitate – totul în fa-voarea cetățenilor, a subliniat dl Cherpec.

Cei peste patru mii de locuitori ai sa-tului Tărnova se bucură de cinci microbu-se noi, care pleacă zilnic spre Dondușeni la orele 7.00 și 10.300, inclusiv și din cele mai îndepărtate raioane ale satului.

Locuitorii satului Cernoleuca achită pentru drumul parcurs spre centrul raio-

nal 8 lei în loc de 11 lei. Aceștia mai eco-nomisesc și la capitolul timp, deplasîndu-se direct spre sat, evitînd înconjurul prin alte localități.

Au răsufl at mai ușor și cei de la Cli-măuți, păstrînd tur-retur în buzunar 6 lei. La moment se discută și posibilitatea de a reînnoi ruta Arionești-Otaci, căreia îi simt lipsa călătorii.

Soluția acestor probleme vine în urma vizitei în teritoriu a președintelui Partidu-lui Democrat din Moldova Marian Lupu, care nu numai a făcut cunoștință cu pro-blemele cotidiene a dondușenenilor, dar și le-a rezolvat.

Nicolae ROMANIUC

Real INFO

Costume populare pentru „Cimbrișor”

Luna martie este nu numai începutul primăverii, cînd în adresa femeilor vin cele mai multe cadouri și aprecieri, dar mai este și timpul cînd însăși doamnele fac niște totaluri la realizările anului. Acest subiect a fost tema discuției a celor peste cinci sute de doamne democrate din raionul Dondușeni, care s-au întrunit pen-tru a „număra bobocii”, dar și-au propus și noi realizări.

- Participarea activă a fe-meilor în viața social-politi-că și economică a raionului Dondușeni, asigurarea unui schimb continuu de expe-riență între membrele OF PDM, conlucrarea produc-tivă cu organizațiile persoa-nelor în etate și de tineret, ajutorul acordat familiilor social-vulnerabile, organi-zarea diferitor acțiuni im-portante – acestea și multe alte lucruri importante sunt permanent în vizorul nos-tru, - s-a expus președintele OR a OF a PD Emilia Lopa-tenco.

Rolul femeii în societa-te a fost apreciat și de către Victor Chiriac, președinte-le organizației teritoriale a PDM Dondușeni, Vadim Lesnic, coordonatorul orga-nizației teritoriale, membrii biroului executiv, aleșii lo-cali și alți invitați. Invitatul de onoare al evenimentului dat a fost ministrul muncii, protecției sociale și a famili-ei, președintele organizației de femei a Partidului Demo-crat Valentina Buliga.

- Femeile nu trebuie pri-vite numai ca reprezentante

a unei mișcări democratice, ci să devină parteneri adevă-rați în consolidarea demo-crației. Acesta este și scopul principal, de care trebuie ținut cont permanent, - a menționat dna Buliga.

Doamnele prezente la activitatea festivă au mai decis de a da start unei aso-ciații obștești „Femeia con-temporană – Dondușeni”, care deja are un plan de ac-țiuni.

Vadim Lesnic, la în-cheierea festivității, a mul-țumit doamnelor pentru

activitatea desfășurată, menționînd:

- Bucuria succesului, stimate doamne, să vă în-demne spre noi realizări. Să fi ți iubite, înconjurate de oameni buni, demne de respect nu numai în luna martie, ci în fi ecare zi a anului.

Sărbătoarea a culmi-nat cu un program artistic și prin faptul că doamnele au primit în dar un buchet de fl ori și mărțișoare de la ofi ciali.

Nicolae ROMANIUC

Femeile din Dondușeni devin mai importante pentru viața social-politică și economică a raionului

Pasagerului îi stă bine cu leul în buzunar

Material realizat în cadrul proiectului „E-learning pentru Alegeri Libere

și Corecte"

Accesibilitatea la vot a persoanelor cu dizabilitati lo-comotorii sau Demers pentru accesibilitatea la vot a per-soanelor cu dizabilitati locomotorii

„De cele mai multe ori, persoanele cu dizabilități nu au posibilitatea să participe la vot în incinta secțiilor de vo-tare, deoarece nu există o accesibilitate bună în clădiri... Alegerile au loc cu o periodicitate de o dată la doi ani. Grădinițele, școlile, bibliotecile, casele de cultură - loca-luri, unde se organizează secțiile de votare, sunt instituții publice. Accesibilizarea conform normelor a intrărilor în clădirile unde ele sunt amplasate ar oferi posibilitatea să benefi ciem de serviciile lor în fi ecare zi.

Moldova este o țară mică. Populația noastră nu este așa de mare. Practic, dacă e să ne uităm în jur, numaide-căt cineva din rudele sau prietenii, sau apropiații noștri are o dizabilitate, nu neapărat locomotorie.

Dar ce facem noi pentru aceste persoane? Practic, de multe ori nu se face nimic...Ne ascundem în propriile probleme, încercăm să le rezolvăm și nu ne uităm împre-jur. Dar, în orice moment poate apărea o problemă de sănătate, la părinții noștri poate apărea o problemă de sănătate și atunci ce facem noi? Pur și simplu dăm din mâini și spunem că uite, nu ne-am gândit mai înainte sau că nu putem să facem...

Eu propun ca fi ecare cetățean al acestei republici, în special, acei care stau undeva la masă și semnează anu-mite documente, să se gândească nu numai la viitorul lor. Dar să se gîndească la viitorul apropiaților lor. Atunci cînd vedem o mamă tînără, care este fi ica cuiva sau este soția cuiva și care duce căruciorul în brațe la policlinică sau spital; un bătrîn care vrea să iasă din casă și să mear-gă la o instituție să benefi cieze acolo de servicii, nu poate să ajungă acolo, deoarece transportul sau instituția nu este accesibilă.Practic noi impunem acestei persoane să stea acasă, să fi e izolată de societate.

Haideți să schimbăm ceva în mentalitatea noastră și, crede-ți-mă, atunci cînd vom crea condiții pentru cei din jur, lumea se va schimba în bine".

Igor MERIACRE,

director executiv, Asociatia „Motivatie"

4 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014ACTUAL

Protejarea resurselor acvatice – cauză comună și de durată

Direcția raională pentru Siguranța Alimentelor So-roca aduce la cunoștință deținătorilor de animale că la data de 26 februarie 2014 a avut loc Licitația publică pentru acordarea serviciilor de supraveghere sanitar-veterinare în teritoriul raionului Soroca. La Licitație au participat 16 întreprinderi ale medicilor veterinari care au fost contractate pentru executarea măsurilor de vac-cinare a animalelor agricole în teritoriu. Din data de 10 martie toți medicii veterinari au primit vaccinul contra bolii antrax la bovine, căprine și cabaline și în prezent se desfășoară compania de vaccinare. Pentru anul 2014 toate animalele vor fi imunizate și diagnosticate conform planului de măsuri de profi laxie a infecțiilor contagioa-se la animale. Aducem la cunoștință că vor fi vaccinate animalele neapărat care vor fi crotaliate (numerotate) conform Legii privind identifi carea și înregistrarea ani-malelor nr.231 conform căreia deținătorii de animale sînt obligați să declare medicul veterinar în cel mult 7 zile despre nașterea, cumpărarea, instrăinarea, moartea sau sacrifi carea animalelor. Vaccinul și administrarea lui sunt fi nansate din bugetul de stat, gratuit.

Mai jos prezentăm tabelul medicilor veterinari cu telefoane de contact și teritoriul de acoperire.

În perioada 14-17 martie 2014 în teritoriul raionului s-a efectuat compania de imunizare antirabică orală a vulpilor.Vaccinul a fost distribuit în fondul forestier ges-tionat de Agenția Moldsilva și în apropierea localităților des populate de vulpi. La petrecerea companiei date au fost implicați medicii veterinari ofi ciali a Direcției raio-nale pentru siguranța alimentelor, medicii veterinari de liberă practică, specialiștii și lucrătorii ÎSS Soroca, mem-brii Asociației vînătorilor și pescarilor din raion, prima-rii localităților.

În total au fost folosite 2100 doze de vaccin antirabic. Rezultatul efectuării măsurii date se afl ă sub suprave-gherea sanitar-veterinară a Direcției raionale.

A.Revenco, şeful subdiviziunii teritoriale a Direcţiei raionale pentru Siguranţa Alimentelor Soroca

Nr. d/r

Denumirea întreprinderii contractate

Telefon de contact Teritoriul de acoperire.

1 ÎI „Cociorva Victor”0-230-2-41-15

069323731

or.Soroca, s.Rubleniţa, s.Rubleniţa Nouă,

s.Hristici, s.Zastînca

2ÎI

„Muşcinschi Anatolie»

0-230-2-62-72

068496399s.Cosăuţi, s.Iorjniţa, s.Egoreni, s.Ţepilova

3 ÎI „Mazur Nicolae”0-230-48-8-50

069403218s.Vasilcău, s.Trifăuţi,

s.Inundeni, s.Ruslanovca

4GGŢ

„Vacarciuc Nicolae»

0-230-46-2-85

068458502s.Voloviţa, s.Alexandru cel

Bun, s.Ocolina

5SRL „Vervet Farm”

Capcelea Semion

0-230-62-2-56

069407504

s.Bulboci, s.Bulbocii Noi, s.Pîrliţa, s.Vanţina, s.Vanţina Mică, s.Lugovoe, s.Regina

Maria

6 ÎI „Pînzari Sveatoslav”0-230-77-2-99

069767057s.Băxani, s.Schineni,

s.Schinenii Noi

7 ÎI „Graur Iacov”0-230-49-3-03

s.Vădeni, s.Dumbrăveni

8 ÎI „Motriuc Ivan”0-230-75-1-87

s.Căinării Vechi, s.Floriceni

9 ÎI „Straton Alexandru”0-230-41-1-07

068601807

s.Bădiceni, s.Grirorăuca, s.Şeptelici, s.Cureşniţa

Nouă

10 ÎI „Cuşnir Andrei” 0-230-76-2-89s.Iarova, s.Oclanda,

s.Balinţi, s.Balinţii Noi, s.Cremenciug, s.Sobari,

s.Valea, s.Livezi

11 ÎI „Toma Constantin”0-230-41-3-08

068767018s.Şolcani, s.Cureşniţa,

s.Holoşniţa

12 ÎI „Niculiţa Maria”0-230-43-6-45

068022827

s.Stoicani, s.Soloneţ, s.Slobozia Cremene, s.Slobozia Vărăncău, s.Vărăncău, s.Voloave

13 ÎI „Duduleanu Victor”0-230-79-2-17

060133542

s.Dubna, s.Racovăţ, s.Redi Cereşnoveţ, s.Parcani, s.Nemireuca, s.Cerlina

14 ÎI „Cernolev Zaharia”0-230-72-1-10

079930356s.Dărcăuţi, s.Mălcăuţi

15ÎI

„Slonovschi Anatolie”

0-230-52-1-79

079241624s.Visoca, s.Slobozia Nouă,

s.Rudi, s.Decebal

16 ÎI „Trofaila Alexei”0-230-52-1-44

069096712

s.Visoca II, s.Niorcani, s.Tolocăneşti, s.Tătărăuca Veche, s.Tătărăuca Nouă

Cunoaște-ți medicul veterinar

Interviu cu dna Va-lentina RUSU, șef Direc-ție Inspecția Ecologică Soroca

- Stimată dnă Valen-tina RUSU, Ziua Mon-dială a Apelor se con-semnează la 22 martie de toate structurile de mediu, dar și de organe-le administrației publice locale. Cu ce activități va întâlni Inspecția Ecolo-gică Soroca această zi?

- Ziua Mondială a Apei este o inițiativă stabilită în cadrul Conferinței pen-tru Mediu și Dezvoltare a Națiunilor Unite din anul 1992, desfășurată la Rio-de-Janeiro. Consacrarea de așa nivel vorbește despre importanța apei pentru om, societate, pentru natură și conservarea biodiversității și despre gravitatea pro-blemelor generate în jurul apei. Cu ocazia acestei zile Inspecția Ecologică Soro-ca declanșează Acțiunea-concurs „Rîu curat de la sat la sat” pe întreg teritoriul raionului.

- De ce resurse de apă benefi ciază raionul So-roca la moment?

- Raionul Soroca deține 5 rîuri și rîulețe. Râul Nistru, pe o lungime de 92,5 km, constituie granița de est a raionului, râulețul Căinari traversează raionul Soroca pe o distanță de 40 km, Bula-ta – 15 km, Racovăț – 5 km, Camenca – 15 km. Raionul nostru dispune de 167 de corpuri de apă de suprafață artifi ciale cu suprafața tota-lă a oglinzii apei de 408,68 ha, amplasate pe cursurile de apă și construite în albi-ile acestora, dintre care 86 sunt de folosință generală, în bază de contracte de aren-dă în scopuri de piscicultură sunt gestionate 81 de iazuri. Pe teritoriul raionului Soro-ca sunt forate 37 de sonde arteziene, dintre care func-ționează 7: pentru necesi-tăți potabile și menajere – 6 fântâni arteziene, 1 – pentru

apă minerală. Populația ra-ionului Soroca se aprovizi-onează cu apă potabilă din 10031 fântâni cu alimentare din apele freatice. Conform investigațiilor de laborator a indicilor sanitaro-igienici efectuate de Centru de Sănă-tate Publică Soroca nu cores-pund normativelor în vigoa-re 80% din probele evaluate. Cauzele poluării apelor din fântânile de mină și izvoare sunt factorii antropogeni – amplasarea construcțiilor auxiliare pentru întreținerea animalelor, gunoiștilor nea-utorizate de păstrare a dejec-țiilor animaliere, haznalelor neimpermeabile de la vece-uri în zonele de protecție a fântânilor.

De alimentarea cu apă potabilă prin sisteme cen-tralizate benefi ciază 81% din populația urbană și numai 17% de locuitori în mediul rural.

- Care sunt surse-le principale care duc la poluarea apelor de suprafață, dar și subte-rane?

- Poluarea apelor de su-prafață și celor subterane este provocată de sectorul gospodăriei comunale (sta-țiile de epurare, apele uzate, deversările apelor neepurate din sistemul comunal, ma-nagementul neadecvat al de-șeurilor menajere solide în toate localitățile), sectorul agrar (dejecțiile animaliere acumulate în acumulatoare, depozitele de pesticide etc.) și sectorul energetic, alte surse, care prezintă focare de poluare continuă. Apele meteorice rezultate în urma precipitațiilor antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cît și deșeuri, îngră-șăminte chimice, pesticide și în momentul ajungerii în receptor conțin un număr mare de poluanți.

După cum știm cu toții, problema majoră a orașului nostru este faptul că apele uzate formate în or. Soroca se evacuează fără purifi care

în r. Nistru.Sondele afl ate la balan-

ța agenților economici nu întotdeauna se întrețin la nivelul cerințelor sanitaro – igienice, pentru reparații-le curente și diagnosticarea tehnică, nu se investesc mij-loace fi nanciare necesare. O mare parte din sondele afl ate în gestiunea autorităților ad-ministrației publice locale se exploatează în lipsa autori-zațiilor de folosință specială a apei. În procesul exploa-tării primăriile întâmpină un șir de difi cultăți, inclusiv de ordin fi nanciar, cu privi-re la întreținerea sondelor, proiectarea și construcția rețelelor de canalizare și epurare a apelor menajere a localităților rurale, precum și la autorizarea lor în modul stabilit. În bugetele locale nu sunt prevăzute surse fi nanci-are pentru perfectarea pașa-poartelor tehnice și avizelor necesare pentru obținerea autorizației de folosință spe-cială a apei.

O infl uență mare asupra calității apelor naturale o au evacuările de ape uzate nee-purate sau insufi cient epura-te de la stațiile de epurare a orașelor în receptorii natu-rali. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate pro-vin de la sistemele de canali-zare ale localităților.

Actual în raion de către Inspecția Ecologică Soro-ca sunt luate la evidență 6 miniferme animaliere. În

majoritatea cazurilor fostele complexe animaliere sunt renovate pentru funcționare fără revizuirea stării tehnice a instalațiilor hidrotehnice, care sunt o sursă de polu-are a resurselor acvatice. Complexele animaliere sunt amplasate în majoritatea ca-zurilor în zona de protecție a rîurilor. Este actuală pro-blema poluării de la sectorul casnic rural, unde deșeurile animaliere sunt împrăștia-te pretutindeni, provocînd impact sporit asupra apelor freatice.

- Inspecția Ecologică Soroca are un program de participare în cadrul Zilei Mondiale a Apelor?

- Pentru această zi, In-specția Ecologică Soroca va întreprinde următoarele ac-țiuni:

- salubrizarea fîșiilor și zonelor de protecție a resur-selor acvatice (rîuri, rîulețe, izvoare etc. – acțiuni practi-ce),

- efectuarea raidurilor în zonele de protecție a obiecti-velor acvatice,

- desfășurarea orei eco-logice în instituțiile de învă-țămînt preuniversitare,

- publicarea în presa lo-cală a materialelor tematice.

- Stimată dnă Valenti-na Rusu, Vă mulțumesc pentru cele comunicate și Vă doresc ca acest eve-niment de mediu să fi e unul rezultativ în activi-tatea Dumneavoastră.

NOI VICTIME ALE INTOXICAȚIILOR CU FUM

Deși au rămas zile numărate pînă cînd se va încheia sezonul rece al anului, la Drochia fumul de la sobe continuie să facă noi jertfe.

Astfel, recent în satul Zgurița a fost depistat cadavrul cet. Andrieș Ion, care s-a intoxicat cu monoxid de car-bon.

Colaboratorii Serviciului Situații Excepționale Dro-chia spun că acesta e al șaselea caz de intoxiație cu fum produs de la începutul anului pînă în prezent. Din aceste considerente pentru evitarea acestor situații e de dorit ca oamenii să manifeste o atitudine cît mai conștiincioasă față de respectarea regulilor antiincendiare.

Andrian ROTARU

Real INFO

Necăjiți și istoviți de boală, chinuiți de amintiriile care le face viața din ce în ce mai amară... Prin această descriere îi putem iden-tifi ca pe mulți veterani ai războiului din Af-ganistan, în special pe acei cărora soarta le-a ursit să se întoarcă aca-să de pe cîmpul de luptă fi ind răniți de gloantele inamicului.

Cu părere de rău, mulți dintre afganezi, anume per-soanele cu disabilități cu di-verse grade de invaliditate, se afl ă într-o situație difi ci-lă. Dînșii, avînd o pensie de invaliditate mică, suportă mari cheltuieli pentru pro-curarea medicamentelor.

Pe parcursul mai mul-tor ani în afganezi din ra-ionul Dondușeni, afl ați în difi cultate, devin membrii formației muzicale „Eco-ul Afganistanului” (con-

ducător artistic, capitanul în rezervă Ion Țurcanu, președintele Uniunii Vetera-nilor Războiului din Afganis-tan a raionului Dondușeni).

Membrii acestui co-lectiv muzical concertează prin țară și prin străinătate, prezentînd concerte de bi-nefacere. Banii adunați sînt cheltuiți la susținerea ma-terială și fi nanciară a cama-razilor de arme, a familiilor ostașilor-internaționaliști care nu s-au întors de pe cîmpul de luptă, pentru in-staurarea plăcilor memoria-le în localitățile de unde sînt afganezii căzuți cu moarte de erou.

„Se zice că timpul vin-decă și totul poate fi uitat, însă ecoul sîngeros al Afga-nistanului mai dăinuie și în prezent în sufl etele și inimi-le celor care am trecut prin acest război. Afganistanul a rămas în memoria noastră, a celor care am luptat pe

meleaguri străine pledînd pentru instaurarea păcii în casele oamenilor. Deși noi, ostașii internaționaliști, eram din diferite localități, ba chiar și țări, am rămas frați pe vecie. Războiul ne-a unit și e de datoria noastră să ne ajutăm unul pe altul.”, a spus Ion Țurcanu.

Acest ansamblu a fost format cu 3 decenii în urmă și pe parcursul anilor, prin programele sale muzica-le formate din cîntece pa-

triotice vorbesc tuturor despre fărădelegile războ-iului și vitejia ostașilor-internaționaliști.

„Ecoul Afganistanului” e bine cunoscut atît în țara noastră, cît și departe de ho-tarele ei. Această formație muzicală a devenit laureat a mai multor concursuri internaționale ale cîntecu-lui afganez, la fel și a altor festivaluri din Moldova și Ucraina.

Andrian ROTARU

Uniți pe vecie prin războiul din Afganistan

5Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014 PERSONALITĂŢI

SimbolicFără cravată… Apreciez onestitatea, puritatea sufl etească

20 de întrebări pentru Ana BEJAN, profesoară

- De la ce vîrstă Vă amintiți copilăria?

- Copilăria nu este nu-mai o vîrstă fi zică, ci și una spirituală. La țară am par-curs vîrsta spirituală. Co-pilăria zidește omul. Îmi amintesc copilăria de la vîrsta de 3 – 4 ani. Și prima mea amintire este revenirea tatălui meu din armată, pa-tefonul, pe care l-a adus și cînta în „Casa mare”.

- Care-s cele mai plă-cute clipe din frumoasa copilărie?

- Stativele, cîrlanii cu scai în coadă și cu mărțișor la gît, rîul unde se ghileau pînzele, unde se topea cîne-pa și se arătau în fața apei străvezii mulți pești ador-miți de izul tare, lumina pa-lidă a lămpii, la care citeam, caierul de lînă și fusul, care se rotea în mîinile mamei și bunicii.

- Ce ați deprins în primul rînd de la pă-rinți, ce ați preluat de la ei?

- Părinții m-au învățat să muncesc și să fi u respon-sabilă.

- Care trăsături de caracter apreciați cel mai mult la oameni?

- Apreciez oamenii fru-moși, frumoși moral și spiri-tual: sinceritatea, demnita-tea, cumsecădenia și bunul simț.

- Dar care le dezapre-ciați?

- Cel mai mare păcat este mîndria. Pentru mîndrie au căzut îngerii din cer.

- Cu ce trăsături de caracter personale Vă mîndriți?

- Iertarea e una din ca-litățile mele. A ierta, însă, înseamnă a renunța la tine însăți. Recunosc, îmi vine greu să iert, dar a ierta este un dar de la Dumnezeu. Și-mi duc această cruce.

- Care e punctul vul-nerabil în comportarea personală?

- Omul nu este perfect desăvîrșit. El tinde spre aceasta. Am mai multe puncte vulnerabile: sunt prea emoțională, îmi lip-

sește de multe ori echilibrul sufl etesc.

- Ce amintiri Vă leagă de locurile copilăriei, ti-nereței?

- Mi-i dor de copilăria mea: bunei, părinți, casa părintească, harbuzăria și livada bunelului, zilele de sărbătoare. Permanent mă urmărește acest dor.

- Ce înseamnă pen-tru Dumneavoastră cu-vintele baștină, țară, Patrie?

- Iubirea de neam trebu-ie să devină o religie, „Cine n-are dor de plai/ Se subție ca un pai”, spune Grigore Vieru. Și vîntul îl poartă ca pe o scamă.

- Aveți mulți prieteni și ce înseamnă o priete-nie adevărată?

- Prietenia e o deschide-re sufl etească către toată lu-mea. „Creștinul este prieten cu toții și nimeni. Iubește pe toți și fugi de toți” spune Savatie Baștovoi. Subscriu și eu.

- Cum Vă petreceți timpul liber?

- Am foarte puțin timp liber. Sunt un om, care do-rește să-și trăiască clipa frumos. Sunt un om de ati-tudine. Îngrijesc multe fl ori, animalele de pe lîngă casă, citesc.

- Dacă ați întoarce roata vieții, la ce timp ați opri-o?

- Roata vieții, care ne macină, ași opri-o la vîr-sta copilăriei. A fost atît de frumoasă și nevinovată. Co-

pilul din om nu trebuie să moară niciodată.

- Cum Vă stimulează familia activitatea?

- Familia îmi este ceta-tea în care mă retrag atunci cînd sunt rănită.

- Ce Vă mai pasionea-ză în afară de activitatea de bază?

- Activitate de bază nu mai am. Colaborez cu mulți intelectuali de valoare și re-

alizăm lucruri frumoase, ce

țin de domeniul culturii. - Ce ați alege între o

carte citită și o emisiune televizată sau navigare pe Internet?

- Am crescut și m-am zi-dit în carte, fi ind profesoară de limbă și literatură româ-nă. Prioritară este lectura și puținele emisiuni televizate. Un om fără lectură nu poate fi integru. Cartea este o legă-tură cu veșnicia, cu sacrul, cu cunoașterea.

- Credeți că sînteți împlinită în viață sau a mai rămas ceva de fă-cut?

- Sunt un om împlinit. Oamenii împliniți îl au în sufl et pe Dumnezeu. Scria cineva că omul cuprins de mîhnire și deznădejde este răpit de diavol.

„La 14 ani fl ămînd – pîi-nea,

La 25 de ani îndrăgostit – nimic mai frumos decît dragostea,

La 70 de ani – nu-i nimic mai important decît viața.

Pînă la lacrimi mi-i dra-gă viața”, Grigore Vieru.

Nimic mai dramatic decît omul fără ideal.

- Cîți bani ar trebui să aibă un om ca să fi e fericit?

- Lăcomia este un mare păcat. Trebuie să ai atîțea bani, ca să poți trăi decent, nu în lux, dar în plăcere su-fl etească, care naște și feri-cirea.

- Dacă ați începe via-ța de la început, unde ați face corective?

- Multe ași corecta, dar viața ași trăi-o la fel.

- Ați scris cîndva o poezie?

- N-am scris nici o poe-zie. Citesc doar poeziile de mare calitate (valoare) ale poeților mei preferați: Lu-cian Blaga, Ion Barbu, Ioan Alexandru, Tudor Arghezi, Adrian Păunescu, Grigore Vieru…

- Aveți o anecdotă nouă?

- Îmi plac oamenii spiri-tuali. Citesc unele anecdote.

Îmi plac, dar le uit. Mintea mea e ocupată de alte pro-bleme.

Interlocutor, Ion SPINEI

NINA NECULCE, JURNALISTĂ:Despre doamna Ana Bejan pot scrie și vorbi la ne-

sfârșit. O cunosc de aproape trei decenii. Am avut și am o colaborare și o relație frumoasă de prietenie cu dum-neaei. Face parte din oamenii care știu atât de frumos să așeze timpul pe fața lor! Felul în care-și poartă vârsta este de invidiat. E mereu în acțiune, mereu implicată în activități sociale și culturale. Dacă l-am avut pe Tudor Gheorghe la Soroca, e meritul dânsei în primul rând. Datorită unui efort neîntrerupt, prin mai multe insti-tuții din oraș și raion se perpetuiază atâtea expoziții itinerante din partea Institutului Cultural Român de la Chișinău! Anei Bejan îi datorez cele mai frumoase inter-viuri cu personalități marcante venite la Soroca: marele lingvist al lumii,Eugen Coșeriu, poeții Adrian Păunescu, Grigore Vieru, preoții Mihail Milea și Gheorghe Saftiuc și încă atâțea alții. Tot respectul pentru tot ce face, pen-tru că știe să-și spună deschis gândurile și știe să fi e așa cum este.

NATALIA VRANCEAN, REDACTOR ȘEF „REALITATEA PLUS”:La una din sărbătorile festive Ana Bejan a zis, că

adevărații profesori rămîn mereu în sufl etele copiilor, și mor odată cu ei. Regret, că am cunoscut profesorul Ana Bejan numai la două lecții. Spunea cineva din criticii li-terari, că dacă Nicolae Labiș ar fi scris numai poemul „Moartea căprioarei”, oricum ar fi fost recunoscut ca unul din cei mai valoroși poeți ai neamului românesc, așa ași spune și eu, Ana Bejan este profesorul care tră-iește în inima mea.

În cei mai frumoși ani de studii la liceul „C. Stere”, unde director era Ana Bejan, am cunoscut personalități marcante a neamului românesc: Grigore Vieru, Doina și Ion Aldea-Teodorovici, Adrian Păunescu… Pe mulți alții i-am cunoscut citindu-le cărțile, așteptînd cînd îmi vine rîndul la bibliotecă. Prima bibliotecă a cărții românești posibilă la liceu, dar în general în raion, datorită Anei Bejan. Liceul avea sufl et. Sunt bucuroasă că mi-am pe-trecut copilăria în același sat din care vine Ana Bejan, Căinarii Vechi. Sat care a născut veșnicia.

ELENA SPINEI, POETESĂ:Ana Bejan mi-a fost profesoară în școală. Au trecut

peste douăzeci de ani de atunci, dar Dumneaei îmi este și îmi va fi învățătoare. Spun – învățătoare, deoarece de fi ecare dată cînd o ascult sau discut cu Dumneaei, învăț cîte ceva. Uneori acest „cîte ceva” cuprinde mult mai mult decît, aș zice, un curs de lecții sau seminare. Nu vreau să recurg la cuvinte patetice și expresii sofi sticate. O spun din inimă. O spun cu inimă. Îmi amintesc lecțiile din școală. Aveam pe atunci față de această femeie un sentiment deosebit, care mărginea cu frica. Timidă din fi re, mă tulburam grozav cînd trebuia să răspund: mi se părea că nu voi spune ceea ce ar trebui sau cum ar fi trebuit… Acest sentiment mă face și în ziua de azi să aleg cu multă grijă cuvintele în discuție cu Dumneaei. Cred, nu voi depăși nicicînd bariera aceasta din sufl etul meu și nici nu doresc. Mă bucur nespus că o avem în preajmă – o femeie îndrăzneață, care știe a spune lucrurilor pe nume, o femeie care ține la tradiții, neam, cultură.

6 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014

Un succes deosebit au obținut tinerii și juniorii sambiști de la Soroca în cadrul campionatului Republicii Moldova, care s-a desfășurat de această dată în or. Bălți.

Tinerii sportivi antrenați de către antrenorul emerit al Republicii Moldova Ștefan Dragan au cuce-rit 10 medalii de diferită probă. Cel mai bun rezultat l-a obținut totuși Gheorghe Blanaru, care studiază la liceul sportiv din Chișinău și de această dată a ocu-pat primul loc în categoria de greutate de 74 kg. La același liceu mai studiază și frații-gemeni Ghenadie și Andrian Boico, care la actualele competiții în catego-ria de greutate de 68 kg au ocupat respectiv locurile premiante 2 și 3. Încă o medalie, cea de bronz, a cuce-rit Marin Tătărescu, de la același liceu, în categoria de greutate de 70 kg. Sora lui Marin, Corina, însă, elevă la liceul „C. Stere” a obținut argintul în greutatea de 65 kg. Medalii de argint de asemenea au obținut în ca-tegoriile lor de greutate Mariana Mînzat (liceul „Ion Creangă”), Alina Chiroșca (s. Rublenița), Maxim Ce-tulean și Gheorghe Gheorghieș (ambii de la liceul „C. Stere”). Medaliat cu bronz a mai devenit Alexandru Mironov, elev la liceul „C. Stere”.

SPORT-CURIER

Echipa BC „Soroca Baschet”, antrenată de lucră-torul emerit în cultură fi zică și sport din RM Serghei Crudu continuă șirul victoriilor în cadrul campio-natului țării, prima ligă. În prezent se desfășoară meciurile din cadrul pley-off. Conform rezultatelor sorocneilor li s-a nimerit să lupte pentru victorie cu formația „Bastаrd” de la liceul cu profi l sportiv din Chișinău. Cu două săptămîni anterior baschetbaliș-tii soroceni au învins pe teren propriu la o diferen-ță de nouă puncte. Următorul meci s-a desfășurat deja în or. Chișinău și sportivii noștri au cedat la o diferență de scor de patru puncte. Conform regula-mentului în faza următoare promovează echipa care acumulează două victorii. Sîmbătă în sala de sport a Palatului de cultură s-a desfășurat întîlnirea deci-sivă.

Gazdele au preluat inițiativa chiar din primele minute ale întîlnirii tot majorînd de la repriză la repriză superioritatea. Prima repriză s-a încheiat la un scot de 21:11 pentru soroceni, iar în cea de-a doua au mai majorat superioritatea la o dife-rență pînă la 15 puncte la un scor de 41:26. Decisivă, totuși, a devenit repriza a treia, în care gazdele au avut u superioritate vădită. Repriza s-a încheiat la o diferență de 23 puncte.

Ultima repriză a întîlnirii a fost ceva mai difi cilă. Pentru cinci preîntîmpinări a fost nevoit să părăsească terenul lide-rul echipei sorocene Mihail Sidelnicov și totuși, meciul a fost dus victorios pînă la fi nal la un scor de 79:67. Sorocenii vor continua lupta pentru un loc premiant.

Continuă competiți-ile din cadrul jocurilor sportive între instituții-le de învățămînt din ra-ionul Soroca. Sîmbătă și duminică în sălile de sport ale liceului „C. Ste-re” s-au întrecut amato-rii tenisului de masă.

În prima zi pentru înt-îietate au luptat tinerii sportivi, elevi ai liceelor și colegiilor. La start au ieșit inițial zece echipe. Pentru început competitoarele au fost divizate în două grupe, din care primele două clasa-te pe primele locuri primeau dreptul de a continua lupta pentru întîietate. Forma-ția tenismanilor de la liceul „P. Rareș”, antrenată de Ion Jitari din prima grupă încă o dată a dovedit superio-ritatea și la prima etapă în patru întîlniri a acumulat maximum de puncte. Doar în întîlnirea cu învingătorii au cedat sportivii de la lice-ul din Racovăț și au ocupat locul doi, cu șase puncte la activ. În grupa doi pe pri-mele două locuri s-au situat respectiv echipele Colegiu-lui pedagogic și Colegiului

Tehnic-Agricol.După ce în semifi nale

mai puternice s-au dovedit formațiile Colegiului peda-gogic și liceului „P. Rareș” s-au desfășurat fi nalele. În întîlnirea pentru locul trei a tenismanilor de la Colegiul Tehnic Agricol și celor din

Racovăț mai puternici s-au dovedit a fi viitorii agricul-tori, care au învins la scorul de 2:1. Iar în fi nală formația liceului „P. Rareș” la un scor de 2:0 a fost mai superioară în fața studenților de la Co-legiul pedagogic.

A doua zi la start au ie-șit sportivii-tenismani de la opt gimnazii din raion. De asemenea cei mai puternici s-au dovedit a fi tinerii te-nismani din clasele gimna-ziale ale liceul „P. Rareș”, care au învins în toate cele șapte întîlniri disputate și și-au asigurat primul loc. Locul doi cu 12 puncte la activ a revenit gimnaziștilor din Volovița. Sportivii de la gimnaziile din Schineni și Holoșnița au acumulat același număr de puncte, rămînînd a fi ambele pe lo-cul trei.

Două zile de tenis

Orele de educație fi zică de-acum în colo vor fi mai interesante! Cel puțin în instituțiile de învățămînt din raionul Soroca. Pro-fesorii au participat la un seminat în care au învățat mai multe tehnici din atletica ușoară, Semi-narul a fost organizat de Federația de atletism din Republica Moldova.

- Acest seminar face parte dintr-un program al federației care va dura 4 ani. În acest timp ne propunem să organizăm mai multe activități informaționale dar să venim și cu echipa-

ment special pentru atletica ușoară în toate raioanele țării. La Soroca am venit cu un echipament sportiv care costă circa o mie de do-lari, bani oferiți din partea Federației Internaționale de Atletism. Setul va rămîne la Școala Sportivă din Soro-ca și sperăm să fi e de folos copiilor care doresc să prac-tice sportul, - a menționat Constantin Negru, secretar-general Federația Națională de Atletism din Moldova.

Pe lîngă partea teoreti-că, seminarul a inclus și cea practică, unde elevi din 5 instituții de învățămînt din

oraș au format echipe și au concurat. Profesorii au ur-mărit cu atenție notînd tim-pii. Aceștea, au menționat că echipamentul poate fi confecționat și de sine stă-

tător, doar că trebuie un pic de imaginație. Pentru rezultatele obținute, echi-pele participante au primit diplome.

Președintele raionului

Soroca, Victor Său, pre-zent și el la eveniment, a menționat că atletica ușoară trebuie să se dezvolte și mai mult în raion, deaceea pe viitor vor fi organizate

mai multe concursuri între instituțiile de învățămînt.

În raionul Soroca ac-tivează 49 de profesori de educație fi zică.

Elena CELAC

ATLETICA UȘOARĂ ÎN DEZVOLTARE LA SOROCA

Duminică în sala de sport a liceului teoretic „A. Pușkin” s-a desfășurat un turneu raional la volei cu participarea echipelor de femei. La competiții au par-ticipat cinci echipe, cele din Nimereuca, Vărăncău, Racovăț, „Sănătatea” or. So-roca și selecționata liceului „P. Rareș”.

Cele mai puternice s-au dovedit voleibalistele din s. Vă-răncău (antrenor și căpitan Maria Tașnic). Locul secund a revenit tinerelor sportive de la liceul „P. Rareș” (Silvia Pu-rici), iar locul trei formației din s. Nimereuca, antrenată de Tudor Cebotari.

Dimplomele și premiile respective au fost înmînate de către specialistul principal în probleme de tineret și sport Andrei Jitniuc.

PREMIUL UNU PENTRU VĂRĂNCĂU

Zece medalii la un campionat

ÎN ETAPA URMĂTOARE

Pagină realizată de Ion SPINEI

7Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014 SĂNĂTATE

Pagină îngrijită de Elena Celac

Pentru a afl a mai multe despre ce este Tuberculoza și care este situația în raion am apelat la Centrul de Sănătate Publică Soroca, și anume la medicul epidemiolog, Vergi-nia Candeba.

- Care este situația privind cazurile de tuberculoză (TB) în raionul Soroca?

- În raionul Soroca tuberculoza la fel este o problemă prioritară de sănătate publică. Din anul 2009 nivelul morbidității (îmbolnăviri-lor caz nou) prin tuberculoza orga-nelor respiratorii este la un nivel stabil, dar mai înalt decît indica-torul mediu pe republică, Însă tot în acest răstimp a crescut numărul de bolnavi (rata lor) cu forme tar-div depistate, în forme distructi-ve, diseminate, baciliforme adică cu eliminare intensă de agent pa-togen al tuberculozei.

Spre regret aceste forme tardi-ve se depistează la persoane, care muncesc peste hotare, care nu se afl ă sub supraveghere medicală și revin în țară cînd din cauza bolii nu mai pot munci.

Forme avansate ale bolii se mai depistează la persoane care au o atitudine neglijentă față de propria sănătate, care fac abuz de alcool, fumează mult.

- Ce este tuberculoza?- Tuberculoza este o boală in-

fecțioasă cu component social ma-jor. Boala este provocată de o bac-

terie foarte rezistentă la acțiunile factorilor mediului extern numită Micobacteria tuberculozei.

- Cum se transmite TB?- Se transmite pe cale aeriană

prin particulele, care se conțin în picături de spută și salivă, care provin de pe urma strănutului, tu-sei persoanelor bolnave de tuber-culoză a organelor respiratorii.

- TB se trasmite și prin atingere, veselă ș.a.?

- De regulă Micobacteria tu-berculozei se transmite doar pe cale aerogenă și nu prin contact de suprafață. Infecția apare atunci cînd o persoană receptivă inspiră picăturile care conțin Micobacte-ria tuberculozei, acestea travers-înd cavitatea bucală și nazală, căile respiratorii și bronșiile, pentru a ajunge în plămîni.

- Care este riscul sporit de molipsire cu TB?

- Procesul de transmitere este ușor de realizat în familie, unde este un bolnav de tuberculoză, datorită contactului îndelungat cu bolnavul.

Contactele apropiate e cazul persoanelor, care respiră acelaș aer într-o încăpere sau alt spațiu închis pentru o perioadă îndelun-gată (cîteva zile sau săptămîni și nu minute sau ore) împreună cu o persoană, care are tuberculoză pulmonară.

Aceasta se referă și la persoa-nele din colective organizate cu aglomerare de persoane (clase de

licee, grupe în colective preșcola-re, colegii, colective de muncă).

- Ce faforizează TB?La transmitere contribuie și

condițiile locative și starea sani-tară nefavorabilă: insolație insu-fi cientă, umiditate crescută, sub-alimentație a persoanelor supuse riscului de infectare, abuzul de al-cool, drogodependența, fumatul, maladia SIDA asociată, alte stări de imunodifi ciență.

În unele focare, unde există toți factorii nefavorabili expuși s-au înregistrat cîte 2-3 bolnavi din familie.

- În raion, avem cazuri unde întreaga familie este bolnavă de TB?

- În familia X s-a îmbolnăvit mama, care făcea abuz de alcool, întrerupea frecvent tratamentul, peste cîteva luni s-a îmbolnăvit tatăl și încă peste cîteva luni s-au infectat ambele fetițe, din care una a făcut proces tuberculos activ.

Cu ajutorul Administrația Pu-blică Locală, organelor de poliție copilele au fost izolate din focar (una – la clinica Bălți, alta – sana-toriul de profi l Tîrnova).

Spre regret acest caz nu rămîne unic.

Particularitățile biologice ale micobacteriei tuberculozei îi permit timp îndelungat (un an și mai mult) să-și păstreze virulența (proprietatea de a provoca boala) pe obiectele din mediul ambiant..

- Se știe că și la animale se întîlnește această boală. Poa-te fi transmisă TB de la ani-mal la om?

- Este posibilă și calea alimen-tară prin consum a produselor alimentare de la animale bolnave, prelucrate insufi cient termic. Dar această cale este puțin semnifi ca-tivă.

- Ce vîrstă este mai mult afectată de TB?

- E de menționat că proces tu-berculos – „întinerește” lui. Tot mai frecvente sunt cazurile de boală la persoane de vîrstă tînără, aptă de muncă, inclusiv adoles-cenți, la copii, inclusiv din contin-gentul de contacți cu bolnavii.

- Care sunt simptomele TB?

- Semnele clinice a unui proces tuberculos sunt: slăbiciune gene-rală, astenie, inapetență, transpi-rații nocturne, temperatură subfe-brilă (37,20) îndeosebi în orele de seară.

- Ce include diagnostica-rea?

- Diagnosticul se confi rmă prin examenarea clinică a bolnavului, examenul de laborator a sputei, proba Mantoux la copii pînă la 17 ani, inclusiv și examenul radiolo-gic (fl uorografi e) la maturi.

- Care este tratamentul?- Tratamentul în tuberculoză

este de lungă durată (de la 6 la 24 luni) în dependență de evoluția și forma clinică a bolii) trebuie ad-ministrat zilnic, de exclus alcoolul, fumatul, acțiunea altor factori ne-favorabili externi. În caz contrariu tratamentul, vindecarea nu este defi nitivă și după o ameliorare aparentă a stării sănătății și evo-luției procesului tuberculos, starea din nou se agravează și apare așa numita recidivă.

Cîteva eșecuri în procesul de tratament inevitabil duce la apa-riția formelor rezistente la medi-camentele antituberculoase și în aceste cazuri tratamentul și vin-decarea devin și mai problema-tice. În succesul tratamentului e important spitalizarea bolnavului.

Din cele expuse referitor la molipsire reiese că în prevenirea apariției cazurilor de tuberculoză este important comportamentul bolnavului cu tuberculoză.

- Care sunt condițiile fa-

vorabile pentru un bolnav de TB?

În familie bolnavul trebuie să dispună de o odaie separată caldă, uscată, bine insolată, lengerie de pat, veselă seprată, care se dezin-fectează prin fi erbere în soluție de 2% sodă de bucătărie – 15 minute (vesela), albiturile se spală și se calcă, aerisirea încăperii, curățe-nia umedă cu folosirea substanțe-lor dezinfectante (după consulta-rea sau recomandările lucrătorului medical). Pentru colectarea sputei se folosesc scuipătoare, conținutul cărora și ele însăși se supun dezin-fecției, deasemenea conform reco-mandărilor medicului.

E important ca membrii fami-liei să colaboreze la îndeplinirea acestor măsuri, să ceară îndepli-nirea măsurilor de protecție a in-fectării persoanelor din anturaj de către bolnav.

- Care este profi laxia?- Ca măsură specifi că de profi -

laxie a tuberculozei se efectuează imunizarea cu vaccinul BCG a co-piilor nou – născuți și la vîrsta de 7 ani.

Tuberculoza este o maladie cu caracter nu numai medical, dar și social, deaceia pentru diminuarea morbidității prin această infecție sunt necesare eforturi comune a serviciului de medicină și a socie-tății la general în diverse aspecte.

- Mulțumim mult medicu-lui epidemiolog al Centrului de Sănătate Publică Soroca, Verginia Candeba pentru informația oferită.

24 martie – Ziua Mondială de profi laxie a tuberculozei. Tuberculoza poate fi tratată!

În fi ecare an, la data de 24 martie se celebrează în întreaga lume Ziua Mondială de profi laxie a tuber-culozei, declarată încă din 1993 de către Organizația Mondială a Sănătății ca o „urgență mondială”, sensibi-lizînd opinia publică că tuberculoza rămîne o problemă epidemiologică mondială, producînd moartea a milioa-ne de oameni anual.

În anul 2014 această zi se desfășoară cu genericul „Să ajungem la cele 3 mln de persoane cu tuberculoză prin: depistare, tratare, îngrijire”.

Caracterizată prin rată de mortalitate înaltă și prin costuri economico-sociale ridicate, tuberculoza, alături de malarie și infecția HIV/SIDA, constituie unul dintre obiectivele principale de combatere pe plan mondial și o problemă primordială de sănătate publică.

Astfel tuberculoza este a 2-a cauză de deces de o ma-ladie infecțioasă în lume, doar infecția HIV/SIDA fi ind pe locul I.

8 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014PERSONALITĂŢI * CREAŢIE

PUBLICAȚIE PERIODICĂ

TEL.: 0230 3 00 10Adresa: or. Soroca,

str. Ștefan cel Mare 5, et. 1, bir. 114, 116

Natalia Vrancean, redactor-şef (tel.: 0230 3 00 10)Boris Todirel, redactor-literar (tel.: 0230 2 21 49)

REPORTERI: Ion Spinei, Elena Țârdea-Spinei

Andrian Rotaru, Elena Celac(tel.: 0230 2 21 49; 0230 2 62 22 )

DATE DE REFERINŢĂ: Cod fi scal: 1012607003918Cont: 222471301877RIF: 280701713Banca: BC Banca Socială SA, fi liala SorocaCodul băncii: BSCOMD2x713

REDACTOR TEHNIC: Natalia Iacubovici

CONTABILITATE, PUBLICITATE : Feodora Panas

Textele marcate cu P și PP reprezintă publicitate și publicitate politică

Redacția nu poartă răspundere pentru conținutul materialelor publicitare

Indici: 22184 (rom) 22185 (rus)Realitatea Plus apare vineri în limbile română și rusă,

TIRAJ: 4000 ex.

Tipar: ÎM „Edit Tipar Grup”mun. ChişinăuComanda: 353

CALENDAR ORTODOX DE STIL VECHI 2014

22 S †) Sfi nții 40 de Mucenici din ie-zerul Sevastiei

Pomenirea morților23 D Sfi nții Mucenici Codrat, Chipri-

an și DionisieDuminica a III-a a Postului Mare (a

Sfi ntei Cruci)Ap. Evrei 4, 14; 5, 1-6. Ev. Marcu 8,

34-38; 9, 1. Glas 6. Voscr. 624 L Sfântul Ierarh Sofronie al Ieru-

salimului25 M Sfântul Cuvios Teofan Mărturi-

sitorulSfântul Ierarh Grigorie Dialogul,

papa RomeiSfântul Cuvios Simeon Noul Teolog26 M Aducerea moaștelor Sfântului

Ierarh Nichifor al Constantinopolului27 J Sfântul Cuvios BenedictSfântul Mucenic Alexandru28 V Sfi nții Mucenici Agapie, Plisie, Timolau și Nicandru

Orice publicație refl ectă punctul de vedere al semnatarului și nu coincide neapărat cu cel al „Realității Plus”. De veridicitatea faptelor răspunde autorul.

PARODII

Există în orașul nos-tru oameni activitatea căror ne formează un anumit comfort spiri-tual. Ei nu își impun importanța, nu își stri-gă numele, dar toți îi cunoaștem, îi stimăm. Unul dintre ei este Ghe-orghe Duminică, Om Emerit al RM, dirijor al formației de muzică și dans „Nistrenii”, profe-sor la Colegiul de Arte „N. Botgros”, dirijor al orchestrei din cadrul

colegiului. Născut din neam de muzicanți, nu își închipuie viața fără muzică care îi umple existența.

- Ați moștenit de la părinți un har aparte - cel de a bucura lumea prin cîntec...

- Într-adevăr, vin dintr-o familie de muzicanți și pe linia tatei, și a mamei. Pro-fesia de bază a tatălui era de fi erar. Dar muzica era în capul mesei. Moșii mei cîntau, cîntau și cîntă toți verișorii mei. Eu am început a mă ocupa în serios cu mu-zica din clasa a V. Cîntam la clarinet în fanfara casei de cultură din satul natal, Che-trosu. Ce-i drept, la început fără acordul tatălui care nici în ruptul capului nu

dorea să devin muzicant. Eram mîna lui dreaptă în fi erărie: îi țineam ciocanul, îl ajutam. Cînd era timpul de dus la repetiții, fugeam pe ascuns la club, inventam șiretlicuri, doar ca să pot lipsi din fi erărie cele două ore cît durau repetițiile. Am fost insistent și tatăl, pînă la urmă, a cedat. Din clasa a VI pînă într-a IX am bătut toba la nunți împreună cu verișo-rii din Țarigrad. Mi-a fost o lecție bună, căci împreună cu noi cîntau muzicanți ves-

tiți pe atunci din Chișinău: Ion Carai, trompetist, Ion Neniță, acordeonist, Aurel Gada, acordeonist și trom-petist. A pus umărul în in-struirea mea și bunelul de pe mamă, Vasile Coman, care m-a învățat a cînta la clarinet. Astfel de mic am ascultat și învățat muzică bună.

- Ați făcut studii mu-zicale?

- După școală am făcut cursuri de țambalist și con-ducător de taraf. Revenind acasă, am activat conducă-tor al orchestrei de muzică populară a casei de cultură din Chetrosu. După servi-ciul militar m-am reangajat conducător al orchestrei din sat. În 1979 îmi continui stu-diile în școala de iluminare

culturală „Elena Sîrbu”, So-roca, clasa de clarinet, pro-

fesor Clim Topolnițchi. Am absolvit Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu”. Peste tot am învățat foarte bine, cu mențiuni.

- Cum ați început ac-tivitatea pedagogică?

- Am activat 7 ani pro-fesor la instrumente aerofo-ne și dirijor al orchestrei de fanfară în școala de muzică din Cosăuți. Din nouăzeci angajat profesor al orches-trei de muzică populară, ca-tedra instrumente populare aerofone clarinet, saxofon a Colegiului de Arte din Soro-ca.

- Ne-ar fi greu de în-chipuit vreo sărbătoare în Soroca fără prezența DVS în fruntea renumi-ților „Nistreni”. Cum au fost să fi e toate?

- Am început a cînta la saxofon în orchestră pe cînd învățam în școala de ilumi-nare culturală. Dirijor era Valentin Purici. Din 2002, activez ca dirijor al orches-trei de muzică populară-model „Nistrenii”.

- Ați colindat țara în lung și în lat?

- Sigur! Nu numai țara, dar și întreaga Europă: Germania, Franța, Anglia, Portugalia, Turcia, Spania, Italia, Grecia, România, Bulgaria. Am cîntat în Ță-rile Baltice, Ucraina, Rusia, Belorusia.

- Cîntați la mai multe instrumente?

- Voi încerca să le enu-măr: saxofon, clarinet, fl u-er, caval, tilincă, spilincă, ocarină, cimpoi, trompetă, trombon, contrabas, acor-deon, pian, țambal. Le-am studiat la colegiu, institut, la multe dintre ele am învățat a cînta de sine stătător.

- Cele preferate?- Saxofonul, ocarina, fl u-

erul îngemănat.- Scrieți muzică?- Sigur! Sute de parti-

turi! Fac aranjamente și prelucrări muzicale pentru soliști vocali, instrumen-tiști, cît și orchestrele „Nis-trenii” și cea de la colegiul de Arte pe care la fel o con-duc.

- Cu orchestrele In-terpretați diferite ge-nuri de muzică?

- Populară din diferite zone ale republicii și Ro-mânia, muzică de divertis-ment, clasică compusă de V. Moțart, Dj. Verde, I. Brams, D. Șostacovici, G. Bizet și alții. Avem în repertoriu și romanțe.

- Cine sunt soliștii orchestrei?

- Tamara Boboc-Coș-ciug, Tudor Eftodi, Felicia Coșciug-Nevodaru, Ion Da-rii, Mariela Sainciuc, o copi-lă de numai 14 ani. Aș no-minaliza și instrumentiștii Dumitru Popov, Raisa Gro-za, vioară, Emilian Guțu, acordeon, Marcel Potîng, clarinet, Sergiu Cernogal, contrabas.

- Aveți un învățăcel în care puneți mai mul-tă nădejde?

- Marcel Potîng, anul III, specialitatea clarinet, profesor al cărui sunt. Sper să îmi continue calea și ne-potul meu, Petru Duminică, absolvent al Colegiului de Arte, care își continuă studi-ile în Chișinău. Timp de 4 ani cît a învățat aici, în cole-giu, a cîntat în orchestră, la țambal. Vine întotdeauna și mă susține cînd avem vreo manifestare mai serioasă.

- Care sunt evoluări-le la care țineți cel mai mult?

- Concursul-festival ra-ional „Victor Postolachi”, festivalul republican „Vatra

Horelor”, concursul orches-trelor din Chișinău, Orhei, Rezina „Lăutarii Moldovei”, Edineț etcetera. Apropo, de Victor Postolachi mă lea-gă o relație mai veche. Pe cînd băteam toba cu rudele pe la nunți d-lui uneori cîn-ta cu noi la acordeon. Apoi am devenit colegi la școala de muzică din Cosăuți, la colegiul Soroca. De la d-lui am deprins foarte multe atît în pedagogie, cît și practica lucrului cu orchestra.

- Planuri de viitor?- Anul trecut am partici-

pat la Festivalul Internațio-nal de Muzică și Dans din Bursa, Turcia. Organizato-rilor festivalului le-a plăcut cum am evoluat și ne-au zis că ne vor invita și anul acesta. Ne pregătim pentru festivalul-concurs raional de muzică populară „Victor Postolachi”, ediția a IV. De pe acum suntem în căutarea talentelor, mai tinere, mai în vîrstă. Lucrăm asupra re-pertoriului orchestral și de dansuri. Țin să mulțumesc membrilor orchestrei de muzică populară „Nistre-nii”, care sunt în majoritate elevii și profesorii catedrei instrumente populare, di-recției colegiului de Arte „Nicolae Botgros” d-i Ta-mara Grițenco pentru sus-ținere. Vreau să mulțumesc colabortorilor secției cultu-ră și turism în frunte cu d-l Grigore Bucătaru, care ne promovează și ajută în toa-te. Mulțumesc și spectato-rilor care ne privesc, ascultă și sunt mereu în așteptarea evoluărilor noastre.

- Mulțumim pentru interviu și vă dorim succese!

Elena SPINEI.

Gheorghe DUMINICĂ: „Muzica îmi umple existența”

VIPVIP

BĂTRÎNEȚE HAINE GRELEGh. Cosniceanu

Cînd vede pe drum o fatăC-o fi gură minunată,Se întreabă cu necaz:S-o iubesc sau s-o mai las ?

ÎNȚELEPCIUNEA BĂTRÎNEȚII(a quoi bon ?..)

Chiar de mai văd pe drum o fatăNu mă reped, ca altădată, Și întrebări nici nu-mi mai punȘtind, că nu pot - la ce bun ?!

SĂ-ȚI SPUN DA !Gh. Cosniceanu

Tu sărută-mă mai sus Să n-ajungem la refuz

.....................................Ca pe-un trandafi r de rouăDe la unul pîn la nouă.......................................Mult am mai postit, pe sec,În plăceri vreau să mă-nec

IEȘIREA DIN POST Tu sărută-mă mai sus,Dacă nu-nțelegi ce-am spus Sărută-mă din cînd în cînd ,De nu-ți vine-n cap alt gîndDar de ești brav, viguros,Tu sărută-mă mai jos!Te ocupi cu număratul ...Las-o naibei, iată patul!Cifre-s multe, prefer două -Nouă, șase; șase, nouă!Nu-nțelegi, eu ies din post,Ori chiar ești cu totul prost ?!

ION BRÎNZĂ

9Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014

Газета издается с 1 января 2013 Независимый еженедельник

№ 10 (60)Пятница, 21 марта 2014

Газета издается с 1 января 20133Независимый еженедельникк

e-mail: realitatea@rambler.ruГазета распространяется в районы Сорока, Дрокия, Дондушень

ТЕЛ. 0 230 73597; 069386006

ТЕЛ. 0 230 73597; 069386006

Подписал Realitatea plus?Подписал Realitatea plus?Звони: Звони:

0 230 30010; 0 230 221490 230 30010; 0 230 22149и публикуй и публикуй бесплатную рекламубесплатную рекламу

CASĂ în s.

Egoreni, 27 ari de

pămînt, fîntînă,

aca-

returi. Tel. 0gratuitgratuit

CURĂȚĂTORIA CHIMICĂ „MAX-IS” la dispoziția Dumneavoastră!

vopsirea confecțiilor din piele;vopsirea confecțiilor din piele;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;spălatul lingeriei;spălatul lingeriei;curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.

Or. Soroca, str. Traian, 17 (drumul spre baza turistică „Victoria”).Tel. 023029595

SRL „Lefrucom” vinde: - fructe uscate- fructe uscate- fructe uscate glazurate- fructe uscate glazurate- vișină în suc propriu fără sîmburi- vișină în suc propriu fără sîmburi- borcane de 1 și 3 litri- borcane de 1 și 3 litri

Tel. 023029595; 069262519.Tel. 023029595; 069262519.

Спустя 20 лет в Дубна и Егорень вновь Спустя 20 лет в Дубна и Егорень вновь открылись детские садикиоткрылись детские садики

Тудор ГеоргеТудор ГеоргеRealitatea PlusRealitatea Plus

Хорошая газета, Хорошая газета, хорошая цена!хорошая цена!

ПОДПИСКАПОДПИСКА 2014 2014

6 месяцев - 48 лей 6 месяцев - 48 лей Индекс: 22184 (рум) 22185 (рус)

Председатель Демократической партии Молдовы, депутат Парла-мента Республики Молдова, Мариан Лупу, совершил рабочий визит в рай-

он Сорока. Он участвовал в открытие двух детских садиков в селах Дубна и Егорень. Он также обсуждал с сель-чанами вопросы о необходимости

повышения пенсий, о проблемах со-циального развития населенных пун-ктов, в том числе о ремонте дорог в сельской местности.

В завершение визита Мариан Лупу встретился с активом районной организации Демократической пар-тии Молдовы. Читайте стр.2

10 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014ИНФО * СОБЫТИЯ

Рады дети, довольны родители

ВСТРЕЧА С ТУДОРОМ ГЕОРГЕПоднимает зал на каждом спектакле, ког-

да читает самые лучшие стихи румынских поэтов или исполняет старинные самобыт-ные фольклорные песни. Великий румын-ский рапсод Тудор Георге совершает весен-нее турне по Молдове. Ему уже аплодировали в Калараше и Орхее и, естественно, не мог не побывать и в Сороках.

Приезд Тудора Георге, одного из самых знаме-нитых румынских артистов, был долгожданным в Сорока. И большой зал Дворца культуры не смог принять всех желающих попасть на этот спектакль. Тудор Георге на своих концертах не нуждается в ве-дущем или конферансье. Будучи выдающимся зна-током национальной культуры, но и великим арти-стом, он комментирует свои программные номера, рассказывает о фольклорной зоне, откуда происхо-дят песни, об их оригинальности и значимости. Зри-тели высоко оценили этот концерт, сравнивая его с убедительным, большим уроком патриотизма.

- Дважды я ехала в Кишинэу чтобы его увидеть и услышать. Сегодня он сам приехал к нам. Такого таланта, такой самоотдачи и такой любви к родине, к народу, к языку надо еще поискать, - сказала при-сутствующая на спектакле Еужения Резуш.

Тудор Георге второй раз побывал в Сороках. Ны-нешняя встреча с рапсодом была организована ин-ститутом румынской культуры «Mihai Eminescu» из Кишинэу.

СОРОКА – ПРИВЛЕКАТЕЛЬНОЕ МЕСТО

ДЛЯ ИНОСТРАНЦЕВ20 юношей и девушек из 7 стран приеха-

ли в Сорока, чтобы ознакомиться с нашими традициями и обычаями, а также посетить живописные места нашего края. Этот визит состоялся благодаря проекту выигранного сорочанкой Кристиной Карауш.

- Я участвовала в этом проекте от организации «Tres Sorores». Нашли зарубежных партнеров и вы-брали кандидатов для тренинга прошедшего в Со-роках. Проект называется «Молодежь в действие» и спонсоризируется Европейской комиссией по те-лерадиовещанию. Цель проекта – информировать молодежь о новых медийных видах, которыми явля-ются социальные сети, блоги и другие. Естественно, что поделились и межкультурным опытом деятель-ности, - отметила координатор проекта Кристина Карауш.

Так, в рамках тренинга, который длился 10 дней, участвовали по три человека из 7 стран: Румынии, Азербайджане, Эстонии, Армении, Италии, Слове-нии и Молдовы. Все мероприятия проводились на английском языке. Гости, все же были заинтересо-ваны выучить некоторые выражения на румынском языке, узнать о традициях и обычаях молдавского народа, посетить живописные места. В программе были включены экскурсии в Сорокскую крепость, к Свече Благодарения, в монастырь Косэуць, на Цы-ганскую гору.

Елена ЧЕЛАК

Real INFO

Молдавская делегация участвовала в семинаре Сараево

Председатель де-легации Парламента Республики Молдова в Парламентской ассам-блеи НАТО, депутат от ЛДПМ Александру Чимбричук, участво-вал в 85-ом семинаре Rose-Roth, который состоялся с 18-го по 20-го марта в Сараево.

Семинар на тему «Без-опасность и демокра-тизация на восточных Балканах: консолидация стабильности и проведе-ние реформ» организован Парламентской ассам-блеей НАТО совместно с Парламентским собра-нием Боснии и Герце-говины при поддержке Министерства Обороны Швейцарии.

В семинаре участвова-ли председатель Парла-ментского собрания ОБСЕ и спикер Парламента Чер-ногория Ранко Кривока-пик, председатель Камеры

представителей Боснии и Герцеговины Милорд

Зивковик, генеральный докладчик комитета по обороне и безопасности Парламентской ассамблеи НАТО Жулио Миранда Калха, директор департа-мента по евро атлантиче-

скому интегрированию и партнерству в рамках Ге-

нерального штаба НАТО Жамес Х. Маскей, дру-гие официальные лица и представители междуна-родных организаций.

Программа Rose-Roth, инициированная в 1991

году, представляет собой план действий по коопе-

рированию с законода-тельными органами стран Центральной и Восточной Европы и включает в себя и ряд семинаров по про-блемам общей безопасно-сти.

«Мне нравится, что здесь много игрушек, много-много детей. Мне очень нравится с ними играться» - эту радость трехлетней Лауры разделяют все жители сел Дубна и Егорень района Сорока. Они ждали этот момент около двух десятков лет. В торжествах по случаю открытия садиков приняли участие председатель ДПМ, депутат Парламента РМ Мари-ан Лупу, председатель района Сорока Виктор Сэу, вице-пред-седатель района, председатель районной организации Дем-партии Владимир Никуца, дру-гие официальные лица.

- В отличие от других населен-ных пунктов страны, где садики нуждаются в улучшении условий, в Дубна и Егорень имеем иное по-ложение. Здесь около 20 лет сади-ки не действовали. Представляете, какое это упущение в воспитание и развитие детей? Сегодня здесь мы видим не просто отремонтирован-ные помещения, а их создание от нуля. Это создаст новые возможно-сти родителям из данных сел, на-ладится воспитательный процесс для подготовки детей к школе. Эти навыки невозможно получить в до-машних условиях. Центральные административные органы, в том числе парламентская фракция Дем-партии, привлекают проекты из-за рубежа, выделяют средства из гос-бюджета и совместно с районным руководством, способствовали ре-шению этого важного вопроса, - от-метил Марианн Лупу.

В Дубне и Егорень нынче сади-ки посещают по 20 малышей. Здесь создано по одной смешанной груп-

пе. Но примары и заведующие уч-реждений, уверены, что родители, увидев какие созданы условия, при-ведут больше детей в садики.

- На данный момент имеем толь-ко одну смешанную группу, но есть возможности открыть еще одну, по-тому что сейчас к нам записались 22

ребенка, а в селе их 35, - сказала за-ведующая садиком села Дубна Алла Панаренко.

- Было большой необходимо-стью открытие садика. Лично я очень доволен тем, что мечта осу-ществилась и Дубна имеет свое до-школьное учреждение, - заявил примар села Валериу Прутяну. – С первого же дня заметил улыбки на лицах малышей, когда переступили порог садика. Сейчас имеем отлич-ные условия, новую мебель, отопле-ние на природном газе, холодную и теплую воду – радость неописуемая, - воскликнул Валериу Прутяну.

- В Егорень садик не действовал

17 лет. Теперь в здании гимназия выделили помещения, отремонти-ровали их и разместили малышей, которые отсюда перейдут сразу в школу. Мы очень довольны, - ска-зала заведующая садиком села Его-рень Юлия Мутрук.

Радость события разделяют и родители.

- Моей дочери 6 лет и она пошла в подготовительную группу. Очень хорошо, что открылся садик. Здесь мой ребенок в безопасности. Учит-ся, питается, отдыхает, играется. Ус-ловия отличные, - говорит одна из матерей.

Другая женщина также доволь-на, что уже имеет, где оставлять де-тей, когда занята на работе.

Согласно руководству района Сорока в последнее время были от-крыты 6 садиков. В настоящее вре-мя дошкольные учреждения отсут-ствуют в трех селах – Висока, Рудь и Тэтэрэука Веке.

- План наших действий предус-матривает поддержку учреждений,

в том числе дошкольных, в сельских населенных пунктах и на этот год намечено выделение значительных средств, предоставленных для Ре-спублики Молдова Правительством Румынии. Местные органы власти и учебные заведения активно включи-лись в эту деятельность. Речь идет о 13 миллионах леев только для райо-на Сорока, - отметил вице-председа-тель района Владимир Никуца.

Для возрождения садика в селе Дубна было израсходовано 900 ты-сяч леев, а для детского садика села Егорень было выделено 200 тысяч леев.

Елена ЧЕЛАК

Уважаемый господин Виктор Сэу!

Нам особенно приятно адре-совать Вам самые искренние по-здравления и пожелания здоровья, счастья, больших успехов в Вашей почетной и ответственной работе.

Высоко ценим Вашу самоот-дачу, компетенцию и содействие в

развитие района и продви-жение его имиджа. Будучи председателем района Сорока Вам удалось сплотить хо-роший, работоспособный коллектив. По-стоянно в Вашей деятельности можете надеяться на нашу поддержку.Желаем Вам здоровья, новых сверше-

ний вместе с семьей, друзьями, а уважение и соли-дарность, чтобы способствовали успеху. Многих Вам счастливых лет!

Сотрудники аппарата председателя района Сорока.

11Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014 СОБЫТИЯ* ИНФО

Нынешняя весна для участников этно-фольклор-ного ансамбля «Cimbrişor» из села Сударка, района Дондушень началась с при-ятного сюрприза. Пред-седатель организации женщин Демократической партии Молдовы, министр труда, социальной защиты и семьи Валентина Булига подарила сельским арти-стам новые сценические костюмы.

Ансамбль «Cimbrişor» настоя-щий носитель и пропагандист на-родных обычаев и традиций. В его репертуаре подобраны красивей-шие старинные песни, собранные у старожилов дондюшанских сел. Коллектив создан 30 лет назад и за это время завоевал большую попу-лярность в районе и стал лауреатом многих песенных конкурсов и фе-стивалей.

- Мы стараемся, чтобы народные песни передавались из поколения в поколение. Эти песни не только неповторимы по мелодичности и содержательности, они отражают глубину души молдован. Учитывая это, наши артисты к каждому высту-

плению готовятся очень тщательно и демонстрируют свое мастерство, свой талант, - говорит руководитель ансамбля Еужениу Унгуряну.

Членов ансамбля никогда не покидал творческий энтузиазм и любовь к фольклору, но не хватало лишь одно – иметь настоящих на-

родных костюмов. Вот этот пробел и восполнила Валентина Булига, совершившая визит в районе Дон-душень. Она отметила исполни-тельное мастерство участников ан-самбля и пожелала им творческих успехов.

Андриан РОТАРУ

СЫН ПОДОЗРЕВАЕТСЯ В УБИЙСТВЕ МАТЕРИ

Недавно жители Никорень района Дро-кия были в шоке от случившегося в их селе. Несколько дней назад был обнаружен труп женщины в возрасте 52 лет с признаками на-сильственной смерти. А в ходе оперативных действий сотрудники полиции задержали подозреваемого. Им оказался двадцатидевя-тилетний сын убитой.

Согласно утверждениям работников прокурату-ры района Дрокия в настоящее время проводится расследование, чтобы определить все обстоятель-ства преступления. Если вина подозреваемого будет доказана, он может провести остаток жизни в тюрь-ме.

Прокуроры также отмечают, что насилие в семье стало большой проблемой в районе Дрокия. За про-шлый год здесь было выявлено 5 аналогичных пре-ступлений, в том числе один случай со смертельным исходом.

ЗА УБИЙСТВО СОБУТЫЛЬНИКА – 18 ЛЕТ

ТЮРЬМЫСостав из трех судей дрокиевского рай-

онного суда отправил за решетку сроком на 18 лет признанного виновным гражданина убившего своего односельчанина, и кото-рый, чтобы скрыть следы преступления под-жег его дом.

Житель села Корбу района Дондушень Руслан Татарь в ночь с 21 на 22 октября 2013 года, находил-ся в доме своего односельчанина в возрасте 78 лет, с которым часто распивал спиртные напитки. Во вре-мя очередной пьянки, между ними возникла ссора, и Руслан Татарь, в возрасте 34 лет, ударил старика ножом, а затем поджег его дом. Но вскоре преступ-ник был задержан и в ходе расследования признал свою вину.

Руслан Татарь и раньше отбывал срок в тюрьме за кражу, воровство и преступления связанные с хранением и продажей наркотических веществ.

Андриан РОТАРУ

БУДЬТЕ ВНИМАТЕЛЬНЫ

С ОГНЕМОдновременно с приходом весны люди

приступили к наведению порядка в своих хозяйствах, уборке территорий и очистке от растительных остатков на сельхозугодиях. В результате этих работ набирается много бы-тового мусора и высохшей растительности. Но, к сожалению, самый распространенный метод избавления от собранного мусора – это его сжига-ние. А если еще это проводится без соблюдения эле-ментарных мер безопасности, то могут возникнуть пожары, которые уничтожают имущество и даже могут угрожать жизни людей. Этот факт подтверж-дают и случаи, зарегистрированные в прошлом году в районе Дрокия.

Так, 8 мая 2013 года в селе Грибова, в хозяйстве Чиботарь Юлии огонь уничтожил пристройку к дому размером 10 x 3 метра и все находящееся там имущество. А 9 июля в селе Цариград в хозяйстве Мазура Валерия сгорели две скирды сена и подна-вес.

Чтобы избежать подобных случаев служба про-тивопожарной безопасности района Дрокия обра-щается к гражданам с призывом быть более вни-мательными с огнем во время уборки территорий и наведения санитарного порядка в своиях хозяй-ствах.

В то же время рекомендует:- избежать разведения открытого огня при сжи-

гании мусора и сухой растительности;- скирды сена располагать подальше от жилых

домов;- не разводить костры в хозяйствах и вывозить

мусор в отведенных для этого местах;- не разрешаете детям играться с огнем и не

оставляйте их без присмотра.Помните, что соблюдение правил противопо-

жарной безопасности снизит уровень опасности для жизни людей и сохранит ваше имущество.

А в случае возникновения пожара звоните по телефону 901.

Леонид МУНТЯНУ, старший инспектор противопожарной защиты

службы по чрезвычайным ситуациям района Дрокия, лейтенант спасательной службы.

До недавних пор жители сел Тырнова, Чернолеука и Климэуць испытывали неудоб-ства при поездке в Дондушень. Некоторые выплачивали двойную цену, чтобы добрать-ся до райцентра, другие были вынуждены пользоваться услугами других автоперевоз-чиков, потому что постоянных маршрутов здесь не было. Эти проблемы были решены директором автовокзала Дми-трием Керпек, при помощи Министерства транспорта и инфраструктуры дорог.

- Искал и заключил новые кон-тракты с экономическими агента-ми, оказывающие услуги по пере-возке пассажиров. Таким образом, запросы граждан удовлетворены. Некоторые маршруты восстановле-ны. Теперь пассажиры сэкономят не только деньги, но и время. Это и было наше намерение – все для бла-га людей, - сказал Думитру Керпек.

Около 4000 жителей села Тыр-нова нынче могут пользоваться пятью новыми микроавтобусами, которые ежедневно отправляются в Дондушень в 7.00 и 10.30. А жители села Чернолеука платят за билет 8

лей, а не 11 как раньше. Они также экономят время потому, что нала-жено прямое сообщение с райцен-тром, а не заезжая и в другие села.

Облегченно вздохнули и жите-ли Климэуць, которые за поездку в Дондушень и обратно экономят 6 лей.

В настоящее время ведутся пере-говоры, чтобы возобновить марш-рут Арионешть – Отачь.

Эти вопросы разрешены в ре-зультате визита в территорию пред-седателя Демократической партии Молдовы Мариана Лупу.

Виктор КИРИЯК

Real INFO

На сцену выйдут в новых костюмах

Женщины из района Дон-душень стали активнее уча-ствовать в соци-ально-экономи-ческой жизни сел и коммун.

Март не только месяц когда женщинам дарят цветы и подарки, но и время когда они подводят итоги своей деятельности за истекший период. По-этому свыше пятисот жен-щин-демократок района Дондушень, подсчитали «цыплят», но и наметили новые планы.

- Активное участие женщин в социально-по-литической и экономи-ческой жизни района Дондушень, обеспечива-ет беспрерывный обмен опытом между членами женской организации ДПМ, продуктивное со-трудничество с молодеж-ными организациями и пожилыми людьми, ока-зание помощи малообе-спеченным семьям, про-ведение различных мероприятий – это и дру-гие важные дела постоян-но находятся в наше поле зрения, - сказала пред-седатель дондюшанской женской организации ДПМ Емилия Лопатенко.

Роль женщины в обще-

стве была высоко оценена председателем террито-риальной организации ДПМ Виктором Кирияк, координатором районной организации Дондушень Вадимом Лесником, чле-нами исполнительного бюро, местными советни-ками, приглашенными. Почетным гостем на ме-роприятие была предсе-датель республиканской женской организации Демпартии, министр тру-да, социальной защиты и семьи Валентина Булига.

- Женщин нельзя рас-

сматривать лишь как представительниц демо-кратического движения, но и как настоящих пар-тнеров в консолидации демократии. Эта наша главная цель, о чем надо постоянно помнить, - от-метила г-жа Булига.

Женщины, присут-ствующие на мероприятие решили создать новую об-щественную ассоциацию «Современная женщина – Дондушень», у которой уже имеется и программа деятельности.

Вадим Лесник побла-

годарил участниц встречи за их активность и под-черкнул:

- Радость и успехи, уважаемые дамы, долж-ны мобилизовать к но-вым рубежам. Чтобы вы были любимы, окружены добрыми людьми, были достойны и уважаемы не только в течение марта, но в каждый день круглый год.

Праздник завершился художественной програм-мой, а женщинам были вручены букеты цветов.

Николай РОМАНЮК

Женщины проявляют активность

Экономят время и деньги

12 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014АКТУАЛЬНО

Защита водоёмов – это наша общая забота

Районное управление продовольственной без-опасности Сорока доводит до сведения владельцев скота, что 26 февраля 2014 года состоялся публич-ный тендер по оказанию санитарно-ветеринарных услуг на территории Сорокского района. В тендере приняли участие 16 предприятий ветеринарных врачей, с которыми заключены договора на выпол-нение мероприятий по вакцинации сельскохозяй-ственных животных в территории. С 10 марта все ветврачи получили вакцины против заболеваний сибирской язвой крупного рогатого скота, коз и ло-шадей и в настоящее время проводятся прививки. В 2014 году все животные будут иммунизированы и диагностированы согласно плану профилактиче-ских мероприятий инфекционных заболеваний.

Доводим до сведения, что будут вакцинированы животные, которые пронумерованы согласно зако-ну № 231 о выявлении и регистрации животных и согласно которому владельцы животных обязаны сообщить ветеринарному врачу в течение не позже 7 дней о рождении, покупке, отчуждении, гибели и убое животных.

Ниже приводится список ветврачей, номера контактных телефонов и перечень обслуживаемых территорий.

В период с 14 по 17 марта 2014 года на терри-тории района прошла кампания по иммунизации против бешенства лис. Вакцина была распределена лесному фонду агентства «Moldsilva» и населенным пунктам, находящихся вблизи массивов, где обита-ют лисы. В проведении данной капании участвовали ветврачи районного управления продовольственной безопасности, ветврачи свободно практикующие эту профессию, специалисты и сотрудники госпредпри-ятия по лесному хозяйству Сорока, члены ассоциа-ции охотников и рыболовов, примары сел и коммун.

Всего было использовано 2100 доз вакцины про-тив бешенства. Результаты проделанной работы на-ходятся на контроле районного управления санитар-но-ветеринарного надзора.

А. РЕВЕНКО, начальник территориального

подразделения районного управления

продовольственной безопасности Сорока.

Знай ветврача

(Интервью с Вален-тиной РУССУ, началь-ником экологической инспекции Сорока)

- Многоуважае-мая Валентина Руссу, 22 марта - Междуна-родный День защиты водоёмов. Какие дей-ствия намечены к это-му дню?

- Празднование Меж-дународного Дня защиты водоёмов – это инициати-ва, утвержденная в рамках Конференции Окружа-ющей среды и Развития ООН в 1992, состоявшейся в Рио-де-Жанейро. Это говорит о важности про-блем на эту тему для че-ловечества, поветствует о главенствующей роли воды в природе. По слу-чаю празднования Меж-дународного Дня защиты водоёмов экологическая инспекция Сорока про-водит конкурс «Чистая река от селу к селу» по всей территории нашего района.

- Какими водными рессурсами располага-ет Сорокский район?

- В нашем районе протекает пять рек. Это Днестр, протекающий по нашему районе длиною в 92.5 км вдоль восточной границы; речка Кэйнарь, длина которой в параме-тре района Сорока состав-ляет 40 км; Булата – 15 км, Каменка – 15 км и Ра-ковэц – 5 км.

Наш район располага-ет 167-ью водоёмами, об-щей площадью – 408.68 гектара, 86 из них нахо-дятся в общем пользо-вании, 81 имеет имеют статус аренды. На терри-тории района находятся 37 артезианских колод-цев . Вода семи артколод-

цев используется для пи-тьевых и бытовых нужд, вода одного - минераль-ная. Также в нашем районе 10031 колодец. К сожалению, их вода, по данным Центра публич-ного здоровья Сорока не соответствует санитарно-гигиеничным нормам. А причины этого - располо-жение вблизи колодцев курятников, мусоросва-лок и даже туалетов.

81 процент городско-го населения использует питьевую воду из центра-лизованного водопрово-да, а из сельского – лишь 17 процентов.

- Каковы главные факторы, загрязняю-щие воду?

- Загрязнению над-земных, а также под-земных вод способству-ют нечистоты в частном секторе, вытекающие из частных хозяйствах; в сельскохозяйствен-ном секторе - нечисто-ты животноводческого происхождения, отходы складов с пестицидами и так далее. Загрязнена и дождевая вода. Это-му благоприятствует ис-пользование химических удобрений, пестициды и многое другое. Как все знают, больной вопрос для города Сорока – это тот факт, что все сточные воды и отходы людской жизнедеятельности ухо-дят в Днестр. Сонды, находящиеся на балансе экономических агентов, не всегда содерживаются на уровне санитарно-ги-гиенических требований. Для их ремонта и техди-агностики не инвестиру-ются финансовые сред-ства. Значительная часть скважин, находящихся на

балансе публичной адми-нистрации, эксплуати-руется без авторизации на водозабор. В процессе эксплуатации примэрии сталкиваются с рядом трудностей, в том числе и финансового характера, по содержанию скважин, проектирования и стро-ительства канализаци-онных сетей и очистных сооружений в сельской местности. В местных бюджетах не предус-мотрены средства для оформления технических паспортов и авторизаций для использования воды в специальных целях.

Большое влияние на качество природных вод имеет эвакуирование за-грязненной воды или не-достаточно очищенной и стекающей в натуральных водоёмах и источниках. Самый большой объём вод поступает из канали-зационных систем насе-ленных пунктов.

Нынче в районе эко-логической инспекцией Сорока взяты под контро-лем 6 животноводческих миниферм. В большин-стве случаев бывшие жи-вотноводческие комплек-сы используются вновь

без проведения ревизий технического состояния гидротехнических соору-жений, что является ис-точником загрязнения водных артерий и водо-емов. Животноводческие комплексы в большинстве случаев расположены в защитных зонах рек. Оста-ется актуальной проблема загрязнения водоёмов от сельского жилого сектора, где отходы от содержания животных разбросаны по-всюду.

- Экологическая ин-спекция Сорока соста-вила программу дей-ствий, приуроченных к Международному Дню защиты водо-ёмов?

- Это благоустройство лесопосадок и зон про-текции водоёмов: реки, речушки, источники и так далее. Это практические действия. Осуществление рейдов в зонах защиты водоемов. Проведение лекций на экологические темы в доуниверситет-ских учебных заведениях. Публикация в местной печати тематических ма-териалов.

- Спасибо Вам за интервью.

ОТРАВИЛИСЬ УГАРНЫМ ГАЗОМ

Хотя пришла весна и завершается отопи-тельный сезон в Дрокии, дым от печей про-должает убивать людей.

На днях в селе Згурица был обнаружен труп граж-данина Андриеш Иона, который отравился угарным газом. Сотрудники службы по чрезвычайным ситуа-циям района Дрокия говорят, что это шестой случай отравления дымом с начала года. Поэтому они при-зывают быть более внимательными и строго соблю-дать правила противопожарной безопасности.

Андриан РОТАРУ

Real INFO

№№ п/п

Название предприятия Телефон Обслуживаемая территория

1. ИП «Cociorva Victor» 023024115

068323731

С. Рубленица, с. Рубленица Ноуэ, с. Христич, с. Застынка

2. ИП «Muşcinschi Ana-tolie»

023026272

068496399

С. Косэуць, с. Йоржница, с. Егорень, с. Цепилова

3. ИП „Mazur Nicolae” 023048850

069403218

С. Василкэу, с. Трифэуць, с. Инундень, с. Руслановка

4. КХ „Vacarciuc Nicolae” 023046285

068458502

С.ж Воловица, с. Александру чел Бун, с. околина

5. ООО „Vervet Farm” Capcelea Simion

023062256

069407504

С. Булбоч, с. Булбочий Тщшб с. Пырлица, с. Ванцина, с. Ванцина Микэ, с. Луговое, с. Режина Мария

6. ИП „Pînzari Sveatoslav” 023077299

069767057

С. Баксань, с. Скинень, с. Скинений Ной

7. ИП „Graur Iacov” 023049303 С. Вэдень, с. Думбрэвень8. ИП „Motriuc Ivan” 023075187 С. Кэинарий Векь, с. Флоричень9. ИП „Straton Alexandru” 023041107

068601807

С. Бэдичень, с. Григорэука, с. Шептелич, с. Курешница Ноуэ

10. ИП „Cuşnir Andrei” 023076289 С. Ярова, с. Окланда, с. Балинць, с. Балинций Ной, с. Кременчуг, с. Собарь, с. Валя, с. Ливезь

11. ИП „Toma Constantin” 023041308

068767018

С. Шолкань, с. Курешница, с. Холошница

12. ИП „Niculiţa Maria” 023043645

068022827

С. Стойкань, с. Солонец, с. Слобозия Кремене, с. Слобозия Вэрэнкэу, с. Вэрэнкэу, с. Волоаве

13. ИП „Duduleanu Victor” 023079217

060133542

С. Дубна, с. Раковэц, с. Рэдь Черешновэц, с. Паркань, с. Немировка, с. Черлина

14. ИП „Cernolev Zaharia” 023072110

079930356

С. Дэркэуць, с. Мэлкэуць

15. ИП „Slonovschi Ana-tolie”

023052179

079241624

С. Висока - I, с. Слобозия Ноуэ, с. Рудь, с. Дечебал

16. ИП „Trofaila Alexei” 023052144

069096712

С. Висока – II, с. Ньоркань с. Толокэнешть, с. Тэтэрэука Веке, с. Тэтэрэука Ноуэ

Минули десятиле-тия, но эхо залпов и автоматных очередей в горах Афганистана не утихает в памяти товарищей по ору-жию. Дают о себе знать и раны от оскол-ков мин и разрывных пуль монджахедов, которые оставили наших ребят инвали-дами. Порой на местах забывают об афган-цах, но непереход-ным остается боевое братство. На помощь приходят свои же однополчане.

Так, в трудные минуты, к афганцам района Дон-душень приезжают члены музыкального ансамбля «Eroii Afganistanului», художественный руково-дитель, капитан запаса, Ион Цуркану. Он являет-ся и председателем союза ветеранов афганской во-йны района Дондушень. Ансамбль часто выступа-ет с благотворительными концертами по стране и за рубежом, а вырученные

деньги идут на оказание материальной и финансо-вой помощи боевым дру-зьям и семьям павших на полях сражений воинов-интернационалистов, а также на установку мемо-риальных плит на родине погибших солдат.

. Говорят, что время излечивает раны и обо всем можно позабыть, но эхо боев в Афганистане

продолжает кровоточить. Афган остался в памяти тех, кто воевал вдали от Молдовы. Хотя мы были из разных мест, даже из разных стран, мы сохра-няем и укрепляем и сегод-ня наше боевое братство. Нас война породнила, и мы не забываем друзей и помогаем друг другу, - сказал Ион Цуркану.

Ансамбль «Eroii

Afganistanului» был соз-дан три десятка лет назад и за это время своими па-триотическими песнями борется за мир и справед-ливость. Этот коллектив является лауреатом меж-дународного конкурса афганской песни, а также многих фестивалей, про-водимых в Республике Молдова и на Украине.

Андриан РОТАРУ

Боевое братство афганцев

13Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014 ЛИЧНОСТИ

Символично, без галстука… В людях ценю честность, достоинство,

порядочность 20 вопросов для Анны Бежан

- С какого возраста Вы помните себя ре-бенком?

- Детство – это период не только физического со-стояния, но и духовного. Я создала себе моральный облик. Человек проходит начальное становление в детстве. Себя помню с 3 – 4 лет. И первое что при-ходит в голову – это воз-вращение отца из армии, привезенный им патефон, который играл в «касса маре».

- И, все же, какие моменты из детства считаете самыми счастливыми, краси-выми?

- Ткацкий станок, яг-нята с хвостами в репей-нике и мэрцищорами на шее, речка, где полоскали домотканые полотна, где

мочили растения конопли и выплывали с открыты-ми ртами рыбешки, за-дыхающиеся от крепкого, пронзительного запаха, тусклый свет лампы при котором читала, шерстя-ная кудель и веретено, беспрерывно крутящееся в руках матери и бабушки.

- Что Вы, в первую очередь, переняли от своих родителей, чему подражали им?

- Родители научили меня трудиться и быть от-ветственной.

- Какие черты ха-рактера больше всего цените в людях?

- Ценю людей мораль-но и духовно красивых. Честность, достоинство, порядочность, чувство меры.

- Какие ненавиди-те?

- Самый большой грех – это высокомерие, за-знайство, чванство. За вы-сокомерие и ангелы упали с небес.

- А с какими черта-ми характера Вы сами можете гордиться?

- Прощение – одна из моих черт характера. Прощать, однако, означа-ет отказать себе в чем-то.

Признаю, прощать удает-ся с трудом, но прощение – это дар Божий. И я несу этот крест.

- Какое свое «сла-бое звено» в личном поведении?

- Человек далек от со-вершенства. Но он к это-му стремится. У меня не-сколько слабых мест. Я очень эмоциональна, ино-гда не удается сохранить душевное равновесие.

- Какие воспомина-

ния возвращают Вас в годы детства и юно-сти?

- Я тоскую по детство: дедушки и бабушки, ро-

дители, родительский дом, бахча и сад дедушки, праздничные дни. Эта тя-готение меня никогда не покидает.

- Что для Вас озна-чают слова: родные места, страна, Родина?

- Любовь к своему на-роду должна стать рели-гией. Великий Григоре Виеру говорил, что тот, кто не любит свой край, становится уязвимым как соломинка. И ветер носит его как ворсинку.

- У Вас много дру-зей? И что означает, по-вашему, настоящая дружба?

- Дружелюбие – это открытость перед всеми. «Христианин друг со все-

ми и ни с кем. Люби всех и убегай от всех», - говорит Саватие Баштовой. Под-

писываюсь и я под этими словами.

- Как Вы проводите свободное время?

- У меня очень мало

свободного времени. Я человек желающий про-жить каждый миг краси-во. Я человек увлеченный. Ухаживаю за множеством цветов, за домашними животными, много читаю.

- Если перевернуть колесо жизни, на ка-ком отрезке останови-ли бы?

- Колесо жизни, кото-рое перемалывает нас, я бы остановила в детстве. Оно было таким краси-вым и безвинным! Ребе-нок в человеке не должен умирать никогда.

- Как семья стиму-лирует Вашу деятель-ность?

- Семья – это крепость где нахожу убежище и

залечиваю полученные раны.

- Чем Вы еще увле-каетесь, кроме основ-ной работы?

- У меня уже нет ос-новного вида деятель-ности, как такового. Со-трудничаю с видными интеллигентными людь-ми и делаем добрые дела, связанные с культурной жизнью

- Что бы Вы выбра-ли между книгой, теле-визионной передачей и интернетом?

- Росла и шла по жизни с книгой, будучи препода-вателем румынского языка и литературы. Приоритет отдаю чтению и отдельным телепередачам. Человек без книги не может разви-вать способности мыслить. Книга – это мост, ведущий в вечность, к святому, к знаниям.

- Считаете, что Вам все удалось в жизни, или еще осталось что-то делать?

- Я человек достигший желаемого уровня. Люди исполненного долга душой следуют за Богом. Кто-то писал, что человек охва-ченный печалью и безна-дежностью попадает в сети дьявола. «До слез мне до-рога жизнь» - писал Гри-горе Виеру. Ничего более драматичного нет, чем че-ловек без идеала.

- Сколько денег нуж-но человеку, чтобы он чувствовал себя счаст-ливым?

- Жадность – большой грех. Необходимо иметь столько денег, чтобы жить нормально. Не с роскошью, но в душевном удоволь-ствии, что и порождает сча-стье.

- Если бы начали жизнь сначала, какие бы поправки сделали?

- Многое бы я сделала коррективы, но жизнь я бы прожила также.

- Писали когда-ни-будь стихи?

- Стихов никогда не писала. Читаю лишь стихи высокой пробы, моих лю-бимых поэтов – Лучиана Благи, Иона Барбу, Иоанна Александру, Тудора Аргези, Адриана Пэунеску, Григоре Виеру…

- Имеете свежий анекдот?

- Мне нравятся остро-умные люди. Иногда читаю анекдоты. Нравятся, но не запоминаю. Мой мозг за-нят другими проблемами.

Записал Ион СПИНЕЙ.

НИНА НЕКУЛЧЕ, ЖУРНАЛИСТ:Об Анне Бежан могу писать и говорить беско-

нечно. Знакома с ней уже три десятка лет. Пло-дотворно сотрудничала и сотрудничаю все это время. А еще нас связывает творческая дружба. Она из тех людей, которые умеют так красиво про-жить свой век! Она не прожигает время, она в каж-дый день оставляет необычно важный отпечаток. Она в постоянном поиске и действие, участвует в многочисленных культурных и социальных меро-приятиях. Если к нам приехал Тудор Георге, это, в первую очередь, ее заслуга. Благодаря ее усилиям во многих учреждениях города и районе проводятся выставки организованны кишиневским институ-томрумынской культуры.

Без Анны Бежан я бы не смогла реализовать са-мые удачные мои интервью со знаменитостями приглашенных в Сорока: лингвистом с мировым именем Еуженом Кошеру, поэтами Адрианом Пэ-унеску, Григоре Виеру, священниками Михаилом Миля и Георгием Сафтюком, многими другими.

К Анне Бежан отношусь с большим уважением за то, что она делает, за то, что открыто гово-рит о том, что думает и является той какой она на самом деле и есть.

НАТАЛЬЯ ВРАНЧАН, ГЛАВНЫЙ РЕДАКТОР „REALITATEA PLUS”:На одной из праздничных мероприятий Анна

Бежан говорила, что настоящие преподаватели остаются навсегда в душах детей и умирают вме-сте с ними. Сожалею, что познала преподавателя Анну Бежан только на двух уроках. Кто-то гово-рил, что если бы Николае Лабиш написал бы толь-ко поэму «Moartea căprioarei» он бы остался одним из самых великих поэтов. Я также бы сказала, что Анна Бежан преподаватель моей души.

В самые прекрасные годы учебы в лицее «C. Stere» директором которого была Анна Бежан, познала многие личности румынской культуры: Григоре Виеру, Дойна и Ион Алдя-Теодорович, Адриан Пэуне-ску… Многие из них познала из библиотеки, одной из самых богатых библиотек румынской книги в райо-не. И это тоже благодаря Анне Бежан. И горжусь, что мое детство прошло в одном и том же селе, Кэ-инарий Векь, как и Анны Бежан.

ЕЛЕНА СПИНЕЙ, ПОЭТЕССА:- Анна Бежан – моя учительница. Прошло более

двадцати лет со школьной поры, но она ею и оста-лась, потому что теперь каждый раз, когда слу-шаю либо разговариваю с ней, чему-то учусь. Это «чему-то» иной раз стоит больше чем цикл лекций или семинаров. Не хочу говорить пафосно. Говорю, как оно есть, из глубины души. Кстати, о школьных годах. На уроках Анны Федоровны, как принято, было ее тогда называть, я постоянно переживала и иногда, робея, не могла произносить ни слова. Все боялась, что не так, да не то скажу… Этот пси-хологический барьер так и не перешагнула, да и не стремлюсь. Я рада тому, что она есть среди нас – сильная женщина, которая привыкла называть вещи своими именами.

14 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014СПОРТ-КУРЬЕР

Особого успеха добились юниоры и моло-дежь - самбисты из Сорока в рамках чемпиона-та Республики Молдова, проходившего на этот раз в г. Бэлць.

Молодые спортсмены, тренируемые заслуженным тренером Республики Молдова Штефаном Драган, завоевали десять медалей разного достоинства. Луч-шего результата добился все же Георгий Бланару, уча-щийся лицея со спортивным уклоном г. Кишинэу и в этот раз занял первое место в весовой категории 74 кг.

В том же лицее учатся и братья-близнецы Ген-надий и Андриан Бойко, которые в нынешних со-ревнованиях в весовой категории 68 кг заняли соот-ветственно 2 и 3 места. Еще одну бронзовую медаль выиграл Норин Тэтэреску с того же лицея в весовой категории 70 кг. Сестра Норина, Корина, учащаяся лицея «C. Stere» добилась серебра в весовой категории 65 кг. Серебренных медалей также добились в своих весовых категориях Марьяна Мынзат (лицей «Ion Creangă»), Георгий Кирошка (с. Рубленица), Максим Четулян и Георгий Георгиеш (оба с лицея «C. Stere»). Бронзовым призером стал также Александр Миронов, учащийся лицея «C. Stere».

Мужская команда БК «Sroca-Baschet», тренируе-мая заслуженным работником физической культу-ры и спорта РМ Сергеем Круду продолжает побед-ную серию в рамках чемпионата Молдовы, первая лига. В настоящее время продолжаются игры в рамках pley-off. По результатам сорочанам выпало играть за по-беду с командой «Bastard», лицея со спортивным уклоном г. Кишинэу. Двумя неделями раньше сорокские баскетбо-листы победили в домашних условиях с разницей в девять очков. Следующая игра состоялась уже в гостях, в г. Киши-нэу и наши спортсмены уступили с разницей в четыре очка. Согласно Положению, в следующий этап проходит коман-да, первая, добившаяся двух побед. В субботу в спортивном зале Дворца культуры состоялась решающая игра.

Хозяева поля взяли игровую инициативу с первых же минут встречи все увеличивая разницу в счете от тайма к тайму. Первая десятиминутка завершилась при счете 21:11 в пользу сорочан, а во второй еще больше увеличили раз-ницу в счете, доведя ее до 16 очков при общем счете 41:25.

Решающей оказалась все же третья десятиминутка, в которой хозяева площадки показали полное преимущество в игре и счете. Тайм завершился при разнице в счете в 23 очка.

Последняя десятиминутка встречи для сорочан была более трудной. Из-за пяти предупреждений был вынужден покинуть площадку лидер команды Михаил Сидельников. И все же матч был доведен до победного конца при счете 79:67. Сорочане продолжают игру в следующем этапе.

Продолжаются со-ревнования по про-грамме Спортивных игр молодежи среди учебных заведений района Сорока. В субботу и воскресенье в спортивных залах лицея «C. Stere» со-брались любители на-стольного тенниса.

В первый день за пер-венство боролись юные спортсмены, учащиеся лицеев и колледжей. На старт вышли на этот раз десять команд. Для нача-ла соревновавшиеся ко-манды были разделены на две группы, из которых только первые две полу-чали право бороться за призовые места. Команда теннисистов лицея «Petru Rareş», тренируемая Ио-ном Житарь в первой группе еще раз доказала свое превосходство и на первом этапе в четырех встречах набрала мак-симум очков. Только во встрече с победителями проиграли спортсмены лицея Раковэц, которые заняли второе место с ше-стью набранными очка-ми. Во второй группе на первые два места вышли соответственно команды

Педагогического и Агро-технического колледжей.

После того как в полу-финалах более сильными оказались команды Пе-дагогического колледжа и лицея «Petru Rareş» со-стоялись финалы. В борь-бе за третье место между теннисистами Агротехни-ческого колледжа и лицея

Раковэц более сильны-ми оказались будущие аграрники, победившие со счетом 2:1. А в финале сильная команда лицея «Petru Rareş» победила со счетом 2:0 студентов Педагогического коллед-жа.

На второй день на старт вышли спортсмены – теннисисты, представ-ляющие восемь гимна-зий района. также самы-ми сильными оказались теннисисты лицея «Petru Rareş», которые победи-ли во всех семи встречах и обеспечили себе первое место в соревнованиях. Второе место с 12 очка-ми в активе заняли гим-назисты из Воловица. Спортсмены гимназий Скинень и Холошница на-брали одинаковое коли-чество очков и поделили третье место.

Два дня тенниса

Уроки физи-ческой культуры станут более инте-ресными. Препо-даватели приняли участие в семинаре, где обучались техни-ки легкой атлетики. Семинар был орга-низован Федераци-ей легкой атлетики РМ.

- Данный семинар яв-ляется составной частью программы Федерации на 4 года. За этот период мы предлагаем организовать многочисленные инфор-мационные мероприятия,

но и привести в каждый район специальное обору-дование. В Сорока прибы-ли со спортивным обору-дованием на сумму около одной тысячи долларов, деньги, полученные от Международной Феде-рации Легкой Атлетики. Оборудование останется в спортивной школе, и, ду-маю, понадобится детям практикующие спорт, - от-метил Константин Негру, генеральный секретарь Национальной Федера-ции Легкой Атлетики.

Помимо теорети-ческой части, семинар

включил и практическую, где учащиеся пяти учеб-ных заведений города сформировали команды и соревновались. Препода-ватели отметили, что обо-

рудование можно и самим создать, требуется лишь старания. За получен-ные результаты, команды участницы получили ди-пломы.

Председатель района Сорока Виктор Сэу отме-тил, что легкая атлетика должна развиваться еще больше в районе, и поэто-му на будущее будут орга-

низованы конкурсы среди учебных заведений.

В районе Сорока рабо-тают 49 преподавателей физической культуры.

Елена ЧЕЛАК

ЛЕГКАЯ АТЛЕТИКА В РАЗВИТИИ

В воскресенье в спортивном зале теоретиче-ского лицея им. А. Пушкина проводился район-ный турнир по волейболу с участием женских команд. В соревнованиях приняли участие пять команд – из Нимереука, Вэрэнкэу, Раковэц, «Sănătatea» г. Сорока и сборная команда лицея «P. Rareş».

Лучшими стали по итогам игр волейболистки с. Вэ-рэнкэу (тренер и капитан Мария Ташник). Второе ме-сто заняли молодые спортсменки лицея «P. Rareş» (тре-нер Лучия Пурич), а третье место команда с. Нимереука – тренер Тудор Чеботарь.

Дипломы и премии были вручены главным спе-циалистом по проблемам молодежи и спорта Андрей Житнюк.

ПЕРВОЕ МЕСТО – У СПОРТСМЕНОВ ВЭРЭНКЭУ

Десять медалей в чемпионате

ВЫШЛИ В СЛЕДУЮЩИЙ ЭТАП

Рубрику ведет Ион СПИНЕЙ

15Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014 РЕКЛАМА

Economisești 50% și 75% din prețul poliței medicale pînă pe 31

martiePînă pe 31 martie populația țării care

trebuie să se asigure individual vor cumpă-ra polița medicală de la Ofi ciile Poșta Mol-dovei și Agențiile teritoriale ale CNAM, cu reducerea de 50% și 75%.

Fondatorii de întreprinderi individuale, aren-dașii, alți cetățeni care nu sunt angajați și nu sunt asigurați de Guvern își vor asigura riscul fi nanciar în caz de îmbolnăvire, achitînd suma de 2 028 lei, ceea ce reprezintă 50% din prețul integral al poliței.

Proprietarii de terenuri agricole își vor asigura riscul cu 1 014 lei, achitînd doar 25% din prima me-dicală, la Agențiile teritoriale ale CNAM.

În același timp, cetățenii RM, care sunt plecați peste hotarele țării pentru mai mult de 183 zile, sunt scutiți de procurarea poliței medicale, dar își asigură riscul fi nanciar în caz de îmbolnăvire, achitînd prima medicală pentru perioada rămasă a anului 2014.

Dintre persoanele care achită prima de asi-gurare obligatorie de asistență medicală în mod individual doar notarii, avocații și executorii jude-cătorești vor procura polița medicală în mărime in-tegrală. Aceștea vor achita prima pînă pe 31 martie 2014, la Agențiile Teritoriale ale CNAM.

SRL „DONES-AUDIT” prestează următoarele servicii:- Auditarea rapoartelor fi nanciare;- Organizarea, restabilirea și ținerea evidenței contabile;- Acordarea asistenței la automatizarea evidenței con-

tabile;- Expertiza contabilă;- Planifi carea fi scală și de calcul a obligațiilor de plată la

buget, întocmirea declarațiilor fi scale;- Analiza activității economico-fi nanciare;- Consultanță și deservire informațională în probleme

ce țin de domeniul legislației fi nanciare și fi scale;- Elaborarea și propagarea materialelor metodice, a

recomandărilor privind evidența contabilă, impozitarea, auditul;

- Asistența juridică în probleme de activitate economi-co-fi nanciare;

- Asistența în domeniul managementului;- Asistența în administrare, reorganizare și lichidare.Doritorii pot apela la tel. 069617427; 069984786;

069014009.Directorul SRL „DONES-AUDIT”, Vera Cojocari.

CĂTRE „ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI” 26 martie 2014, ora 16.00 Palatul de Cultură SorocaTeatrul dramatic „Prometeu”, regizor Iurie BabiiPrezintă „Noi, moldovenii” (Satiră, Comedie și Umor)Autori: Tudor Popescu, Gheorghe Urschi, Svetlana

Rașcova, Elena StepanencoRegie Iurie Babii27 martie „Ziua Mondială a Teatrului” ora 10.00 grădinița Nr.1 din or. Soroca ora 11.00 grădinița Nr.17 din or. Soroca ora 12.00 grădinița Nr.16 din or. Soroca, Teatrul de

păpuși pentru copii „Scăpărici”, regizor Angela MușencoPrezintă: „Doi ursuleți lacomi” – poveste populară

rusăRegizor Angela Mușenco 27 martie „Ziua Mondială a Teatrului” Casa de Cultură din s. CosăuțiOra. 18.00 Teatrul dramatic din s. Cosăuți, regizor

Constantin CiumacPrezintă „Măsura”; „La medic”; „Pensionarii” de Gheorghe Urschii, regie Constantin Ciumac27 martie „Ziua Mondială a Teatrului”ora 10.00 grădinița Nr. 5 din or. Sorocaora 11.30 grădinița Nr. 7 din or. Soroca, Teatrul de pă-

puși „Țăndărică” din s. Vădeni, regizor Serafi ma LunguPrezintă: „Greerașul și Furnica”Autor Leonid CebotariRegie Serafi ma Lungu (Întarea liberă)

SRL „Brichet-Prim” realizează combustibil din biomasă – bri-

chete din coajă de răsărită. Tel. 068675733.

Telefoane de contact: 0(230) 2-27-41;

069400196; 079402614.

primește comenzi de desfășurare a diferitor ceremonii

Sala de festivități

„Alisa”

Sincere felicitări pentru RUSU VA-LERIU, Consilier local, s. Ochiul Alb, PRODAN ION, peședinte OP s. Chetrsu, membru BE

Fie ca energia dinamică, cum-secădenia și setea de lucru să

Vă fi e mereu în ascendență. La Mulți Ani!

Corneliu PADNEVICI, preşedintele OT PDM Drochia.

Organizația Raională a Partidului De-mocrat din Moldova adresează since-re felicitări: Botnari Ghenadie, Macovei Ghenadie, Boldescu Galina, Borozan Alexandru, Stolnic Victor, Botnari Valen-

tina, Patraș Valeriu, Gabuja Elena, Crîș-mari Filip, Curevici Ion, Ciubuc Ghenadie, Stelea Teodor, Sochirca Ana, Morari Mihail, Cerchez Constantin, Cuțescu Mihail, Tofan Anastasia, Olari Tatiana, Tisovschi Ion, Coșciug Tatiana, Bulgac Natalia, Rotaru Ion, Dolghii Lucia, Ceban Aliona, Ojog Valentin, Melnic Marina, Slonovschii Eugenii, Cociurca Nicolai, Cebotarean Evdochia, Lupașco Cristina, Repeșco Iurie, Sîrghi Marcel, Craveș Petru, Chirița Artur, Stavița Ana, Ciucium Alina, Botnaru Mihail, Bulat Igor, Bulat Viorica, Lucaș Aurica, Mazniuc Ruslan, Crîșmari Ion, Gor-nea Igori, Vasilean Dumitru, Prodan Lena, Cîrlig Tamara, Zagorodniuc Arcadie, Pînzari Grigore, Baciu Larisa, Baran Anatolie, Mușcinschii Svetla-na, Sivac Grigore, Potlog Iulia, Pînzari Ina, Țopa Foma, Bîcu Svetlana.

Cu respect, Vladimir NICUŢA, preşedinte OT PDM; Alexandru CORBU, secretar executiv OT PDM

Sincere felicitări pentru FLOREA ALEXEI – consilier în consiliul raional So-roca, membru al consiliului raional Soroca PDM.

GRECU OLEG – primar com. Dărcă-uți, membru al consiliului raional Soroca PDM.

PÎNZARU ANATOLIE - primarul satului Cremen-ciug, membru al consiliului raional Soroca PDM.

Fie ca energia dinamică, cumsecădenia și se-tea de lucru să Vă fi e mereu în ascendență. La Mulți Ani!

Semnează: Membrii Biroului executiv al OT Soroca PDM Nicuţa V., Agachi E.,

Corbu A., Donos Gh., Munteanu Gh.. Pru-teanu V., Dragan S., Bucătaru Gr., Oţel R.,

Ciumeica E., Boldescu G., Gîtlan N., Guţu V.,

Costin I., Chiroşca Gr., Ostapov A., Manolii V.

SE VINDE casă, serai, beci, aca-returi, apă, vie, pomi fructiferi, 50 de ari de pămînt. Tel. 023024466; 069345689; 069482684.

DIRECȚIA ÎNVĂȚĂMÎNT SOROCA ANUNȚĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA

FUNCȚIEI DE DIRECTOR AL GIMNAZIILOR STOICANI ȘI ȘOLCANI

La concurs pot participa cetățeni ai Republicii Moldova cu studii superioare universitare pedagogice, care au des-fășurat activitate pedagogică de cel puțin cinci ani, ce nu au împlinit vîrsta necesară obținerii dreptului la pensie pentru limita de vîrstă, posedă lim ba română (la nivel de comunicare în localitățile preponderent populate de mi-noritățile naționale), sunt apți din punct de vedere medi-cală (fi zic și neuropsihic) pentru exercitarea funcției, nu au antecedente penale.

Candidații pentru ocuparea funcției de conducător al instituției de învățămînt prezintă la Direcția învățămînt în termen de 30 de zile din ziua publicării în presă a avi-zului, următoarele acte de participare la concurs: cere-rea de înscriere la concurs; copia actului de identitate; curriculum vitae; copiile legalizate ale actelor de studii; copiile legalizate ale actelor ce confi rmă gradul didactic/managerial; copia legalizată a carnetului de muncă; copi-ile certifi catelor de participare la cursuri de perfecționare și la programe/proiecte educaționale; certifi catul medi-cal din care rezultă că este apt medical, fi zic și neuropsi-hic; certifi cat de cazier judiciar; programul de activitate în viitoarea funcție, pentru o perioadă de 5 ani; cuprinsul dosarului în două exemplare.

Actele vor fi depuse la Direcția învățămînt So-roca, str. Ștefan cel Mare, 5, etajul II, biroul 202. Tel. 30548.

AGENȚIA IMOBILIARĂ

or. Soroca, str. Alexandru cel Bun, 16,telefon 023033533; 069780806.

Multstimate ANATOLIE PÎNZARU, primarul satului Cremenciug!

Cartea bogat ilustrată a vieții Dvs a mai întors o filă, marcînd astfel o vîrstă mai mult ca altădată evidențiată de spiritul Dvs de familist, gospodar bun, om stimat, activist. C u ocazia acestei sărbători Vă dorim sănătatea steja-

rului, puterea haiducului, bucurie de la cei dragi, succese și noi izbînde.

Cu adînc respect, colectivul primăriei și

consiliul comunal Cremenciug.

CONCURSURI PRIN OFERTĂ DE PREȚ

Comanditar: Primăria VolovițaPersoana de contact: Iulian Maxim, tel. 069354919Obiectul: achiziționarea produselor alimentare pen-

tru grădinițele din s. Volovița și Alexandru cel Bun.Data și locul desfășurării concursului: 1 aprilie 2014,

ora 14.00, în incinta primăriei.***

Comanditar: Primăria VolovițaPersoana de contact: Iulian Maxim, tel. 069354919Obiectul: Lucrări de amenajare a parcului în s. Vo-

lovița.Data și locul desfășurării concursului: 1 aprilie 2014,

ora 10.00, în incinta primăriei.

***Comanditar: Primăria comunei BulbociPersoana de contact: Cojocaru Iurie tel. 0230-57-

536Obiectul: Iluminarea străzilor din satul Bulbocii Noi

comuna Bulboci, CPV 45232200-4Data și locul desfășurării concursului: 31.03.2014 ora

10-00, în incinta primăriei.

***Comanditar: Primăria comunei BulbociPersoana de contact: Cojocaru Iurie tel. 0230-57-

536Obiectul: Reparația capitală a căminului cultural

Bulbocii Noi comuna Bulboci ( schimbarea geamurilor, ușilor și glafurilor), CPV 45000000-7

Data și locul desfășurării concursului: 31.03.2014 ora 11-00, în incinta primăriei.

16 Nr 10 (60)Vineri, 21 martie 2014

ПЕРИОДИЧЕСКОЕ ИЗДАНИЕ

РЕКЛАМНЫЙ ОТДЕЛ:0230 3 00 10

Адрес: г. Сорока, ул. Штефан чел Маре, 5, эт. 1, каб. 114-116

Наталья Вранчан, гл.редактор (тел.: 0230 3 00 10)Борис Тодирел, лит. редактор (тел.: 0230 2 33 03)

РЕПОРТЕРЫ: Ион Спиней, Елена ЧелакЕлена Цырдя-Спиней, Андриан Ротару * * *

Фискальный код: 1012607003918Счет: 222471301877RIF: 280701713Банк: BC Banca Socială SA, fi liala SorocaКод банка: BSCOMD2x713

ТЕХНОРЕДАКТОР: Наталья Якубович

БУХГАЛТЕР: Феодора Панас

Тексты обозноченные буквами P и PP означают Реклама и Политическая Реклама

Редакция не несет ответственность за содержание рекламных материалов

Индексы: 22184 (рум.) 22185 (рус.)Realitatea Plus выходит на румынском и русском языках по пятницам,

Тираж: 4000 ex.Tипография: ÎM „Edit Tipar Grup”Ком.: 353

ЛИЧНОСТИ * ТВОРЧЕСТВО

Православные праздники 2014 года

Точка зрения автора не всегда совпадает с точкой зрения редакции. За достоверность публикации отвечает автор.

22 марта - Святых 40 мучеников Севастийских

23 марта - Неделя 3-я Великого поста. Крестопоклонная.

- Мчч. Кодрата Никомидийского, Саторина, Руфина и прочих (III).

24 марта - 4-я седмица Великого поста, Крестопоклонная

- Свт. Евфимия, архиеп. Новгородского, чудотворца

25 марта - Лиддской, нерукотворной (на столпе) икон Божией Матери

26 марта - Перенесение мощей свт. Никифора, патр. Константинопольского

27 марта - Феодоровской-Комстромской иконы Божией Матери

28 марта - Сщмч. Алексия пресвитерa

ПОЭТИЧЕСКИЙ ЭТЮД

- Наверное, унаследо-вали от родных этот дар

– радовать людей пес-ней…

- Действительно, я из рода музыкантов и по линии отца, и по материнской ли-нии. Мой отец был кузнецом и этим зарабатывал, чтобы прокормить семью. Но все равно музыка была у нас во главе стола. Мои дяди пели, пели и поют все мои двою-родные братья. Я начал се-рьезнее заниматься музыкой в пятом классе. Играл тогда на кларнете в оркестре дома культуры родного села Ке-тросу. Но мой отец вначале ни в какую не хотел, чтобы я стал музыкантом. Я был его правой рукой на кузнице – во всем ему помогал. На репе-

тициях ходил тайком, приду-мывал разные причины, что-

бы отлучаться на пару часов. Проявил настойчивость и отец, в конце концов, сдался. С шестого по девятый классы играл на свадьбах, на бара-бане, с моими двоюродными братьями из Цариграда. Это был хорошим уроком, пото-му что вместе с ними играли знаменитые тогда музыкан-ты из Кишинэу – трубач Ион Карай, аккордеонист Ион Неницэ, аккордеонист и тру-бач Аурел Гада. Приложил руку в моем формировании как музыканта и мой дед по материнской линии Василе Коман, который учил меня играть на кларнете. Так, с детства слушал и выучил хорошую музыку. Талантли-

вым музыкантом был и мой дядя Георге Бабуч из Ца-риграда, который играл со своими сыновьями Алексеем – саксофонистом, и Петром – тромбонистом и саксофо-нистом.

- Вижу, прошли хоро-шую практику с детства, а теории где-то учились?

- После окончания шко-лы учился на цымбалиста и руководителя тарафа. Вер-нувшись домой, работал дирижером оркестра сель-ского клуба. Затем служил в армии, после опять немного проработал дирижером ор-кестра в Кетроссу. В 1979 году поступил на учебу в культпросветучилище «Еле-на Сырбу» из Сорок, учился

в институте искусств «Gavriil Muzicescu». Везде учился на отлично.

- А к профессиональ-ной деятельности когда приступили?

- Семь лет проработал преподавателем в музыкаль-ной школе села Косэуць. А с 90-х годов стал преподава-телем Сорокского колледжа искусств.

- Господин Думини-кэ, нынче нам трудно представить праздник в городе без Вашего уча-стия во главе знамени-того оркестра ансамбля «Nistrenii»...

- Начал участвовать в ансамбле еще, когда учил-ся в культпросветучилище. Играл на саксофоне. Дири-жером был Валентин Пури-че. В 2002-м стал дириже-ром образцового ансамбля музыки и танца «Nistrenii» .

- Исколесили страну вдоль и поперек с ансам-блем?

- Конечно. И не только

нашу страну. Выступили с концертами во многих стра-нах Европы – в Германии, Франции, Англии, Порту-галии, Турции, Италии, Греции,Испании, Румынии, Болгарии. Играли в Прибал-тийских странах, в России, на Украине, в Белоруссии…

- Сколькими инстру-ментами владеете?

- Попробую перечислить: саксофон, кларнет, флуер, кавал, тилинкэ, спилинкэ, окарина, чимпой, труба, тромбон, контрабас, аккор-деон, пианино. Учился на них играть в колледже, в ин-ституте и самостоятельно.

- А самые любимые?- Саксофон, окарина,

двойной флуер. - Музыку пишите?- Конечно. Сотни пар-

титур! Делаю музыкальные аранжировки и обработки для солистов-вокалистов, инструментистов, а также для оркестров «Nistrenii» и колледжа искусств, которы-ми руковожу.

- Ваши оркестры ис-полняют разные жанры музыки?

- Исполняем народные песни разных зон Респу-блики Молдова и Румынии, играем дивертисмент, клас-сику, сочинения Моцарта, Верде, Брамса, Шостаковича. В нашем репертуаре имеем и романсы.

- Кто солисты орке-стра?

- Тамара Бобок-Кощчуг, Тудор Ефтодий,Феличия Бо-бок-Кощуг, Ион Дарий, юная Мариела Саинчук. А среди инструментистов – скрипачи Думитру Попов, Раиса Гроза, аккордеонист Емилиан Гуцу, кларнетист Марчел Потынг, контрабасист Сержиу Черно-гал.

- Есть у Вас воспитан-ник, который вселяет большие надежды?

- Радует успехами мой ученик Марчел Потынг . Надеюсь, что продолжит мой путь внук Петру Думиникэ,

который нынче учится в Ки-шинэу. В течение четырех лет, сколько учился в нашем колледже, играл в оркестре на цамбале. Но когда имеем очень ответственные высту-пления, он приходит на по-мощь.

- Каковы эти высту-пления?

- Фестиваль-конкурс «Victor Postolachi», респу-бликанский фестиваль «Vatra horelor», конкурс ор-кестров в Кишинэу, Орхей, Резина, «Лэутариий Мол-довей» в Единец и другие. Кстати, с Виктором Посто-лаки меня связывает давнее знакомство - когда играл вместе с моими двоюродны-ми братьями на свадьбах, он тоже иногда играл вместе с нами на аккордеоне. Потом стали коллегами по работе в косэуцкой музыкальной школе, а позже - в колледже искусств Сорока. От него я многое перенял в искусстве дирижировать оркестром и не только.

- Какие планы на бу-дущее?

- В прошлом году уча-ствовали в международном фестивале музыки и танца в городе Бурса, Турция. Им понравилось, как мы высту-пили и обещали пригласить нас и в этом году. Также гото-вимся к фестивале-конкурсу «Victor Postolachi». Ищем новые таланты для участия в фестивале, работаем над репертуаром оркестра. Поль-зуясь случаем, хочу побла-годарить членов оркестра, которые в большинстве яв-ляются преподавателями и учащимися колледжа ис-кусств. Хочу поблагодарить руководство колледжа в лице Тамары Гриценко, коллектив отдела культуры и туризма Сорока во главе с Григорием Букэтару, поддерживающем нас во всем. Большое спаси-бо и всем нашим зрителям.

- Спасибо за интер-вью и желаем успехов!

Елена СПИНЕЙ

Георге ДУМИНИКЭ: «Музыка – мой образ жизни»

VIPVIPЖивут в нашем городе люди, чья дея-

тельность создает нам душевный комфорт. Они не стараются убеждать нас в своей ис-ключительности, не заявляют во весь голос о своем громком имени, но все их знают и уважают. Одним из них является Георге Думиникэ, дирижер оркестра, ансамбля музыки и танца «Nistrenii» и руководи-тель оркестра народной музыки колледжа искусств «Nicolae Botgros», где работает свыше 20 лет. Его заслуги высоко оцене-ны и ему присвоено звание «Om Еmerit» Республики Молдова. Рожденный в семье, где любили музыку, он не представляет свое существование без музыки, которая наполняет его жизнь особым смыслом.

BĂTRÎNEȚE HAINE GRELEGh. Cosniceanu

Cînd vede pe drum o fatăC-o fi gură minunată,Se întreabă cu necaz :S-o iubesc sau s-o mai las ?

ÎNȚELEPCIUNEA BĂTRÎNE-ȚII

(a quoi bon ?..)

Chiar de mai văd pe drum o fatăNu mă reped, ca altădată, Și întrebări nici nu-mi mai punȘtind, că nu pot - la ce bun ?!

SĂ-ȚI SPUN DA !Gh. Cosniceanu

Tu sărută-mă mai sus Să n-ajungem la refuz

.....................................Ca pe-un trandafi r de rouăDe la unul pîn la nouă.......................................Mult am mai postit, pe sec,În plăceri vreau să mă-nec

IEȘIREA DIN POST Tu sărută-mă mai sus,Dacă nu-nțelegi ce-am spus Sărută-mă din cînd în cînd ,De nu-ți vine-n cap alt gîndDar de ești brav, viguros,Tu sărută-mă mai jos!Te ocupi cu număratul ...Las-o naibei, iată patul!Cifre-s multe, prefer două -Nouă, șase; șase, nouă!Nu-nțelegi, eu ies din post,Ori chiar ești cu totul prost ?!

ION BRÎNZĂ