REACTION PAPER

Articolul cu titlul: Influențele pe termen lung ale divorțului și adolescenți cu un singur părinte- valori, comportamente și aspirații legate de locul de muncă. Scris de către autorii: Bonnie L. Barber de la Pennsylvania State University și Jacquelynne S. Eccles de la University of Colorado.

Acest articol examinează posibilele influențe pe termen lung atât în ceea ce privește divorțul cât și copiii care locuiesc doar cu mama în planul dezvoltări valorilor și planurilor. Autorii au examinat cum divorțul afectează copiii atât direct, cât și indirect, prin impactul acesteia asupra resurselor, atitudinilor și obiectivelor de socializare ale mamei. Accentul deosebit este pus pe acele aspecte ale interacțiunii familiale care au impact asupra formării identității din punct de vedere a obiectivele educaționale și profesionale și a comportamentelor de gen asociate cu planurile de căsătorie, familie și ale locului de muncă.

La începutul articolului sunt descrise șansele copiilor în funcție de factorii demografici. Unii copii provin din familii divorțate, în alte situați părinții s-au recăsătorit pe de o parte copiii au fost afectați deoarece atenția nu le mai este acordată în totalitatea lor, pe de altă parte befeniciază de o familie formată din ambi părinți. Apoi performanțele cognitive: se presupune că divorțul are impact negativ asupra performanțelor cognitive ale copiilor. Au fost găsite deficiențe în performanța cognitivă la copiii proveniți din familii divorțate sau familiile în care tatăl lispește comparativ cu copiii proveniți din familii intacte. Un alt segment studiat a fost delicvența, astfel autorii au presupus că familiile monoparentale pot fi un factor predictiv pentru delicvență și comportament antisocial și s-a dovedit că într-adevăr sunt predispuși spre comportament deviant față de copiii din familii biparentale. Stima de sine a fost următorul element studiat, astfel unele studii susțin că divorțul părinților și lipsa prezenței tatălui în familie sunt asociate cu o scădere a stimei de sine, mai ales pe termen scurt. Rolul genului în dezvolare un alt domeniu pe care autorii l-au luat în considerare și s-au găsit probleme în rândul băieților datorită apsenței tatălui și de asemenea literatura de specialitate a sugerat că efectele divorțului din copilărie în rolul genului dezvoltării are consecințe în adolescențăîn ceea ce privește munca și valorile familiei. Atitudinile spre căsătorie sugerează că divorțul produce atitudini negative pentru intemeierea unei familii. Studiile din această categorie au vizat mai mult opinia femeiilor, astfel femeile din familiile intacte au o atitudine pozitivă pentru căsătorie și una negativă pentru divorț, separare sau recăsătorire.

A doua parte a articolului prezintaă un model a posibilelor influențe în ceea ce privește ale structurii familiale în dezvolatrea identității adolescentului în educație și context ocupațional al rolul genului în valoarea atribuită căsătoriei, familie și planuri de muncă. Implicarea maternală, procesul familial, experiențele parentale par a avea un rol important în relația dintre structura familiei și rezultatele adolescenților.

Pe de altă parte este destul de adevărat că în general 2 părinți pot face o treabă mai bună în creșterea copilului decât unul. În primul rând , consecințele negative de a fi crescut într-o familie conflictuală poate fi evitată dacă părinții se separe. În al doilea rând, pot exista unele avanteje în experiența de socializare cu copiii care cresc alături de mame singure. Copiii care

locuiesc cu mame singure , familiile conduse de femei pot dezvolta un sentiment mai mare de responsabilitate personală și stimă de sine , precum și fetele și băieții pot dezvolta aspirați și valori familiale profesională , care ar putea duce la succesul lor crescut pe piața forței de muncă.

Punctele tari ale acestui articol ar fi un vast bagaj de informații din multele dimensiuni studiate, comparații cu alte studii de specialitate, multe referințe bibliografice.

Punctele slabe ale acestui articol în ceea ce privește atitudinea față de căsătorie aș fi cerut și opinia bărbaților, iar partea de metodologie nu este foarte clar detaliată, ceea ce reiese mai exact este că s-a făcut un studiu longitudinal, dar nu este descris eșantionul, durata studiului.