ETAPEPERIOADA MAXIMEI CONFRUNTRI (1947-1953)Martie 1947-doctrina Truman (politic de ndiguire)-ajutorarea unor ri aflate n pericol de a intra n sfera de influen sovieticIunie 1947-Planul Marshall-ajutor economic oferit de S.U.A. rilor din Europa apusean pentru refacerea economic - Stalin nu a permis statelor comuniste s adere la acest plan1948-Blocada Berlinului-Stalin a blocat cile de acces spre Berlinul de vestStatele comuniste erau controlate politic prin Cominform (1947) i economic prin C.A.E.R.(1949) 1949-U.R.S.S. a experimentat prima bomb atomic1957-U.R.S.S. lanseaz primul satelit artificial al Pmntului Sputnik1961-sovieticul Iuri Gagarin primul om pe orbit1949- s-a format N.A.T.O. alian militar a statelor democratice-S.U.A., Canada, Marea Britanie, Frana, Italia, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Islanda, Belgia, Olanda i Luxemburg.1955 Tratatul de la Varovia alian militar a statelor comuniste1950-1953 rzboiul din Coreea Coreea de N comunist (susinut de China i U.R.S.S.) a atacat Coreea de S susinut de S.U.A. sub mandat O.N.U.

PERIOADA DESTINDERII RELATIVE(1953-1962)1956-revoluia anticomunist din Ungaria nbuit de tancurile sovietice1961-construirea zidului Berlinului1962-Criza rachetelor din Cuba U.R.S.S. adusese instalaii de lansare a rachetelor n Cuba pentru a amenina S.U.A. - intervenia preedintelui Kennedy a dus la retragerea rachetelor din Cuba - lumea s-a aflat n pragul unui rzboi atomic

CONFRUNTARE PRIN DESTINDERE (1962-1979)Acest drum sinuos a fost continuat de o etap mai calm, respectiv un deceniu de destindere Est - Vest, 1969-1979, care, fr a fi lipsit de momente tensionate, a consolidat teoria coexistenei panice a celor dou sisteme pe termen lung. Venirea preedintelui Richard Nixon la Casa Alb i numirea lui Henry Kissinger[footnoteRef:1] n fruntea Consiliului Securitii Naionale vor schimba optica americanilor asupra relaiilor cu Uniunea Sovietic. Dup ce un numr major, de conflicte a condus la deteriorarea continu a raporturilor dintre cele dou superputeri, la sfritul anilor '70 aprea un nou tip de mesaj, i anume apelul la nelegere i rezolvarea diferendelor pe cale amiabil[footnoteRef:2]. Astfel, ncepe un deceniu n care au fost promovate cu precdere relaii cordiale i au fost nregistrate progrese simitoare pe calea cooperrii internaionale. Totul avea s se sfreasc o dat cu atacarea Afganistanului de ctre trupele sovietice, n decembrie 1979. [1: ulterior, el va fi i secretar de stat ntre 1973 i 1977] [2: Kissinger, Henry Diplomaia, Traducere din lb. englez: Mircea tefancu, Radu Paraschivescu, Bucureti, 1998.]

Gafa politic a Uniunii Sovietice concretizat prin atacarea Afganistanului avea s conduc la al doilea rzboi rece 1979-1985.

1979 1985

Abordarea democrat a rzboiului rece s-a dovedit un eec complet. Dac promotorii destinderii au fost criticai mai ales pentru cinismul lor, n schimb idealismul politicii externe a lui Carter a dus la o serioas subestimare a capacitilor Uniunii Sovietice i Tratatului de la Varovia. Noul preedinte, republicanul Ronald Reagan , era decis s schimbe complet aceast viziune, nlocuind n rzboiul rece negocierea cu confruntarea efectiv i ntrind capacitatea militar a SUA. Din primul an al mandatului su bugetul aprrii a crescut enorm; pentru ntia dat cheltuielile militare ale NATO le-au depit pe cele ale Tratatului de la Varovia iar America a devenit principalul vnztor mondial de armament (ceea ce a permis o machiavellic rezolvare a crizei ostatecilor din Iran). n 1982, Reagan a expus i bazele ideologice ale politicii sale externe: URSS era Imperiul Ru , surs a tuturor problemelor politice i economice din lume.Punctul de pornire trebuie s fie o recunoatere a esenei imperiului sovietic. W. Churchill, n cursul negocierilor cu sovieticii, a observat c ei respect doar fora i o utilizeaz permanent n relaiile cu alte naiuni. Acesta este motivul pentru care am decis s refacem aprarea noastr naional. Intenionm s pstrm pacea dar ne vom pstra i libertatea. , a declarat Ronald Reagan.Administraia american nu a ezitat s pun n practic aceast politic a confruntrii. Scenariile rzboiului atomic elaborate de experii occidentali, culminnd cu Iniiativa de Aprare Strategic (Rzboiul Stelelor), au provocat mari temeri la Moscova, convingndu-i pe liderii sovietici c Statele Unite erau nu doar pregtite, ci i dispuse s declaneze un atac atomic; n acelai timp ele au pus capt micrii anti-nucleare pacifiste din Europa Occidental, convingnd populaia rilor NATO de necesitatea instalrii de arsenale atomice n vederea prevenirii unei iminente agresiuni a Imperiului Ru. Punctul culminant al acestei evoluii a fost atins n martie 1983, cnd Reagan a iniiat Rzboiul Stelelor (care s-a dovedit un eec). Totul prea desprins dintr-un scenariu tiinifico-fantastic. De altfel, titlul dat de pres Iniiativei este elocvent, propunndu-se protejarea Statelor Unite n faa unui atac nuclear cu rachete prin ridicarea unui scut n spaiu. Criticat, programul a contribuit totui i mai mult la atragerea Uniunii Sovietice ntr-o curs extrem de costisitoare pe care economia acestei ri o va suporta tot mai greu . La rndul su, Reagan a avut un argument suplimentar dup ce ruii au dobort n septembrie 1983 un avion de pasageri sud-coreean, zborul KA 007, care dintr-o eroare se abtuse de pe culoarul de zbor planificat. Au murit atunci toate cele 269 de persoane aflate la bord numai datorit faptului c sovieticii confundaser avionul sud-corean cu un avion de spionaj; aciunea lor a fost calificat drept crim mpotriva umanitii. Dou luni mai trziu trupele SUA au invadat minuscula insul caraibian Granada, unde se instalase un guvern revoluionar de stnga i au transformat aceast intervenie ntr-o dovad a supremaiei i hotrrii Statelor Unite de a nu permite nici o infiltrare sovietic. Tensiunea a ajuns la maxim la sfritul anului, cnd un exerciiu nuclear NATO l-a fcut pe preedintele rus Kosghin s se team de izbucnirea rzboiului atomic.Aceast epoc de febrilitate militar i retoric apocaliptic s-a ncheiat odat cu al doilea mandat al lui Reagan , coinciznd cu venirea la putere n URSS a lui Mihail Gorbaciov (1985) .Linia dur a Washingtonului, supranumit i doctrina Reagan , concretizat n doctrina rzboiului stelelor impus de preedintele Ronald Reagan i, mai ales politica reformist, perestroka, iniiat la Kremlin dup 1985, de ctre noul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Mihail Sergheevici Gorbaciov, vor contribui la ncheierea conflictului. Fr ndoial, dincolo de rspunsul la ntrebarea dac reformarea Uniunii Sovietice a fost rezultatul voinei lui Gorbaciov sau a fost impus de nsui sistemul aflat n pragul colapsului, rmn meritele incontestabile ale liderului de la Kremlin n restabilirea pcii dintre Est i Vest. La 11 martie 1985, a doua zi dup decesul lui Cernenko, Gorbaciov va deveni secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Venirea lui la putere va aduce i ncheierea rzboiului rece.

Rzboiul rece, prin durat i amploare, a produs efecte dintre cele mai diverse. El a grbit, nendoielnic, reabilitarea Germaniei i a Japoniei. Bonnul va fi primit n N.A.T.O. i Uniunea European, iar niponii se vor afirma drept mare putere economic. Pe de alt parte, marele perdant a fost Kremlinul, Uniunea Sovietic destrmndu-se.

Cortina de fier

Pentru pastrarea uni control total, statele comuniste s-au izolat de restul lumii, si termenul de ,,Cortina de fier" a fost popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna frontierele acestora; in consecinta ,,in spatele cortinei de fier" semnifica ,,in interiorul blocului comunist". Churchill a fost unul dintre primii sustinatori ai razboiului rece, dar in 1947 Truman, presedintele SUA, preocupat fiind de securitatea Greciei si Turciei, a anuntat ,,Doctrina Truman". SUA a fost de acord sa sprijine natiunile libere care ,,luptau impotriva incercarilor de subjugare din partea minoritatilor inarmate sau a presiunilor externe". Aceasta a insemnat ca SUA va actiona pentru restrangerea expansiunii comunismului: dictaturile non-comuniste asupra ,,popoarelor libere"erau tolerate si intr-adevar au fost adese ori sprijinite de SUA in timpul Razboiului Rece, mai ales in tarile sarace, unde ploiticile democratice ar fi putut aduce la putere un guvern comunist sau procomunist.

SUA au venit ]n ajutorul Europei devastate de razboi, cu un program de ajutorare(Planul Marshall, 1948-1952) care grabea procesul de refacere postbelica si facea mai putin posibila exploatarea comunista a celor nemultumiti. Ca reactie a sovieticilor la doctrina Trueman si la planul Marshall s-a construit Cominformul, o organizatie conceputa pentru a coordona actiunile partidelor comuniste aflate de ambele parti ale Cortinei de fier. Puterea blocului Sovietic a fost consolidata ulterior de lovitura de stat din Cehoslovacia, din1948, care i-a adus pe comunisti la putere, si de victoria comunistilor chinezi in razboiul civil impotriva nationalistilor. Cu toate acestea, dominatia sovietica asupra miscarii comuniste internationale a suferit o infrangere in plan propagandistic cand liderul iugoslav, Tito, adept al independentei, s-a hotarat sa-si urmeze propriul drum si s-a separat de URSS.

Ruptura dintre blocul Sovietic si occident (cum erau numite tarile coalitiei condusa de SUA) a fost completa odata cu blocada Berlinului, din1948-1949. Aceasta a avut loc ca urmare a divizarii Germaniei ocupate intre SUA, Marea Britanie, Franta si URSS. Sectorul sovietic fusese deja inclus in frontierele comuniste, dar el mai cuprindea si o parte din capitala istorica , Berlin, si ea impartita intre puterile ocupate.

Berlinul de Vest are un avanpost al capitalismului in interiorul blocului sovietic, fiind o sursa de tensiuni si dispute. Nemultumirile au fost atat de mari incat, in iunie 1948, sovieticii au decis sa izoleze capitala prin intreruperea traficului feroviar si rutier. Raspunsul occidentului a fost un transport aerian de proportii uriase, care aprovizionau Belinul de Vest cu bunuri si alimente, pana la ridicarea blocadei de catre sovietici.

Acesta a fost u important punct de cotitura. A fost reconfirmata hotararea SUA de a apara Europa si divizarea de lunga durata a Germaniei in doua state separate. In 1949 s-a fondat Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) care reunea SUA, Canada si puterile vest europene intr-o alianta militara. Admiterea Germaniei de Vest in NATO, in1955, a determinat crearea unei aliante similare in est - Pactul de la Varsovia. Desi liniile ostilitatilor erau clar demarcate si fiecare parte se inarma, nu s-a ajuns la un razboi propriu-zis. Principalul motiva care a determinat aceasta situatie a fost crearea noilor arme termonucleare. SUA isi demonstreaza extraordinara putere in 1945 prin distrugerea oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki cu bombe atomice. In 1949 URSS-ul si-a construit propriile bombe atomice. Ulterior ambele parti au conceput bombe cu hidrogen, rachete si alte de acest gen. In cele din urma s-a recunoscut ca un razboi nuclear ar distruge intreaga planeta.

Nici una dintre cele doua parti nu a inlaturat posibilitatea unui razboi, dar constientizarea consecintelor alarmante a limitat actiunile intreprinse. De exemplu, in blocul sovietic izbucneau din cand in cand miscari si revolte proreformiste sau chiar anticomuniste zdrobite de tancurile sovietice in timp ce occidentul privea neajutorat, constient ca o interventie militara ar fi provocat u dezastru mondial. Drept urmare ,,razboiul" dintre Est si Vest a ramas un conflict rece, formal, implicand propaganda, spionaj, sanctiuni economice si rivalitate pentru influenta teritoriala.Sfarsitul razboiului rece

In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit presedinte al URSS-ului, cu consecinte decisive asupra razboiului rece. Concentrat asupra reformei interne Gorbaciov, a realizat ca URSS nu mai putea face fata impovaratoarei curse a inarmarilor. In 1987, dupa acceptarea unor importante concesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu economia sovietica aflata intr-un declin rapid, Gorbaciov a hotarat incetarea ajutorului acordat si retragerea sprijinului politic acordat regimurilor comuniste est-europene, care in 1989 au inceput sa se prabuseasca.

Uniunea Sovietica o luase pe drumul democratiei controlul partidului comunist devenise din ce in ce mai slab si economia era la pamant, Uniunea Sovietica devenea un prieten ce trebuia ajuta, in decembrie 1989 fiind anuntat sfarsitul Razboiului rece de Gorbaciov si George Bush.