53.INGRIJIREA BOLNAVILOR CU COMA HIPOGLICEMICA: DEFINITIE, CONDUITA DE URGENTA

→ Definiţie:~ Este o comă de origine extracerebrală cauzată de scăderea sub valoarea

normală a concentraţiei glicemiei din sânge.

→ Conduita de urgenţă:~ Se diferenţiază la un diabetic cunoscut coma hipoglicemică de coma diabetică

prin respiraţie, halenă, aspectul pielii, absenţa tulburărilor neurologice.~ Dacă este greu de făcut diferenţierea se poate administra 20-30 ml glucoză 33%

care este rapid urmată de ameliorarea stării generale în cazul comei hipoglicemice, dar nu are nici un efect în cazul comei diabetice.

~ Se asigură transport urgent la spital.

62 . INGRIJIREA BOLNAVULUI CU GASTROSTOMA

→ Alimentaţia prin fistulă → gastrostomă:~ Fistula reprezintă deschiderea şi fixarea chirurgicală a stomacului la

piele când se doreşte evitarea căii esofagiene, iar alimentaţia ia un caracter de durată.

~ Se fixează la stomă o sondă prin intermediul căreia se introduc alimentele cu seringa sau prin pâlnie.

~ Lichid alimentar, omogen, fără grunji, la 370C nu va depăşi 500 ml.~ După introducere se închide sonda pentru a nu refula.~ Tegumentele din jurul stomei se păstrează uscate, acoperite cu

un unguent protector şi antimicrobian, pansată steril, cu pansament absorbant. pansamentul din jurul stomei se schimba de cate ori este nevoie se lucreaza in conditii de perfecta asepsie se monitorizeaza functiile vitale

66.INGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC :DEFINITIE, REGIM

Definiţie:Ulcerul gastric: constă în pierderea de substanţă la nivelul mucoasei, mai mult sau mai puţin profundă, localizată de preferinţă pe mica curbură a stomacului. Este mai rar decât ulcerul duodenal – 20% din totalul ulcerelor.

Regimul alimentar trebuie să fie uşor suportat de bolnav, să nu fie strict unilateral şi cu aplicare tiranică în respectarea unui aliment sau a unui mod de alimentaţie;

- În timpul perioadei dureroase se administrează acele alimente care nu exacerbează simptomatologia clinică, alimentele care sunt în general cunoscute şi tolerate de către bolnav.- Laptele trebuie administrat doar la persoane care îl suportă.- Mesele vor fi consumate în cantităţi mici, de 5-6 ori/zi, o masă având greutatea până la 150 g alimente consumate la temperatură moderată.- Prezentarea alimentelor trebuie făcută cât mai plăcut, pentru a fi apetisante - Găsirea momentului potrivit pentru administrarea alimentelor, evitând durerea sau foamea ulceroasă; având în vedere că secreţia gastrică acidă este continuă în timpul zilei, alimentele trebuie consumate foarte des, biscuiţii sau pâinea prăjită putând fi consumate la fiecare oră în primele zile ale perioadei dureroase.

- Excluderea din alimentaţie a alcoolului sau a altor alimente excitante ale secreţiei de acid clorhidric.- Interzicerea drastică a fumatului,

- Fructele sunt permise fără coajă sau pregătite în casă.- Nu se administrează în exces alimente îndulcite care în scurt timp devin dăunătoare apetitului.- În primele zile ale perioadei dureroase, bolnavul respectă repausul la pat şi regulile de igienă, administrându-i-se regimul alimentar adecvat.REGIMUL ALIMENTAR ESTE ADAPTAT DUPĂ STADIUL BOLII.

67.REGULI DE HIDRATARE A PACIENTULUI CU IRA( INSUFICIENTA RENALA ACUTA)

- ECHILIBRAM PACIENTUL HIDROELECTROLITIC - Completarea pierderilor de lichide este elementul esenţial al tratamentului şi îngrijirii bolnavului, căci deshidratarea însăşi poate duce la IR. Pe de altă parte şi hiperhidratarea poate înrăutăţi starea bolnavului, deoarece este redusă capacitatea de eliminare a organismului prin insuficienţa organului excretor principal. La aportul de lichide se vor lua în considerare lichidele din băuturi, alimente, perfuzie, precum şi apa formată în organism din ţesuturile proprii, numită apă endogenă care se evaluează la aproximativ 200-400 ml pe 24 ore.~ Aportul de lichide se stabileşte de la o zi la alta în aşa fel încât bolnavul să

scadă în greutate cu o rată de 300-700 g pe zi. Orice creştere în greutate trebuie considerată ca o retenţie hidrică. De asemenea orice scădere a Na plasmatic, în absenţa vărsăturilor şi a diareei trebuie considerată ca hiponatremie de diluţie deci ca o hiperhidratare.

~ Calea de administrare şi compoziţia lichidelor vor fi stabilite totdeauna de medic. Dacă bolnavul este conştient şi nu are vărsături, hidratarea se face pe cale orală cu lichide zaharate. Dacă bolnavul are vărsături, după aspirarea conţinutului stomacal se va introduce sonda Einhorn în duoden şi se va încerca hidratarea picătură cu picătură pe această cale. Aceeaşi cale se va utiliza şi în caz de comă. Administrarea de clorură de sodiu trebuie să acopere numai

pierderile zilnice datorate transpiraţiilor şi vărsăturilor. Această cantitate nu poate fi mai mare de 1-3 g pe zi.

PENTRU EVENTUALITATEA CUMULĂRII K ÎN SÂNGE, ASISTENŢA VA AVEA PREGĂTITĂ SOLUŢIA DE GLUCONAT DE CA 10%, SOLUŢIA HIPERTONICĂ DE GLUCOZĂ ŞI INSULINĂ.

69. RECOLTAREA URINEI PT. UROCULTURA: TEHNICA

~ Tehnica recoltării :~ Se recoltează urina de dimineaţă – când concentraţia de germeni

este mai mare.~ Dacă recoltarea se face prin sondaj vezical → după executarea

sondajului, se lasă să curgă primele picături în tăviţa renală, apoi se recoltează urina în recipiente sterile.

~ Însămânţarea : se face imediat după recoltare. Obligatoriu → se face antibiogramă.

~ Observaţii :~ Nu se fac perfuzii înaintea recoltării. ~ Pacientul nu va consuma cu 12 ore înainte lichide – pentru a nu dilua

produsul. Nu va urina cu 6 ore înainte.NU SE RECOLTEAZĂ DIN PUNGA COLECTOARE. SE POATE RECOLTA PRIN PUNCŢIA SONDEI LA BOLNAVUL CU SONDĂ PERMANENTĂ.

70.INGRIJIREA BOLNAVULUI CU DIAREE: CAUZE,INTERVENTII, REGIM ALIMENTAR

Cauze:~ Alimente alterate.~ Apă poluată.~ Afecţiuni inflamatorii – gastrită etc.~ Consum de medicamente cu efect laxativ.~ Stres psihic.

- Afecţiuni nervoase. Intervenţii:

~ Se supraveghează eliminarea scaunului, cantitatea, mirosul, aspectul, elementele patologice.

~ Educarea pacientului să consume lichide, ceai neîndulcit.~ Administrarea de ceaiuri de plante, supă de orez, mere rase, banane, gutui,

morcov.

~ Supravegherea funcţiilor vitale.~ Recoltarea scaunului pentru analize bacteriologice.~ Administrarea medicamentelor prescrise.~ Protejarea patului cu muşama şi aleză.~ Asigurarea igienei locale.~ Bazinet din cauciuc → pentru eliminarea scaunului din holeră.

REGIMUL ALIMENTAR. IN DIAREE~ Prima zi şi a doua zi:

o Mic dejun. Ceai de mentă sau sunătoare cu 3% zahăr. Brânză de vaci. Pâine prăjită.

o Dejun. supă de legume strecurată. orez fiert. brânză de vaci.o Cină. Orez fiert cu sare. Ceai cu 3% zahăr.

Între mese bolnavul va bea lichide pentru rehidratare. Pe măsură ce numărul scaunelor scade şi apar fecalele, regimul

alimentar se diversifică, adăugându-se: carne fiartă de pasăre sau de vită, cartofi, ciorbe, mere rase prin răzătoare de sticlă, evitându-se laptele, dulciurile, crudităţile cu conţinut mare de celuloză (varză, mazăre, fasole).

~ A treia zi: o Mic dejun. Pâine prăjită. Ceai de mentă sau sunătoare cu zahăr 3%.

Brânză de vaci, telemea, caş.o Dejun. Ciorbă. Rasol de carne de vită sau pasăre.o Cină. Macaroane cu brânză. Cartofi fierţi. Ceai cu 3% zahăr.

~ A patra zi: o Mic dejun. Pâine prăjită. Ceai de mentă sau sunătoare cu 3 % zahăr.

Brânză de vaci, telemea, caş.o Dejun. Ciorbă. Macaroane cu carne.O Cină: Ceai cu 3% zahăr. Orez cu sos din suc de roşii.

*** PACIENTUL ÎN PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ VA URMA ACELAŞI REGIM, EVITÂNDU-SE ALIMENTELE BOGATE ÎN CELULOZĂ, MEZELURILE, CONSERVELE, ALCOOLUL TIMP DE 7-10 ZILE.

71.INGRIJIRI IMEDIATE ACORDATE BOLNAVULUI OPERAT ÎNGRIJIRI IMEDIATE:→ Îngrijirile postoperatorii încep imediat după terminarea intervenţiei chirurgicale şi

durează până la vindecarea completă.→ Scopul îngrijirilor pentru restabilirea funcţiilor organismului este asigurarea

cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.~ Se aşează pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte.~ La supravegherea faciesului, apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi

răcirea extremităţilor indică stare de şoc: apariţia cianozei, chiar reduse, indică insuficienţă respiratorie sau circulatorie – se administrează oxigen.

~ Supravegherea comportamentului deoarece poate să prezinte la trezire o stare de agitaţie, atenţie ca pacienta să nu-şi scoată perfuzia.

~ Să nu-şi îndepărteze pansamentul, iar dacă va fi nevoie va fi imobilizată.~ Supravegherea funcţiilor vitale – puls, tensiune arterială, respiraţie.~ Supravegherea perfuziei.~ Schimbarea poziţiei.~ Îngrijirea mucoasei bucale – se şterge mucoasa bucală cu tampoane umezite

în soluţii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, glicerină (1 linguriţă la un pahar de apă); se ung buzele cu vaselină, iar dacă starea pacientei o permite îşi va face toaleta cavităţii bucale singură.

~ Evacuarea vezicii urinare – dacă evacuarea nu se produce se va stimula micţiunea spontană prin aplicarea în regiunea pubiană a unei buiote, se va introduce un bazinet cald sub pacientă, se va lăsa apa de la robinet să curgă sau se va efectua sondaj vezical.

~ Asigurarea somnului prin administrarea unui hipnotic slab, seara la culcare.

73.INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVULUI CU HTA

DEFINIŢIE:~ Creşterea valorilor tensiunii arteriale peste valoarea normală.

→ Simptome:~ Durere toracică.~ Cefalee.~ Dispnee.~ Palpitaţii.~ Ameţeli, vertij.~ Greaţă, vărsături.~ Acufene.~ Vedere în ceaţă.~ Tulburări de conştienţă.

→ Intervenţii~ Măsurarea tensiunii arteriale.~ Regim hiposodat.~ Administrarea tratamentului la indicaţia medicului (Furosemid, Nifedipin,

Atenolol).~ Evitarea grăsimilor, alcool, fumat, stres fizic şi psihic.~ Recoltarea analizelor de laborator (uree, creatinină, acid uric, colesterol.~ Recoltarea urinei.~ Pregătirea pacientului pentru electrocardiogramă., examenul fundului de ochi,

examen radiologic, explorări renale.CONTROL REPETAT AL TENSIUNII ARTERIALE.

75.INGRIJIREA DE URGENTA A BOLNAVULUI CU CRIZA DE ASTM BRONSIC

DEFINIŢIE:~ Astmul bronşic este o criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată de

stenoza funcţională spastică a bronhiilor.~ Crizele de astm bronşic se pot trata şi în condiţii ambulatorii.

→ Intervenţii până la venirea medicului:~ Aşezarea în poziţie şezând, sprijinit.~ Administrarea de bronhodilatatoare – dacă pacientul are prescripţie – i.v.~ Administrare de aerosoli cu efect bronhodilatator.~ Psihoterapie.

→ După sosirea medicului:~ Administrare de efedrină → contraindicată la hipertensivi, coronarieni,

hipertiroidieni. Nu se dă în prima criză de astm.~ Medicul poate recomanda ca medicaţie de urgenţă administrare de:

o Miofilin → 1-2 f în 3-5 minute.O Hemisuccinat de Hidrocortizon 50-200 mg i.v.

OXIGENOTERAPIE.

78.TRANSPORTUL BOLNAVILOR: PRINCIPII, CONDITII DE TRANSPORT

PRINCIPII:~ Bolnavul (accidentatul) va fi aşezat comod funcţie de suferinţa acuzată.~ Bolnavii slăbiţi, convalescenţi sau cu afecţiuni ale membrelor inferioare sunt

transportaţi cu fotoliu rulant.~ Mobilizarea se va face cu delicateţe, precauţie, ferindu-l de traumatisme, dureri sau

oboseală, pentru a nu-i agrava starea.~ Va fi acoperit pentru a nu răci.

VA FI ÎNTOTDEAUNA ÎNSOŢIT DE ASISTENTĂ – CARE VA ACORDA ŞI PRIMUL AJUTOR. CONDIŢII DE TRANSPORT:

~ Transportul se face lin, fără zdruncinături, cu paşi schimbaţi.~ Pe timpul transportului bolnavul va fi bine învelit.~ Capul bolnavului va fi înainte pentru a putea fi supravegheat de brancardierul din spate

– la transportul pe plan drept.~ În timpul transportului în pantă – urcare sau coborâre – privirea bolnavului va fi înainte

pentru a-i da sentimentul de siguranţă în timpul transportului.~ Bolnavul operat se transportă în poziţia decubit dorsal cu capul într-o parte pentru a

evita aspirarea eventualelor vărsături.~ În lift asistenta intră şi trage fotoliu (bolnavul cu faţa la uşă). La coborâre asistenta

împinge căruciorul înainte şi iese din lift.~ Brancardierul împinge patul rulant, apoi urcă şi el în lift. La coborâre, iese brancardierul

şi trage patul afară. Privirea bolnavului rămâne spre ieşire.

~ Pe tot timpul transportului targa va fi menţinută în poziţie orizontală.BOLNAVII VOR FI ATENT SUPRAVEGHEAŢI.

79.ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU DIAREE: PRINCIPII GENERALE

PRINCIPII GENERALE:~ Regimul alimentar în primele 24 de ore este hidric, format din ceaiuri de mentă

uşor îndulcite, supe de zarzavat strecurate şi sărate, zeamă de orez.~ Progresiv se administrează brânză de vaci, telemea, supă de carne cu griş,

mere rase, carne rasol, macaroane, pâine albă prăjită, cartofi.~ Regimul va fi sărac în celuloză cel puţin 10 zile. ~ La bolnavii deshidrataţi se completează cu sucuri pentru rehidratare orală.~ În câteva zile în raport cu evoluţia clinică, se reia alimentaţia obişnuită, cu

restricţie timp de o săptămână la alimentele care pot accelera tranzitul sau pot irita colonul cum ar fi: laptele., dulciurile concࡥntrate, crudităţile.

~ La externare se face control bacteriologic, efectuat prin două coproculturi, recoltate la trei zile, prima nu mai devreme de 48 ore de la ultima priză de chimioterapice.

~ În bolile infecţioase au loc pierderi ridicate de apă şi electroliţi, de aceea este important să se asigure echilibrarea hidroelectrolitică.

80.ROLUL ASISTENTULUI MEDICALIN RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

~ Respectă orarul recoltărilor – dimineaţa pe nemâncate. Hemoculturile şi examenele hemoparazitologice se recoltează în timpul frisonului, când numărul germenilor din sânge creşte.

~ Respectă tehnica de recoltare.~ Informează corect şi concis pacientul.~ Asigură pregătirea fizică – repaus, dietă, aşezare în poziţie.~ Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare recoltărilor. Va preveni

hemoliza sângelui prin folosirea de recipiente uscate.~ Efectuează corect tehnicile de recoltare.~ Completează corect şi complet buletinele de analiză – numele şi prenumele

pacientului, numărul salonului, patului, natura produsului recoltat, analiza cerută, data recoltării, diagnostic, tratament.

~ Etichetează corect, complet şi citeţ produsul recoltat.~ Asigură transportul produselor la laborator – în minimum de timp, în condiţii

corecte, impuse de tehnică, corect ambalate. În timpul transportului se vor evita trepidaţiile, recipientele nu vor fi răsturnate. Unele produse se transportă la temperatura gheţii, altele la temperatura corpului.

~ PRODUSELE CE NU POT FI TRANSPORTATE IMEDIAT DIN MOTIVE OBIECTIVE VOR FI PĂSTRATE CORESPUNZĂTOR – LA FRIGIDER, TERMOSTAT, TEMPERATURA CAMEREI ETC.

→ Observaţii:~ Produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu

substanţe antiseptice sau fixatoare.~ Recipientele pentru recoltare se sterilizează la pupinel.RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE SE FACE ÎN CONDIŢII DE ASEPSIE PERFECTĂ – SE EVITĂ SUPRAINFECTAREA PRODUSULUI CU GERMENI PROVENIŢI DIN AER, DE PE INSTRUMENTE ETC.

83.ADMINISTRAREA DE ANTICOAGULANTE: SCOP, REGULI DE ADMINISTRARE , ACCIDENTE

SCOP:~ Profilactic.

o Când pericolul trombozelor este evident → în profilaxia trombozelor venoase, emboliilor postoperatorii, intervenţii chirurgicale abdominale sau pelvine.

~ Terapeutic. O Împiedică coagularea sângelui intravascular.

SE FACE TRATAMENT ANTICOAGULANT ÎN TROMBOFLEBITE, FLEBOTROMBOZE, INFARCT DE MIOCARD, ŞOC ENDOTOXIC UNDE APARE COAGULOPATIA DE CONSUM.

→ Reguli de administrare:~ Doza şi ritmul de administrare este stabilit de medic.~ Pentru Heparină controlul tratamentului se face cu TQ ,IQ sau timp

Howell.~ Pentru controlul tratamentului cu SINTROM , se recolteaza INR

~ Incidente şi accidente:~ Hemoragii diverse.~ Epistaxis.~ Hematom sau nodul mic la locul injecţiei.~ Reacţii alergice locale.