1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: - cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin); - examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; - examenul competenei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fia de acceptare a mandatului. Contractarea lucrrilor de audit : Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere contabile. Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: - sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; - sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; - sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. 3. Aciuni de intimidare - ameninare la adresa independenei n profesia contabil. Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi: - un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; - un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client; - prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client. 4. Ameninri la adresa independenei n profesia contabil. Idem-anterioar 5. Aspecte conceptuale privind etica n materie contabil.

Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. 6. Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere ale unui organism profesional. Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. 7. Auditul estimrilor contabile - aspecte principale. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; venituri anticipate; impozite amnate; provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; pierderi asupra unor contracte pe termen lung; provizioane pentru garanii. Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul poate: examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 8. Calitatea lucrrilor i autocontrolul n profesia contabil. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala 2

9. Care ar fi motivele pentru care acionarii ar accepta un pre de vnzare negativ pentru o ntreprindere redresabil (n locul opiunii falimentului)? Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta. 10. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica si fr s se dispun integral de informaii de pia? Metoda capitalizarii rezultatelor 11. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti 12. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare) Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare. 13. Care este definiia goodwill-ului?

Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan Existena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i anume: - dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; - dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ. 14. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i contabilul salariat? Prima situatie Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte component a situatiilor financiare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de

societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. A doua situatie Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase.

15. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i contabilul salariat? IDEM-14 16. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si depunerea lui 17. Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilanului funcional? FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE 18. Care este formula de calcul a lichiditii restrnse - indicator calculat pentru interpretarea bilanului contabil n cadrul diagnosticului financiar? Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 an L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an 19. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesar determinrii ratei de actualizare? Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare). 20. Care este formula de calcul a rentabilit ii economice, ca indicator compus al rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii 21. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona confidenialitii: 4

a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte. Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora. b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz. In cazul expertizelor judiciare opinia expertului,concretizata in raportul de expertiza se comunica tuturor partilor implicate, fiecare parte avand la dispozitie un exemplar: reclamantul, paratul, expertul, tribunalul.

22. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional n rndul membrilor CECCAR? Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 23. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional n profesia contabil ? IDEM 23 -de verificat 24. Care este rspunderea membrilor organelor de conducere n cazul n care s-a ajuns n starea de insolven? Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. 25. Care este relaia dintre bunurile sau serviciile primite i independena profesia contabil.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. 26. Care este relaia dintre bunurile sau serviciile primite i independena n realizarea misiunii de ctre membrii CECCAR. IDEM-25 27. Care este relaia dintre calitatea lucrrilor i autocontrolul n profesia contabil. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala 28. Care este relaia dintre onorariile i independena n profesia contabil. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 29. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi? Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Este un bilant teoretic avind punct de plecare bil.contabil. Este elab.de experti in vederea evaluarii. Este un bil. care cuprinde patrim. unitatii dar un patrim. exprim.in valori economice. 30. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; 6

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 31. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili. Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabil. N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabil. N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabil. N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar. Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni. 32. Care este semnificaia includerii amortizrii (alturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului? Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar 33. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - Respectarea clauzelor contractual; - Situatii financiare condensate (rezumate);

Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata. 34. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 35. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii? Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 2.Prezentarea intreprinderii 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii 5. Bazele lucrarii de evaluare 6.Metode de evaluare aplicate 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului 8

36. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la edina comitetului creditorilor? Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul. 37. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii? Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. 38. Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?

Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. 39. Care sunt ameninrile la adresa independenei. Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare 40. Care sunt aspectele principale despre competena profesional i pruden. Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. 41. Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: 1 acurateea declaraiilor financiare; 2 continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;

3

existena unor fraude; 4 respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; 5 comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 42. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere: 1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea expertizelor contabile n functie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate. 2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

43. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? IDEM-42 44. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile ? deinerea unei competene intelectuale specifice,-obinut prin formare i nvmnt;-respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite deorganismul profesional, cu deosebire cele care se refer la obiectivitate;-recunoaterea unei datorii vizavi de public, n ansamblu.Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor i de public, poate fi n contradiciecu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaiile lor de loialitate, vizavi deangajator.innd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionalenaionale s defineasc regului de rtic pentru membrii lor, nct s garanteze o calitateoptim a serviciilor i s pstreze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabilliberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie, pecompeten 45. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate. Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape: 1. calculul activului net de lichidare; 2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare. Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea. Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare. 10

46. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare n misiunea de audit? In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport. Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare 47. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane. 48. Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra .Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

49. Care sunt cerinele profesionale ale expertului contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale? n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiza contabila judiciara, expertii contabili verificatori trebuie sa urmareasca daca: n elaborarea lucrarii, expertii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000; obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza; autorii lucrarii nu s-au ndepartat de stiinta contabilitatii, procednd la ncadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de operatiuni si lucrari care presupun alte cunostinte dect cele contabile; autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilot contabili.

-

De asemenea trebuie sa analizeze opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili - consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca n cazul raportului de expertiza contabila propriu-zisa. Folosind exclusiv legea, stiinta contabilitatii si Normele profesionale, expertul contabil verificator solicita autorilor lucrarilor de expertiza contabila sa si le revada, n functie de observatiile facute, procednd diferit: a. daca nu sunt observatii sau daca lucrarile sunt refacute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagina a lucrarilor analizate stampila dreptunghiulara de verificare, va semna si va aplica stampila filialei. Daca sunt observatii, iar rapoartele de expertiza contabila judiciara nu sunt refacute n spiritul observatiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie sa ntocmeasca un referat cu constatarile si observatiile sale, pe care sa-l ataseze, n original, raportului de expertiza judiciara ce urmeaza a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea si decizia acestuia.

b.

50.

Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: Activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 51. Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea determinrii activului net corijat? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 52. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern i auditul statutar? 12

Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar: Statutul auditorului Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii. Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. Domeniul de aplicare. Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora, Pozitia fata de frauda. Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern. Independenta Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere. Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. Metodologie Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii. 53. Care sunt documentele financiare de sintez pe care le verific auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile? Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. 54. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? titlul; destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport; o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din

situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; semntura auditorului 55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea ntreprinderii prin rentabilitate? Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 56. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea n profesia contabil? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. 57. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea membrilor CECCAR? IDEM-56 58. Care sunt factorii n funcie de care se alege un etalon de comparaie reprezentativ (aciune sau afacere)? Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor 59. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? 14

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 60. Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute? Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. sunt continuitatea

61. Care sunt msurile de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei n profesia contabil? Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea. - Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. - Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. - Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. - Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6. -Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire. - Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va completa o Declaraie de independen" care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de calitate la Corp. 62. Care sunt msurile premergtoare lichidrii? Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor.

De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. 63. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construciilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? 1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. 2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. 3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 4.Met capitalizarii rentei de baza 64. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi? - met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza 65. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; -declararea nulitii societii; -hotrrea adunrii generale; -hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; -falimentul societii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre 16

asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii 66. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare? n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme contabile si norme de audit. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevzute la art. 1, alin 1, din legea contabilittii 82/1991, republicat. Cei care controleaz sunt prevzuti de legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint n activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura surs de informatii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmtoare: - standardele internationale de raportare financiar - standarde sau norme contabile nationale - alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS, standardele internationale privind angajamentele de revizuire isre, standardele international privind angajamentele de asigurare ISAE, standardele internationale pentru misiuni conexe ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurri IAASB din cadrul federatiei internationale a contabililor IFAC; - norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 67. Care sunt obligaiile principale ale adunrii generale a asociailor n cadrul societilor cu rspundere limitat? Art 194 Legea 31/1990 1) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale: a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net; b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; d) sa modifice actul constitutiv. . 68. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei? Organele care aplic procedura sunt: - instanele judectoreti; - judectorul-sindic; - administratorul judiciar; - lichidatorul. 1. Instanele judectoreti Toate procedurile cu excepia recursului prevzut la art.8, sunt de competena exclusiv a tribunalului n a crui raz teritorial i are sediul debitorul, astfel cum figureaz acesta n registrul comerului, respectiv n registrul societilor agricole sau n registrul asociaiilor i fundaiilor, i sunt exercitate de un judectorsindic. Conform art. 8 curtea de apel va fi instana de recurs pentru hotrrile pronunate de judectorul-sindic n temeiul art.11. 2. Judectorul-sindic Principalele atribuii ale judectorului-sindic, n cadrul prezentei legi, sunt: a) pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii i, dup caz, de intrare n faliment att prin procedura general, ct i prin procedura simplificat; b) judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven care au depus ofert de servicii n acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea sau, dup caz, nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor; d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penal n legtur cu svrirea infraciunilor prevzute la art.143-147; h) judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de ctre creditori; k) soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciar i de intrare n faliment; l) soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; n) pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii. 3. Administratorul judiciar Definiie Administratorul judiciar este persoana fizic sau juridic, practician n insolven, autorizat n condiiile legii, desemnat s exercite atribuiile prevzute la art.20 n perioada de observaie i pe durata procedurii de reorganizare (art. 3 pct. 23). Principalele atribuii ale administratorului judiciar, sunt: a) examinarea situaiei economice a debitorului i a documentelor depuse conform prevederilor art.28 i 35 18

i ntocmirea unui raport prin care s propun fie intrarea n procedura simplificat, fie continuarea perioadei de observaie n cadrul procedurii generale i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; b) examinarea activitii debitorului i ntocmirea unui raport amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la apariia strii 21 de insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, i asupra existenei premiselor angajrii rspunderii acestora, n condiiile art.138, precum i asupra posibilitii reale de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) ntocmirea actelor prevzute la art.28 alin.(1), n cazul n care debitorul nu i-a ndeplinit obligaia respectiv nuntrul termenelor legale, precum i verificarea, corectarea i completarea informaiilor cuprinse n actele respective, cnd acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activitii debitorului, n funcie de cuprinsul raportului prevzut la lit. a) i n condiiile i termenele prevzute la art.94; e) supravegherea operaiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integral, respectiv n parte, a activitii debitorului, n acest ultim caz cu respectarea precizrilor exprese ale judectorului-sindic cu privire la atribuiile sale i la condiiile de efectuare a plilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea i asigurarea secretariatului edinelor adunrii creditorilor sau ale acionarilor, asociailor ori membrilor debitorului persoan juridic; h) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaiuni comerciale ncheiate de debitor i a constituirii unor garanii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; i) sesizarea de urgen a judectorului-sindic n cazul n care constat c nu exist bunuri n averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; j) meninerea sau denunarea unor contracte ncheiate de debitor; k) verificarea creanelor i, atunci cnd este cazul, formularea de obieciuni la acestea, precum i ntocmirea tabelelor creanelor; l) ncasarea creanelor; urmrirea ncasrii creanelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de ctre debitor nainte de deschiderea procedurii; formularea i susinerea aciunilor n pretenii pentru ncasarea creanelor debitorului, pentru aceasta putnd angaja avocai; m) cu condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic, ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii, descrcarea fidejusorilor, renunarea la garanii reale; n) sesizarea judectorului-sindic n legtur cu orice problem care ar cere o soluionare de ctre acesta.

69. Care sunt pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat. 70. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacit ii beneficiare a unei ntreprinderi? Trei etape: studiul rezultatelor trecute, examenul previziunilor, calculul matematic al capacitatii beneficiare Sau varianta 2 studiul rezultatelor trecute - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare 71. Care sunt premisele aplicrii metodei capitalizrii superprofitului?

Incadrare: Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele: Metoda direct Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit Metoda rentei goodwill-ului s.a. Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC. Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala. Prin urmare, rentabilitatea ateptat de la activul net contabil se obine nmulind activul net contabil cu rata rentabilitii observat la ntreprinderile aceluiai sector i cu caracteristici asemntoare care se noteaz cu i. Superprofitul sau supervaloarea se obine dac profitul previzionat P este mai mare dect rentabilitatea capitalurilor proprii (i*ANC). Pentru a se ajunge la goodwill trebuie s se determine suma acestor supervalori capitalizate aplicnd factorul de capitalizare.

Valoarea ntreprinderii se obine astfel:

Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt: Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de ntreprindere este superioara celei ce s-ar ob plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC). Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea s patrimoniala. 72. Care sunt premisele aplicrii metodei rentei goodwill-ului? Goodwill - este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. Goodwill = o buna recunoastere din partea pietei a modului in care intreprinderea gestioneaza si exploateaza elementele intangibile de care dispune.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. Premisele aplicarii metodei rentei goodwill - ului sunt: Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creant care le poseda este insuficienta; Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitate urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, m licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprin (numele comercial, clientela etc.); Goodwill - ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abord prospectiva 20

73Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: 0 partile contractante; 1 obiectul contractului; 2 durata prestarii serviciilor; 3 descrierea auditului financiar si rapoarte; 4 utilizarea raportului de audit financiar; 5 tariful prestatorului si plata acestuia; 6 obligatiile partilor; 7 limitarea raspunderii prestatorului; 8 raspunderea beneficiarului; 9 limitari ale auditului financiar; 10 drepturi de proprietate intelectuala; 11 confidentialitatea; 12 prelungirea contractului; 13 modificarea contractului; 14 incetarea contractului; 15 forta majora; 16 comunicarea pe suport electronic; 17 legea contractului; arbitrajul; 18 dispozitii finale.

74 Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, pri organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit ace reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al exper contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca .efectuarea de expe contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de le Potrivit art. 7 din OG 65/1994 expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in soci comerciale potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile experti contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in cond OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de c alti profesionisti.

75. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte reali intre expertul contabil si beneficiar. 76. Care sunt primele msuri n urma deschiderii procedurii de insolven? Lege nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenei Primele msuri

Art. 61 - (1) n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor credito menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin.

debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre u debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii.

(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis aces din urm.

(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va pub totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven. Art. 62 - (1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limit de depunere, de ctre creditori, a opoziiilor la sentina de deschidere a procedurii, pronunat urmare a cererii formulate de debitor, n condiiile art. 32 alin. (1), precum i termenul de soluionare a opoziiilor, nu va depi 10 zile de la data expirrii termenului de depunere a acestora;

b) termenul limit pentru nregistrarea cererii de admitere a creanelor asupra averii debitorului, care va fi de maxim 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum i cerinele pentru ca o crean nregistrat s fie considerat valabil

c) termenul de verificare a creanelor, de ntocmire, afiare i comunicare a tabelului preliminar de creane, care n depi 30 de zile pentru procedura general sau, respectiv, 15 zile, n cazul procedurii simplificate, de la expir termenului prevzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creanelor, care nu va depi 30 de zile n cazul procedurii generale i, respe 15 zile n cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunztor fiecrei proceduri, prevzut la lit.

e) locul, data i ora primei edine a adunrii generale a creditorilor, care va avea loc n maximum 5 zile de la expir termenului prevzut la lit. c).

(2) n funcie de circumstanele cauzei i pentru motive temeinice, judectorul-sindic va putea hotr o majora termenelor prevzute la alin. (1) lit. b), c) i d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

Art. 63 - Dac debitorul are bunuri supuse transcripiei, inscripiei sau nregistrrii n registrele de publici administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instanelor, autoritilor ori instituiilor care in aceste registre o copi pe sentina de deschidere a procedurii, spre a se face meniune.

Art. 64 - (1) Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cerere admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. (2) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 173/2008 (3) Cererea de admitere a creanelor trebuie fcut chiar dac acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creanele nescadente sau sub condiie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credal fi ndreptite s participe la distribuiri de sume n msura ngduit de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub condiie i acele creane care pot fi valorificate mpotriva debitorului numai dup execut unui codebitor principal.

Art. 65 - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul crea precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii. (2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanei i ale actelor de constituire de garanii.

(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purttor pot solicita administratorului judiciar restituirea titlu originale i pstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face meniunea pe orig 22

despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiie de sume ntre creditori, precum exercitarea votului n adunarea general a creditorilor.

Art. 66 - (1) Toate creanele vor fi supuse procedurii de verificare prevzute de prezenta lege, cu excepia crean constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanele bugetare rezultnd dintr-un titlu executoriu necontestat n terme prevzute de legi speciale.

(3) Toate creanele prezentate pentru a fi admise i nregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabi corecte dac nu sunt contestate de ctre debitor, administratorul judiciar sau creditori. 77. Care sunt principalele aspecte despre respectarea standardelor i normelor profesionale n profesia contabil.

78. Care sunt principalele atribuii ale judectorului sindic? Conform art. 11 din Legea 85/2006, principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada . In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. Judecatorul-sindic pronunta hotarari in indeplinirea atributiilor sale. Hotararile sale sunt definitive si executorii, art. 12 alin. 1 Legea 85/2006. Acestea pot fi atacate separate cu recurs exercitat la Curtea de Apel

instanta competenta . Termenul de recurs este de la 10 zile de la comunicarea hotararii, daca lege nu prevede altfel art. 8 alin. 2. Judecatorul-sindic poate fi ajutat de persoane desemnate de acesta, de ex. experti, avocati, etc. Retributiile acestora vor fi platite din patrimoniul debitorului, conform art. 10 din Legea 85/2006. 1. 79. Care sunt principalele caracteristici ale Standardelor Internaionale de Audit (ISA). Scopul Standard Internaional de Audit (ISA) este de a stabili reguli i de a oferi recomandri auditorilor externi atunci cnd acetia iau n considerare rezultatele activitii de audit intern. Acest ISA nu trateaz situaiile n care persoanele din departamentele de audit intern ofer asisten auditorilor externi n efectuarea procedurilor de audit extern. Procedurile din acest ISA trebuie aplicate doar n cadrul activitilor de audit intern care sunt relevante n procesul de auditare a situaiilor financiare. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. 80. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? RSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romnia (aprobat prin Hotarrea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt: Integritate, Obiectivitate, Independenta, secretul profesional, respectarea normelor tehnice si profesionale, competenta profesionala, comportare deontologica.

Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteaza explicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare: independenta expertului contabil, competenta expertului contabil, calitatea expertizelor contabile secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile 24

-

acceptarea expertizelor contabile responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 21-22. 81. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil?

1. Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe profesionistii contabili in conduita lor, in relatiile profesionale cu ceilalti, se refera la: a) Integritate. Profesionistul contabil trebuie sa fie drept, cinstit si sincer in executarea lucrarilor sale. b) Obiectivitate. Profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice care ar putea sa-i impiedice obiectivitatea. El trebuie sa aiba o comportare impartiala atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale. c) Independenta. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie. Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. d) Secretul profesional. Profesionistul contabil trebuie sa respecte caracterul confidential al informatiilor obtinute cu ocazia executarii lucrarilor sale si nu trebuie sa divulge nici una dintre aceste informatii catre terti, cu exceptia cazurilor cand a fost autorizat in mod expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca aceasta divulgare (de exemplu: nedenuntarea unor infractiuni). e) Norme tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu normele tehnice si profesionale care ii sunt aplicabile. f) Competenta profesionala. Profesionistul contabil trebuie sa-si mentina nivelul de competenta pe tot parcursul carierei sale profesionale si sa nu efectueze decat lucrarile pe care el insusi sau societatea comerciala din care face parte le poate realiza cu competenta profesionala. g) Comportare deontologica. Profesionistul contabil trebuie sa se comporte intr-un mod compatibil cu buna reputatie a profesiunii si trebuie sa se abtina de la orice conduita de natura sa aduca atingere acestei reputatii

82.

Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

83.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT: INTEGRITATE drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute; COMPETENTA PROFESIONALA lucrari efectuate cu grija si sarguinta, pastrarea la zi a nivelului de cunostinte profesionale; CONFIDENTIALITATE pastrarea secretului profesional; PROFESIONALISM comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

84.

Care sunt rspunderile experilor contabili?

Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati - republicata Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. (2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

85. Care sunt restriciile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii contabili? In ceea ce priveste activitatile incompatibile: contabil profesionist nu trebuie sa angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale; prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta ( insa poate afecta calitatea); evitata angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale, care are ca efect faptul ca nu permite contabilului profesionist independent sa isi conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si care este neconforma cu practicarea profesiei. In ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie: a)sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei; 26

b)sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita; c)sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri. 86. Care sunt sanciunile disciplinare aplicabile membrilor CECCAR?

a) mustrare; b) avertisment scris; c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

87. Care sunt situa iile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate? Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv; c) urmeaza a fi lichidata. 88. Care sunt situa iile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor? Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce l