RAPORTprivind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor

şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015pentru anul 2014

În cadrul monitorizării şi coordonării procesului de realizare a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 (în continuare - Strategie), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1288 din 9 noiembrie 2006, Ministerul Economiei comunică următoarele.

I. Monitorizarea Strategiei

În Strategie sînt stabiliţi un şir de indicatori de performanţă. Conform acestor indicatori în anul 2014 s-au realizat următoarele:

norma investiţiilor în economie (ponderea investiţiilor în capitalul fix în PIB) - 25-30% şi creşterea volumului investiţiilor în capitalul fix - 8-15% anual.

Conform datelor prezentate de către Biroul Național de Statistică (în continuare - BNS), ponderea investiţiilor în capital fix în PIB pe parcursul anilor 2006 – 2008 a fost în creştere, şi a corespuns nivelului stabilit în strategie 24,6% -29%. Însă, criza financiară globală ce a avut loc în anii 2008-2009 şi recesiunea principalelor economii pe plan mondial a influenţat dinamica indicatorilor economici astfel încât ponderea în PIB a investiţiilor în capital fix în anul 2009 a scăzut pînă la 18,4% și s-a menținut pe parcursul următorilor ani în limita de 18,5% - 20%. În perioada ianuarie-septembrie 2014 ponderea investițiilor în capitalul fix în PIB a constituit 12,8%.

În perioada anilor 2006 şi 2007 ritmul de creștere a volumului investiţiilor în capitalul fix a depăşit considerabil limita stabilită în Strategi (respectiv 24,2% și 21,9%), iar în anul 2008 volumul investiţiilor în capital fix a crescut neînsemnat – cu 2,3% față de anul precedent. Ulterior, anul 2009 a fost caracterizat de o descreştere considerabilă de 33,4%, ajungând la valoarea de 11123,6 mil. lei, iar în anii 2010 şi 2011 ritmul de creștere a investițiilor în capital fix s-a încadrat în limitele prevăzute de Strategie, constituind 22,6 % şi 12,5% respectiv. În următorii ani, indicatorul nu a atins nici valoarea minimă stabilită de Strategie, constituind (–) 4,2% în 2012, 1,5% în 2013 și 2,1% în 9 luni ale anului 2014.

Tab. 1. Investiţii în capital fix pentru perioada 2006-20142006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 (9

luni)

Investiţii în capital fix, mil. lei (preţuri curente) 11012,3 15335,8 18224,8 11123,6 13804,8 16449,5 17153,9 18635,7 10435,2

Ritmul de creştere a investiţiilor în capital fix, în % faţă de anul precedent

124,2 121,9 102,3 66,6 122,6 112,5 95,8 101,5 102,1

Produsul intern brut, mil. lei 447544 53429 62921 60429 71885 82348 88227 10510 81722Investiţii în capital fix/PIB, % 24,6 28,7 29,0 18,4 19,2 20,0 18,8 18,5 12,8

Sursa: BNS

Sursele principale ale investiţiilor în capital fix pentru 9 luni ale anului 2014 au continuat să rămînă mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care au însumat 6263,9 mil. lei şi au format 60% din volumul total al investiţiilor în capital fix (în anul 2013 – 62,2%), diminuîndu-se cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Din contul mijloacelor bugetare au fost realizate 15,3% din volumul total al investiţiilor în capital fix, înregistrînd o creștere față de perioada respectivă a anului 2013 cu 67,8% din contul bugetului de stat și cu 44,8% din contul bugetelor administrative. Mijloacele investitorilor străini au constituit 4,2% din volumul total al investiţiilor în capital fix (în anul 2013 – 6,3%), înregistrînd o diminuare de 31,2%.

În structura investiţiilor pe tipuri de mijloace fixe o parte importantă a fost orientată la procurarea utilajului, maşinilor şi mijloacelor de transport, care a constituit 42,4% din volumul total al mijloacelor utilizate, fiind în descreştere cu 1,7 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Cota-parte a investiţiilor realizate la construcţia clădirilor de locuit s-a micşorat în comparaţie cu ianuarie-septembrie 2013 cu 4,1 p.p. şi a constituit 13,1% din volumul total al mijloacelor utilizate, iar cea a investiţiilor la construcţia clădirilor (cu excepţia clădirilor de locuit) şi edificiilor s-a majorat cu 3,7 p.p. respectiv, şi a constituit 21,9% din volumul total al mijloacelor însuşite.

Faţă de ianuarie-septembrie 2013 s-a majorat volumul de investiţii în clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii cu 22,7%, pe cînd volumul de investiţii în construcţia clădirilor de locuit s-a micşorat cu 21,8% , iar în utilaje, maşini şi mijloace de transport - cu 2,0%.

Tab.2. Structura specifică a investiţiilor în capital fix în ianuarie-septembrie 2014În preţuri

curente, mil. leiÎn % faţă de total

Informativ: ianuarie-septembrie 2013 în % faţă de total

Investiţii în capital fix – total 10435,2 100,0 100,0 din care:clădiri de locuit 1369,8 13,1 17,2clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii 2285,8 21,9 18,2utilaje, maşini și mijloace de transport 4423,1 42,4 44,1Altele 2356,5 22,6 20,5

Sursă: BNS

Astfel, este necesar de remarcat că atît indicele ponderea investiţiilor în capitalul fix în PIB, cît şi indicele creşterea volumului investiţiilor în capitalul fix, în anul 2014, nu au corespuns nivelului stabilit în Strategie. Scăderea ritmului de creştere a investiţiilor în capital fix a fost condiţionată, în special, de situația creată pe plan extern și intern, de aşteptările negative ale agenților economici faţă de tendinţele dezvoltării economiei naţionale, precum și de instabilitatea politică.

creşterea volumului investiţiilor străine directe – nu mai puțin de 10%

Pe parcursul a 9 luni 2014 în Republica Moldova a fost înregistrată o scădere a volumului investiţiilor străine directe atrase în economia națională, în raport cu ianuarie-septembrie 2013. Astfel, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională a însumat 144,1 mil. dolari SUA, micşorîndu-se comparativ cu perioada similară a anului 2013 cu 23%.

Totuși, menţionăm că intrările de investiţii străine directe în economia naţională pe parcursul a 9 luni 2014 au crescut cu 9,2% comparativ cu perioada similară a anului precedent, constituind 296,2 mil. dolari SUA.

Unul din indicatorii de bază, care denotă încrederea investitorilor străini în favoarea unei țări, este reinvestirea venitului obţinut. Astfel, cota-parte a venitului reinvestit în economia naţională deocamdată nu s-a redus ci, pe parcursul ultimilor zece ani, s-a majorat treptat de la 6,8%, din volumul total al investiţiilor străine în anul 2006, pînă la 13,9% (la situaţia din 1 octombrie 2014).

Tab. 3. Fluxul net al investiţiilor străine directe, mil. dolari SUA

Indicatorii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20139 luni

2014 9 luni

Investiţiile străine directe în economia naţională – total 258,57 541,3 711,5 208,3 207,9 288,2 195,1 236,3 187,1 144,1

Ritmul de creştere a fluxului investiţiilor străine directe, în % faţă de anul precedent

135,5 de 2,1 ori 131,4 29,3 99,8 138,6 67,7 121,1 140,6 77,0

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

2

Pe parcursul anilor 2006 – 2008 ritmul de creştere al volumului investiţiilor străine directe acumulate în economia naţională a depăşit esenţial indicele de 10%, stabilit în Strategie. Însă, începînd cu anul 2009, din cauza crizei economice mondiale acest indicator a scăzut considerabil. Astfel, în anii 2009-2010 ritmul de creştere a constituit doar 6,9%, în 2012-6,3%, iar în 2013-4,3%. În anul 2011 acest indicator s-a plasat la limita prevăzută în Strategie.

În perioada ianuarie-septembrie 2014, volumul investiţiilor străine directe acumulat în economia naţională a crescut cu 1,1% față de perioada respectivă a anului precedent.

Tab.4.Volumul investiţiilor străine directe acumulat în economia naţională,mil. dolari SUA

Indicatorii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20132014, 9 luni

Investiţiile străine directe acumulate în economia naţională – total

1278,1 1876,5 2595,1 2772,9 2964,5 3261,1 3466,7 3614,5 3630,0

Ritmul de creştere a investiţiilor străine directe, în % faţă de anul precedent

125,3 146,8 138,3 106,9 106,9 110,0 106,3 104,3 101,1

inclusiv:capital subscris 856,1 1125,6 1585,5 1666,1 1825,4 1991,8 2140,0 2202,5 2211,12

venit reinvestit 87,1 199,9 298,6 334,6 349,2 428,9 417,9 437,1 503,7alt capital 335,0 551,0 711,1 772,2 789,9 840,4 908,8 975,0 915,2

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

O parte importantă din volumul investiţiilor străine directe acumulat pînă în prezent, continuă să-i revină depunerilor în capitalul subscris – 60,9%, venitului reinvestit – 13,9%, împrumuturilor de la companiile-mamă (alt capital) – 25,2 % (conform datelor la 1.10.2014).

Repartizarea investiţiilor străine directe pe ramurile economiei, conform situaţiei din 01.10.2014,este prezentată în fig.1.

Fig. 1. Investiţiile străine directe – capital social acumulat la sfîrșitul trimestrului III 2014, pe

activități economice (% din total)

Activităţi financiare; 25.2

Industria prelucră-toare; 22.3

Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul; 14.3Tranzacţii imobiliare; 11.1

Transporturi şi co-municaţii; 10.4

Energie electrică, gaz şi apă; 7.2

Agricultură; 1.3

Sănătate și asistență socială; 1.5

Alte activităţi; 6.7

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

Cele mai atractive pentru investitorii străini, potrivit datelor statistice, au fost activităţile financiare, constituind 25,2% din volumul investiţiilor străine atrase în Moldova, industria prelucrătoare –

3

22,3%, comerţul cu ridicată şi cu amănuntul – 14,3%, tranzacţii imobiliare –11,1%, transporturi şi comunicaţii – 10,4% şi energie electrică, gaz şi apă – 7,2%. În ansamblu, investiţiile în aceste sectoare au constituit circa 92% din volumul total al mijloacelor depuse de către investitorii străini.

Referindu-ne la distribuţia geografică a capitalului social acumulat, se poate de constatat, că sursele de provenienţă ale investiţiilor străine directe sînt destul de diversificate. Astfel, ponderea majoră, conform situaţiei la 1.07.2014, revine investitorilor din ţările Uniunii Europene - 52,9%, celor din ţările CSI - 11,3%, din alte ţări - 35,8% (datele BNM). Principalii investitori străini în Moldova sunt originari din Italia, Rusia, Germania, Olanda, România, Cipru, SUA.

Prin urmare, putem constata că indicatorul creşterea volumului investiţiilor străine directe, în anul 2014, s-a încadrat în limitele stabilite în Strategie, iar investitorii deocamdată ezită asupra deciziei de plasare a investițiilor sale în R. Moldova.

creşterea producţiei industriale - 10-12% anual

Conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (din a.2014), sectorul industrial al Republicii Moldova este constituit din industria extractivă, industria prelucrătoare şi sectorul energetic.

Factorii ce au influențat dezvoltarea industriei pe parcursul anului 2014 au fost: recolta înaltă din anul 2013 și 2014, restricțiile impuse de către autoritățile de resort din Federația Rusă la importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova, creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE. Volumul producţiei industriale în anul 2014 a crescut cu 7,3% faţă de anul 2013, ceea ce este sub nivelul stabilit în Strategie.

Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (80,8%), care a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 8,5% comparativ cu anul 2013, astfel contribuind pozitiv cu 6,9 p.p. asupra indicelui producției industriale (IPI).

Analizînd evoluţia dezvoltării industriei prelucrătoare putem menţiona că industria alimentară şi a băuturilor deţine cea mai mare pondere de 23,9% și, în anul 2014, a obţinut o creştere a volumului de producţie cu 7,8% faţă de anul 2013, influenţînd pozitiv cu 3,1 p.p. asupra IPI.

Sporirea volumului producţiei industriei alimentare a fost cauzată de creşterea volumelor de producţie la activităţi precum: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale de 2,1 ori, producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 21,6%, fabricarea produselor lactate – cu 5,9%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor - cu 5,9%. Totodată, s-a micşorat volumul de fabricare a produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon -cu 5,4%, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase – cu 1,7%. De asemenea, a fost înregistrată o scădere cu 9,9%, comparativ cu anul precedent, a volumului producției la fabricarea băuturilor, constituind 8,8% din volumul total al producţiei industriale. Restricţionarea exportului de vinuri pe piaţa Federaţiei Ruse a afectat fabricarea acestora, ca rezultat, volumul de fabricare a vinului a scăzut cu 14,8%, iar a volumului de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice cu 13,1%.

În sectorul industrial nealimentar, în anul 2014, se atestă creşteri ale volumelor producției la următoarele ramuri: fabricarea echipamentelor electrice (+54,3%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+42,4%), fabricarea produselor textile (+20,4%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei, fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (+20,3%), industria metalurgică (+14,3%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+10,3%), fabricarea de mobilă (+7,4%), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei, prepararea şi vopsirea blănurilor cu 4,0%, etc.

4

În acelaşi timp, în perioada analizată s-a înregistrat o reducere a volumului de producţie în următoarele ramuri industriale: fabricarea produselor de tutun (-39,6%), cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,5%, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice cu 8,2% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,1%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente cu 2,8% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,1%) etc.

Sectorul energetic a înregistrat creşterea volumului producţiei cu 4,4% (motivînd creşterea indicelui general de producţie cu 0,7%). Creşterea nivelului producţiei în sectorul energetic a fost cauzată în mare parte de creşterea producţiei în activităţi precum: producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice cu 4,5% şi furnizarea de abur şi aer condiţionat cu 4,2%.

Prin urmare, deși volumul producției industriale a înregistrat o creștere de 7,3% comparativ cu anul precedent, totuși indicatorul stabilit în Strategie nu a fost atins.

deficitul contului curent raportat la PIB– nu mai mult de 6% anual

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi, care, conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în ianuarie-septembrie 2014 relevă gradul înalt al deschiderii economiei naţionale şi sporirii vulnerabilităţii ei faţă de factorii externi. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de reducerea exporturilor, importurilor şi investiţiilor străine directe în economia naţională. Totodată, intrările valutare din munca rezidenţilor şi nerezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare au marcat o creștere nesemnificativă.

Tab.5. Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în 9 luni 2012-2014, mil. dolari SUA

2012 2013 2014preliminar

Contul curent -351,7 -400,3 -228,2Balanţa bunurilor şi serviciilor -2072,9 -2160,2 -2119,9

Balanţa comercială -2082,1 -2173,6 -2089,7 export (FOB) 1598,0 1767,2 1747,6 import (FOB) -3680,1 -3940,8 -3837,3Balanţa serviciilor 9,2 13,4 -30,2

Venituri (nete) 591,8 588,9 603,9 inclusiv: veniturile rezidenţilor din munca peste hotare (intrări) 731,8 811,1 816,5

Transferuri curente (nete) 1129,4 1171,1 1287,8 inclusiv: transferurile personale (intrări) 562,7 627,6 637,2Contul de capital şi financiar 192,2 284,6 221,8

Transferuri de capital (nete) -27,5 -27,1 -41,8Investiţii directe (nete) 115,9 175,9 131,0inclusiv: în economia naţională 133,1 187,1 144,1Investiţii de portofoliu (nete) 20,2 6,9 10,1Alte investiţii (nete) 418,1 329,7 29,8Active de rezervă ale statului, (-) majorare, (+) micşorare -334,4 -200,9 92,2

Erori şi omisiuni 159,6 115,7 6,4Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 228,2 mil. dolari SUA, diminuîndu-se cu 43% comparativ cu 9 luni ale anului 2013. Această situație a fost determinată pe de o parte, de creşterea veniturilor și transferurilor curente, şi pe de altă parte, de reducerea soldului negativ al balanţei bunurilor și serviciilor. În raport cu PIB, deficitul contului curent în ianuarie-septembrie 2014 a constituit 3,8%, comparativ cu 6,8% în ianuarie-septembrie 2013.

În 9 luni 2014 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 2119,9 mil. dolari SUA şi s-a micşorat cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Deficitul comercial a fost acoperit de

5

excedentele înregistrate la venituri şi transferuri curente în proporţie de 89,2% (în ianuarie-septembrie 2013 – 81,5%). În raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 35,6%, reflectînd o micşorare cu 1,1 p.p. faţă de perioada similară a anului 2013.

Balanța serviciilor a înregistrat un sold negativ de 30,2 mil. dolari SUA, comparativ cu excedentul de 13,4 mil. dolari SUA în 9 luni 2013. Exportul serviciilor s-a diminuat cu 2,7% față de nivelul anului precedent, iar importul a crescut cu 3,4%. Această situație a fost determinată, în general, de creşterea cu 10,9% a importului serviciilor de călătorii și diminuarea cu 6,8% a exportului serviciilor de transport.

În 9 luni ale anului 2014 soldul pozitiv al balanţei veniturilor s-a majorat cu 2,6%, comparativ cu 9 luni 2013, datorită diminuării cu 9,8% a veniturilor din investiţii achitate către restul lumii și creșterii cu 0,7% a intrărilor veniturilor din munca peste hotare, valoarea cărora a constituit 816,5 mil. dolari SUA, sau 13,7% în raport cu PIB.

Majorarea transferurilor curente nete cu 10% a fost determinată de sporirea faţă de aceeași perioadă a anului 2013 a transferurilor guvernamentale de circa 2,2 ori și transferurilor personale cu 0,2%. Intrările transferurilor personale au constituit 637,2 mil. dolari SUA sau circa 10,7% în raport cu PIB.

Contul de capital şi financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în ianuarie-septembrie 2014 cu un excedent în valoare de 221,8 mil. dolari SUA, faţă de 284,6 mil. dolari SUA în aceeaşi perioadă a anului 2013. Excedentul acestui cont a fost determinat de fluxul de investiţii străine directe în economia naţională în proporţie de doar 65% (în 9 luni 2013 – 65,7%).

În concluzie, menționăm că indicatorul deficitul contului curent raportat la PIB s-a încadrat în limitele stabilite de Strategie și a constituit 3,8% în anul 2014.

majorarea ritmurilor de creştere a exporturilor de mărfuri şi servicii cu 10-15% anual

O privire retrospectivă asupra evoluţiei exporturilor R. Moldova, pune în evidenţă o dinamică instabilă pe parcursul ultimilor ani.

Totuși, rata medie anuală de creştere a exporturilor de bunuri şi servicii în perioada 2006-2014 a constituit cca. 10,4 %.

Fig. 2. Ratele anuale de creştere a exporturilor 2006-2014

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

-30.0

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

Sursa: BNS

În anul 2014, ritmul de creștere a exportului nu a atins valoarea stabilită în Strategie, ci s-a redus comparativ cu anul precedent cu 3,7%, în special, din cauza embargoului impus de autorităţile ruse la importul de carne, fructe, conserve şi vinuri din RM, precum și datorită taxelor vamale aplicate de Federația Rusă la cele mai exportate produse autohtone.

6

extinderea sortimentului producţiei exportate

Referitor la analiza evoluţiei exporturilor de bunuri relatăm, că pe parcursul ultimilor ani se atestă un nivel redus de diversificare, dar şi stagnare relativă a structurii exporturilor. Astfel, în anul 2014, primelor 9 grupe de mărfuri le reveneau aprox. 70% din total exporturi, înregistrîndu-se o uşoară îmbunătăţire în raport cu anul 2013, cînd aceloraşi 9 grupe le reveneau cca 90 % din total exporturi.

Dacă analizăm ponderea principalelor produse la export, poate fi observată o creștere continuă a cotei exportului de cereale şi preparate pe bază de cereale (+44,3%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+76,1%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+93,8%), îmbrăcăminte şi accesorii (+6,6%), carne şi preparate din carne (+79,4%), produse medicinale şi farmaceutice (+10,5%), hrană destinată animalelor (de 2,2 ori), maşini şi aparate electrice (+2,3%), mobilă şi părţile ei (+2,9%), articole de voiaj; sacoşe şi similare (+6,6%).

Figura 3. Ponderea principalelor produse exportate

2013

2014

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

21.6

26.5

11.4

8.9

10.4

9

10.2

7.4

14.9

14.4

7.5

7.5

1.8

3.4

21.1

22.1

Produse alimentare și animale vii

Băuturi și tutun

Materiale brute necomestibile

Mărfuri manufacturate, clasificate după materia primă

Maşini şi aparate

Produse chimice

Combustibili minerali

Grăsimi şi uleiuri

Articole manufacturate diverse

Sursa: BNS

Totodată, una din tendinţele remarcate pentru evoluţia exporturilor este creşterea în volum valoric (chiar cu preţul diminuării cotei în exportul total) a celor mai multe din grupele de mărfuri ale sistemului armonizat în special maşini şi aparate, produse chimice, instrumente şi aparate optice etc. - fenomen salutabil, ce denota creşterea, deşi neînsemnată, a capacităţii de export a mărfurilor cu nivel mai sporit de industrializare, implicit cu valoare adăugată mai înaltă.

extinderea şi diversificarea pieţelor de desfacere la export

Analizată din perspectiva exportului R. Moldova cu grupele de ţări, în baza unor relaţii comerciale distincte, evoluţia ponderii acestor grupe de ţări în structura volumului total al exporturilor Republicii Moldova, a înregistrat pe parcursul ultimilor ani importante modificări structurale.

În acest sens, se poate observa preluarea de către UE de la ţările CSI, a poziţiei de lider în clasamentul principalilor parteneri comerciali la export ai RM (fig.4).

Fig. 4. Evoluţia exportului pe grupe de state (% din total)

7

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

102030405060

Tarile CSI Tarile Uniunii Europene (UE-27)altele

Sursa: BNS

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în anul 2014, comparativ cu anul 2013, relevă reducerea livrărilor către Federaţia Rusă (-32,9%), Ucraina (-22,2%), Turcia (-17,7%), Polonia (-24,4%), Noua Zeelandă (-36,0%), Georgia (-12,7%), Irak (-21,8%) şi Cipru (-21,1%), care a influenţat scăderea pe total exporturi cu 12,5%.

În acelaşi timp s-au majorat exporturile către Italia (+31,4%), Belarus (+49,1%), Germania (+21,6%), România (+5,6%), Statele Unite ale Americii (+27,0%), Letonia (de 2,3 ori), Liban (de 4,8 ori), Egipt (de 22,2 ori), Kazahstan (+15,4%), Bulgaria (+16,3%), Republica Cehă (+16,7%), Austria (+24,1%), Olanda (+29,9%), Pakistan (de 4,1 ori), Indonezia (de 3,5 ori), Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (+2,6%), Elveţia (+3,0%), Franţa (+6,0%), Grecia (+5,5%), Lituania (+9,8%), Belgia (+35,6%) şi China (+25,9%).

Cu toate acestea, se observă că principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova (detalii în tabelul 6), denotă faptul că nivelul de concentrare a exporturilor, adică cota cumulativă ce revine primilor 10 ţări importatoare, rămîne practic neschimbată la un nivel de aproximativ 85%.

Tab.6. Principalii parteneri comerciali la export ai Republicii Moldova

ȚaraPonderea din total export

2013 2014România 16,9 18,6Federaţia Rusă 26,0 18,1Italia 7,6 10,4Germania 4,7 5,9Belarus 3,7 5,8Ucraina 5,8 4,7Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 4,3 4,6Turcia 5,2 4,5Polonia 3,5 2,8Elveţia 2,0 2,1Kazahstan 1,6 1,9Bulgaria 1,3 1,6Franţa 1,5 1,6Statele Unite ale Americii 1,0 1,4

Sursa: BNS

Prin urmare, constatăm că, deși exportul produselor autohtone pe unele piețele netradiționale este în creștere, totuși principalele piețe de desfacere au rămas neschimbate.

ridicarea nivelului de utilizare a regimurilor de comerţ preferenţial

Referitor la regimurile de comerţ preferenţial de care beneficiază Republica Moldova, trebuie de menţionat faptul că începînd cu anul 2006 țara noastră a dispus de o serie de preferinţe comerciale unilaterale (GSP, GSP+, în prezent Preferinţele Comerciale Autonome), oferite de către UE alături de Elveţia, Japonia, SUA, Turcia şi Norvegia

8

Cele mai semnificative evenimente ce au avut loc la acest capitol în anul 2014, au fost semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. De asemenea, a fost semnat Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) și Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Republica Turcia.

Prin urmare, putem constata că la acest indicator au fost înregistrate rezultate pozitive, ce vor avea un efect benefic asupra comerțului exterior al R. Moldova.

În concluzie la cele menționate mai sus, constatăm faptul că, deși la majoritatea indicatorilor de performanță ai realizării Strategiei, în anul 2014, au fost înregistrate rezultate pozitive, acestea nu au corespuns nivelului stabilit, cu excepția indicilor ce țin de deficitul contului curent raportat la PIB și de ridicarea nivelului de utilizare a regimurilor de comerţ preferenţial.

II. Realizarea Planului de acţiuni privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

În cadrul monitorizării şi coordonării procesului de realizare a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii 2006-2015, aprobată prin HG nr.1288 din 9 noiembrie 2006, Ministerul Economiei informează despre acţiunile întreprinse pe parcursul anului 2014.

1. În domeniul perfectării cadrului legislativ

În scopul îmbunătățirii mediului de afaceri, oferirea unor facilităţi de ordin fiscal, stimularea procesului investițional și dezvoltarea relațiilor oficiale de muncă, au fost implementate un șir de proiecte de acte normative privind perfecţionarea legislaţiei investiţionale şi de export.

Astfel, a fost aprobată HG nr.146 din 26.02.2014 privind prelungirea termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate. Prin urmare, agenţii economici producători sînt în drept să solicite prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate, care se utilizează la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului. Totodată, termenul de plată a TVA şi a taxei vamale la import se prelungeşte doar pentru agenţii economici incluşi în Lista agenţilor economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, cu excepţia mărfurilor menţionate în anexă la Regulament.

Pentru a beneficia de prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producţie, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate, care se utilizează la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, agentul economic inclus în Lista aprobată de Guvern, trebuie să prezinte Biroului Vamal în a cărui rază activează, următoarele documente: cererea (în formă liberă) de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, documentul ce garantează obligaţia vamală, actul de expertiză pentru fiecare contract comercial, eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie (în continuare CCI), privind cantitatea materiei prime necesare producerii mărfurilor destinate exportului, precum şi durata ciclului tehnologic.

Totodată, agenţii economici pot remite documentele în adresa Biroului Vamal şi în format electronic, cu semnătură digitală.

9

Prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru fiecare contact comercial se efectuează prin încheierea unui contract bilateral între importator (producător) şi organele vamale, pînă la data efectuării primului import.

Pentru supravegherea vamală a materiei prime importate necesară producerii mărfurilor destinate exportului, la data elaborării declarației vamale de import agentul economic va prezenta raportul de expertiză eliberat de către o instituție specializată privind cantitatea materiei prime necesară producerii mărfurilor destinate exportului, precum și durata ciclului tehnologic pentru producerea acestora.

De asemenea, a fost aprobată HG nr.145 din 26.02.2014 privind particularităţile beneficierii de facilitate fiscală în cazul importului activelor materiale destinate includerii în capitalul social. Astfel, pentru a beneficia de scutirea de taxa vamală şi de TVA, agentul economic prezintă la organul vamal, în raza căruia activează, copia deciziei Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” privind înregistrarea formării sau majorării capitalului social, certificată de către Î.S.,,Camera Înregistrării de Stat” sau autentificată notarial. Suma facilităţii fiscale se va determina reieşind din valoarea în vamă a activelor materiale. Valoarea activelor materiale scutită de TVA şi indicată în factură nu va depăşi valoarea cu care acestea sunt incluse în capitalul social.

Totodată, a fost aprobat Regulamentul cu privire la cuantumul și criteriile de determinare a cheltuielilor suportate și organizate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (HG nr.144 din 26.02.2014) ce presupune că pentru diferite categorii de cheltuieli se propun anumite plafoane maxime: (i) plafonul costurilor pentru hrana salariaților (în limita sumei de 35 lei/salariat/zi), (ii) plafonul costurilor aferente transportului salariaților (în limita de 25 lei/salariat/zi). Deducerea cheltuielilor pentru studiile profesionale va depinde de specificul activității de întreprinzător practicate și specificul de activitate a salariatului.

2. Dezvoltarea cadrului instituţional

În vederea eficientizării funcţionării Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova, precum şi majorării aportului acesteia la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, prin realizarea obiectivelor sale principale: sporirea competitivităţii, atragerea investiţiilor, promovarea exportului şi imaginii pozitive a ţării, a fost elaborată şi aprobată HG nr.109 din 12 februarie 2014 cu privire la Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (în continuare - MIEPO). Astfel, a fost schimbată denumirea și statutul instituției din Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova cu statut de instituţie de stat în Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova, cu statut de instituţie publică în care Ministerul Economiei are calitatea de fondator.

3. Dezvoltarea regională

În vederea atragerii investiţiilor străine directe în proiectele investiţionale strategice, lansate în regiuni (pct.3.2) pe parcursul anului 2014, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (în continuare MAIA) a negociat şi semnat un șir de proiecte de asistenţă externă: Programul Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă (IFAD VI), semnat la Roma, la 20 februarie 2014, Acordul de finanţare dintre R. Moldova şi IFAD în vederea realizării Programului Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă, Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone privind obţinerea unui credit de asistenţă, semnat la Varşovia, la 14 mai 2014, Contractul de finanţare dintre R. Moldova şi BEI în vederea implementării Proiectului “Livada Moldovei”, semnat la Chişinău, la 31 iulie 2014.

Valoarea asistenţei externe mobilizate în sector, pe parcursul anului 2014, constituie circa 300 mln. USD.

10

De asemenea, la 3 octombrie 2014, la Chişinău a fost semnat Amendamentul la Memorandumul de Înţelegere între MAIA al R. Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe al României în domeniul asistenţei oficiale pentru dezvoltare, în vederea implementării Proiectului privind crearea şi funcţionarea Laboratorului pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol şi producţia de origine non-animală, semnat la Chişinău, la 28 noiembrie 2012. În baza acestui Amendament, partea română a acordat suplimentar Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertiză de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei”, asistenţă financiară nerambursabilă în valoare de 200 000,0 USD. Pentru implementarea proiectului menţionat, Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei, în baza aplicaţiei depuse, a alocat suma de 150 000,0 Euro.

La 26 noiembrie 2014, la Chişinău, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere, dintre Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertiză de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei” şi Agenţia Israeliană pentru Cooperare Internaţională de Dezvoltare (MASHAV), cu privire la Proiectul Comun Moldo-Israelian de cooperare agricolă privind crearea unui laborator de biologie moleculară pentru detectarea Organismelor Modificate Genetic (OMG). Memorandumul prevede: achiziţia de echipament pentru dotarea Laboratorului de biologie moleculară (în valoare de pînă la 250 000,0 Euro) și instruirea personalului Laboratorului de biologie moleculară (pentru care a fost preconizată suma de pînă la 50 000,0 Euro).

Totodată, în scopul stimulării atragerii investiţiilor în sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) și pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri cât mai atractiv, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC) a lansat iniţiativa de creare a parcurilor IT virtuale, care se regăseşte în „proiectul de lege cu privire la parcurile din industria tehnologiei informaţiei”, aprobat prin HG nr.805 din 01.10.2014 şi remis în Parlament spre adoptare. Crearea în R. Moldova a parcurilor virtuale din industria tehnologiei informației va oferi condiții favorabile pentru atragerea investițiilor și specialiștilor calificați, va crea noi locuri de muncă și va stimula dezvoltarea acestui domeniu. Rezidenții IT parcurilor vor beneficia de impozitul unic în mărime de 12% din venitul de vânzări, scutirea de la plata taxelor vamale și TVA la importul monitoarelor, computerelor, echipamentelor de rețea, părţilor componente ale acestora, precum şi echipamentelor accesorii necesare pentru realizarea genurilor de activitate ale rezidenţilor IT parcului. Totodată, conform hotărârii de Guvern se propune garantarea menţinerii facilităţilor şi stimulentelor fiscale pentru perioada de cel puțin 7 ani.

O altă acțiune întreprinsă de MTIC, în vederea atragerii investiţiilor străine este crearea în cadrul Universității Tehnice din Moldova a unui Centru de excelență în domeniul TI, lansat în urma semnării la data de 24.09.2014 a unui Memorandum de Înțelegere de către Guvernul RM, MTIC, Ministerul Educației, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), compania Microsoft și Corporația International Business Machines (IBM). Centrul de Excelență de la UTM va pune la dispoziție laboratoare și săli dotate cu echipamente de ultimă generație, programe educaționale performante și practice, tehnologii de ultimă oră. De asemenea, Centrul de Excelenţă are menirea de a impulsiona creşterea economică a Republicii Moldova prin asigurarea fluxului suficient de specialişti înalt calificaţi pentru industria TIC, creşterea potenţialului de inovare în domeniul TIC şi crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenorialului.

Pe parcursul anului 2014, Ministerul Mediului a promovat următoarele acorduri:

- Acordul privind Programul de Suport al Politicilor de Sector în domeniul apelor (PSPS), semnat pe 7 august 2009 cu Comisia Europeană, în valoare de 50 milioane de euro, plus 6,114 milioane obţinute în urma amendamentului 2, aprobat prin HG nr. 744 din 10 septembrie 2014;

- Acordul de împrumut pentru Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă, aprobat prin HG nr. 880 din 22.09.2010, semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Facilitatea de Investiţii pentru Vecinătate, în valoare de 30 milioane de euro;

11

- Acordul privind finanţarea studiului de fezabilitate privind alimentarea cu apă în regiunea de dezvoltare Nord, semnată pe data 22 decembrie 2011 cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 1 milion 200 de mii de euro;

- Acordul privind finanţarea studiului de fezabilitate privind managementul riscurilor de inundaţii, semnat pe data 03.10.2013 cu Banca Europeană pentru Investiţii, în valoare de 2 milioane de euro;

- Acordul de împrumut pentru Proiectul de alimentare cu apă în regiunea de dezvoltare Nord, aprobat prin HG nr. 748 din 10.09.2014, semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 10 milioane de euro;

- Acordul de împrumut pentru Proiectul de alimentare cu apă în regiunea de dezvoltare Nord, aprobat prin HG nr. 750 din 10.09.2014, semnat cu Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 10 milioane de euro.

În anul 2014, MIEPO, în colaborare cu oficiul primului ministru, a organizat o misiune de studiu a locațiilor potențiale pentru amplasarea unei filiale a companiei “Andrea Confezioni” din Italia, pentru producerea huselor pentru automobile. În rezultatul misiunii, a fost luată decizia în favoarea orașului Soroca. Până la finele anului 2014, întreprinderea nou creată a angajat peste 300 muncitori. Pe parcursul anului întreprinderea a fost asistată în identificarea experților în domeniul managementului calității și a furnizorilor de training.

4. Realizarea programelor, strategiilor şi planurilor sectoriale

Întrucât dezvoltarea economică durabilă a ţării este posibilă doar în cazul implementării unor politici coordonate şi proactive de stimulare a activităţii investiţionale, MTIC a asigurat corelarea prevederilor noilor strategii sectoriale cu Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor (pct. 4.1).

În vederea implementării Concepţiei privind infrastructura calităţii (MSTQ) (pct. 4.2.) Institutul Naţional de Metrologie a continuat implementarea acţiunilor preconizate de Planul de acţiuni pentru implementarea Concepţiei infrastructurii calităţii în R. Moldova pentru anii 2011-2015 (Anexa 2 la HG nr. 859 din 31.07.2006), responsabil de realizare a cărora este INM.

Astfel, pe parcursul anului 2014 la aceste compartimente au fost întreprinse următoarele acțiuni:

1. Au fost prezentate pentru aprobare la Ministerul Economiei dosarele pentru declararea Etaloanelor Naţionale şi de Referinţă.

2. Întru asigurarea trasabilităţii măsurărilor au fost etalonate la INM – uri de peste hotare 41 de echipamente metrologice (etaloane) din dotarea laboratoarelor INM.

3. La solicitarea agenţilor economici, cu utilizarea Bazei naţionale de etaloane, au fost efectuate 873 etalonări ale etaloanelor de lucru şi mijloacelor de măsurare.

4. INM a iniţiat participarea la intercomparări regionale în cadrul COOMET pe mai multe domenii de măsurare.

5. Promovarea imaginii ţării şi producţiei autohtone pe pieţele externe, acţiuni informaţionale şi publicitare

Obiectivul de promovare a imaginii ţării şi producţiei autohtone pe pieţele externe s-a realizat prin prisma eforturilor permanente ale autorităţilor publice ale R. Moldova din domeniu, care au fost orientate spre expansiunea produselor esenţiale ale economiei moldoveneşti. Astfel, produsele şi serviciile autohtone au fost promovate în cadrul expoziţiilor şi târgurilor internaţionale, evenimentelor specializate şi prezentărilor organizate de instituţiile specializate.

12

Majoritatea evenimentelor cu caracter informaţional sau publicitar, petrecute în Republica Moldova şi peste hotarele ei, au fost organizate în conformitate cu Programul „Promovarea Exporturilor” şi Calendarul expoziţiilor al Centrului Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” S.A.

În scopul dezvoltării branding-ului de țară și promovării mărcilor produselor autohtone (pct.5.1) și organizarea expoziţiilor, forumurilor investiţionale şi altor manifestări promoţionale, cu participarea reprezentanţilor companiilor exportatoare (pct. 5.2), pe parcursul anului 2014, de către MAIA, CCI și MIEPO au fost organizate mai multe misiuni economice, forumuri de afaceri, reuniuni bilaterale şi prezentări ale companiilor din străinătate, atît în țară, cît și peste hotarele ei. Printre cele mai importante putem menţiona:

Expoziţia naţională ”Fabricat în Moldova”, ediţia a XIII-a, 29 ianuarie – 02 februarie 2014, la care au participat mai mult de 270 de întreprinderi din diferite ramuri ale economiei naţionale – industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria uşoară, utilaje, tehnică şi aparataje, instituţii de cercetări ştiinţifice şi învăţământ superior, instituţii financiare, meşteri populari etc., din majoritatea raioanelor ţării. În cadrul acestei expoziții a avut loc Forul de afaceri moldo-român (30 ianuarie 2014), care a reunit circa 30 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România şi peste 40 de agenţi economici din Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Camerele de Comerţ şi Industrie din judeţele Prahova, Bacău, Vaslui şi Neamţ, România.

Expoziţia internaţională specializată de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agroindustrial ”MOLDAGROTECH-2014” (ediţia de primăvară, 12-15 martie 2014, Chișinău). Ediţia a întrunit 70% companii autohtone şi 30% companii de peste hotare. În cadrul expoziţiei respective au fost prezentate cele mai cunoscute branduri locale şi internaţionale pe toate domeniile sectorului agroindustrial, precum: tehnică pentru complexul agroindustrial, sisteme de irigare şi alimentare cu apă în agricultură, echipamente pentru industria alimentară şi de procesare, fertilizanţi şi mijloace de protecţie a plantelor, material semincer, tehnologii de cultivare intensivă a plantelor agricole.

Lansarea brandului vinicol și participarea la Expoziția Prowein 2014” din 23-25 martie 2014, care s-a desfășurat în or. Dusseldorf, Germania. ”Prowein” este cea mai importantă expoziție din Europa specializată în vinuri, care atrage atenția producătorilor, importatorilor, distribuitorilor și comercianților de vinuri din întreaga lume. În cadrul expoziției s-au desfășurat întâlniri cu potențialii parteneri de afaceri cu care s-au purtat tratative pe durata anului sau care sunt în căutare de vinuri noi. La eveniment a avut loc lansarea internațională a brandului vinicol național ”Wine of Moldova” și a programului de promovare aferent, promovarea companiilor vinicole și a produselor vitivinicole, au fost semnate și negociate contracte vederea unor noi parteneriate, a fost promovată imaginea Republicii Moldova ca țară producătoare de vinuri de înaltă calitate.

Seminar practic "Exportul produselor agricole: contracte, plăţi, litigii, arbitraj", organizat de CCI a RM la 26 martie 2014 și condus de experţii companiei ucrainene de consultanţă juridică internaţională "Interlegal". Participanţii din R. Moldova au fost familiarizaţi cu modalităţile de perfectare şi analiză a contractelor de vânzări şi pretenţiile contractuale, reprezentarea în instanţele judecătoreşti şi instituţiile de arbitraj internaţionale, contractele de asigurare a mărfii şi recuperarea despăgubirii din asigurării etc.

Moldova ICT Summit 2014, 14-15 mai 2014, Chișinău – considerat cel mai important eveniment din industria tehnologiilor informaționale avînd scopul de creare a premiselor pentru dezvoltarea sectorului TIC, sporirea atractivității industriei TIC pe plan internațional, sporirea capacității de asimilare a soluțiilor TIC în domeniul non TIC, creșterea competitivității sectorului prin sporirea capitalului uman, sporirea exporturilor și vânzărilor pe piața locală. Acest eveniment adună toate părțile interesate din industrie, inclusiv guvernamentale, de afaceri, companii multinaționale, profesioniști și mediul academic, pentru a discuta despre tendințele și provocările cu care se confruntă industria TIC la nivel global și în țară, și să definească foaia de parcurs pentru dezvoltare și integrare de tehnologie. La ediția Moldova ICT Summit 2014 au participat circa 1200 de

13

persoane în cadrul 7 sesiuni. Ca rezultat, a fost întărită baza dialogului dintre sectorul privat și Guvern. De asemenea, au fost discutate subiecte de mare importanță pentru industria TIC – în premieră au fost abordate subiecte ce țin nemijlocit de competitivitatea industriei și anume optimizarea taxelor fiscal pentru industria TIC.

Forumul Economic Moldo-Ceh, ce şi-a desfăşurat lucrările la Chişinău pe data de 22 mai 2014, în cadrul vizitei în Moldova a Preşedintelui ceh, Milos Zeman. La Forumul de afaceri au participat reprezentanţi a peste 100 agenţi economici din Moldova şi peste 30 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din Cehia. Unul din principalele obiective ale forumului a fost consolidarea şi extinderea relaţiilor comercial-economice dintre Republica Moldova şi Cehia prin identificarea domeniilor de colaborare care să ofere noi oportunităţi reprezentanţilor businessului din cele două ţări. După şedinţa plenară au avut loc circa 150 întrevederi bilaterale de afaceri între agenţii economici din Moldova şi Cehia.

Expoziţiile “Food & Drinks”, ediţia a XX-a, “Food Technology”, ediţia a XX-a şi “Packaging. Depot”, ediţia a XVIII-a, care s-au desfăşurat în perioada 21-25 mai 2014, Chișinău. La expoziţii au participat firme de specialitate din R. Moldova, Cehia, Grecia, România, Franţa, Italia, Polonia şi Ucraina, care au prezentat preparate din carne, mezeluri, lapte şi produse lactate, produse de panificaţie şi patiserie, produse conservate, congelate, ambalate în vacuum, etc.

Concurs de specialitate din România “International Wine Contest Bucharest”, ediţia a XI-a, care s-a desfăşurat în perioada 22-25 mai 2014, în or. Bucureşti. La concurs au participat 25 companii autohtone din sectorul vinicol, apreciate de specialişti cu renume din 14 ţări. Companiile vinicole din Republica Moldova au participat cu 108 probe, obţinînd 9 medalii de aur şi 28 medalii de argint din totalul de 225 de medalii înmînate.

Atelierul de lucru cu cei mai importanţi importatori polonezi de vinuri moldoveneşti, care s-a desfăşurat la 5 iunie 2014, în or. Varşovia, Polonia. La atelier au participat companii autohtone din sectorul vinicol. În cadrul acestuia a fost prezentată strategia de promovare a Oficiul Naţional al Viei şi Vinului pentru vinurile moldoveneşti şi au fost identificate împreună cu importatorii polonezi cele mai bune practici de dezvoltare a pieţei vinicole.

Târgul Fabricat în Basarabia a avut loc la București, România, în perioada 18-22 iunie 2014. Evenimentul a fost organizat de către Centrul Cultural VATRA din Chișinău, UCRB și OSB București, în cadrul Festivalului „Zilele Basarabiei”, având ca obiectiv promovarea companiilor și produselor din R. Moldova în contextul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În cadrul tîrgului circa 30 de companii de top din R. Moldova au avut posibilitatea de a-și expune și promova produsele. Prin participarea la acest târg, companiile autohtone au avut misiunea de a reprezenta R. Moldova la cel mai înalt nivel, prezentând produse de cea mai înaltă calitate. În urma expoziției au fost stabilite contacte cu clienţi particulari, organizaţii pentru organizarea prezentărilor de modă, au fost consolidate relaţiile cu reprezentanţii de la FEPAIUS ( Federaţia Patronatelor din Industria Uşoară).

În condiţiile semnării Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Turcia, CCI a RM a acordat o atenţie sporită dinamizării relaţiilor comercial-economice cu această ţară. Astfel, pe data de 11 septembrie 2014, CCI a RM în cooperare cu Ambasada Republicii Turcia în R. Moldova, Asociaţia Businessmenilor din Turcia şi Moldova (MTIAD), cu sprijinul Ministerului Economiei al R. Moldova a organizat o reuniune cu Ministrul Economiei al Republicii Turcia, dl. Nihat ZEYBEKCI. Participanţii la reuniune au fost familiarizaţi cu oportunităţile oferite de noul regim comercial dintre Moldova şi Turcia, noile reguli şi cerinţe, programele de asistenţă financiară, oportunităţile din sectoarele strategice ale economiei naţionale – agroalimentar, construcţii, eficienţă energetică etc. Au fost abordate modalităţile şi perspectivele realizării unor proiecte investiţionale în domenii concrete.

Tîrgul Internațional de Mobilă, Echipamente și Accesorii BIFE-2014, 10-14 septembrie 2014, desfășurat la București și a reunit cele mai importante nume din industria de mobilă din România,

14

precum şi importante companii din străinătate. 325 de firme din România, China, Danemarca, Germania, Italia, Republica Moldova, Polonia, Spania, Turcia şi Ucraina și-au expus produsele pe o suprafaţă de peste 30.000 metri pătraţi la ediţia din 2014. Ca urmare a participării la expoziție au fost stabilite contacte de colaborare cu distribuitori din România, au fost încheiate contracte cu furnizori de materii primă calitativă și ieftină, au fost încheiate contracte cu furnizori de produse din lemn masiv. Totodată, participarea la Tîrgul de Mobilă de la București a avut un mare impact asupra creșterii volumului de producție prin găsirea de noi distribuitori, ceea ce a condiționat necesitatea angajării a unui număr suplimentar de meșteri în domeniu prelucrării lemnului.

Forumul economic moldo-belarus, or. Chișinău, 24 septembrie 2014, organizat de către CCI a RM în colaborare cu CCI Belarus, cu participarea Viceprim-miniştrilor din ambele țări, reprezentanţilor CCI a Moldovei, CCI Belarus şi circa 180 agenţi economici din ambele state. Evenimentul a avut loc în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova a Preşedintelui Republicii Belarus, Alexandr LUKAŞENKO. În cadrul celor peste 150 întrevederi bilaterale de afaceri agenţii economici din ambele state au manifestat interes pentru intensificarea relaţiilor de cooperare în astfel de domenii precum: producerea şi comercializarea băuturilor alcoolice, sectorul construcţiilor, industria produselor lactate, mezelurilor, sectorul electromecanic şi construcţia de vagoane, industria chimică.

Expoziția ”Textillegprom”, or. Moscova, Federația Rusă, 23-26 septembrie 2014. Expoziţia este considerată drept una dintre cele mai importante manifestări promoţionale specializate a produselor industriei textile şi uşoare, care se organizează tradiţional din anul 1993. La ediţia din 2014 au participat cca 2500 companii, reprezentând produse a cca 3100 producători din 28 ţări ale lumii, dintre care Federaţia Rusă, Austria, Bulgaria, Germania, Hong Kong, Italia, Spania, India, Republica Populară Chineză, Kîrgîzstan, Letonia, Pakistan, Polonia, Portugalia, Republica Belarus. MIEPO a co-finanțat participarea companiilor autohtone și a acordat ajutor la pregătirea standului colectiv de țară. În urma expoziției au fost stabilite contacte de colaborare cu câteva companii din Rusia, China și Iran, au fost încheiate 3 contracte cu reprezentați ai companiilor din Moscova și Turcia, unul dintre ele prevăzînd livrare de produse.

Ziua Națională a Vinului 2014 (ediția 13) 04-05 octombrie 2014, mun. Chișinău, este un eveniment de promovare a culturii milenare a poporului moldovenesc, de creare și consum a vinului de calitate, contribuire la promovarea sectorului vinicol autohton precum și atragere a turiștilor străini prin crearea unei atracții turistice. În 2 zile au fost atrași la eveniment 130 000 vizitatori locali și peste 2000 de turiști străini, au fost comercializate 95 000 sticle de vin autohton, 2000 de pachete turistice în tururi vinicole și s-au petrecut 12 master classuri în incinta Școlii Vinului cu peste 450 de participanți. Evenimentul cumulînd 300 de mențiuni în presa locală și 15 mențiuni (articole/reportaje) în presa străina.

Misiune economică în Belgia şi Olanda, a avut loc între 13-17 octombrie 2014, în cadrul căreia producătorii autohtoni din domeniul agroalimentar au făcut schimb de experienţă cu întreprinzători din Olanda şi Belgia, au negociat posibilităţile de colaborare şi s-au informat despre practicile europene în domeniul businessului, inclusiv privind eficienţa energetică, implementarea standardelor de management al calităţii, crearea clusterelor şi cooperativelor.

Expoziția ”Sial-2014”, 18-22 octombrie 2014, Paris, Franța - considerată drept una dintre cele mai mari expoziții agro-alimentare, care se organizează din anul 1964. La ediția din 2014 au participat cca 6500 companii cu peste 150 000 de vizitatori. Scopul vizitei a fost familiarizarea cu condițiile de expunere pentru viitor, stabilirea relațiilor de colaborare cu parteneri străini și informarea oamenilor de afaceri din alte state despre perspectivele de colaborare și dezvoltare în domeniul apicol. Beneficiarii proiectului ”Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova” a stabilit contacte cu 14 societăți specializate în importul și comerțul cu produse apicole – ”Schur”, ”Miels Villeneuve”, ”Berrymark”, ”Bosman Global”, ”HealthTrade”, ”HoneyGreen”, ”Boiron Surgelation”. Adițional un prim impact a fost încheierea unui contract cu ”Asociația de Apicultori

15

din Slovacia” pentru exportul de 20 tone de miere monofloră în anul 2014 și 100 tone de miere pentru anul 2015.

Expoziţia internaţională specializată de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agroindustrial “MOLDAGROTECH-2014”, ediţia de toamnă, 22-25 octombrie 2014, a întrunit 149 de companii, inclusiv 52 companii străine din 15 ţări: Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania, SUA, Turcia, Ucraina, Ungaria şi Franţa;

Vernisajul Vinului în Varșovia, 28 Octombrie 2014, Varșovia, Polonia a fost o acțiune de promovare a vinurilor autohtone de calitate înaltă, sub brandul ”Wine of Moldova” la care au participat 20 de vinificatori. Scopul evenimentului a fost promovarea unui portofoliu de vinuri calitativ superior la oferta existentă pe piață. Informarea profesioniștilor (reprezentanți ai rețelelor de distribuire) despre o față noua a vinurilor autohtone, prezentarea vinurile cu valoare adăugată și calitate mai înaltă decît cele care sunt prezente pe piață astfel stimulând interes în rîndul publicului larg și creînd o cerere primară. Obiective realizate: pe piața Poloniei Vinul Moldovei este perceput ca rezident al sectorului de jos și asociat cu vinurile dulci și demi-dulci. Prin acest eveniment s-au pus bazele abordării unui segment nou pentru această piață și anume segmentul vinurilor seci cu prețuri între 20-25 PLN per sticlă.

Săptămîna modei în Moscova 2014 (MFW), Rusia, desfășurată în perioada 29 octombrie - 03 noiembrie 2014. La deschiderea oficială a evenimentului au participat politicieni și demnitari, reprezentanţi ai mediului de afaceri, instituții mass-media, precum și publicul larg. În celelalte zile, peste 30 de designeri au prezentat în capitala rusă colecţiile lor pentru toamna-iarna 2013-2014. Scopul participării a fost prezentarea colecției toamne-iarnă, stabilirea contactelor cu producători ai industriei modei, informarea despre noile tendințe în modă.

Vizită de studiu în Polonia, 25 – 28 noiembrie 2014, organizată de CCI a Republicii Moldova în colaborare cu Administraţia Mareşalului Voievodatului Lublin (Polonia). Obiectivele şi sarcinile vizitei de studiu au fost familiarizarea cu practicile europene de desfăşurare a afacerilor, schimbul de experienţă şi studierea celor mai bune practici ale organizaţiilor de susţinere a afacerilor, realizarea potenţialului de export şi identificarea posibilităţilor de stabilire a cooperării investiţionale şi de afaceri sectoarele agroalimentar şi electromecanic. Programul vizitei de studiu a inclus participarea la conferinţe, mese rotunde şi întrevederi bilaterale de afaceri organizate pentru reprezentanţii părţii polone şi moldave, prezentarea proiectelor investiţionale ale agenţilor economici din Republica Moldova, vizitarea întreprinderilor de profil.

Expoziția “Baby Fest Expo 2014”, 20-23 noiembrie 2014, Iași, România. Companiile autohtone participante la expoziție au avut ca scop să stabilească contacte de colaborare cu potențiali parteneri de pe piața românească, să afle din prima sursă care este situația actuală a sectorului textil, să promoveze imaginea țării, comercializarea produselor, să afle tendințele, preferințele de pe piața României. Astfel, pe parcursul celor 4 zile expoziționale, producătorii noștri au analizat preferințele în materie de tendințe actuale în modă ale cumpărătorului român, au analizat posibilitatea deschiderii unui butic cu brandurile moldovenești la Iași. În urma expoziției, s-a ajuns la concluzia că piața României este nesaturată în ceea ce privește produsele pentru copii, cumpărătorul a apreciat calitatea și modelele celor trei companii, iar 3 comercianți români au fost cointeresați în colaborare. Împreună cu compania organizatoare a evenimentului, EventEx, s-a discutat despre posibilitatea organizării unui eveniment „Din Inima, Branduri de Moldova” în România.

Totodată, trebuie subliniat faptul că, pe parcursul anului 2014, CCI a R. Moldova a fost activ implicată în organizarea unor acţiuni orientate spre diversificarea exporturilor şi valorificarea oportunităţilor de afaceri pe pieţe mai puţin tradiţionale, cum ar fi Qatar, Uzbekistan, Republica Coreea, Vietnam, Canada. Astfel, în anul 2014 CCI a RM a fost gazdă şi organizator al unor importante reuniuni de afaceri cu participarea reprezentanţilor corpului diplomatic şi agenţilor economici din aceste ţări.

16

Întru dezvoltarea unui mediu antreprenorial atractiv şi a unor parteneriate viabile a companiilor moldoveneşti cu parteneri din străinătate (pct. 5.3) s-au organizat diverse foruri şi misiuni de afaceri şi investiţionale.

Astfel, în perioada 5 – 12 iunie, la Chișinău a fost organizată săptămâna “Moldova Business Week” cu scopul de promovare a potențialului de export și de atragere a investițiilor în R. Moldova și a cuprins mai multe evenimente majore, printre care: Forul Exportatorilor, ședința Diplomatic Economic Club, Forul Economic Vienez, Conferința Investitorilor Europeni și a fost adresat companiilor din țară, precum și mediului investițional internațional. Acestea au vizat implicarea tuturor regiunilor ţării, organizându-se mese rotunde în cinci regiuni de dezvoltare, pe ambele maluri ale Nistrului. În cadrul acestora s-a discutat despre aşteptările și temerile pe care le au antreprenorii şi despre modul în care vor putea beneficia aceştia, dacă vor fi deschişi unui parteneriat constructiv cu Guvernul, pentru ca împreună să valorifice oportunităţile, iar provocările să le transforme în noi oportunităţi, să devină mai competitivi pe piaţa locală şi pe alte pieţe, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă şi inclusivă a ţării.

Punctul culminant al săptămânii investiționale a fost Conferința Internațională a Investitorilor Moldova-UE,organizată de către MIEPO în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, cu ocazia vizitei Președintelui Comisiei Europene, Dl. Jose Manuel Durao Barroso.

Conferința Internațională a Investitorilor Moldova-UE a constituit o platformă eficientă de discuții dintre oficialii și oamenii de afaceri din țară cu investitorii străini privind oportunitățile de colaborare și perspectivele care sunt deschise odată cu semnarea Acordului de Asociere și DCFTA între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

La eveniment au participat circa 500 oameni de afaceri, potențiali investitori în economia națională, reprezentanți ai structurilor și agențiilor guvernamentale, camere de comerț, reprezentanți ai misiunilor diplomatice etc., din peste 20 de țări, printre care: România, Polonia, SUA, Franța, Austria, Luxembourg, Marea Britanie, Spania, Australia, Belgia, Letonia, Olanda, Germania, Italia, Ucraina, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Turcia, Ungaria ș.a.

La compartimentul ce ține de elaborarea şi diseminarea materialelor analitice şi informaţionale privind climatul investiţional în R. Moldova (pct.5.5) au fost întreprinse mai multe acțiuni.

Astfel, în vederea oferirii unei imagini de ansamblu a mediului de afaceri, precum și a celor mai bune practici administrative investiționale și de afaceri în R. Moldova, PricewaterhouseCoopers în colaborare cu Ministerul Economiei și MIEPO a elaborat “Investing Guide Moldova 2014”. Ghidul este tipărit, integrat în web-site-ul MIEPO și distribuit în cadrul evenimentelor tematice organizate pe parcursul anului 2014 atât în țară, cât și peste hotare.

De asemenea, pe parcursul anului 2014, MIEPO a elaborat și prezentat materiale privind climatul investițional și oportunitățile investiționale ale R. Moldova la diverse evenimente naționale și internaționale, inclusiv în cadrul: vizitelor de studii, meselor rotunde, forumurilor și misiunilor de afaceri.

Întru organizarea pe pieţele-ţintă a “Zilelor Moldovei” şi a misiunilor de afaceri şi investiţionale (pct.5.6), în luna martie 2014 a avut loc o misiune comună cu reprezentanții oficiului primului ministru, finanțată de GIZ, în Romania, la companiile care reprezintă investiții străine majore și anume: Renault, IKEA, Ubisoft, Kaercher, SEWs, NEXANS, Sisteme Integrate Electropneumatice. La întâlnirile stabilite cu reprezentanții conducerii de vârf a companiilor respective, au fost prezentate informații privind climatul de afaceri din RM și facilitățile oferite investitorilor prin intermediul Zonelor Economice Libere și Parcurilor Industriale.

În scopul promovării Republicii Moldova ca destinație turistică, în perioada 13-16 mai au fost organizate, în premieră, serate culturale/concerte pentru următoarele ţări: Marea Britanie (Londra -16 mai 2014), Suedia (Stockholm -15 mai 2014) și Germania (Berlin – 13 mai 2014). Destinațiile respective au fost selectate datorită interesului înalt din partea cetățenilor față de cultura, vinurile și

17

gastronomia altor țări, care reprezintă și oferta turistică a țării noastre. Scopul seratelor a constituit creșterea interesului străinilor din aceste piețe țintă (stabilite in urma unui sondaj efectuat de expertul internațional in turism Jack Delf, consultant al proiectului USAID CEED II, angajat special pentru elaborarea planului de marketing in turism in RM) față de Moldova ca destinație turistică, cunoașterea mai bună a culturii prin prisma folclorului, muzicii autentice, prin vinurile de calitate și respectiv creșterea directă a numărului de turiști în Republica Moldova din aceste țări.

Partenerii proiectului au fost Proiectul USAID CEED II, Ministerul Culturii, Asociația Internațională moldo-suedeză din Stockholm, Ambasadele Republicii Moldova in Germania, Suedia si Marea Britanie,Vinăriile Purcari, Chateau Vartely, Cimișlia Wineries.

În perioada analizată au fost întreprinse acţiuni în vederea elaborării şi diseminării materialelor analitice şi promoţionale privind producţia fabricată şi serviciile prestate cu potenţial de export (pct. 5.8).

Astfel, MAIA a editat un tiraj suplimentar de 1000 de unităţi ale Catalogului promoţional “Agricultura şi Industria Agro-Alimentară a Republicii Moldova” (în limba engleză), publicat în 2013, diseminat în scopul asigurării necesităţilor de protocol.

În broşură se conţin informaţii despre sectoarele-cheie ale agriculturii RM şi sunt prezentate cele mai de succes companii autohtone din sectorul agroalimentar. Publicaţia “Agricultura Moldovei” este diseminată în cadrul diverselor evenimente din domeniu desfăşurate atît în ţară, cît şi în străinătate, în special, oamenilor de afaceri străini, reprezentanţilor ministerelor de resort din diferite ţări ale lumii, membrilor misiunilor diplomatice din ţară şi de peste hotare, în scopul promovării oportunităţilor sectorului agroindustrial al ţării, a produselor agroalimentare moldoveneşti şi atragerii investiţiilor străine în sector.

Pe parcursul perioadei analizate s-au întreprins acţiuni de informare a reprezentanţilor cercurilor de afaceri despre accesul la sursele de finanţare şi programele comunitare din diverse domenii şi dezvoltarea activităţilor şi serviciilor de consultanţă (pct.5.10) prin pregătirea materialului informațional privind ”Programele și sursele naționale și externe de sporire a accesului agenților economici la finanțare”, aduse la cunoștința reprezentanților business-ului din Moldova în cadrul diverselor evenimente pe tot parcursul anului 2014, inclusiv Moldova Business Week.

Printre programele colectate în materialul informațional se enumeră: Proiectul de investiții și servicii rurale, programele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, Programul COMPACT de sporire a investițiilor în infrastructură, KFW DLC - Recreditarea din mijloacele financiare din cadrul Acordului de Împrumut, semnat între Kreditanstalt fur Wiederaufbau , R. Moldova şi SA „Sudzucker Moldova”, Programul de restructurare a Sectorului Vitivinicol (Filiera Vinului), conceput de către Guvernul R. Moldova și Banca Europeană de Investiții, Fondul olandez pentru Creștere Pozitivă, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare , Proiectul de ameliorare a competitivității întreprinderilor, Compania olandeză de dezvoltare și finanțare FMO, BSTDB (Black Sea Trade and Development Bank), Programul JNPGA (Guvernul Japoniei) în vederea susținerii dezvoltării sectorului IMM-urilor, Proiectul 2KR – creșterii producției alimentare, Programul de atragere a remitențelor în economie ”PARE 1+1”, Programul național de abilitare economică a tinerilor – PNAET, Fondul Special de Garantare a Creditelor, Proiectul de dezvoltare economică, Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor ș.a.

Pe parcursul anului 2014, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Misiunile Diplomatice au întreprins acţiuni în vederea consolidării imaginii economice pozitive a R. Moldova peste hotare, prin diseminarea informaţiilor utile în cadru mass-media ţărilor de acreditare (pct.5.9). Astfel, evenimentele cu caracter economic desfăşurate peste hotare au fost însoţite în permanenţă de reflectări în mass-media scrisă, TV şi radio locală.

Totodată, Misiunile diplomatice au efectuat prezentări a climatului investiţional al Republicii Moldova. Ambasadele Republicii Moldova peste hotare au sensibilizat, pe parcursul anului 2014, atît instituţiile de stat din ţările de reşedinţă cît şi companiile private, în cadrul bilateral sau al

18

evenimentelor cu caracter promoţional, despre climatul investiţional favorabil al Republicii Moldova.

În vederea creării bazelor de date privind pieţele externe de desfacere, tendinţele dezvoltării acestora şi diseminarea informaţiei întreprinderilor autohtone (pct.5.12), MAIA actualizează permanent baza de date “Statistici Agricole” şi asigură furnizarea informaţiilor statistice de bază pentru domeniul agroindustrial: indicatori privind volumele de producţie, comerţului exterior, preţuri, statistici pe domeniul fitotehnic şi zootehnic, etc.

În vederea executării pct.5.14 a Planului de acţiuni la Strategie, Serviciul Vamal, pe parcursul anului 2014, a întreprins acţiuni de rigoare în vederea informării sectorului privat privind modificările ce se operează în legislaţia vamală. Astfel, informaţia privind modificarea procedurilor vamale, care parvine de la autorităţile vamale din ţările vecine a fost plasată pe pagina-web oficială a Serviciului Vamal.

6. Măsuri de stimulare a activităţii economice

În vederea acordării stimulentelor suplimentare nerezidenţilor prin liberalizarea exportului capitalului (pct.6.4.), Banca Naţională a Moldovei, urmare efectuării de către Centrul Naţional Anticorupţie a expertizei anticorupţie şi de către Ministerul Justiţiei a expertizei juridice, a definitivat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară. Acest proiect în particular prevede o nouă etapă de liberalizare a operaţiunilor valutare supuse autorizării de către Banca Națională a Moldovei (de ex., a operaţiunilor valutare în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor), a operaţiunilor ce ţin de acordarea de către băncile licenţiate a creditelor financiare în favoarea nerezidenţilor).

Pe parcursul perioadei analizate au fost întreprinse măsuri în vederea perfecţionării politicilor privind facilitarea accesului la credite şi instrumente financiare noi (pct.6.6). Astfel, Banca Naţională a Moldovei, a perfecţionat cerinţele aferente dezvăluirii de către băncile licenţiate din Republica Moldova a informaţiei despre activitatea lor financiară, şi anume a informaţiei cantitative şi calitative ce ţine de performanţele financiare ale băncii, poziţia financiară, activităţile manageriale, produsele de creditare etc.

Noile prevederi, care au intrat în vigoare la 09.10.2014, ţin de cerințele tehnice de publicare a informaţiei atît calitative cît şi cantitative aferente activităţii economico-financiare, prestarea serviciilor şi a produselor, guvernanţa băncii etc. În acest sens, au fost concretizate aspectele ce trebuie luate în consideraţie la dezvăluirea informaţiei ce ţine de performanţele financiare ale băncii, politicile contabile, guvernanţa băncii, inclusiv criteriile şi modul de dezvăluire de către bancă a informaţiei privind acţionarii şi/sau grupurile de persoane care acţionează concertat care deţin cote substanţiale în capitalul social al băncii şi beneficiarii efectivi ai acestora. Totodată, au fost prevăzute elemente aferente dobînzii anuale efective, monedei creditului, ţinînd cont de prevederile art. 4 din Legea nr. 202 din 12.07.2013 privind contractele de credit pentru consumatori. La stabilirea nivelului de dezvăluire şi detaliere s-a ţinut cont de conţinutul informaţiei furnizate precum şi de profilul de risc al băncii.

În scopul asigurării transparenţei activităţilor în domeniul acordării serviciilor financiare (pct.6.8), Legea nr. 114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică (în vigoare din 16.09.2013), precum şi actele normative relevante ale Băncii Naționale a Moldovei (Regulamentul cu privire la cardurile de plată, Regulamentul cu privire la transferul de credit, Regulamentul cu privire la activitatea prestatorilor de servicii de plată în sistemele de remitere de bani) conțin aspecte importante aferente protecţiei drepturilor consumatorilor, legate de transparenţa condiţiilor şi cerinţelor de informare privind serviciile de plată.

Pe parcursul anului 2014 Regulamentul cu privire la cardurile de plată a fost modificat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a Moldovei nr. 190 din 25.09.2014.

19

Astfel, prestatorii de servicii de plată nu au dreptul să limiteze utilizarea conturilor la care au fost ataşate cardurile de plată numai pentru tranzacţiile efectuate cu utilizarea cardurilor de plată. Astfel, prestatorii de servicii de plată urmează să permită efectuarea operaţiunilor din aceste conturi și în baza altor instrumente de plată fără numerar (transfer de credit, debitare directă etc.).

În scopul simplificării procedurilor vamale şi de perfectare a documentelor la export (pct.6.17), în anul 2014 au fost emise 54 certificate de Operator Economic Autorizat (AEO), iar Serviciul Vamal continuă să implementeze procedura declarării electronice. Astfel, ponderea exportului perfectat electronic a depăşit 38% din totalul exporturilor.

De asemenea, au fost operate modificări la reglementările privind regimul vamal de perfecţionare activă prin HG nr.516 din 02.07.2014, care asigură armonizarea procedurii cu cea a Uniunii Europene. În acest sens condiţiile de prelucrare a materiei prime de către producătorii din R. Moldova au fost armonizate cu cele din UE.

În noiembrie 2014 a avut loc seminarul privind cooperarea între organele vamale şi mediul de afaceri în vederea realizării conceptului de operator economic autorizat (AEO) moderat de Misiunea OSCE, unde experţii au relatat despre experienţa mai multor autorităţi vamale în aplicarea programului AEO, iar reprezentanţii delegaţiei Serviciul Vamal au ţinut o prezentare, unde au specificat rezultatele obţinute în urma implementării acestuia şi totodată au reiterat necesitatea dezvoltării cooperării vamale cu UE în scopul facilitării comerţului.

În cadrul celei de a 4-a reuniuni a Grupului de lucru privind implementarea Cadrului strategic de cooperare vamală Republica Moldova - Uniunea Europeană, s-a convenit asupra promovării în continuare a unui proiect-pilot privind recunoaşterea AEO din UE, astfel încît facilităţile respective să fie acordate şi agenţilor economici din UE pe baza recunoaşterii statutului acestora. Proiectul-pilot de recunoaştere AEO se propune a fi lansat în anul viitor la postul vamal Leuşeni-Albiţa, ceea ce va contribui la fluidizarea procedurii de traversare a frontierei, evitarea aglomerărilor din postul vamal şi facilitarea comerţului.

În scopul stabilirii relaţiilor de colaborare a instituţiilor de învăţămînt cu agenţii economici, în învăţămîntul secundar profesional (pct.6.19.) și în vederea reabilitării și modernizării învățămîntului profesional tehnic secundar, în anul 2014 a fost instituit parteneriatul între Şcoala Profesională nr. 5 din Bălţi şi Draexlmaier Automotive SRL, în scopul dezvoltării şi oferirii unui program de învăţământ profesional dual. De la 1 septembrie 2014, în cadrul acestui parteneriat este experimentat programul de formare profesională duală pentru trei calificări:- electromontor utilaje de dispecerat şi teleautomatică, operator la maşini-unelte semiautomate şi automate și operator în depozitele mecanizate şi automatizate. Din cadrul programului experimental fac parte 31 de elevi.

De asemenea, prin ordinul ministrului educației nr.1179 din 26.11.2014 a fost elaborat Conceptul Platforma de dialog social în învățămîntul profesional tehnic.

Pe parcursul perioadei de raportare au fost organizate următoarele activități:- 5 Forumuri Profesionale, cu suportul Ambasadei Germaniei în Republica Moldova, în orașele Soroca, Bălți, Orhei, Comrat și Chișinău cu participarea reprezentanților CCI, instituțiilor de învățămînt superior, profesional tehnic postsecundar, profesional tehnic secundar, APL, MMPSF, ANOFM, patronatelor, sindicatelor, societății civile, mediului de afaceri și donatorilor;- o masă rotundă naţională organizată cu susţinerea proiectului Kreishandwerschaft Hersfeld-Rotenburg (11.06.2014); - Conferinţa “Strategiile de stat în domeniul învăţămîntului profesional şi rolul parteneriatului social în realizarea lor” organizată cu susținerea Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Agroindsind (11.05.2014)- un atelier organizat cu Comitetul sectorial în agricultură cu participarea reprezentanților CCI, managerilor instituțiilor de învățămînt profesional tehnic, MMPSF, patronatelor, sindicatelor, societății civile, mediului de afaceri și donatorilor.

20