I. WORKSHOP: DEŞEURILE – O

PROBLEMĂ DE ACTUALITATE?

Dezbatere în cadrul activităţilor extracurriculare şi orelor

de dirigenţie

Aspectele luate în discuţie sunt cuprinse în referatul:

Deşeurile – o problemă de

actualitate?:

♦ Deşeurile - generalităţi

♦ Clasificarea deşeurilor

♦ Impactul deşeurilor aupra mediului

♦ Metode de tratare a deşeurilor

Iată câteva aspecte învăţate în urma acestei activităţi:

Ţineţi minte, oameni, Pământul este un

loc prea frumos ca să-l transformăm noi

intr-o pubelă!

Daca Terra va fi distrusă, şi noi vom fi

odată cu ea. Salvaţi-o pentru că în altă

parte n-avem unde pleca !

Să reciclăm deşeurile, pentru un mediu

curat!

Selectează, colectează şi verde oraşu-l

păstrează!

II. STUDIU ASUPRA NIVELULUI DE INFORMARE AL POPULAŢIEI FAŢĂ DE

SURSELE ŞI FACTORII DE POLUARE LOCALI.

am construit un chestionar cu afirmaţii şi întrebari legate de educaţia

ecologica

Am elaborat şi distribuit 100 fluturaşi informativi pentru conştientizarea

importanţei educaţiei pentru mediu

Chestionarele au fost aplicate la 40 persoane în patru zone ale oraşului:

Strada Horea zona Sora,

Parcul Farmec,

Parcul Central

grad de poluare ( %)

Someşul

Mic

10%

Patarât

60%

Zona

industrială

30%

colectare selectivă a deşeurilor

35

40

25

0 10 20 30 40 50

da

nu

rareori

Concluzii:

95% din persoanele chestionate consideră că educaţia

pentru mediu este necesară

35% din persoanele chestionate au participat la un

eveniment de protejare a mediului în ultimul an.

85% dintre persoanele chestionate apreciază un grad mediu

de poluare al oraşului

principala sursă de poluare este RATUC prin gazele emise

cea mai poluata zona din oraş este considerată a fi Groapa

de gunoi – Patarât

Realizarea unui studiu comparativ asupra cantităţii de deşeuri menajere

20 de elevi au completat fişa de observaţii

Perioada de monitorizare - 8-14 decembrie 2008

- 8-15 mai 2009

III. Efectuarea unui studiu pentru estimarea conţinutului şi

cantităţii de deşeuri produse în locuinţa elevilor şi

a deşeurilor din şcoală

Ziua

Deşeuri

organice

Hârtie Plastic Deşeuri

textile

Sticlă Deşeuri

metalice

Alte tipuri

Kg % Kg % Kg % Kg % Kg % Kg % Kg %

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Distribuţia pe mediul de

provenienţă

Distributia pe mediul de provenienta

urban;

55,00%

rural;

45,00%

Distribuţia elevilor după tipul

de locuinţă

Distributia dupa tipul de locuinta

apartament

40%

casa

60%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

deseuriorganice

hartie plastic textile sticla deseurimetalice

altele

67.24%

3.99%

7.86%

2.63% 3.27% 6.07%

8.94%

deseuriorganice

hartie plastic textile sticla deseurimetalice

altele

68.14%

4.13%

8.07%

2.47% 4.20% 6.75% 6.23%

66.83%

3.52% 7.52%

1.90% 3.58% 6.20%

10.45%

urban rural

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00%

deseuri organice

hartie

plastic

textile

sticla

deseuri metalice

altele

65.40%

4.73%

9.00%

2.41%

4.86%

7.06%

6.54%

62.40%

4.52%

7.14%

2.77%

3.90%

8.07%

11.20%

casa

ESTIMAREA CANTITĂŢI ŞI CONŢINUTULUI DEŞEURILOR

PRODUSE ÎN ŞCOALĂ

Cantiatea toatala de deşeuri pe zile

9; 4% 15,5; 8%

31,59; 16%

32,62; 16%36,65; 18%

40,43; 19%

37,9; 19%

Sâmbătă

Duminică

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Distribuţia categoriilor de

deşeuri produse în şcoală

Distribuţia categoriilor de deşeuri

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

dese

uri org

anice

hârti

e

plas

tic

text

ile

stic

la

deşe

uri m

etal

ice

Total

Tipul de deşeuri

Pro

cen

tul

%

Cantitatea de deşeuri menajere produse depinde de:

• Tipul de locuinţă

• Mediul de rezidenţă

• Nivelul de trai şi gradul de informare

• Sistemul de încălzire al locuinţei

Analiza comparativă:

• 0,75 Kg/persoană zilnic în mediul rural

• 1,1 Kg/persoană zilnic în mediul urban

Concluzii

IV. Cercetări privind impactul depozitării

deşeurilor asupra apelor de suprafaţă

pH pH

Determinarea pH-ului apei

Determinarea proprietăţilor organoleptice

- determinarea mirosului apei - MIROS INTENSITATE GRADUL

Fără miros Inodor 0

Perceptibil numai de un

cecetător experimentat Foarte slab 1

Perceptibi de un

consumator obişnuit Slab 2

Net perceptibil Perceptibil 3

Suficient de puternic

pentru a face apa

neplăcută

Pronunţat 4

Puternic încât nu se

poate consuma Foarte puternic 5

Determinarea turbidităţii

Turbiditatea - dată de particulele foarte

fine aflate în suspensie, care

sedimentează în timp Determinare -

prin metoda calitativă

Principiul metodei: Comparare cu apă

bidistilată

Rezultate: Apa analizată este tulbure

Concluzii:

apa analizată este puternic poluată cu suspensii

solide

pH/ul apei este bazic (9), datorita descompunerii

poluanţilor din apă

proprietăţile organoleptice ale apei analizate sunt

modificate, mirosul este înţepător caracteristic unui

nivel ridicat de poluare a apei

gradul ridicat de poluare al apei studiate este

determinat de situarea gropii de gunoi în vecinătatea

văii râului

Să acţionăm în spiritul celor 3R!

REDUCERE

REUTILIZARE

RECICLARE

Vom contribui la:

Conservarea resurselor

Economie de energie

Prevenirea poluării

Protejarea habitatelor naturale

Conservarea biodiversităţii