DROGURILE SINTETICE IN

ROMANIA

INTRODUCERE: România nu este o ţară de producţie a drogurilor, însă îşi păstrează

calitatea de important punct de tranzit pe ruta Balcanică de traficare a drogurilor; drogurile tranzitează România către Europa Centrală şi de Vest dinspre Afganistan, Turcia, via Bulgaria sau Serbia, în timp ce precursorii de droguri se deplasează pe traseul invers rutei mai sus menţionate, către Turcia şi Afganistan via Bulgaria. Alături de statele cu ieşire la Marea Neagră, România este o rută alternativă/ secundară de introducere a drogurilor în Europa, prin portul Constanţa.

Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin Romania, existand si o cerere pentru consum. Acestea provin din tari vest-europene (Olanda, Spania,Germania,Anglia, China) si au ca destinatie tari din Orientul Apropiat si Mijlociu.

Drogurile sintetice sunt traficate in Romania prin intermediul serviciilor postale, a transportului aerian, cat si a celui rutier (prin autoturisme personale), in timp ce consumul este localizat in special in baruri, discoteci, cluburi.

DE CE ROMANIA ?

Fiind o tara in curs de dezvoltare, Romania se confrunta cu o serie de probleme precum lipsa de stabilitate, nivelul scazut de trai, criza economica, lipsa locurilor de munca, etc. Toate acesea favorizeaza cresterea traficului de droguri, una din principalele activitati ale grupurilor crimei organizate.

Conform studiilor efectuate de ANA (Agentia Nationala Antidrog), tot mai mlti romani isi risca atat viata cat si libertate pentru a putea avea un venit mai bun. Acestia ajung sa lucreze cu marile carteluri americane, transportand (carausi) droguri prin ingurgitare si nu numai. O statistică recentă ne clasează pe locul trei în topul ţărilor care au deţinuţi în închisorile din Venezuela.

Raportul ANA: se remarcă „o intensificare a activităţilor desfăşurate de grupurile criminale, prin recrutarea de cetăţeni români pentru transportul unor cantităţi semnificative, de 10 – 80 kg”. Fiind o tara in curs de dezvoltare, Romania este o sursa mult mai usoare de a recruta oameni care sa se ocupe cu transportul drogurilor. (In jargonul traficantilor, cei care transporta droguri prin ingurgitarea acestora, sunt numiti „butoaie”).

România devine tot mai evident şi o ţară de destinaţie pentru majoritatea tipurilor de droguri: heroină, canabis, cocaină, rezină de canabis şi droguri sintetice, aspect confirmat şi de capturile semnificative înregistrate la nivelul anilor 2011 şi 2012 prin raportare la numărul capturilor, cantităţile confiscate, tipurile de drog confiscate, precum şi la repartiţia acestora pe teritoriul României.

Intr-un articol publicat de ANA, septembrie-ocombrie 2013, se vorbeste si despre cresterea comertului ilicit de droguri cu ajutorul internetului. Vânzarea ilicită de droguri este din ce în ce mai mult promovată prin toate modalităţile Internet-ului: e-mail, site-uri, chat, forum-uri, reţele de socializare etc. În efortul de a reduce acest fenomen, Comisia Interamericană a elaborat un ghid pentru combaterea traficului de droguri pe Internet, dar pentru combaterea eficientă a fenomenului sunt necesare eforturi mondiale coordonate.

UNDE IN ROMANIA ? Marile aglomerări urbane, precum şi zonele transfrontaliere au

continuat să rămână şi pe parcursul anului 2012-2013, zonele cu potenţial criminogen ridicat în domeniul criminalităţii la regimul juridic al drogurilor.

Asadar, in Bucureşti au fost soluţionate 65,96% din totalul cauzelor la nivel naţional in privinta traficului de droguri, urmate de municipiul Constanţa cu 4,56%, Cluj cu 4,08% şi Ploieşti cu 3,55% . Structurile care au înregistrat creşteri sunt următoarele: Târgu Mureş, Braşov şi Oradea.

În cursul anului 2012, au fost identificate pe teritoriul României două laboratoare clandestine de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, dintre care unul pe raza Municipiului Bucureşti şi altul la pe raza Municipiului Buzău.

Cu ocazia activităţilor desfăşurate de către lucrătorii antidrog au fost descoperite cele două locaţii, în incinta cărora, membrii unor reţele de traficanţi români realizau amestecuri de fragmente vegetale cu substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, ce erau ulterior ambalate şi porţionate în vederea comercializării (designer drugs).

Astfel, putem spune ca Romania incepe sa capete si o dimensiune de producere nu doar de tranzitare si consum a drogurilor.

INDICATORI DEMOGRFICI SI SOCIALI - ECONOMICI

În ceea ce priveşte indicatorii demografici şi socio-economici ai persoanelor trimise în judecată în anul 2012 pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor, în general, cei ce au savarsit infractiuni la regimul drogurilor, erau persoane de sex masculin, cu vârste cuprinse în intervalul 21-54 de ani, din mediul urban, cu un nivel de pregătire mediu şi fără ocupaţie.

PROFILUL CONSUMATORULUI DE DROGURI

Majoritatea consumatorilor sunt adolescenti sau tineri, in cautarea unei placeri sau manati de dorinta de a se identifica cu un grup

Lipsa unui loc de munca, lipsa unei educatii adecvate, distrugerea celulei familiale sau diverse probleme personale, pot fi de asemenea factori ce pot impinge spre consumul de droguri.

Mecanismul este descris astfel: cel incapabil sa adapteze lumea reala la aspiratiile sale isi creaza o lume de vis, in care spera sa-si implineasca destinul.Se spune ca indivizii slabi sunt predispusi la dependenta de droguri. In realitate, opusul este adevarat: dependentii de droguri devin indivizi slabi.

ORGANIZATII ANTI-DROG

Ca reactie la intensificarea consumului si traficului de droguri, in Romania s-au infiintat mai multe organizatii ce au ca scop combaterea consumului, comercializarii si traficului de droguri.

Asociatia Nationala Antidrog – ANA

Asociatia de Lupta Antidrog

Alianta Internationala Antidrog – AIA

Asociatia pentru Siguranta Comunitara si Antidrog – ASCA

Toate organizatiile anti-drog, desfasoara o serie de programe interactive, avand obiective comune in privinta drogurilor. Astfel, Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 urmăreşte să:

• reducă nivelul consumului şi dependenţei de droguri, precum şi consecinţele generate de acestea la nivelul sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice;

• contribuie la reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă;

• promoveze cunoaşterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendinţelor şi provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituţiilor şi structurilor societăţii civile;

• asigure cadrul necesar dialogului şi cooperării între instituţiile implicate şi sectorul neguvernamental.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2013.pdf

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/familie-copii-anchete-si-dosar/drogurile-in-romania-1278356

http://www.antena3.ro/romania/in-premiera-intunecata-si-periculoasa-lume-a-traficantilor-romani-de-droguri-228617.html

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Report_RO_2012.pdf

http://www.diicot.ro/index.php/arhiva/1003-comunicat-de-presa-12-12-2013

Traficul si consumul ilicit de droguri - Nicoleta-Elena Buzatu, Ed. Universul Juridic, 2012