drogurile ilegale si efectele lor_versiunea scurta_vbb_2007-10

8/17/2019 Drogurile Ilegale Si Efectele Lor_versiunea Scurta_VBB_2007-10

http://slidepdf.com/reader/full/drogurile-ilegale-si-efectele-lorversiunea-scurtavbb2007-10 1/28

1

Drogurile ilegale şiefectele lor

Dr. Bocoş Victor-Binţinţan

1. Introducere – De ce drogurile ?

Drogul = o substanţă care poate modificamodul în care organismul funcţionează şi/saumodul în care oamenii gîndesc, simt sauacţionează.

Drogurile – legale (ex. medicamentele!) sauilegale („ilicite”).

Problema de bază: Este legată de percepţie : oamenii cred că aceste substanţe îiajută să se confrunte cu problemele vieţii. Astfel,a munci foarte mult, a te distra şi a te confruntacu succes cu factorii stresanţi – toate acesteadepind de utilizarea drogurilor.



2

Efectele cele mai importante

provocate de droguri sunt: Boli fizice şi mentale Infectarea cu diverse boli transmisibile pe cale sexuală (ex. HIV /

SIDA !) Apariţia dependenţei de droguri Reacţii adverse şi efecte nedorite Decese premature şi/sau bruşte Viaţă familială distrusă – separare, divorţ Agresiune Exploatarea altor oameni, viol Comportament destructiv, vandalism Performanţe scăzute la slujbă sau la studii Suport dat activităţilor criminale şi teroriste, prin finanţarea

traficului şi „spălarea” banilor Accidentări sau răniri (conducerea vehiculelor; operarea utilajelor

la locul de muncă) Încarcerarea şi marginalizarea socială.

EXTREM DEIMPORTANT:

Nici un drog ilicit nu produce

NUMAI efecte pozitive ! ! !



3

2. O taxonomie simpl ă a

drogurilor ilicite 1. Narcotice (opiacee) – antialgice

puternice; produc senzaţiiplăcute şi induc somnul.

Sunt: morfina; codeina(metilmorfina); heroina

(diacetilmorfina);dihidromorfona; tinctura deopiu; methadona; meperidina.

2. Depresante (sedative) – încetinescactivitatea SNC, relaxează şi liniştescpersoana, şi produc somnul.

Sunt: etanolul; barbituraţii (ex.:Phenobarbital; Pentobarbital; Secobarbital);

sedative de tip nonbarbituric (caMethaqualone, Meprobamate, Hydroxyzineetc.); hidantoinele; benzodiazepine(Diazepam, Flurazepam, Alprazolam);anestezicele (Halothane, N2O); unii solvenţivolatili (benzen, toluen); canabinoizii îndoze mici (∆9-THC, marijuana, hashish).



4

3. Stimulente – măresc activitatea SNC, provocîndhiperactivitate şi excitabilitate. Sunt:amfetaminele (ca: Amphetamine, D-amphetamine; Methamphetamine); cocaina;cafeina; nicotina.

4. Psihedelice (halucinogene; „mind expanders”) – afectează percepţiile, conştiinţa şi emoţiile; potcauza halucinaţii (percepţii false, desprinderetotală) şi iluzii (interpretarea eronată a realităţii).Sunt: LSD (lysergic acid diethylamide); DMP(dimethyltryptamine); mescalina (din cactuşi);psilocibina (din ciuperca Psylocybe ); DOM(dimethoxyamphetamine); PCP (phencyclidine);canabinoizii în doze mari.

5. Marijuana – poate produce atît efectedepresante, cît şi efecte psihedelice.

6. Inhalante – substanţe volatile (solvenţi)care au efecte similare cu drogurile dacăsunt inhalate; unele au utilizare medicală(nitritul de amil; N2O).



5

3. Efectele generale ale

drogurilor Din punct de vedere al pericolului potenţial asupra individului , drogurile potfi clasificate astfel: Pericol potenţial foarte mare: cocaina,

amfetaminele, etanolul. Pericol potenţial relativ mare: heroina,

sedativele, inhalanţii volatili, ţigările din tutun. Pericol potenţial mediu: LSD, PCP. Pericol potenţial relativ scăzut: marijuana.

Din punctul de vedere al pericolului potenţial pentru societate (apatie socială, accidente,agresivitate, violenţă, crime!), topul drogurilorse prezintă astfel:

Etanolul

Sedativele (hipnoticele) Stimulentele Heroina Solvenţii volatili Ţigările de tutun (nicotina) LSD Marijuana



6

„Beneficiile” folosirii drogurilor ilicite sepot încadra în 2 clase:

1. Trăirea unor senzaţii de plăcere (fizicăşi/sau psihologică); „te simţi mai bine”.

2. Reducerea stărilor de frustrare saustress.Însă, problemele iniţiale ale individuluinu dispar, şi de asemenea trebuiesc

cîntărite cu atenţie aceste „beneficii” comparativ cu dezavantajele, riscurile şipericolele inerente.

Dezavantajele şi riscurile legate de utilizareadrogurilor ilicite sunt: Efectul toxic – legat de supradoze; de o gravitate

extremă sunt intoxicaţiile cu depresanţii SNC (alcool,sedative, opiacee, PCP).

Atacurile de panică – duc la pierderea controlului. Au locla utilizarea marijuanei (primele doze); unele psihedelice;

unele stimulente. Experienţe de tip flashback – efectele drogului apar

ulterior, însă fără vreun consum de drog. Psihoze – sunt pierderi de contact cu realitatea. Se

asociază cu abuzul îndelungat de alcool, cu altedepresante, PCP, stimulente, şi chiar psihedelice.

Sindromul organic al creierului – se manifestă princonfuzie, dezorientare, scăderea capacităţii intelectuale;din cauza depresantelor SNC, inhalanţilor, PCP.

Dependenţa de droguri.



7

Căile de intrare a drogurilor înorganism:

oral (ingerare); inhalare sau fumat; „tragere pe nas” (snorting); parenteral (injecţii IV, IM, subcutanate); rectal (supozitoare); o cale de viitor: cea transdermală !

Efecte ale drogurilor principale asupra funcţieisexuale la om (1):

Etanolul : creşte dorinţa în doze mici, însă scadedramatic capacitatea de erecţie (şi cea orgasmicăla femei) ! Utilizarea cronică conduce laimpotenţă.

Nitritul de amil sau de butil – produce o mărire aintensităţii orgasmului; se folosesc frecvent dehomosexuali, deoarece relaxează muşchii anali.

Depresantele – tind să micşoreze inhibiţiile, potcreşte dorinţa sexuală, dar pot produceincapacitatea de a avea erecţie, ejaculare şiorgasm în doze moderate-mari.



8


Marijuana – relaxare a inhibiţiilor, creştereaplăcerii sexuale, fără efecte negative majoreasupra performanţelor sexuale.

Opiaceele – tind să micşoreze dorinţa sexuală, potscădea temporar fertilitatea feminină, întîrzieejacularea (doze mari), reduc durerile legate deactul sexual.

Psihedelicele – pentru LSD s-au raportat creşteriale libidoului şi ale performanţelor sexuale, dar şicomportamente de totală asexualitate. În cazulMDA (numit şi „love drug” ) se stimulează dorinţade comunicare de dinaintea interacţiunii sexuale.


Stimulentele – amfetaminele pot mări sau scădealibidoul, şi tind să reducă potenţa; cocaina poatemări excitarea sexuală (în doze relativ mici), însăutilizarea ei regulată poate conduce la o scădere alibidoului.

Medicamentele prescrise – Disulfiramul (utilizat dealcoolici ca anti-etanol) poate provoca reducereapotenţei; Tagametul (cimetidina; anti-ulcer) poatecauza impotenţă + creşterea sînilor (la bărbaţi) şireducerea libidoului (la femei); contraceptiveleorale pot cauza reducerea dorinţei sexuale lafemei; Tolbutamide (antidiabet) poate provocaerecţii prelungite şi dureroase .



9

Dependenţa de droguri poate fi:

1. Psihologică – dorinţa puternică de a lua un drog dinmotive emoţionale (corpul NU necesită drogul!).

2. Fizică – e provocată de utilizarea repetată a drogului (îngeneral pe durata cîtorva săptămîni), şi se manifestă prinsimptome specifice de deprivare (sevraj, abstinenţă) cîndse stopează administrarea drogului. Cauzele acestui tip dedependenţă sunt modificările temporare şi celecompensatorii din neuroni; astfel, în cazul dependenţeifizice corpul se adaptează, astfel încît prezenţa droguluidevine ceva „normal”. Dependenţa fizică apare mai ales în

cazul narcoticelor, barbituraţilor, tranchilizantelor minore,etanolului şi cocainei; apare într-o măsură mai mică lanicotină, cafeină, marijuana şi amfetamine. Nu apare odependenţă fizică în cazul psihedelicelor şi a inhalanţilorvolatili.

Sindromul de abstinenţă (sevrajul):Simptome generale: ochi care lăcrimează, nas care

curge, căscat, transpiraţii, somn agitat,iritabilitate, pierderea apetitului, insomnie,tremor, ameţeli, vărsături, crampe stomacale,diaree, creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii,

dureri musculare şi ale oaselor, spasmemusculare, convulsii, anxietate, depresie,tendinţe suicidare, episoade psihotice.

1. În cazul drogurilor depresante ale SNC (etanol,narcotice sau barbituraţi), simptomele de sevrajsunt: agitaţia şi hiperactivitatea SNC.

2. Din contră, în cazul drogurilor stimulente ale SNC (cocaina) simptomele de sevraj sunt: depresiapsihică, somnul excesiv.



10

4. Narcoticele (opiaceele) –

principalele caracteristici Provin din opiu (extras natural din planta

Papaver somniferum (o specie de mac) şisunt:

naturale : morfina – 4...21% din masaopiului; codeina; thebaina; etc.;

semisintetice : codeina; heroina;hidromorfona; oxycodona; etorphina – de1000 de ori mai puternică decît morfina!;

sintetice : meperidina; methadona;propoxyphen.

4. Narcoticele (opiaceele) – principalele caracteristici (2)

Caracteristici: Sunt o familie de droguri cu acţiune

somniferă, dar şi puternic analgezică. Utilizarea medicală: ca analgezice, la

tratarea diareei, contra tusei. Deprimă SNC, însă nu are loc pierderea

cunoştinţei sau a coordonării motoare /vorbirii.



11

4. Narcoticele (opiaceele) –

principalele caracteristici (3) Efecte: la pacienţii cu dureri se uşurează mult

durerea şi dispare frica; la cei fără dureri, potapărea probleme mintale (frică, nervozitate,ameţeli).

Efecte secundare: constipaţie, mioză (micşorareapupilei), depresie respiratorie (respiraţia devineneregulată).

Efectul non-medical cel mai tentant: o senzaţie debine (de la euforie pînă la ceva similar orgasmuluisexual); utilizatorul devine detaşat de grijileexistenţei zilnice.

4. Narcoticele (opiaceele) – principalele caracteristici (4)

Căi de administrare: medical – oral sauinjecţii IM; abuz – fumat, tras pe nas,injectare IV sau subcutanat.

Spre deosebire de etanol sau barbiturice,opiaceele nu provoacă în general daunefizice creierului, ficatului sau inimii!

Spre deosebire de drogurile stimulente(cocaina, amfetaminele), opiaceele nu inducexperienţe psihotice!



12

5. Cocaina – principalele

caracteristici (1) Efecte generale ale stimulenţilor:

Corpul eliberează o serie de neurotransmiţători, caepinefrina (adrenalina); această eliberare bruscăproduce senzaţia de înviorare, veselie, plus energiesuperabundentă şi mărirea sentimentului de auto- încredere (creşterea abilităţilor mentale).

Alte efecte legate de stimulare: creşterea ritmului

cardiac şi a presiunii sanguine, mărirea activităţiimusculare, o scădere a cantităţii de sînge careajunge la piele, braţe şi picioare.

Suprastimularea conduce la iritabilitate, agitaţie,insomnie.

5. Cocaina – principalelecaracteristici (2)

Utilizarea excesivă / pe termen lung epuizeazăresursele organismului de neurotransmiţătoriproducători de energie, iar acesta poate ajunge lacolaps şi depresie mentală.

Psihologic, utilizatorii de stimulente se simt maiputernici, mai decişi, euforici, cu o scădere apercepţiei oboselii, nevoie scăzută de somn, şiapetit redus.

Efecte secundare (legate de sindromul toxic):ameţeli, tremor, confuzie, dureri de cap,transpiraţii, dureri pectorale, senzaţia că inima „goneşte”, vomă, crampe abdominale. La dozemari, apar febra ridicată, convulsiile, colapsulcardio-respirator.



13


caracteristici (3) Cocaina (methyl benzoyl ecgonina) = ingredientul psihoactivmajor; se extrage din frunzele arbustului de coca,Erythroxylon coca , şi este cel mai puternic compus stimulentde origine naturală. Este o substanţă albă, cristalină, fărămiros.S-a folosit în medicină ca şi anestezic local , provocîndsimultan atît anestezia, cît şi vasoconstricţia locală (reducîndsîngerarea); se utilizează în chirurgia ORL şi, în amestec cumethadona şi etanolul, ca analgezic puternic.

Popularitatea sa ca şi drog este datorată garanţiei universalea obţinerii unei plăceri imediate, senzaţiei intense debine, şi alertei.Utilizare: oral, prin tragere pe nas (snorting ), injecţii IV, cabază liberă (fumat).


Efecte specifice ale cocainei: Aceste efecte depind de doză, puritatea drogului,

calea de administrare.

Efectele iniţiale euforice sunt intense, dar dureazăpuţin. Utilizatorii descriu: creştere a încrederii în sine

însuşi, superenergie, stare de trezie, dorinţa de avorbi, creşterea ritmului cardiac şi tensiuniisanguine, midriază (dilatarea pupilelor), creştereatemperaturii corporale, constricţia vaselor desînge, scăderea apetitului. Se mai descriu:reducerea oboselii (de fapt o mascare a acesteia!),vioiciune mentală, sociabilitate mărită.



14


caracteristici (5) Utilizarea uşoară, ocazională – este asociată în principal

cu efectele plăcute; însă, trebuiesc avute în vedere şiefectele nedorite (depresia).

Utilizarea regulată – conduce la nelinişte, iritabilitate,anxietate, chiar lipsă de somn; pot apărea chiarhalucinaţii legate de atingere, viziune, gust sau miros.

Utilizatorii care trag pe nas – uscarea mucoasei nazale,pînă la perforarea acesteia (ulcere). La utilizatorii vechi

apar şi simptome de tip răceală (nas care curge). Indiferent de calea de administrare, cocaina duce la

malnutriţie, deoarece apetitul este mult redus. Rezultă opierdere în greutate, precum şi deficienţe de vitamine.


Utilizatorii vechi vor avea şi probleme legate desexualitate: scăderea libidoului, dificultăţi erectile,insensibilitate. De asemenea, apar: scădereanumărului de spermatozoizi, infertilitate masculină.

Efectele asupra psihicului sunt cele mai alarmante:confuzie, anxietate, şi aşa-numita psihoză acocainei (caracterizată prin paranoia şi halucinaţiide natură tactilă, vizuală, olfactivă şi auditivă). Unadin halucinaţiile cele mai înspăimîntătoare estecunoscută sub numele de „furnicătură” – falsapercepţie că pe sub pielea subiectului se tîrăscinsecte (furnici) sau şerpi; senzaţia este atît deputernică, încît unii indivizi îşi taie sau zgîrie pieleapentru a-i scoate afară pe invadatori.



15


caracteristici (7) Utilizarea continuă a cocainei face creierul

mai sensibil la drog, astfel că chiar dozemici de cocaină pot conduce la crize şichiar la moarte subită (deci nici o doză nu poate fi considerată sigură! ).

Administrarea prin fumare (freebasing,crack smocking) poate duce şi ladeteriorarea plămînilor (sindrom similar cuemfizemul – retenţia de aer în ţesuturi).


Cocaina fumată (de tip freebase , crack )poate cauza chiar de la prima doză atacuri

cardiace şi moarte subită !Cauze: imposibilitatea detoxifierii în ficat;paralizia muşchilor respiratori (din cauzastimulării bruşte a SNC); ruperea vaselorde sînge din creier (ca urmare a creşteriirapide a tensiunii sanguine), cauzarea dearitmii cardiace (tahicardie de pînă la 150contracţii/minut !).



16


caracteristici (9) Utilizarea cocainei de către femeile

gravide produce:

creşterea riscului naşterii premature întîrzierea dezvoltării intrauterine a fătului copii cu greutate sub cea normală şi cu

probleme severe fizice şi emoţionale copiii se pot naşte cu rinichi sau organe

genitale cu malformaţii, sau pot muri brusc.

6. Marijuana – principalelecaracteristici (1)

Marijuana = un amestec de părţi (frunze, flori, tulpini,seminţe) ale plantei Cannabis sativa (cînepa indiană), uscate,mixate şi măcinate. Compoziţia chimică este foarte complexă; s-auidentificat peste 430 de compuşi chimici (dintre care 60 suntspecifici plantei de cînepă indiană – aşa-numiţii canabinoizi). Pe de

altă parte, prin ardere se formează mulţi alţi compuşi, iar unii dintreei sunt cancerigeni dovediţi (de exemplu, benzo-(a)-pirenul este cu70% mai abundent în fumul de marijuana decît în fumul de ţigară!).

Haşişul = răşina secretată de către cînepa indiană, care, dupăuscare, este comprimată în plăci sau diverse alte forme. Haşişuleste mai puternic decît marijuana, deoarece are un conţinut maimare de canabinoizi, de pînă la 20% ∆9-THC ! Se foloseşte mai ales în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord.

Uleiul de haşiş = este un lichid vîscos, rezultat prin extracţiacu solvenţi (eter, cloroform) a materialului vegetal; poate conţinepînă la 60% ∆9-THC.



17

6. Marijuana – principalele

caracteristici (2) Incorect considerată ca un narcotic, marijuana

are efecte sedative şi de visare (în doze mici ...moderate); utilizatorul apare ca fiind relaxat, într-ostare de „beţie”, senzaţie de bine, euforie (starecunoscută sub numele de „marijuana high” , sau „getting high” - care ajunge la un maxim la circa 30de minute după ce s-a luat doza, şi dispare dupăcirca 2...4 ore) şi mai puţin interactiv social. În doze

mari, marijuana are efecte similare cu cele alepsihedelicelor. Însă, spre deosebire de sedative,marijuana NU produce anestezie sau deces !

Important de menţionat: canabinoizii au avut şiutilizări medicale (pînă în 1940) !


IMPORTANT: Marijuana de astăzi este mult mai puternicădecît cea de acum 30 de ani. Plantele au fost încrucişate şiselecţionate astfel încît concentraţia de THC a crescut de la 1...3%(acum 20 de ani) la 8...15% (în prezent)! Ţigaretele cu marijuana(cunoscute sub numele de „joints” , făcute cu mîna), care conţineau

odinioară circa 20 mg de THC, conţin în prezent circa 40 mg THCsau mai mult. De asemenea, haşişul este de aproximativ 100 de orimai puternic decît cel din trecut.

Actualmente, marijuana este cel mai utilizat drog ilegal în SUA:circa 67 milioane (!!!!!) de americani au consumat marijuana celpuţin o dată în viaţă; 3 milioane de tineri între 12 şi 17 ani + 15milioane tineri adulţi (18-25 ani) + 49 milioane adulţi (peste 26ani). Deci, marijuana a fost şi este încă un drog foarte popular.

Se folosesc din păcate şi combinaţii de compuşi, ca de exemplu:marijuana + etanol; marijuana + alt drog ilegal (cocaină, PCP,opiu, haşiş); marijuana + anumite insecticide [ca Paraquat] (cuefecte extrem de nocive!); marijuana + formaldehidă (cu efectetoxice puternice, plus deranjamente mentale!).



18


caracteristici (4) Componentul răspunzător de majoritateaefectelor de alterare mentală dinmarijuana este ∆9-THC (∆9-Tetra HidroCanabinolul).Conţinutul de ∆9-THC este o măsură agradului de potenţă (psihoactivitate) al

marijuanei, şi depinde de: părţile plantei,soiul plantei, condiţiile legate de sol,procesul de recoltare.


După fumare, ∆9-THC este absorbit extrem de rapid însîngele din plămîni şi transportat la creier în circa 30 de secunde !Efectele date de canabinoizi apar repede, şi ajung la maxim camatunci cînd ţigara a fost fumată (în cîteva minute). Din contră,dacă aceeaşi cantitate de ∆9-THC ar fi ingerată, absorbţia s-ar

produce mult mai lent, iar efectele ar apărea abia după 2-3 ore şis-ar dezvolta mai lent, dar ar fi mai greu de controlat. Apoi, după un timp scurt, ficatul începe să descompună ∆9-

THC în alţi compuşi (cunoscuţi sub denumirea generică demetaboliţi). Cu toate acestea, este de menţionat că aprox. 25-30%din cantitatea iniţială de ∆9-THC, împreună cu diverşi metaboliţi,persistă în organismul uman 1 săptămînă după ce s-a luat doza dedrog ! [Uneori, eliminarea totală a ∆9-THC dintr-o doză unică,poate dura, la un utilizator frecvent, chiar mai mult de 30 de zile !]

EXPLICAŢIA: Din cauza lipofilicităţii ∆9-THC şi a altorcanabinoizi, aceşti compuşi se acumulează în ţesuturile grase şi seelimină greu.



19


caracteristici (6) Efectele canabinoizilor sunt funcţie de:

1. Modul de prezentare a drogului: doză;preparare (formă: marijuana, haşiş, etc.);calea de administrare; concentraţia de ∆9-THC.

2. Utilizatorul de drog: personalitatea; stareapsihologică de moment; motivaţia; aşteptările

pe care le are; experienţele anterioare cudrogul.3. Condiţiile fizice şi psihosociale în care se

utilizează drogul.


Efectele generale ale canabinoizilor (∆9-THC)din marijuana / haşiş sunt: Modificări ale percepţiei senzoriale – vederea,

mirosul, gustul şi auzul Simţurile devin în esenţă mai “vii” Alterări ale formării gîndurilor, şi ale exprimării

acestora Imagini senzoriale ce se succed rapid Fluctuaţii rapide ale emoţiilor Gînduri fragmentare, cu asociaţii perturbate Un simţ alterat al identităţii de sine



20


caracteristici (8) La unii utilizatori de drog, corpul se calmează, atingîndu-se o stare de

introspecţie plăcută; la alţii, apare o dispoziţie gregară, ei angajîndu-se în discuţii distractive cu prietenii

Apare tendinţa de a mari concentrarea şi focalizarea persoaneirespective asupra a „aici şi acum” – comportamentul sau activitatea demoment pare a fi perfect(ă); adiţional, pot apărea o serie de obsesii –cum ar fi obsesia pentru alimente (mai ales dulciuri) sau pentru muzică(în special cea ritmată şi la volum mare!)

Deşi nu s-a dovedit clinic a fi un afrodiziac, fumatul de marijuanamăreşte interactivitatea socială şi accentuează plăcerea sexuală; esteprobabil că se reduc inhibiţiile sexuale, şi datorită accentuării senzaţiilortactile, auditive şi de viziune se ajunge la o creştere a gradului desatisfacţie sexuală. Dar, atenţie ! Este sigur că preparatele de cannabisNU CREEAZĂ prin ele însele pasiunea sau plăcerile sexuale... La fel ca în cazul alcoolului etilic, prea multă marijuana poate slăbiperformanţele sexuale.

Aspectele fizice includ adeseori: o creştere a activităţii cardiace (puls,presiunea sanguină sistolică) şi înroşirea ochilor. Efectele adiţionale: ouşoară scădere a temperaturii corporale; scăderea tensiuniiintraoculare; creşterea volumului de sînge/plasmă; creşterea apetitului.


Efectele comportamentale şi psihosociale ACUTE ale canabinoizilor sunt cele care apar

după o doză unică şi sunt legate de impactulpe care ∆9-THC îl are asupra centrilor deprocesare a informaţiei din creier, asuprasistemului limbic, şi a perturbării temporare aneurotransmiţătorilor din creier:



21


caracteristici (10) Coordonarea motorie este puternic deranjată : statul în

picioare, balansarea corpului, acurateţea mişcărilor corpului,şi menţinerea stabilităţii posturale; în general, utilizatorul demarijuana devine în general greoi, stîngaci.

Timpul de reacţie se lungeşte : creşte intervalul de timpdintre apariţia unui stimul şi răspunsul persoanei respectivela stimul.

Urmărirea unui stimul se diminuează în mod consistent şisemnificativ. Acest efect persistă pentru 4 ... 8 ore, şi are

efecte negative serioase asupra condusului autovehiculelorsau pilotării avioanelor. Detecţia unui semnal scurt (flash luminos) este diminuată

foarte mult . Acest efect negativ constituie un risc majorpentru cei care operează diverse utilaje şi maşini-unelte.


Memoria pe termen scurt este diminuată , ceea ce devine evident întot ceea ce este legat de achiziţia şi stocarea informaţiilor, sarcinicare sunt puternic dependente de atenţie.

Simţul timpului este perturbat – prin supraestimarea perioadelor detimp scurse.

Învăţarea este dependentă de prezenţa drogului – materialul învăţat sub influenţa marijuanei este rememorat cel mai bine numai în aceeaşi stare de intoxicare cu drog; în plus, calitatea învăţării şirememorării este aproape întotdeauna perturbată, deoarece chiarinformaţiile sau abilităţile dobîndite în acea stare (sub influenţadrogului) vor fi ele însele pervertite.

Comunicarea orală este perturbată , chiar la doze mici saumoderate. Astfel, capacitatea de a conduce şi urmări un dialogsecvenţial este afectată negativ. În plus, prin afectarea negativă amemoriei pe termen scurt, marijuana deranjează continuitateavorbirii. Pe de altă parte, introducerea în conversaţie a unor cuvinte / idei nerelevante va interfera negativ cu abilităţile comunicaţionaleale vorbirii.



22


caracteristici (12) Efectele psihosociale şi de dezvoltare

asociate cu utilizarea cannabisului

1. Utilizarea cannabisului poate perturba / reduce: memoria pe termen scurt concentrarea

intervalul de atenţie, ceea ce are efecte adverse asupra capacităţii de învăţare atît la tineri, cît şi la adulţi.


2. În timpul intoxicaţiei cu canabinoizi, pot apărea simptomece indică perturbarea funcţionării psihologice, de tipul:

gîndire decuplată şi vorbire fragmentată scăderea capacităţii de rezolvare a problemelor

dificultăţi în formarea conceptelor.Majoritatea acestor efecte par a avea în comun odegradare a memoriei pe termen scurt, ceea ce conduce lao pierdere a şirului de gînduri.

3. Deoarece utilizarea cannabisului poate contribui la: retragerea socială, şi lipsa generală de motivaţie,preadolescenţii şi adolescenţii nu mai sunt în stare să-şi

formeze propria lor identitate de sine, să se „desprindă” delegăturile parentale din copilărie pentru a-şi forma noi relaţiişi valori.



23


caracteristici (14) 4. Pe măsură ce adolescenţii şi tinerii adulţi încep să

experimenteze o creştere a identităţii lor sexualeşi sa-şi dezvolte o conştiinţă a genului, utilizareacannabisului poate să deranjeze acest procesdevelopmental foarte important şi prin urmarepoate să genereze o anxietate sexuală severă.

5. Furnizînd o „evadare chimică” din „durerile decreştere” normale la pubertate, canabinoizii pot împiedica adolescenţii şi tinerii adulţi să înveţe sădevină adulţi maturi, independenţi şi responsabili.


Accidentele de maşină: Marijuana deranjează în mod cert capacitatea de a conduce automobile,prin:

perturbarea coordonării motorii – în mod specific:abilitatea de a frîna, acţiona direcţia, şi urmăridrumul

scăderea conştientizării stimulilor externi – înspecial luminile ce clipesc, sau alte semnale

scăderea capacităţii de judecare şi de concentrare supraestimarea cantităţii de timp care s-a scurs.



24


caracteristici (16) Atacurile de panică / anxietate: Unii utilizatori de cannabis au trăit

aşa-numitele „bad trips” – atacuri de anxietate / panică, perceputeca foarte neplăcute şi nedorite. Circa 1/3 (!!!) din utilizatorii demarijuana au raportat astfel de atacuri, manifestate prin:

panică apărută brusc teamă de a muri teamă de a înnebuni senzaţii paranoide (senzaţia de a fi ridiculizat sau persecutat).

NU apar de regulă halucinaţii. În general aceste atacuri apar laprimele doze de cannabis; utilizatorii vechi simt şi ei anxietate,senzaţia de pierdere a controlului, confuzie, senzaţie de

dependenţă, sau chiar tendinţe agresive.Durata acestor incidente este de ordinul cîtorva minute ...cîteva ore. Nu există tratament medical pentru aceste reacţii deanxietate/panică; sunt utile eforturile de calmare din partea familieisau prietenilor pe durata crizei. Aceste reacţii nedorite (care sunt oversiune mai blîndă a „bad trip” -urilor date de LSD) în generaldispar după ce cannabisul nu se mai administrează.


Toleranţa şi dependenţa: Utilizarea continuă conduce latoleranţă (un răspuns diminuat la doze repetate). Toleranţa estelegată de: (1) scăderea sensibilităţii neuronilor-ţintă la efecteledrogului; (2) creşterii probabile a vitezei de metabolizare a droguluişi a vitezei de eliminare. Toleranţa la marijuana poate să se

instaleze rapid, uneori doar după cîteva doze mici; totuşi, dinfericire, majoritatea utilizatorilor pot tolera nivele mari de marijuanafără mari probleme.

Dependenţa fizică – se manifestă printr-o serie de simptome cedefinesc sindromul de abstinenţă : agitaţie, iritabilitate, scădereaapetitului, transpiraţii, insomnie, perturbarea somnului, ameţeli, şi,ocazional, vomă şi diaree. Din fericire, majoritatea simptomelordispar în circa 2 zile. Oricum, dependenţa fizică se consideră căapare numai la o utilizare constantă, şi nu la utilizarea ocazională.

Dependenţa psihică – este de notat că NU apare la canabinoizi!Nu există nevoia compulsivă de a utiliza marijuana. Totuşi,dependenţa fizică mare poate include un comportament de căutarea drogului.



25


caracteristici (18) Efectele comportamentale şi psihosociale CRONICE alecanabinoizilor sunt cele care apar după o utilizare îndelungată, şi au o durată de manifestare mare:

Sindromul amotivaţional – descrie un set de modificări alepersonalităţii la utilizatorii zilnici de marijuana: apatie, lipsagrijii pentru viitor, lipsa motivaţiei, lipsa ambiţiei, încetineala,incapacitatea de a efectua planificări pe termen lung,dificultatea de concentrare, confuzii intermitente, memoriedegradată, scăderea performanţelor şcolare sau la locul de

muncă. Acest sindrom dispare de obicei într-o perioadă decîteva săptămîni de la încetarea utilizării drogului. Pe de altăparte, simptomele enumerate sunt foarte generale, şi nuexistă dovezi clare care să indice faptul că marijuana produceea însăşi acest sindrom, sau doar accentuează doar acel setde simptome...


Efectele tip „flashback” – se referă la apariţia de efectede intoxicare fără ca drogul să fi fost administrat: de laameţeli uşoare pînă la atacuri de panică. Probabil,aceste afecte au cauze psihologice, fiind declanşate de

stresul emoţional sau de oboseală. Bolile mintale – NU sunt produse, şi nici agravate deutilizarea marijuanei ! Totuşi, drogul tinde să re-aducăla lumină bolile mentale pre-existente, ca schizofrenia,perturbările de personalitate sau depresia.

Afectarea creierului – au fost revelate modificăridramatice ale neuronilor din creierul maimuţelor Rhesus care au fost antrenate să fumeze marijuana zilnic.Modificările au fost la nivelul sinapselor şi al structuriicreierului. Studiul EEG a demonstrat uşoare modificăriale activităţii electrice a creierului uman.



26


caracteristici (20) Afectarea sistemului respirator – este mult mai dură decît în

cazul tutunului, deoarece fumul de marijuana conţine multmai mulţi compuşi chimici, este în general nefiltrat şi rămîne în plămîni un timp mai lung. Se consideră că o ţigaretă cumarijuana ( „joint” ) conţine cu 50% mai multe hidrocarburicancerigene decît o ţigaretă cu tutun. Efectele legate desistemul respirator sunt: tuse; bronhodilatare, apoiinflamare care conduce la bronhoconstricţie (ceea ceconduce la reducerea capacităţii respiratorii). Creşte mult şiprobabilitatea de a dezvolta un cancer pulmonar.

Afectarea sistemului cardiovascular – se manifestă prinsuprasolicitarea acestuia. Marijuana măreşte efortul depusde inimă cu 50% (pulsul); poate să apară şi o creştere apresiunii sanguine. La persoanele sănătoase, riscurile suntmici; dar, la cei care suferă deja de afecţiuni cardiovasculare(sau hipertensiune, ateroscleroză, boli cerebrovasculare),marijuana poate declanşa crize de angină pectorală sau alte


Afectarea sistemului reproductiv şi a funcţiei sexuale – informaţiile sunt relativcontradictorii: unii utilizatori indică marijuana ca pe un afrodiziac (promovareainteresului sexual şi îmbunătăţirea performanţelor sexuale), alţii indică oscădere a libidoului, iar o parte au raportat lipsa vreunui efect oarecare înaceastă direcţie. Totuşi, în cazul utilizării cronice de cannabis s-a demonstratexistenţa unor efecte negative asupra funcţiilor testiculare (la animale şi la

bărbaţi): reducerea greutăţii testiculelor, prostatei şi veziculei seminale;scăderea cantităţii de spermă produse; scăderea nivelului de testosteron. Secrede că aceste efecte sunt temporare, dispărînd complet la circa 4-5săptămîni după renunţarea la drog. Se crede că în cazul femeilor efectele suntlegate de scăderea capacităţii de implantare a ovulului fecundat în uter, deci oscădere a capacităţii reproductive. Studiile pe animale au indicat o suprimare afuncţiilor ovarelor (stoparea ovulaţiei), a producţiei de hormoni feminini(estrogen şi progesteron) şi a menstruaţiei; de asemenea s-a observatstoparea secretării de hormoni pituitari (care afectează ovarele). Canabinoiziiau capacitatea de a traversa placenta, trecînd de la mamă la făt; de aceea,THC este privit ca un potenţial teratogen, putînd cauza defecte ale embrionului(s-au raportat la femeile gravide care utilizau cronic marijuana: prematuritate,greutate scăzută la naştere, şi drogarea fătului). Studiile pe animale au revelato serie de efecte teratogene, cu malformaţii ale unor organe sau părţi alecorpului. Este posibil să apară şi efecte mutagene, prin alterarea ADN-ului şigenelor în celulele reproductive; acest efect este îngrijorător mai ales la adulţii



27


caracteristici (22) CONCLUZIE: Există suficiente dovezi care indică fără echivoc

că marijuana are un spectru larg de efecte fizice,psihologice şi de dezvoltare; unele dintre acestea pot fifoarte nocive pentru organismul uman. Totuşi, informaţiiledisponibile nu indică gradul de seriozitate al riscului.

Un alt aspect deosebit de îngrijorător este remanenţa THC şi ametaboliţilor săi în organism (pînă la 30 de zile după ce s-a fumatmarijuana !). Deşi nu pare a fi la fel de otrăvitoare sau de letală caetanolul, marijuana se poate dovedi în ultimă instanţă o ameninţarela adresa vieţii la fel de puternică precum ţigările cu tutun.

Ca idee generală: marijuana NU TREBUIE să fie considerată în nici un

caz a fi nedăunătoare sau sigură !!! De fapt, există o serie degrupuri de populaţie care sunt în pericol în mod deosebit: oameniicare conduc vehicule (automobile, ambarcaţiuni, avioane etc.); ceicare operează diverse utilaje şi maşini-unelte; tinerii (mai alesadolescenţii şi pre-adolescenţii); cei care suferă deja de boli mintaleşi depresie; cei care suferă deja de boli cardiovasculare şi/sau aleplămînilor (emfizem pulmonar, cancer pulmonar, astm); bărbaţiicare au afecţiuni ce afectează funcţiile testiculare; femeile gravide.


Utilizarea MEDICALĂ a canabinoizilor :

Marijuana s-a utilizat în scopuri medicale de mii de ani – cel mai probabiliniţial de chinezi. În SUA, marijuana s-a folosit în aproape 30 de produsefarmaceutice, pînă la includerea sa în lista drogurilor ilegale în anul 1937.

În epoca modernă, marijuana a fost studiată ca agent farmaceutic începînd cu secolul al XIX-lea. În anul 1965, THC a fost sintetizat total pecale chimică, iar în 1985 F.D.A. din SUA a aprobat utilizarea unei versiuni aTHC sintetic, numită „Dronabinol” (denumirea comercială: Marinol), latratarea ameţelii şi vomei induse de chemoterapia cancerului, sau lastimularea apetitului pacienţilor cu SIDA. De asemenea, FDA şi DEA auaprobat şi folosirea, în condiţii strict controlate, a ţigaretelor cu marijuananaturală ca medicaţie anti-emetică (contra vomei şi stării asociate cuaceasta).

Printre scopurile terapeutice ale marijuanei se pot enumeraurmătoarele boli: stările vomitive, glaucomul, epilepsia, contracturilemusculare, anxietatea, depresia, durerea, apetitul, reducerea dependenţeide alcool sau narcotice. Este posibil ca acei pacienţi care nu au răspuns laterapiile convenţionale să poată fi trataţi cu succes cu marijuana.




caracteristici (24) Tratamentul glaucomului – Glaucomul este o boală ce

provoacă orbirea, prin creşterea mare a presiunii intra-oculare; aceasta provoacă distrugerea nervului optic. S-aconstat că THC şi alţi canabinoizi (fumat, administrat IV, sauoral) reduc presiunea intraoculară din glaucom.

Tratamentul stărilor vomitive datorate chemoterapiei dintratamentul cancerului – S-a dovedit că THC sunt eficienţica medicaţie anti-emetică, în controlarea simptomelorvomitive legate de administrarea medicamentelorchimioterapice (care ucid celulele canceroase).

Stimularea apetitului – Poate fi utilă la pacienţii cu canceravansat sau cu SIDA, în conjuncţie cu efectul antiemetic. Astfel, se previne malnutriţia şi scăderea în greutate.


Acţiunea anti-convulsivă – Se pare că este datoratăcompuşilor canabinol şi canabidiol, şi protejează contraefectelor negative ale convulsiilor din crizele de epilepsie.

Efectul anti-astmatic – Se datorează efectului bronhodilatatorpe care îl are o doză mică de cannabis. În plus, canabinolul

şi canabidiolul nu produc nici efectele psihologice saucardiovasculare asociate cu marijuana; de aceea, ei sunt ceimai folosiţi în acest scop.

Acţiunea relaxantă musculară – A fost dovedită parţial printr-o serie de studii legate de scăderea spasmelor musculare,comune la pacienţii bolnavi de scleroză în plăci.

Efectul anti-anxietate – Deşi există într-o oarecare măsură,are dezavantajul de a fi însoţit de efecte psihologice nedorite(ca atacurile de panică / anxietate).

Efectul anti-depresiv – nu a fost dovedit ! Efectul analgezic – există într-o oarecare măsură, dar este

însoţit de efecte negative („întunecare mentală”) !

drogurile ilegale si efectele lor_versiunea scurta_vbb_2007-10

Documents