Drogurile gi adolesce n+aRispunsryi la lntrebirile

pirinfilor

ffi*.a..," -',i t

. ' i t i1

r '' i '

\\\

'' r'' '" :ff' { ' " / ' fL.*' . -Pr

\\'

ffi&r*

$y*vAo

incepdnd cu anii '92-'93, mergind pe o panttr constant ascendentigi ajungdnd in interval de un deceniu sd inregistreze proporfiisemnificative. Fenomenul se concentreazi in marile orage ale firii:Bucuregti (unde sunt estimafi cca 24 000 de consumatori de heroindinjectabiltr, de exemplu), Timiqoera, Arad, Constanfa, Oradea, BaiaMare, Satu Mare, Cluj, Iagi. Iar ca urmare a cererii din ce in ce maicrescute, nu au intdrziat sI apartr gi incercdrile de producere adrogurilor pe plan local. Sunt intrunite toate condiliile pentru a seputea vorbi de existenla unei piele inteme a drogurilor, cu filiere dedistribuJie bine organizate, cu o ofertl consistenti (heroind,marijuana gi haqiq, ecstasy, amfetamine, cocain[ etc.), cu un grupde ,,clienti" din ce in ce mai numerogi qi din ce in ce mai tineri.

Iatd un singur exemplu ilustrativ pentru amploareafenomenului: un studiu rcalizatin l999,la nivel nafional, in rdndulelevilor de l5-16 ani a relevat cd,9.So/odintre ei au consumat droguriilegale cel putin o dati, iar 22o/o (cel mai ridicat procent din Europa)s-au imbitat cel pulin o dati pdnd la aceastd vdrst5 (ESpAD ,lggg).,,Studiul nalional privind consumul de tutun, alcool gi droguri iliciteESPAD 20A3, care se desfdgoartr la intervale de 4 ani in peste 30 detiri europene gi se referd la adolescenfii de 16 ani care frecventeazicursurile de zi in institufiile de inv{[m6nt postgimnazial, arati, c6drogurile injectabile (heroina) se consumd in propo4ie de 0,3o/o inanul 2003 fald de 0,2Yoin 1999, ceea ce se traduce printr-un spor decre$tere de 50%o. Studiul ESPAD 2003 indici o prevalentI a consu-mului de tutun de 64%o, inregistrAndu-se fatd de anul 1999, un sporde cregtere de ll%o. in privinfa consumului de alcool, in anul 2003procentul adolescentilor utilizatori de alcool a fost de 8g% fat6 de8i,S%oinanul 1999. Consumul de marijuana/hagiq s-a dublat in anul2003 (2,6%) fa16 de 1999 (1,3%). Consumul de substanfe inhalantea inregistrat in 2003 un spor de cregtere de 32% fat6 de l99g (1,7 %

in anul 2003 fatf de l,3o/o in 1999). Consumul de ecstasy s-a triplatin 2003 fafd de 1999 (0,60 in 2003 faJd de 0,2o/o in 1999).('onsumul de amfetamine s-a dublat in 2003 (0,4%) fafl de 1999(0.2Yo5.*z

Cine?Media de v6rsti a consumatorilor de droguri este in continud

scildcre (de la 18 - 22 de ani in 1997 la 15 - 18 ani in preze.nt).Spccialigtii au constat cu stupoare cd qcolile generale au devenit unpunct de ahacfie pentru distribuitorii de ,,rnoarte albi". Numdrulhitictilor consumatori este in continuare mai mare decdt cel al fetelor,dc6i tendinJa de reducere a decalajului este evidentd (un raport de.l : I in 1996, un raport de 2 : I in prezent). Consumatorii provin dinftx(o rnediile sociale. Caracteristica esentialI insi este aceea a prove-rricnfci lor din medii familiale problematice: familii in care stirilelcrrsionate sau conflictuale sunt dismiluate, ascunse (dar ele suntreccpttrte, intuite, tohrgi, de citre adolescenfi), familii in care acestenltlri sunt evidente, violente chiar, familii destrimate, familii in carecorrsumul de alcool, tutun, medicamente etc. este unul normal,ohiqnuit. in fiecare dintre aceste ,,rnedii", tdnIrul nu regdseqte reperenccurizante, echilibrate, coerenteo at6t de necesare pentru o bunitlczvoltare a personalitiifii sale. Absenla comunic5rii, ori o comu-rricurc I'als6, care nu pune degetul pe rana din sufletul adolescentului,rugrnvcazb starea de rupturd dintre el gi p[rinfii lui. Luand in discufierrivclul dc instruire al consumatorilor, s-a observat cd acesta este multrrrh nivclul tinerilor de vdrstd similari. Performanlele consumatorilorxunl g,rilv afectate de gradul de dependenti, de frecvenJa consumului,rlc dttrrrta de timp petrecut in anturajul propice consumului. Majori-

' rhlc errrrunicatc de citre chestor gef, prof. miv. dr. Pavel Abraham, Preqedinte al Agenliei

Nelirrulc Antidrog, la finalul conferintei "Prevenirea conzumului de drgguri in gcoalarrrrrArrcmcd". april ie 2005.

tatea dintre ace$ti tineri se opresc cu studiul la primele clase de liceu.Mulfi dinte cei care reu$esc sd depxqeasci acest stadiu se orienteazdcdtne institufii de invtrtim6nt privat, acolo unde taxele de gcolarizare(achitate de clte plrinli), prevaleazd,in fala unor examene exigente.

De ce?Consumul de droguri este strAns legat de problemele de

viaf6, de intrebfuile, de cdut[rile adolescentului qi ale t6nlrului.:vdrsta lor este propice unor tensiuni interioare majore. Studiile despecialitate, privind profilul psihologic al consumatorului, convergcdtre o concluzie care nu trebuie str scape nicicdnd atenJieipdrintilor: tanfd consumator prezintd o structur[ psihicl fragild,marcattr de lipsl de incredere in sine, puternice gi repetate accentedepresive, prezenld stresantd a sentimentului de insecuritate (deunde nevoia de siguranfd, de infelegere, de,,gagc6,. impreunl cu ceila fel cu el), absenti a unui sistem de valori care sI il ghideze,absentd a unui ,,scop in viaJi" pentru care sI merite sd se lupte,lipstr de vitalitate, ,,plictiseald", dorinftr, uneori exprimatl violent,de a-i fi confirmattr gi respectatd propria personalitate (care nici luinu ii este clard), impulsivitate, intolerantd la valorile celor mai marica el, ori celui care, de-o vdrsttr cu el fiind, nu e din ,,gaqca., lui.

De ande?Prietenii sau cunogtinlele gi distribuitorii de droguri sunt

,,sursele" de alimentare pentru consumatori.4 pentru toli cei care3 intr-un studiu efectuat de clbe organizaJia "Salvafi copiii,', in 2001, in rindul liceenilor

bucuregteni, se arati: aproape 40% dintre elevii chestionapi spun ctr au inceput sd consumedroguri pentru a fi la fel cu prietenii lot 29.25%o, din curiozitate, 26.92yo dn alte motive(plictisealtr, pentru ctr partenenrl lor €ste gi el consumator, pentru c6 li s-a f6cut o fbrstr, dar apoile-apl6cut),24.4%o pen&u calnarea unor suferinte psihice savf.oice,23.4o ca formtr de protest.

I conform aceluiagi studiu amintit mai sus, principalii firmizori 9i inifiatori in consunul de droguriau fost: in 74.2% di,o cazuri prietenii sau cunogtintele, peste ll% la suttr din cor*umatori gi-auprocurat subsian{ele din apropierea gcolilor, 7.52% din banri ti discoteci, iar 7.13% de pe terase.

vor str infeleagd fenomenul consumului trebuie sd fie clare doudf ucruri: traficul serealizeazd dupd reguli extrem de clare gi de dure,locul de plasare hebuie sd aibd o anumiti ,,atmosferi". Nu oricinepoate distribui stupefiante. Este nevoie uneori sI treci prin.,examene" extrem de dure, in care !i se testeaztr cu s6nge receincrederea, seriozitatea, motivatia, abilitatea (gmecheria), capaci-tutca de reaclie la pericolul de a fi prins etc. Pe de altd parte,rlistribuirea de stupefiante in apropierea sau in incinta locurilorpublice, nu este nici pe departe intdmplItoare. Cei care v6nd gtiulirlrtc bine cdnd vor gi ce vor cei care cumpdr5. S-a constatat,hrrniloar[, o legdturl extrem de clard intre tipul de muzicd ce senrculttr intr-o anumit[ loca]ie 9i drogul solicitat. tn discoteci giclrrhuri, adolescenlii sunt convinqi, de exemplu, cd este o,cool" sdr'onsumi ecstasy, cocaintr sau amfetamine, care iti sporesc bunadispozifie, vitalitatea. Este vorba de stupefiante care stimuleazdrristcmul nervos central. De aceea, in astfel de locuri, ritmul muziciihousc, rock, trance sau rave este susfinut cu aceste genuri derlttpcliante: dispare senzatia de obosealtr, corpul devine mairczistont, mai ascultdtor, egti extrem de bine dispus, te lagi maircgrctlc Ai pentru mai multd vreme angrenat in atmosferd. inlocnfiilo in care se ascultljazz, consumatorii preferd substanle caretrrhihl activitatea sistemului nervos central: marijuana sau heroind.

$r irrtr<r situafie, gi in cealaltd, consumul de droguri este asociat cuctl rlc ulcool.

Cum recanoastem?Simptomatologia consumului de stupefiante este, de

uhrt:ci. clartr, bine definitI. Asta nu inseamnd ci ne este ugor sdulrrervtrm situatiile in care copilul nostru,,a consumat". Ochii roqii,It lluli, grupilele dilatate pot indica un consum de cocain6; pupilelenrtr1()rutc indictr un consum de heroind sau canabis; consumatorii

u

care pizeazd. au nasul afectat de cuperozi gi eczeme; consumatoriide ecstasy au o agitalie sporitd (danseazl, se miqci in ritmulmuzicii pe care tocmai au ascultat-o); cei care consumd canabissunt extrem de vorbirefi; apatia se instaleazd la cei care consumiheroind; schimbirile brugte de comportament, de ritm al vorbirii,sunt de asemenea, un indiciu al consumului. Celor intrati in sevrajle sunt caracteristice anxietatea, nelinigtea nedefinitd, iritabilitatea,tremurul muscular asociat cu senzaJia de,piele de gdini.,, secrefiilelacrimale gi nazale abundente. Se observd cd aceste simptome potfi ingelltoare: se poate confunda o simpli rlceali (ochii rogii, carel6crimeazd", nas care curge, apatie) cu un consum de droguri. Dacinu existl o preocupare permanentd a pdrintelui in ceea ce privegteviafa copilului (anturaj, preferinfe, modalitdfi de petrecere atimpului liber, administrare a bugetului personal etc.) gi o comu-nicare susJinut[ cu el, posibilitatea de a se ingela este extrem demare, cu consecinJe nefaste pentru familie.

Iatd numai o parte dintre aspectele acestui fenomen cuimplicatii sociale majore. Multe dintre ele sunt abordate in volumulde fald. Trebuie refinut insd un lucru fundamental: nu existd releteinfailibile. Se impune sd ne inform[m cu atenJie. Se impune sd gtimde ce, cdnd, unde poate consuma copilul nostru. Dar, nu se poateuita cd, in calitate de pirinte, trebuie sd avem trei mari gi obligatoriicalit[fi: tact, rdbdare, deschidere cdtre sufletul celui cdruia i-am datviatd.

Nicolae Ploscariu

II I ITRODUCIR[-*---v----

"f,llc foarte teamd cd atunci cand va ajunge la liceu vaincepe saconsume drquri pentru a fi in rdnd cu ceilalfi.',,Ce fac dacd gdsuc riarbd, la el in camera?',,Avea un aer ciudat cAnd sa intors acasd vineri noaptea, maitdrzlu decat promisese. De la o weme vine mereu tArziu,"

"Probabil ca l-a mogtenit pe tatal luil in familia lor tofi fumeazd gibeaul'

"Avea trei ani cind m-am desparlit de tatil lui; cind merge in weekend Ia el, are voie s faca tot ce wea!"

Pentru majoritatea pdrintilor, adolescenfa propriilort'opll este un motiv de nelinigte. Di simt nevoia sd fief nformafi gi sd poatd avea o pozifie fafd de schimbdrilelre care le observi la copilul lor. De multe ori, acestert:hfmbdri se fac in mod firesc, fdrdprea multe ciocnirinl frfra ,,cnze"; altddatd, pdrinfii au impresia cd suntlfrlnql intr-un virtej din care nu mai pot iegi. Pe ldngdlrnnsformdrile fizice, psihologice gi sociale pe care leollscrvd, mai existd un fenomen tot mai prezent inat lrtalftate 9i in viafa adolescenfilor: drogurile" Prezenfaktr gl consumul tot mai mare de droguri sunt atestate deelirtlstlclle recente. Drogurile 9i adolescenta, iatd ot oltrblnafie care riscd sd devind explozivd 9i in fatar irr:lil grarin[ii se simt nu de pufine ori neputinciogi.

A<:castd carte vi se adreseazd voud, pdrinfilor; celorr art: <lorlfl sa fiti mai informafi pe aceastd tema. Nu estevorha clespre un tratat despre adolescenfd sau despretltr4lrrrl, avem mai curdnd de-a face cu o berie de

t2

rdspunsuri la intrebdrile pe care continuafi sd le punetlde weo cincisprezece ani celor care ii asistd pe tineriitoxicomani. Toate intrebdrile se referd la adolescenld,lasubstanfe, la depistarea consumului gi Ia felul in careputefi interveni.

trxistd oare solutii miraculoase pentru prevenireaconsumului de droguri 9i toxicomania la adolescenti?Din nefericire, nul Cu toate acestea, dacd suntefi lacurent cu noile informafii in materie gi cu experientaaltor pdrinfi, veti putea inainta mai ugor impreund cuadolescentul pe cdrdrile uneori abrupte ale relatiilorfamiliale.

Aceastd carte nu confine nici,,adevdrul-, nici ,,releta'miraculoasi. Dar vd va 4iuta sd reflectafi gi ulterior sdactionati. Intervenfia umand presupune nuanfe: dorescca aceulstd carte sa vd 4iute sa gasifi propriile refete glpropriile dozdrt.

ADo[[$CEi lTI

--O da$ dldt st b wmul x,hlmWIl

Faceti un efort 9i puneti-vd in urmdtoarea situatie:Intro buna dimineatd, dupd un somn lung 9i odihnitor,vA trezlti brusc. Avefi o senzafie ciudatd, vd simfifi altfel,dar nu vd putefi da prea bine seama de ce. CAnd va dafiJos dln pat, nu vd mai puteti coordona nici gesturile, nicipaOll, nici mersul, intr-un cuvint nici o migcare. in fataogllnzll din baie, vedefi o persoand pe care nu o mairecunoagtefi: are un fel de eczemd, pe fatA, trasdturile iirunt schimbate Si, una peste alta, chipul din oglindd nuare nlmlc atrdgdtor. Qind incercafi sd vd exprimafi sonoreurprlza, nu vd mai recunoaSteti nici glasul, vocea nu vdmal ascultd, € sau prea pifigdiatd sau prea groasd. Vdrepezlfl atunci inspre bucdtirie pentru a incerca sd vdItmurlfl aceste schimbdri punAnd tot felul de intrebdriCelorlaltl membri ai familiei. Dar unii vd vor spune cd otA treaca, cd nu e nimic, cd vi se intdmpla un lucrunormal; altii vd vor spune sd nu ii mai deranjafi cu grijilevoastre,' vor exista Si unii care nici nu vor voi sd vdart:ulte. ?Andla urmd, vd intoarceti in camerd cu dorintatle rr vd trage pdtura peste cap, de a nu mai vedea nimic,cu rperanta cd nenorocirea va trece de Ia sine. gidlntrodatd va amintiti cd tocmai in acea dimineafd urmari Incepetl o noud activitate, intr-un mediu nou, cu multelrcrioane necunoscute: QROAZNIC!

l5

D nsrnr

r4

Iatd intro formd condensata Si caricaturald ce trdiegtecopilul vostru la adolescentd. Inevitabilele schimbdri sepot produce in mod armonios, fdrd ca el sau familia lui safie afecta[i de aceastd ,,cnzd a adolescenfei". pentrumajoritatea adolescenfilor este o perioadd in ceire eidevin tot mai autonomi Si mai competenfi. in schimb,existd gi unii adolescenfi pentru care aceeagi perioaddeste resimtita ca o cnzd intensd gi nu se sfiesc defel sd iifacd pe cei din jur partaSi la problemele lor. Indiferent desituafie, pentru pdrinfi, adolescenfa propriilor copii esteintotdeauna un motiv de nelini$te.

in aceastd perioadd, copilul vostru incearcd sa igigdseascd un echilibru si o stare de bine. in schimb,strategiile gi caile pe care le va urma pot deveni uneoriincercdri dificile pentru el gi pentru antur4iul lui. Savedem deci, pe scurt, cum se prezintd adolescenfaastdzi.

@re sunt plnctpalele provocdrl ale adole,scentel?

Adolescentul se schimbd in primul rdnd pe planfizic: activitatea hormonald se intensificd, apar primelemenstruatii Si primele ejaculari, evenimente ce pot fitraumatizante chiar dacd sunt cunoscute dinainte.Odata cu schimbarile hormonale apar acneea, cregtereamdinilor gi a picioarelor, formarea sdnilor 9i a goldurilorla fete, modificarea vocii 9i largirea umerilor la baiefi. pescurt, adolescentul se trezeqte cu un corp care nu maieste cel al unui copil, ci unul care se transfoymd,, deve-nind curdnd corpul unui adult; va trebui deci incet, incetsd se obignuiascd cu el gi in acelagi timp sd invefe sa ilaprecieze.

l5

'l'ot in aceastd perioadd au loc schimbdri sociale gi

1 rs i l r<r logl ice. Tata Si mama sunt drdguf i , dar. . . Errronrr:ntul desprinderii. Una dintre provocdrile majore1,r'nlr rr aclolescent constd in dezvoltarea autonomiei gi alrrrlr.p<tnclenfei; pe scurt, el trebuie sd afle ce vrea sdrfrvirr:r in viafa. Pentru a se desprinde, el trebuie nein-rlolr ' lrr ir: sai invete sd se afirme gi sd se deosebeascd delr('r:roirrrcle de care este legat. $i acestea nu sunt nicir"r 'r irri i , nici antrenorul de hochei, ci proprii i sai parinfi.lr, ' ,r it i r l iscuti i le, sfidarea $i chiar impotrivirea fatd de, ,'i ( ir'(: au datoria de a-l asista $i educa. Este gi og,r'r lrr.f<l. l in care prietenii, grupul, ,,gaqca" Si idoli i ocupdrrl kr< <lin ce in ce mai irnportant in viata copilului, pdnZirrrlr .r l.t l incdt pare uneori cd o ocupd in intregime.

l).rr r:ste $i vremea experimentdrilor, a incercdrilor,fr ' lol lr: lul. Adolescentul are proprii le lui pdreri, iSi, \ l ,r irrr.r o1>inii le; $i este cu atdt mai interesant sd experi-r r rcrr tczi r .u cdt este vorba despre ceva interzis. . .

lllrlcnll, grupuL -ga7@'

sunt totul pntu ell

I ' r ic t t :n i i sau,,ga5ca" ocupd locul cel mai importantrr lrcrio.t(la adolescentei deoarece tinerii se regdsesc,1,.u prirrtrc cei de o seamd cu ei. Poate fi securizant giltrrl.,t l tor s:r gasegti la prietenii tai asemindri gi afinitail.I l l , | r .r pirrinfi, suntem inclinati sd credem ca prietenii' i .ur .. l l .rt( i l" ocupd un loc prea mare in viata copiluluirrr r ' ,f f rr. l irr. lrentru *l fert de exagerdri, suntem nevoifi sar, l t l r r 'nr ( i l nevoi le lu i intense de relal i i amicale sd nu,r l , r f r ' . / r ' lotu$i desfdgurarea unei v iet i de fami l ie cdt mai,r t nroni() . tso cu put infd.

l6

hrd nu nd e aflul lrne,L Ea sJnhnluf ffi & multl

Aceasti aflrmatle este auzitd in mod frecvent lapdrintll care au lmpresla cd nu-gl mal recunosc copllulpe care p6nd mal lerl il legdnau cu atita duloSle. insdadolescenta este o perioadd de marl schlmbdrl 9l enormal ca bdlatul sau fata voastrd sd experlmentezealte moduri de a fi, de a face, de a gindi. Nu ultafl,totuOl, cA acest ,,necunoscut'- care loculegte acum incasa voastrd - are gl el marl diflcultitl in a se recunoagtepe el insugl 9l a-glgdsl proprille repere. Flfl slgurl insd cidupd aceastd perioadd de prefaceri vetl regdsl foarteprobabll la copll valorlle pe care i le-afi sadit cand eramal mic. in deftnitiv, agchla nu sare niciodatd preadeparte de poml $a constatat, in contextul prevenlrlltoxicomaniel, cA este important sa I se transmlti copl-lulul incd de la na$tere valori sollde gl durablle care vorreapdrea odatd cu incheierea perloadei de transformdrl.

lreDnile &mA am&a,In lrnod/ul fu eae *hnhaclL * frtrf,ccalufd alqe mudu?

Adolescentul incearcd sd fie dlferit de pdrintii lul. inacest sens, prefeflnfele lul in materle de muzlcA, moddsau aspect fizlc rlscd sd fle dlvergente de ale voastre.Vor apirea, fird indoiali, deoseblrl Sl intre gusturlle pecare le ave[|. Ce,l de fdcut cu aceste dlferente? Esteimpoftant, in prlmul rind, sd vi aduce[l aminte deproprllle alegerl cind eratl adolescenfl Sl sd vd puneflintrebiri in legdturi cu valorile la care aderati ast4zl capdrln$. Ce vd place 9i ce nu vd place? Ce suntetl dlspuglsd tolerafl? Este lmportant si menfinefl legdtura 9lschlmbul de oplnii cu adolescentul; prlntro comunlcarcdlrectd putefl face un schlmb de pdreri in legituri cu

t7

gxrzl[llle fiecaruia. in aceasta perioadi a viefii, estecsr:ntlal sa acordafi o importantd deoseblta acestornrorncnte de comunicare.

Dc asemenea, trebuie sd va manifestafi interesulf ,rfit <le muzica pe care o ascultd copilul, faldde stllul luivt:stlmentar sau sensul pe care il are pentru el numdrulrk: <:crcei pe care ii poartd in ureche. DeSi ati discutatfrrrfr:ftrng, ati schimbat pdrei, iar adolescentul Si-arrrsllnut cu fermitate punctul de vedere (fara indoiala,rrrrrrl <fln punctele lui fortel), anumite negocieri eiueazdfl .rlunci parinfilor nu le ramdne decdt sa impuna.ilnlnltc limite rezonabile, incercdnd, totu$i, sa ilnar ont gl de alegerile copilului.

l.ir rrrma urmei, e de preferat sa trdieSti cu un ,,punk"r rr p,lrul rosu care comunicd efectiv cu parinfii lui decatI u un copil care se imbraca pe gustul parintilor Si selfrrrrfr: (:um vor acegtia, dar care intrerupe orice contactl tr r'1. lar daca muzica lor nu va place, cdstile saurkr;rrrrllc vd vor asigura supraviefuirea auditival

lllhn cu un rentlment du@ camen, ful nu mal face Frtcilln cm nonffi, aderrutltpdebnWil

( .rrr<l 1>ldti[i chiria sau ratele casei sau apartamen-Irrlrrl rrr care locuiti, este normal sa aveti anumitelrllp'rrlt: lap de cei care locuiesc sub acelagi acoperigrl r,l v.l asigurafi cd aceste exigenfe sunt respectate.Irrt,t cxlllcn[a nu inseamna intransigen[a. Nu uitafi cafr,ll,rf rrl s.ru fata voastrd, are nevoie de spafiu, deIrr t l r rr l t . r l r : s i de l ibertate, in mdsura in care acest lucrurrrr f f rrrllr'.rzii Iibertatea celorlalti. De aceea, este bine saIrrr l . r l l < rr r : i condit i i le vief i i in comun, condit i i accePlrr l r lh ' pr:ntru ambele parf i ; sa va impunel l in mod

18

unifateral conditiile nu este cu sigurantd, cea mai bustrategie.

De pilda, copilul ar putea hotdri sd nu-gi pund hainla locul lor,. dar va trebui sd igi asume Fi consecintele:

l9

rernarcl, sd faci lucrurile altfel Si, mai ales, sd cunogtinol modurl de a trdi, sd auzi 9i sd infelegi idei noi. Esterfe ilccea normal ca adolescentul sd se distanteze intr-oonrecare mdsurd de parinfii lui. in schimb, deoareceI'nr:c parte dintr'un sistem familial, va trebui ca mdcar sdrlen sl sa primeascd informatii despre el. Sarcinallarlnlllor este si se asigure ca Si el menfine acestr ontact. Ciisiti-va timp sd participafi aldturi de el larnrelc activitdti care ii fac pldcere Si discutati apoirlesprc timpul petrecut impreund. intr-o atmosferdd(lccvata sl comunicarea devine mai simpld.

Clnc ennduceln cftA?

f)enrocrafia este modalitatea cea mai bund pentru algestlona un sistem familial: fiecare are dreptul la propriaolrlnle, igi poate exprima acordul sau dezacordul dacdnre o altd pdrere. Trebuie insa sd fim realiqti: o demo-rrrufle functioneazd numai in misura in care existdr onduc:itori care obliga la respectarea regulilor. introlrrrrrllle parintele ocupd rolul de conducitor.

Afl avut gi voi, de-a lungul vietii, contacte cu diferitirr'lrrczentanti ai autoritatii: parintii, profesorii, patronii,

lxrlltlstii. Cu c6!i dintre acegtia ali avut relalii bune? initr {:citgi ordine de idei, incercafi sd vd aduceti aminte der,rtr: ori situatia a degenerat? Va veti aminti desigur der r'lc cloud situatii extreme: dictatorul care nu era dispus'r.l asculte, dorind sd vd domine modul de a fi gi gefulrl.rb care nu $tia cum sd vd indrume, ldsdndu-vd sdl,rr:ell ce vreti. Linia directoare a comportamentului fatdr k: propriul copil trebuie sd se situeze intre aceste doudt:xtrcme.

aibd singur grija care sunt hainele murdare si care cecurate, si nu le dea la spdlat inutil pe cele curate, sd nuse pldngd daca blugii favoriti nu sunt curafi pentru adoua 2i... Dacd nu-gi respectd promisiunile fdcute vasd se ocupe singur de spalatul hainelor lui; cu timpul, vainvdta cd este de multe ori mai profitabil sa respecflregulile jocului dec6t si le infrunfi.

De fiecare datd cdnd adolescentul incalcd o intele-gere prealabild, trebuie sd intervenifi. inca o datd:comunicarea gi negocierea sunt esenfiale.

lln telefon mobll? O llnle telefonld petwnaldt SI mal ce?

Trdim intr-o societate in care circulafia informafieipare a fi o condifie a supraviefuirii. Adolescentul do-regte desigur sa profite de avantajele tehnologiei pentrua pdstra legaturile cu lumea inconjuratoare - in acestcazcu prietenii lui. Trebuie sd distingem aici intre dorinfa,nevoia gi necesitatea tAndrului de a fi permanent,,conectat". in definitiv, nu are dec6t 14 sau f b ani gi aredestul timp inaintea lui! Apare 9i o altd problemd, de altordin: mijloacele lui financiare sunt la indllimea,,nevoilor" lui afective? Copilul va cregte mai armoniosdacd va invdfa sd trdiasca in limita mijloacelor de caredispune gi sd respecte termenele.

Flrye de mlne, md evltd" se tzolead de fatnlllel

Adolescenfa este o perioadi a viefii in care vrei sd te

Vd cunoa$teti calitatile Si defectele, aga cumcunoagtefi gi caracterut copilului. tr important sa vddozali nuantat atitudinile: sa Stiti cirnd sd vd impunefi 9lc3nd sd fifi ingdduitori. Copitut are nevoie sa Stie Sisimtd cine este autoritateain acea casd. Acest lucru illinisti, dar ii va oferi 9i finta preferatd pentru a se afigi pentru a se opune unei figuri a autorita;ii.

@t smt de furyMultor capddnte?

ce cred ca educator? Care sunt limitele mele i

. Va puteti imagina sau gtifi probabil ce se intdmpta inmintea unui adolescent care vd pune autoritea subsemnul intrebarii in fiecare zi, va contrazice sisa gaseascd fisuri in argumentele pe care le aduceti Sirationamentele pe care le faceti. Este obligatoriu penlun pdrinte sa Stie in ce situatie se afld. Ce pot atcelgi ce nu? De ce? Care sunt valorile mele educative.i

2T

Innarul trebuie sd fie congtient de consecinfele faptelor*rle gl pregatit sd Si te asume. in ceea ce vd privegte,lrchule sd rdmdneti ferm pe pozitie Si sd luati mdsuriler uvenlte daca regulile prealabil convenite sunt incdlcate.

IJC ludm drept exemplu gofatul. Un automobilist;rlrrlr: sd respecte sau sd nu respecte wteza legald.I lrrerlrl o respectd, alteori o depagegte; in acest din urmdt:air, ;roate fi oprit de cdtre un polifist, carela rdndul luieirle uncorl intransigent, alteori dd dovadd de infelegere.

l'rlrlntele indeplinegte rolul de autoritate centrald inVlaln copllului; a-l obliga sd adere la valorile parinfilorprle Inutll, Iar a-l ldsa sd facd ce wea este la fel de nociv.he;rlilm inca o datd: un bun dozaj rdmdne esential inrlahlllrea llmitelor, in aplicarea sancfiunilor gi ineprer'k:rca consecinfelor, atunci cind nu se respectdobllgrrtll le ll ber asumate.

l*e tprrte teandcdvasfiefl dvafrdnltl

f'rrrlnr a invdtp. trebuie sd experimentezi, sd indrdz,flpFll, sit faclgreq;eli, sd eguezi chiar. Te pofi intari uneori;rtltt nrrl<:rlnlA, iar in situafiile dificile cdutdm cai pentru:t lr rczolva, pentru a ne regdsi echilibrul. Pentru a-i dar rr;rlf rrlrrf lnsibilitatea de a dezvolta o anumitd toleranfdla ltrr olrlort, trebuie sa il lasati si trdiascd unele frus-llFrl, f:xpt:ricnfa dobandita il va ajuta sd igi asume intlt€l rl,r(: rrrasurd consecinfele actelor sale gi sd devindlt t t ar l rr l l r rral responsabi l .

lflp eute atAt de teamd cd nu md mal lubqtel( .trt(l sl)ul adolescenfd spui distanta. Copilul ar

;rrrfrn :r.t vil reprogeze ca l-ati respins, cd afi tdiat

duale? Dar cele parentale? Cu cdt vefi fi mai congtielde rafiunife care vd. intemeiazd pozifiile, cu at6t vefimai in mdsurd sd le transmiteli mai clar copilului.

_ Este f9art9 important ca atitudinea pe care o avelifie limpede: fiecare trebuie sa fie coerent cu sine,partene-rul gi cu copilul care vd va cere cu siguranfdvd justificati sau sd vd schimbafi opfiunile.

Poatn avea copllul meu op$nnt dtfeflte de ale mele?

Copilul nu trebuie sd gdndeascd in acelagi mod ingdndesc parintii, cu at6t mai mult cu cat adolescenfao perioadd a afirmdrii de sine. pentru a impdca deste suficient sa gasiti un mod de comunicarefiecare sd cunoascd in mod clar pozilia celuilalt. in

22

puntife. Dimpotriva, chiar daca nu o aralA in moddeschis, simte nevoia de a vedea ca il iubiti si va flintotdeauna bucuros sa va $tie aproape, plini de interespentru proiectele lui. tntre a-[i neglija copilul 9i a-l ur-mairi pas cu pas exista cu siguranfa o cale de mljloc.

@Iew anenfte rcIedtnrc latotdamanle

inainte de a incepe examinarea directa a dlferitelorsubstan[e vd oferim - sub forma de informafil, precum9i sub formd de intrebari-raspunsuri - c6teva elementede reflectie despre toxicomanie, pentru a putea situaaceasta problematica intr-un context mai general.

Care sunt thdotll carc pt crlntrIbul Ia dhtlnwrw liircwilbr &a devenl totdaman?

Majoritatea studiilor qi cercetarilor arata ca anumitlfactori contribuie la diminuarea riscurilor de aparifie atoxicomaniei la vdrsta adulta. Amintim cdtiva:

.o buna pdrere despre sine;

. capacitatea de afirmare personald;

.reugita Scolara,.

. familie in care comunicarea este adecvata;

. famil ie unita;

. famille in care regulile sunt clare;

.familie compusa din persoane care au, in ge-neral, un bun echilibru personal;

. absenia problemelor de sanatate mentali la celdoi pdrinfl;

.buna capacitate de stipinire a emotillor;

.familie cu o situafie financiard echilibrati.

23

Carc sunt factorll de rfrc, ce pt @nftlbul Ia apflflahulcomanlel T

Anurnitc situatii traite in copilarie pot predispune olx'rs().ura, a.junsa la vdrsta adulta, sa aiba problemelr.lgrrlc <tr: toxicomanie. lata cSteva dintre acestea:

' t:$ecuri scolare repetate;. t :arcn[d af lect iva (agresivi tate, inchidere inslnc. . . ) , .

. urr pdrinte cu probleme de toxicomanie;

. traumatisme majore (abuz sexual, violenta...);' lrrobleme de sanatate mentali;' larnilie monoparentald;. l)r(:a mare permisivitate sau, dimpotriva, rigidi-tate excesiva cu privire la consumul de droguri;

. context economic dificil;

. t:onsumul timpuriu de droguri;

. frecventarea grupurilor marginale;

lrr:l>uie precizat ca la originea apari[iei toxicomaniei.rr' ,rll.t dc cele mai multe ori o combinafie de factori.

(:arc este pocent4Jul de tlnqi ansumdorl NevdrfiT

l.rtit, de exemplu, unele date care reflecta situafialurl< onrzrniei la tinerii din Quebec. Aceste date provinrllrrlr un studiu al Comitetului permanent de lupta impo-Ir lv,r toxicomaniei t .

, , | ' iner i i intre 15 Si 25 de ani beau mai des gi inr ,rrrtitaf,i rnai rnari dec6t restul popula[iei. De altfel, l2o/orllrrlrt: fetele Ei 2Oolo dintre baietii din clasele mari de lalk crr afirma ca se imbata des. Riscul de a avea pro-lrk'nrt: cu alcoolul este in cregtere in Quebec. in plus,

mod regulat. Consumul cregte pe parcursul liceului.mult de o treime dlntre elevil din ultima clasd dedeclard ca au consumat droguri.

intre 6 Si I Oolo dintre adotescenfi pot fi descrigiconsumatori abuzivi sau persoane cu problemede substanfe psihoactive.

Aproape lolo dintre tinerii elevl gi-au injectatdroguri.

Conform unei anchete desfdgurate la Montreal,

ani (vdrsta liceenilor) au consumat deja droguri ilici7o/o dintre baiefi gi 60lo dintre fete consuma droguri

treime dintre copiii strdzii au folosit deja droguri injecbile. AceEtia consumi droguri precum cocaina, LSD

24

tinerii bdutorl (intre 15 Si 24 de ani) sunt maitibili de a avea probleme psihologice.

32o/o dintre tlnerii intre 15 9i 24 de ani suntderafi consumatori actuali de droguri llicite,apreclate ca fllnd exceslv de conservatoare. Laadulta procentul consumatorilor de droguri este de So/o.

l5o/o dintre baielii gi l9o/o dintre fetete intre l2 si I

25

nrr lr irrzl, cel mai bine este sd nu te apropii de foc.l' irrirrrl trebule sa fie informat despre consecinfelelxrrlhlk: irle consumului de droguri. ln aceasti privinta,lrrr4gr,rrrrcle de prevenire a apari[iei Si raspindiriiIork orrranlel sunt, in general, eficiente. Acelagi lucru se;xrrrlr: sl)une si despre informafiile transmise de mass-ttrt'rl l.r, Aslgurafi-vd ca incd de la virsta de I I sau l2 anilirr,lr ul cunoagte bine consecintele fizlce, sociale,lrurrll l.rk: gl legale ale consumului Sidetinerii de droguri.l 'r 'rrlru a fi sigur ca adolescentul este congtient detf rr rrrf fc consumului de droguri, organlzall o disculie inf rrrrrlf fr:; toata lumea va profita de ocazie ca sa se punaLr r ur(:1lt cu noutalile din domeniu.

l)irr nu fiti naivi: cum adolescenta este o vdrsta arh'rr opr:rlrllor gi a curiozita[ii fafa de lucrurile interzlse,rrlr' .rl)roape sigur ca adolescentul va face, totugi,lr;x'rfcnfa consumuluide droguri. Vom vedea maitArziuI d ,f (:xl)erimenta nu inseamnd neapdrat a fi dependent.

lfrc exlfia un anpumdor wlal de drqud su de alwt?

A<lolescentul poate si consume droguri la modulrrr rcirtiv Si social, in acelagi fel in care sunt adulfi carer orrsrnlra droguri cu moderatie. Daca cunoagte riscuriler orrsrrrrrului, dacd este funcfional in mediul in careIr,lk'btr:, daca grupul lui de prieteni este de asemeneaIrrrrt tl<lnal, iar el are o buni comunicare cu cei dinllrrrprrl lui, atunci este posibil sa fie un consumatorrrx l.rl <le droguri fdrd ca acest lucru sa aiba consecinferrr ,qlortr . Sa amint im totugi ca exista intotdeaunalrosllril itatea ca un consum chiar minim de droguri saurlr' .rl< ool sa aiba repercusiuni importante (supradoza,l rr l l roza toxica, accident rut ier. . . ) .

crack, de cinci pana la cincisprezece ori mai multtotalitatea tinerilor.

La tinerii cu probleme din Centrele de tiprevalenta pe parcursul viefii, cu referire ladrogurilor ilicite, se situeazd in jurul a 650/o, iarun utilizator din cinci este consumator regulat.tinerilor din Centrele de tineret care consumd inregulat alcool 9i droguri este cam de patru ori maidec6t aceea a elevilor de liceu."

Cdnd spri .@' qul automd.problerne?

Nu, dar adolescentul trebuie sd Stie Si sdci a consuma droguri este periculos. Binein[eles, ca

29

f

l ntnsr lnrREIENITOANE

rtt $uB$TilrT!

(,n pdrlnte, vd simfifi adeseori descumpdnit in fatapvnntnfuful larg de substante oferlte tlnerllor. Dln cauzaIttplelor pentru putere dintre bandele crlminale gi afttforrnntlllor dln media, aveJl de multe orl lmpresla ci lal'tlt|lul flccdrul coridor de gcoald gl in spatele fiecdruit 0f rt(: df n parcurl, un vdnzdtor de droguri il agteapti pettttllllul vostru pentru a-l isplti.

l,nnrarea pe piafd a substanfelor pslhotrope este inlf,atrfrilncntd evolufie. Este aproape sigur cd drogurilello ( nre le-afl cunoscut in adolescenfd s.au transformatfl r ll exlstd unele noi, la modd (Ecstasy, QHB sau gama-hlthoxllrutlrat); altele gi-au pistrat denumlrea dar gi-au|r hlnrb.rt compozifla chlmlci (mescallna vs PCP saulpttr ft'lldlna); existd Si unele care au astdzl o con-| illrnllc mult mai mare (canablsul). Se poate vorbi demrnr(:n(:a despre noile infdfigdri pe care le ia uneorifffdtrr ,ff(:oolufui: bere ugoara, .dry', bere artizanald,,r rxrh.rs'. Pcntru a evldenfia produsul 9i a-l face mai,lrrrr llv in ochii unei clientele foarte dlverse, sefffflr.irz:l mult pe prezentare: culoarea (asemdndtoarettttrorl < u sucul de fructe), publlcitatea (vizdnd undnrrrrrll 11rrrp de clienti), forma (exlst6 o diferentdr lr l lor ' .1 intre a bea o bere de 54I ml sau una de 1,8fff rf l trf chlar concentrafia (o bere de 4,8o/o alcool nu aredr rLrgl t:f'cct ca una de 9olo).

26

Deoarece adolescenfa este o perioada de fluctua[ll,este important, atit pentru parinfi, cdt 9i pentru copil, sdigi puna frecvent intrebari cu privire la acest consumsocial. Ce loc ocupa acesta? Cregte cantitatea 9i frec-venfa consumului? Copilul igi pastreaza echilibrul exis"tential? Din ce cauze consumd? Toate aceste intrebdrivor da tdnarului, ca 9i parin[ilor lui, posibilitatea de avedea mai clar 9i de a reacfiona la nevoie.

@ * @n sptlrr,e dary plnele etrpt'Ienfe cu @tullecu alcnlul?

Din pacate, intdlnim tot mai des copii de I I sau 12ani care au avut deja primele lor experienfe cu con-sumulde drogurigi alcool. Presiunea colegilor, impresiacd sunt adulti, ca 9i disponibilitatea substanfelor suntfactori favonzanli ai primelor experienfe cu drogurile.

Avem tendinfa de a face din copiii nogtri niste micladulfi. Sa nu uitam insa cd un copil este un copil: sii-llasam deci sd se joace, sa se distreze, sd, nu aiba nicigrija. Foarte cur6nd in viafa va trebui sa faca fafa uresponsabilitati de adult.

TWlIuma fae ry,,Numarul consumatorilor adolescenli de droguri 9i

alcool a crescut semnificativ in ultimii l5 ani.adolescentul are tendinfa de a-i imita pe cei devdrsta cu el, este important sa il ajutam incd dinrie sa se afirme, sd ia atitudine, sa fie capabil sa spuNU. Este de altfel la felde important sd vd ajutafi copls6 aiba opfiunl in cunogtinli de cauzd in grupul luiprieteni. Nu este mai pufin probabil ca frecventarea

27

llrrr.rl rrt:t:onsumatori sa-l facii 9l pe el sd renunfe. Dacdlol crlr: Influentat, atunci e mai bine sa aleaga influen-Irh' l r t r t t r : .

Sunl cu, u aduft, crn1gdrent de poplul meu onswnT

li.rlr: Inrportant sa fii congtient de propriul consumrh. rlrr4lurl Sl de alcool. Sunt consumator de droguri, denk rxrl s:ru de medicamente? C6t de des gi in cer arrll lrrk:'/ De ce consum aceste substante? Le consumItt 11rrr1r sau slngur? in ce imprejurari? Ce rost au ele invfdlrr rn(:a'l Care este povestea mea de consumatoft ?otrA lf lr:r copilului meu sd facd ceea ce nu reugesc eulnmrrrrl'/ Vol fi astfel pentru el ilustrarea expresiei: ,,Fa cet l f f f t f f ' l f . nu ce fac eu"?

l',slr: lir fcl de important sa fiti atenti la deprinderileUt.nr:r.rl(: tle consum pe care le ave[i, pentru a sesizar,irr.ir:lt:, in caz ca ele exlsta. Sunt un cumparatorr otttprrlslv'/ Am nevoie intotdeauna de ultimul gadget;rr.rrlrrr l nra simfii bine? imi place sa intru introt rrrtr;x'tff fr: a consumului pentru a-mi dovedi valoarea?Itrrl 11r'stklrrcz bine viafa de consumator sau fac abuzuri?( onr lu( . rrr tomobi lul dupa ce am baut? Cumpar bi lete lalolrrlc rrr liccare saptamind gi frecventez cazinourile?f' 'rlr lrlrrt' dc Atiut ca exemplul concret est mult mailnrlx,rl,urt 1rcntru un adolescent deqit toate discursurilellrnro,rsc l)c care i le veti [ine.

Astfel poate fi formulata una dintre legile fundztale ale toxicomaniei. Pentru a cunoaste efectul

Este deci important sd avem cunogtlnte solidelegdturd cu substanfele dlsponiblle pe piata. Dar elereprezinta decdt un element dintr-un ansamblutrebuie avut in vedere atunci cSnd vorbim despresum. Pentru a infelege mai bine situatia, sdformula lui Einstein:

E (efect) = S (substantd) + | (indlvid) + C (context)

5l

Al rrrrr | <.rind se consumd droguri sau alcool, acesttlrlrrrr r orngrlcx de transmitere a informa[iei este;rr.tfrrrfr,rl. tJncle droguri copiazd direct un neurotrans.ntllrllor fl i l inlocuiesc in sistem; altele stimuleazaprtrxf rrr r.r'r..r dc neurotransmifatori, iar o a treia categorielr f rx l rr ' , r r . l , rnurni f i receptor i de semnale chimice.

l ' t r l t r rr r l ist inge trei mari famil i i de substante;nl l to l topr: :

rrcrl,rllvt:lc, care incetinesc activitatea sistemului|tr'f v()s <:cntral,.

, rllrrrrrl.rntcle, care intensifica activitatea sistemuluittr'r v()s c-cntral,.

. lrrrlrrr'lt:rtoitrele, care dezorganizeazl activitatearlrlcrrrrrlui nervos central.

\,1 r.x.rrrrlndm fiecare dintre aceste familii, precum gitr 'h rrr . r l < rrnoscute substanfe care intrd in compozif iahl, ,rr orrl.rnrl o atenfie speciala efectelor nefaste alef l r r i r r ' l , r <l lntre aceste substanfe.

lln r:c sc compune fanllla daflvelor?

llr rrrlrrl (lx'rc, vin, ,,cooler', spiftoase)

, rr ' prr :z inta sub forma l ichida;\r. ( ()nsuma pe cale orala,..rrr', l:r inceput, un efect relaxant, euforizant, derr .lrlt:rc a inhibifii lor, de incetinire generalizatA aI rrrrr l i l lor organismului , .f rr .r <lorra etapd, are un efect sgdativ mai accentuat;rlr.r lrrl alcoolului se manifesta la cdteva minuterlrrlr,l r:e a fost consumat: este absorbit rapid prin

substanfe trebuie sa ludm in considerare substanfaatare (tip, cantitate, concentrafie, puritate, origipercoana care o consumd (greutate, inalfime, staresanitate, sex, grad de oboseald), precum gi contextulcare se consumd (la un bal al absolventilo/? singurcamerd? ca urmare a unui conflict mEior?). Esteimportant si Stim ce substanfa a fost consumatd,aceastd informatie nu vd va da suficiente lamuririlegiitura cu situafia copilului.

Au fost publicate mai multe lucrdri de bund cdespre substanfele psihotrope (a se vedea bide la sfd$itul lucrarii). Am considerat totusi u[ilfacem aici o scurtd prezentare a acestor substanfe.

@rc swtgrupe,b de suMnle flieop?Substantele psihotrope acfioneaza in pri

asupra sistemului nervos central. Miliarde deaclioneazd aici pentru a transmite informafiilede la simfuri. Anumite substanle chimice (netdtorii cum sunt dopamlna, noradrenalina,nlna...), produse in mod natural de organismulcontrlbuie la transferul chimlc al acestor informafil.

32

sistemul digestiv 9i se rdspdndegte in tot organmuf. Durata efectului vafiazd in funcfie detatea consumatd 9i de concentratia de alcoolprodusului,'

.in Quebec, ca gi in alte pdrfi, legea interzicezarea de bduturi alcoolice tinerilor sub l8 ani.prevdzule amenzi pentru comerciantii careaceasta lege dar, in realitate, intdlnim frecminori intre 14 9i 18 ani care consumdalcoolice in baruri fdrd sd fi fost controlatiintrarea in local (nimeni nu le-a cerut carteaidentitate pentru a le verifica vdrsta). Mai intAlnfrecvent adulti care ,dau o mdnd decumpdrind alcool tinerilor. Nici parinfii nu ar tresd uite sd iSi mai verifice rezertele de vin sauar putea constata de pilda scdderea cantitd[ii desau gustul tot mai apos al votcii din bar.

Solvenlii (lipici, benzina, diluanti)

.se prezintd sub formi lichida, solidd sau gatub de lipici, recipient cu solvenfi, sticla de plcu benzind, cremd. de ghete, tub cu sprayAnumite produse sunt foarte populare: lipiciultuburi mici, benzina de la masinile de tunslichidul corector, dizolvantul pentru lacul de unghcrema de ghete etc.;

'se consumd prin inhalare: se concentreazdintr-o pungd de plastic sau de hdrtie gi se insprofund de c6teva ori;

.au un efect fgarte rapid: amefeald., somnolenvertij, senzalia ca egti intr-un vis etc;

53

ql rlc llnrgrul cle expunere la substantele folosite (ofrrlrrrlirrt: sr;urtii va avea efecte mai mici decdt lOf rrlralilrl <:onsecutive); dacd, dimpotriva, linarul sev,r fl,lsl intr-o incapere mai bine aerisita dupar orrnunr, cl'cctul va fi mai mic;

, nr erlr: substanfe se gdsesc in numeroase ateliere gilrr loirlr: nragazinele unde se vdnd articole de fierdrie.

lnm hlll nnlrlc sl somniferele

, ee ;rrr:zlntii sub forma de pilule (capsule, tablete).('ele rnal cunoscute sunt Ativan, Halcion, Valium,Xiilr,rx, Scrax, Lectopam, Dalmane, Restoril. Apartinr nf rllclrlci farmaceutice a benzodiazepinelor (sauIrrrrzo);

. fr' c()nsuma pe cale orald;Irr lrrrrt:[le de medicament, efectul se produce laf I 2O clc minute dupd ingerare gi se caracterizeazd'grrf rrlr-o stare de relaxare, calm Si linigtire;rfru'irlir cfectelor variazd. Si in functie de cantitatear orrsrrmatd sau dacd intrd in interacfiune cu altrrr l i t t lv;Irrrrl fbarte periculoase in amestec cu alcoolul;

, .1( (:slc medicamente se elibereazd.in mod obignuitrfoirr cu reletd si se prescriu rar adolescenfilor.Artli:l cd acestia sunt obligafi sd apeleze la far-rrr,rrl:r familiei sau la vAnzdtorii ilegali. Sd notdm cd,rrlolcscenfii nu sunt prea atra$i de consumareair( (:slor produse.

I l l r l ; fr r ' t ' / r '

,st' prezintd sub formd solidd (pudra, tablete) saullt lrldd. Cele mai cunoscute substante sunt heroina'durata efectelor depinde de cantitatea consu

34

(,,hero", ,,smack"), codeina (din siropul de tuse)morfina. Toate trei sunt derivate ale opiumulcare, la rdndul lui, este un extract dintr-onumitd mac;

. pot fi inghifite (tableta sau sirop), fumate (cristalepnzate (pudra) sau injectate (pudrd diluatdlichid);

. rapiditatea aparitiei efectului variazd in functiefelul in care sunt consumate (injectia intraveproduce un efect aproape instantaneu - ,,rush,ingestia are un efect mai lent). Consumatoriiopiacee descriu adesea efectul obtinut ca ode vis, de absentd (senzatia de a fi in altasunt cupringi de o senzafie de caldurd, sefoarte bine, durerea gi suferinta sunt multnuate;

.heroina se vinde gi se consumd in doze: oreprezintd echivalentul a IllO dintr-un gram.rece preful heroinei este destul de ridicat (cuvariafii de la un an la altul), nu este o suaccesibila pentru adolescenfi. pentru aheroina cu regularitate ai nevoie de un venitgi stabil sau egti nevoit si o apuci pecriminalitdfii (furt, prostitufie, vdnzare dePuritatea gi concentratia produsului sunt de muori indoielnice, intermediarii modificdnd fprodusul inifial prin amestec cu alte substanfelactoza.In acest fel ei igi mdresc marja de profit;

.aceste substante se gdsesc de obicei la traficande la coltul strdzii. Prezenfa. tot mai evidentdbandelor criminale gi cregterea suferinfei psihiceadolescentilor ne fac sd credem cdsubstanfe vor fi din ce in ce mai populare.

55

r orrsrrrrratorii de heroina se gdsesc in marile centrerrr lrriltt:.

I flllf rarr g,nnhlclroxibutirat

, le prr:zlnta sub formd lichida sau de pudra inodord6l lrrslpldd (fara gust); se dizolvd usor in orice lichidfir',l ir lalsa urme. trste denumitd in mass-media,,r l r r4lul v iolului" ;

.rnlr: consumatd adeseori involuntar, putdnd fi.11il(:st(:cata cu alcool sau orice altd bduturd;

.rlt 'clt:lc substantei sunt imediate gi se aseamdndr rr t t:lt: provocate de alcool, cu o singurd deosebireIrrrgr<rrtantd: aparitia amneziei parfiale sau totale;lro,rtr: provoca chiar un stop respirator;In lrrnctle de cantitatea consumatd Si de concentra-f lr', t:fcctele dureazd. de la cAteva minute la cilteva( l | ( : ;

lllrrrl fabricatd clandestin, substanta nu poate fil1.rsltal la traficantii de la coltul strdzii (acel,,pushef');Irt:bule sa ai relatii speciale pentru a o obtine.

l'e gcurt, sedativele sunt substante care diminueazdf rnrr lkrrr:rrca sistemului nervos central; ele induc otr.f r/,rll(: cle relaxare, de pierdere a inhibitiilor 9i, in final,l qlrr(' <lc vis gi de absenta. Se numdrd printre cele mai;rrrfr rrf<rirse droguri: ele produc dependenfd fizicd, iardl urrr I t:tind sunt combinate cu alte sedative pot antrenaut.tvr. (.onsecinfe fiziologice (stop cardiac sau respira-l i l t ) ,

Atrrnci cdnd in organism s-a instalat dependenfallrh,r, sc impune consultarea unui medic pentru a serh'r lrlt: <lacd este necesar sevrajul medical. in gazul unei

56

dependente severe se impune spitalizarea.situafie se intilnegte insd rar la adolescentul

Dln e se compune familta sfinuhntelofi

Stimulante minore: cafea, ceai, ciocolak, bauturi(cola), tutun

37

tttlrttrlr:, O data trecutd starea de excitatie, seIrrrldl(:irzd la consumatorul de cocaind o senzatietle oboseald profundd, o stare letargicd: acearFnrirlk: cle prabugire (acel ,,down") produsd de..r ohr '" ;

,fft rtrrr<l obignuit, unitatea de tranzaclie pentrue('enl(: substanfe care circuld destul de liber estegrnrtrul (un sfert de gram, o jumdtate de gram). Elell ntri41 pe adolescenfii dornici de experienfe, derenrirll l noi $i, de asemenea, pe cei ce au olnt rt'rlt:rc scazutd in ei inSiSi gi incearcd astfel sd ollrr)rr:,rscd artificial. Preful acestor substanfe esterle,llrrl rlc ridicat pentru un adolescent fdrd venituri(lnlrc tlO si IOO de dolari canadieni gramul). Unr lrrrrrrnrator regulat de cocaind trebuie sd aibd unvrrrll pcste medie sau sd gi-o asigure prin activitafil l r l l i tk: .

4ll r ql h n ula nlc m 4jore: amfetaminele (,,speeds")

, rr lrrczinta mai ales sub formd de comprimate,ffltttl rfenumite in principal ,,cristal" 9i ,,gfieafd";

'fr (:()nsumd pe cale orald;, rler:lul pe termen scurt este asemdndtor cu cel alr rx'irlnei: senzalie de forla, pierderea poftei detn.rflcare, insomnie. Pe termen lung, consumatorulrlr. ,,spced" poate sd nu doarmd sau sd nu seIrr,lrrt:trscd multe ore, ceea ce va determina o starerlr r:puizare generald. Acest drog poate provoca girrflr: t:lccte grave: nervozitate excesivd gi simptomep,.rllrk:e accentuate (de pilda, paranoia).

. rlrr:tul are o duratd variabild Si depinde der ,rrlllatea Si calitatea produsului;

Toate aceste substanfe au un impact asupramului nervos central: ele sporesc activitatea negicd a creierului, persoana care le consumd esteexcitatd, mai stimulatd,; o altd consecinld estezarea starii de veghe gi reducerea oboselii.

Stimulante majore: cocaina gi derivatele sale. se prezintd sub forma de pudrd sau cristale. Denmirea lor vanazd in functie de modul detare: ,,coke", pudrd, ,,crack", ,,freebase", piatrd;

.pot fi consumate in mai multe feluri:(tablete), pizate (sub formd de pudrd),(sub formi de ,,cracK' sau ,,freebase") qi priinjectare (pudra diluatd intr-un lichid);

. efectele se manifestd rapid (cel mai repede indrogurilor injectate, mai incet in cazul droguriinghifite), intre 5 Si 15 minute. Ele provoacaimpresie generali de excitatie, de forfa 9icontrol. Toate sim[urile sunt mai ascufite: lumisunetele gi culorile sunt percepute mai clar giintens; cregterea ritmului cardiac este resimfitdea uneori. in general, consumatorii descriu sen:lia ,,cdt sunt prezenfi, cu adevdrat prezenlistapani pe situafie";

.durata in timp a efectelor vanazd: de exemplu,un sfert de gram, efectul este de EO pindla 4b

40

. canabisul ca planta este foarte vivace: cre$tebalcoane, in lanurile de porumb, in poieni saupidure. Ydnzdtorti de canabis sunt Fi ei la felprezenfi: pe marile bulevarde, in gcoli, laetc. Canabisul trece adeseori prin mai multepana 4junge in buzunarul copilului vostru:tineri se ocupd de trafic impreuna cu prieteniipentru a-Si finanta propriul consum. Mdsurade vdnzare a canabisului este gramul. Adolescenpoate consuma un gram sau o jumdtate de grael cumpdrd 5,5 sau 7 grame sau - dacd nevoiamai mare sau existd mai multi amici amatori -uncie (2a de grame);

.astdzi, in Canada, in jur de 1,5 milioanepersoane consumd canabis din dorinta de arecrea.

Ecstasv

.se prezintd sub formd de comprimate de formeculori variate (un comprimat se vinde cu circacanadieni); este un,,designer drug" sau un drogsintezd;

. se consumd pe cale orald, in special cunumitelor ,,raves"(chefuri) cu caresubstantd este asociatd;

. efectul vanazd in functie de provenienta Simodul de producere: ecstasy este unspecific, dar este realizat dintr-un amestecsubstante diferite: amfetamind, halucianalgezice Si MDMA (metilendioxiEfectele sunt, in general, un amestec de

4L

trrtr:lcs Si de a-i infelege mai bine pe ceilalti.'l'rr:bule spus cd unul dintre efectele cele maircntarcabile ale cocainei este stimularea Sirrst:u[lrea tuturor simfurilor: aga se explicd in bundnrilsurd muzica foarte tare gi ritmatd din timpul;x:trccerilor (auzul), masajele colective (pipditul),crrlorlle vii ale hainelor purtate de participanfi(vilzul) 9i chiar folosirea produselor care stimuleazdrnlrosul (Vicks, Tiger Balm). Ecstasy produce ded$cmenea cregterea temperaturii corporale girlcshldratarea organismului: consumul permanentrlt: llchide in cantitdfi mici devine deci obligatoriu;x:ntru participanfii la asemenea petreceri;

, rrrr studiu efectuat la Montreal in 1997 a ardtat cd2,2oh dintre elevii de liceu consumaserd dejac(:stasy.

llll xtu itcid

' st: prezintd sub formd de comprimate foarte mici(rrrdrimea vdrfului unei mine de creion) de diferiter ulorisau sub formd de sugativd (hartie impregnatdr u o picdturd de L^SD lichid);

' s(: consumi pe cale orald (tabletd sau sugativd);, l.SD este un halucinogen foarte puternic carernodificd sistemul perceptiv al consumatorului: elgxlate avea halucinafii (vede sau aude lucruri carerrrr sunt in realitate), poate avea tuiburdri wzuale(gxrrefi care se migcd, podele care se onduleazd,r ulori care igi schimbd intensitatea), poate resimtivariafii in percepfia timpului gi spafiului. Aparrumita,,trip" (cdlatorie) de acid poate dura intre 4,rl 6 ore. Deoarece efectul este de lungd duratd giexcitatie, relaxare, sentimentul de a fi mai

44

Ciupercile magice (musht

.se prezintd sub formd de ciuperci, umedeuscate (innegrite sau deshidratate). He provinlocuri naturale relativ calde si umede. Acumani, Mexicul era principalul exportator demagice. Pot fi insa gi cultivate in apartament intr-acvariu. Qrupurile de crimd organizatd.le cultivdo scara foarte mare;

.se consuma pe cale orald: consumatorii nuapreciazd gustul gi aspectul ciupercilor, dar trebusd facd un efort pentru a se ,,bucura" de efectelor;

.efectul dureazd, intre 6 $i 8 ore gi se aseamanacel produs de L^9D (halucinafii, distorsiuni senriale, modificiri ale percepfiei spafiutui 9i timpul

. se cumpdrd pe stradd de la traficanfi.

Pe scufi, perturbatoarele modificd in mod semncativ funcfionarea sistemului nervos central. Ele prodo perturbare a perceptiei realitafii: timp, spafiu, senzaDfectele dureazd, mai mult decat la celelalte doud famde psihotrope. Consumul acestora are adesea consecife negative importante: ,,bad trip", confuzie, suExperienfa ne demonstreazd cd pe termen luansamblul personalitd[ii consumatorului esteiritabilitate, simptome depresive, dificultatea de aseama de elementele realitdtii.

@ oe pmte spune dapre dryadle @ne crrrtcfldce?

Consumatorii drogurilor de performantd sunt tot

45

rle r'lllrl. Aceste droguri sunt in principal disponibile;rrrrlrrr ini[ia[i, insd lipsesc sau nu prezinta interes1rcrrl r rr nrajoritatea consumatorilor:

'st: prezintd sub formd de tablete sau sub formall<:hidd (in flacoane). Cele mai cunoscute suntsl.rnozolol, nandronol, precum gi derivate sintetice.rk: testosteronului;

' r(: oonsumd pe cale orald sau prin injectare;r rltrsumate cu regularitate, ele duc la cregterearrr.rsci 9i a forfei musculare. Individul are o mairf firre rezistentd la antrenament. pe termen mediul.rrr lung efectele negative ale acestui tip de consum,irrnt dramatice: acnee, infertititate, tulburari der r'gtere, accentuarea caracterelor masculine lafr:rnt:i, micgorarea marimii testiculelor la barbafi,,tlcctarea ficatului, tulburdri cardiace etc.rc gasesc de obicei la trafican[i (din jurul salitor deagxrrt sau din preajma sportivilor de performantd);

, lolosirea acestor substanfe este interzisa derllrsclmblul miScdrii sportive. in schimb, ingetdtoriar lrf rrricd tot mai dezvoltatd, face din ce in ce mair ll I lt:i la depistarea prezenfei acestor produse.

l| srlc dependenBfrd&?

l flrlftruit sd primeascd regulat o anume substanfd,+titlrul rl<:zvolti un tip de functionare gi de echilibruelenr f,rl ( u prezenla acestei substanle in organism.Af trrrr I r .rncf aceastd substanfa tipsegte se creeazd. unrferr.r lrlf l lrru fizic. Instalarea unei dependenle fizice lalft I rlnslunator presupune doud elemente obligatorii:rltrrrl,r r onsumului gi substantele Si cantitdlile consu-r lnlr { r r . r l r r lar i tate).prezenli in salile de antrenament gi in cluburile

42

de intensitate destul de mare, existd consucare fac ,,bad trips" (calatorii rete), prin urmare nmai doresc sd resimtd efectul drogului (anxietate, fric^a, panicd), dar sunt incapabilirenunfe la el. in aceste situafii, este indicatd r<cerea stimulilor exteriori (lumind, zgomot). ino prezenld linigtitoare 9i timpul necesar pentrureveni la realitate (ca Si, o vreme, frica dereincepe consumull). Cdteva ore, cAteva zilechiar ciiteva luni consumatorul de LSD vaflash-back-uri: impresia, pentru cdteva secunde,retrdiegte aceleagi senzafii ca atunci cdnd erainfluen[a drogului. Aceste flash-back-uri sutemporare gi se manifestd mai ales in situatii

(intre 5 qi 5 $ canadieni tableta). pentru

stres sau in timpul unor migcdri brugte gi rapide;.LSD-ul se gdsegte foarte ugor gi la un pre! scaz

43

vlrrtlt: de asemenea gi ca LSD. Atunci cand estev,1rr<lrrt pe stradi, se prezinti sub formd de pudra sauf ,rIrft:lr:. Fenciclidina a inlocuit adevdrata mescalini(,,rf r(:ss", praful ingerilor) care, la randul ei, proveneafrrff lirf <llntro ciupercd (,,peyoil,');qr' ( ()nsuma mai ales pe cale orald (tablete, hdrtierfr rrrllirtlvi) sau nazald (,,pnzat',);rf rr'f r:k: sunt cele produse de LSD, fdrd a fi insd laIrl rlr: lntense (dureazd aproximativ 5-4 ore): uni_vr'tsrrl pcrceptiv al consumatorului este perturbat.f'r'rrr k llcllna este o substanld chimicd mai greu derhrr,rl <k:cdrt LSD, uneori gi concentratiile dintr-unrltrlgrrr lransport (,,batche") fiind enorm de diferite.Ail',tsl,l substanfd poate provoca efecte secundareftr4frrrr:: trecerea la acte agresive, ,,bad trip',,r orrlrrrfr:, dezorganizare. Din nefericire, acest diogr.qlr rrt or <lc fabricat (in laboratoare clandestine) Si,;rrhr lrlntilrc, ieftin, degi provoaca efecte halu-r hrr4y'rrr. scrioase gi devastatoare. Se gdsegte totIilrtl rh's .rrncstecat cu alte substanfe;df r ' ' t . . l , t substanfd psihotropd se gdsegte latft{lurlt,rtt:ir t"r'afican[itor de Ia colfut strazii. Tineriit l r rrrrrrr . r lor i iSi vor alege cu mare atent ie| | ril| | tt' I | | | | | < :tr ncl folosesc aceastd substanfa, pentrurtr r' lr ',r11 rrrotivc ca gi atunci cdnd consumd LSDI r f r rr *rf . r 1f I tr t r:nsitatea cdtdtoriei, recupe rarea fizio-hr1;l rt 1l ;rsllri< a mai degraba lunga). in schimb, sef r tl '1'rr'1r l()l trrtri cles urme ale acestei substanle inr l tq l r r r l r t . r ' i l ce inseamnd ca tdndrul poate. rftfhrrf f f,r 5l srrl>orta efectele fenciclidinei fdrd caf i l : lr r i l t,t l l r l<lri l acest IUCrU;ti l l l lrrrturl l 5l lrrrl icanfi i i folosesc frecvent termenulf l r=Eq l r r r r l r r r i r r lesemna acest drog.

cenfi este vorba de un drog ocazional, consurmai ales in week-end deoarece, spre deosebirecanabis, el nu le permite sd fie funclionali tasau la serviciu. Perioada de recuperare fizicdtpsihica dureazd, doud, trei zile; in acest timp tiigi spun ,,legume", ,,vegetale" sau,,celule,,, decipufin funcfionali decdt de obicei.

PCP (fenciclidina)

.drog chimic halucinogen care se inlilnegte fin asociere cu alte substanfe: de multe ori serveste,,inmultitor" (substanp adaugatd alteipentru a-i mdri efectul sau pentru a sporipentru cocaini sau heroind; face parte dinde ecstasy sau se amestecd cu frunza de canabis.

46

Ce ee dependenB plholqlce?

ocupare emofionald 9i mentald legatd direct de efecteproduse de substanfA: ea resimte o nevoie. acuti deconsuma din nou pentru a-gi atenua suferinla.

@ &e revqlril de drqud?

Sew4iul este intreruperea folosirii unei substa(droguri, alcool sau medicament), in mod brusc

Dependenfa psihologica este starea provocatdoprirea brusca a consumului unei substante psihotr<Odatd cu oprirea consumului, persoana manifestd o

treptat, urmatd de anumite simptome. Dupd cum erdoud tipuri de dependenfd, existd 9i doud tipurisewaj.

Seuqrul flzlc, in cazul ciruia se impune un examedical, reprezintd dezechilibrul bioiogic dintrestantele pe care corpul le primea gi pe care nu leprimegte la un moment dat. Acest tip de sewaj ne<asistenfd medicald gi trebuie uneori chiar susiinutanume medicafie. Dar poate fi Si un simplu monrnepldcut care poate fi depagit 9i fara ajutorul medmentelor (,,cota turkey"): simptomele sunt ugoare gimanifestd, de exemplu, sub forma unui tremurextremit5filor la trezirea din somn sau prin transpabundentd (diaforezd). Sevr4jut fizic se timiadesea la aceste simpte manifestdri 9i mulfimatori il suportd fard ingrijire medicald. Acest tipsevr4i apare mai frecvent la consumatorii de beralcool, heroind.

Serrrqtul pslhologlo pe de altd patte, face apelcapacitdfile psihice ale individului; capacitatea de

47

tfaversa cloliul ulterior incetdrii consumului, capacitateadG a ,x:t:epta o perioadd de disconfort temporar (depri-Ftatr, <rboseald, lipsd de interes, iritabilitate, nervozitate),1,6;rar llatea de a accepta schimbari in deprinderilet ul l r lk ' rrc.

frll unele su}rsfank malpedailw decdt altele?

ftubstanfele din familia sedativelor sunt maiPGfl('uloase atunci cdnd sunt consumate regulat gi in€allll l irl l mari; atunci apare riscul instaldrii unei€C;renrlcnge fizice. Pe termen lung, consumul crescut gifEgul,rt cle sedative poate produce efecte majore asupral[tetttului nervos central gi asupra sanatatii individuluiflt0p rcspirator, stop cardiac...). La rdndul lui, consumulefe hcrolna prin injectare antreneazd riscuri marifEf€tltoare la transmiterea anumitor maladii: HIV,h:pattta. Pe termen lung, consumul problematic dell€ool are efecte devastatoare asupra ficatului. inlflrult, combinarea anumitor droguri sedative poateilGa cf'ecte mortale asupra consumatorului. De altfel,Bflt e r;onsum de droguri comportd un riscl Spre€Gtnehlre de produsele vdndute in supermarket, in€llul <lrogurilon provenienfa, cantitdtile gi concentratiaItlnl varlabile necunoscute. Comerful cu droguri estefnalttlr: cle toate, nu trebuie uitat, o afacere: dacdVittrrllorul trebuie sd modifice substanta pentru a-9it;xrrl lrrofitul, o va face fdrd indoiald! Traficantul estelillrlerrul consumatorului in mdsura in care acesta iiAtlttr c un cdgtig financiar.

Ircbuie sd finem seama gi de modul de consum:fttkrrlrr:ir de seringi de cdtre mai multe persoane atunci*,alrf f se consumd cocaind reprezintd un context mai

48

periculos decdt consumul de morfind cumedicald.

DWud btl su &WwI uparc?

Canabisul are astdzi o concentratie de THC cumai mare decat canabisul anilor 70. putem gdsiasemenea urme de PCP in canabis. Culturile hnice de canabis fac ca acesta sd fie mai bine9i... mai puternic. Cum se poate atunci vorbidroguri ugoare?

Nu dn dqilt aIcaII

Doud greutdfi, doua unitati de mdsuri! Caavem de multe ori tendinfa sd fim mai toleranti fatdconsumul de alcool deedt fata de consumul deAlcoolul este o substanfd ale cdrei efecte le cugi noi, pe care am experimentato deja 9i peprobabil cd o folosim in continuare. Reactiondmdiferit, gtergem cu buretele, reducem reproguuneori 4jungem chiar sa facem gi glume cu t6nostru pe tema ultimei lui befii. Alcoolul are insd,termen mediu gi lung, efecte devastatoaresanatafii adolescentului: oboseald cronicd, imrea ficatului 9i foarte rar, in cazuri extreme,tremens.

Alcoolul poate avea de asemenea graveasupra viefii personale. Din punct de vedere psiconsumul regulat de alcool duce la o degradarepersonalitdfii in ansamblul ei: scdderea stimei dedificultatea de a controla emofiile, sldbirea relati

49

tlr ,rlcool al tinerilor nogtri; o bund cunoagtere, o bundCrlrrr:irfie gi, mai ales, un bun exemplu sunt necesarefrnlru ca adolescentul sd facd alegeri judicioase.

:ii) nu uitdm, in sfdrSit, ci alcoolul la volan este unatfftr cauzele principale ale mortalitdtii in riindul5rk rk:scenfilor.

illmln suhele la adolwentul carc ansumd drqul?

llnele persoane riscd sa rdmdnd cu sechelelnllrologice. In timpul consumului de psihotrope, se;xrrrlr: decfanga la consumator o stare de dezorganizaret err: sd facd necesard internarea intr-un spital defnlhlirtrie. Psihozele toxice sunt stdri care produc lalAtr,tru I consumator dificultdfi in mentinerea contactuluit'tr lr:alitatea: halucinatii, frici irafionale, angoasi giar,rfr:tate etc. Aceastd situatie se amelioreazd. de celefltal lrrulte ori in cdteva zile sau in cdteva sdptdmdni.

lrr alte cazuri, consumul accelereazd. aparifia uneilrrolrk:me de sdnitate mentala existentd.deja inainte defonhlrln (psihoza, schizofrenie etc.). in acest sens,nrfrr'lnfia provocata de o dezorganizare majord alrrronalitatii unui adolescent poate conduce la suicid.

Yw tl lqallate dtqwlle?

l'.slc legalizarea solufia la problemele de care sefovrsr: consumatorii de drogun astdzi? O persoand carel;l r onstruiegte echilibrul existential in jurul uneiltrlrrl.rnfe, legald sau nu, rdmdne dependentd de acealrlrsl.rnfd. Va fi aceastd persoand mai autonomd, mailrrrffrr <lependentd, mai echilibratd dacd substanfa estelellirflzirtd? Dezbaterea pe tema legalizdrii ramdnesociale. Trebuie sa rdmdnem vigilenfi fafa de consu

50

deschisd. Sd amintim,_cu,titlu de exemplu, cd alcoolulfost interzis in Statele Unite o l""a p.rilada de timp.11lll . acetei

^ perioade. nanOere'ii- cistitatoriiaprovizionat o intreaga generafie. v aiiareaarcooruruirejelen.r.t

-legala, Sf totusi numarui-consumatorit,adevdrafi de alcoot este la fel de

-.r..

5 l

TI nrntBAni nDrIRtToARILA DIPISTARD--_-_T-

illtl <:um sa depistati consumul de droguri sau de€ftonl lir propriul copil? in cazul alcoolului, semneleIttltl rrrirl cunoscute. Dar pentru droguri? Dacd nuauftletl lhlmist specialist sau medic, detectarea formaldLle trtt r:xercifiu dificil. Pentru a vd ajuta sd observafiFlll rrior semnele consumului la thndr, vi sugerdmtitevn plste.

ffn rnnf dpwile de c,arcumatofl in cazul ttneflIor?

ltlrrl rrrrrlfi autori gi cercetatori au definit consumatorulIdevir,rt dc droguri gi alcool. in acest sens, pierre paquin,tfH r1x'< lalist din Quebec, a conceput o tipologiez inEttltr ol(l,rnta cu realitatea adolescenfilor consumatori peHte o rrrkrlnesc majoritatea echipelor de specialigti in|tfdr tft ,r lor. latd mai jos o variantd a acesteia, pornind delffof rtl,r rrrca practica din ultimii ani.

lltu t tutttnrratorul sau abstinentul

f'.qlr vorba despre tdndrul care nu a consumatlllt lurl,rt.l sau despre cel care a consumat dar nu mait.rlsunt.l. Cat timp trebuie sd treacd pentru a intra inrelr.11orl.r non-consumatorilor? Unii tineri declard cdEtll n(,n-consumatori... de la ultima lor experienta det,llrrr'.r lrccutdl Altii, adepti ai unor teorii vehiculate degf ll lttl lt: rle sprijin reciproc (A.A., N.A.), afirmd cd sunt

dependenfi Si ca vor fi dependenfi toati viafa. ince md privegte, apreciez cd poate fi considenon-consumator un ldndr care a incetat consumultrei luni ffdrd. recdderi). Perioada este relativ lupentru un adolescent gi trebuie ca in timpul acesta sainceput anumite schimbdri semnificative in stilul luiviatd (activitdfi, prieteni, atitudine fatA de gcoald, recu parinfii).

Exploratorul

Deoarece tdndrul este curios si wea sd stie totul,poate dori sd experimenteze consumul unor substandiferite, precum gi variatele moduri de a le consuDoreste de fapt sd le cunoascd gustul Si efectul.etapd de explorare este prezentd la incepadolescenfei (intre 12 Si 14 ani). Dste evident cdsau doud incercdri sunt intru totul suficiente pentrutindrul sd igi facd o pdrere clard despre ele. Dacdun tdndr de 18 ani susfine cd dupd patru ani de consuregulat este incd in cdutarea diferitelor faletecanabisului, atunci ne putem intreba dacd esteadevdr vorba despre explorare.

Consumatorul social sau ocazional

Deoarece drogurile 9i alcoolul sunt,,lubrifianti sociali" este normal sd fie prezenteunde oamenii petrec Ai se intalnesc. Consusocial utilizeazd substanta in scop recreativ: el capldcerea, efectul, partea speciald a situatiei.petrecerea terminatd, el i$i reia activitdtile obignuifdrd consecinfe negative Si fdrd probleme. Dacd

55

falrlllc, vefi observa cd aproape nu existd masd fdrd un;ult,rr cle vin sau de bere. in felul acesta, este de multeIrrl rtritl uEor,,sd-ti dai drumul", sd discuti mai liber.

(' un su n r atoru I permanent

At:casti categorie de consumatori, mai greu detlellrrlt, cuprinde doud grupe: micul consumator perma-nenl $l marele consumator permanent.

Flh ttl consumator permanent

llste vorba despre adolescentul care consumd odeli sau de doud ori pe sdptdmdnd, de obicei in week-enrl, lll iSi alege un loc unde riscurile de a fi surprinstrrnl rninime. igi planificd in aSa fel consumul incit sdhtr irf b:l consecinte negative pentru el: fumeazd searadevrr:me pentru a se putea intoarce acasd noaptea ,,cutlorrracul gol". Va alege substanfe care nu il dezechili-blertza pe o perioadd mai lungd gi se va inconjura de;ttlr:tt:ni care practicd acelagi tip de consum. trste deIttrrllr: ori vorba despre adolescenfi relativ functionali invlrrlir <le fiecare zi gi care reugesc sd-gi pldteascd propriult r,ltsurn. Se inlAmpld uneori ori ca mai mulfi tineri sd;rtilt.l la un loc banii pe care ii au pentru a-gi putear rrrrrlrilra 9i imparfi drogurile (,,quoter").

ll a t r I c con sum ator perm anent

l'cntru acest gen de persoane, consumul ocupd unhrr rlln ce in ce mai mare. Dste vorba despre adolescenfi| ,f f (' (.onsumd de trei pdnd Ia patru ori pe saptdmdnd; larrr rsl nivel, consumul se intinde pe parcursul intregiitrlpl.lmdni. in acelagi timp, cregte gradul de risc: cu c5tprivi la ceea ce se int6mpld la o petrecere in

54

frecvenfa consumului este mai mare cu atAt cregtede a suporta consecinte negative. Tdndrul carein mediul gcolar se expune consecinfelor legale (ujudiciara, eliminare etc.). De asemenea, existd riscul sdscadd capacitdfile de invafare (memoria putereaconcentrare, motivatia...) Si astfel rezultatele salevor fi tot mai slabe. Antur4iul lui este in generaldin alti consumatori permanenti, iar o mare parte dinbanii lui de buzunar se duc pe droguri, ceea ce iialte ieSiri sociale (cinema, cafenea etc.). Consumuldin ce in ce mai puternic ancorat in stilul sdu de viafd.

Supraconsumatorul

trste vorba despre adolescentul a cdrui viafdinvArte in jurul consumului. trl merge la gcoald pentruconsuma droguri cu amicii lui sau pentru a vidroguri. Cercul lui de prieteni este constituit exclusidin alfi tineri care consumd droguri la fel ca el.prea pufin loc in viafa lui pentru activitafi care sdincludd posibilitateade a consuma droguri; dacd trebusa aleagd intre a merge cu prietena lui la cinema sauconsuma droguri cu amicii, decizia este luatd imediatIn plus, deoarece consumi zilnic, veniturile lui trebuirsd creascd corespunzdtor: sau va gdsi un loc de mbine remunerat sau se va apuca sd vindd droguria-$i finanta propriul consum. Cantitatea de suconsumate trebuie si ea sd creascd deoarece consumeste cotidian. Ajunge in punctul in care nu-giconcepe viafa altfel decat intoxicat.

Ahuzivul

De data aceasta nu este vorba de frecveconsumului, ci de cantitatea de substantd consumatd.

55

( urrsumatorul abuziv este acela care consumd marit nlrtltati de substanfe sau le amestecd cu ugurintd.ttogrul lui: sd se dezldntuie. Este tipul de consumatorurttlrcm", care incearcd sd se desprindd de realitate. Denrrrllc ori, acest tip de consumator se folosegte de dro-grrrl 1>entru a^gi controla emotiile, pe care altfel ar fiInrposibil sa le suporte: egecuri gcolare, rupturi amo-forrsc, idei suicidare... Dste pufin apreciat de ceilalfilhrrrrl f iindcd intotdeauna trebuie dus acasd la terminarealrf rt:cerii, nu de pufine ori bolnav sau in cnze de pldns.

lixistd qi supraconsumatorul abuzlv. Acesta consumiallrrk: rnari cantitdfi de substante. Avdnd o tolerantd mareIn tlrog, el trebuie sd mdreasca tot timpul cantitateaf rtttsrrmatd pentru a obfine acelagi efect. Aga se face cdFrfslil tineri care, drogiindu-se de dimineafa pdnd seara,rorrsumd intre 4 gi 5 grame de canabis pe zi.

l').ste important de notat cd in timpul adolescenfeilArr,lrul consumator trece frecvent de la un tip de( unrium la altul. El poate, de exemplu, sa€i restriingdr orrsumul in timpul anului gcolar, pentru a-l intensificaIn llrnpul verii. Adolescentul poate de asemenea sd{ f nrriume cantitdfi mai mari in perioade de crizd.;rrsonald (despdrfire amoroasd, mutare in alta locuinfd,rllvor[ al parinfilor...).

lia este gl ce nu &e normal?

Normalitatea este o nofiune greu de definit Si, dinrrr r',rstd cauzd,, e de multe ori pusd in ghilimele.Irrtr .rdevdr, anumiti cercetdtori definesc normalitatea pelrirrir unor statistici generale, alfii o stabilesc in functierle valorile lor personale.

56

Dilema rdmAne intactd atunci c6nd vorbim despre

adolescentul consumator de droguri 9i de alcool' Unii

parinli considerd ci este rezonabil ca tinerii sd consume

iun"ni" la sfdrgitul sdptamanii; altii considerd cd poate

fi util un consum ,,exploratoriu- de droguri chimice'

i"t"i"i- si parinti cdroia li se pare .normal" ca adoles-

centul sd'consume in mod regulat alcool'

Dste bine de gtiut cd pdrintele trebuie sd iSi PoatdjusUnca si mentine pozilia pe carg o.!a faTdde consumul

t"lil"i"i'sau. 'comunicarea

parinfilor cu propriul -lor

..pii"" n puternic influentatd de aceastd pozifie' lstfel'un parinte care va adopta o pozifie.de toleranlA zero

iitia. consumul de droguri 9i alcool-va determina un

ti-p".t"-ent mai ,,discret" al tAndrului in aceastd pri-

vinp. t a polul celdlalt se situeazd parintele foarte per-

misiv care va avea dificultati in a interveni dacd tindrul

are probleme de toxicomanie. Acegti factori trebuie deci

iuati in considerare inainte de a defini ce este 9i ce nu

este accePtabil in familie.

57

supraveghetor de la Scoald de la prima lor incercare;altii se imbolndvesc de indatd ce au consumat droguri.'l'otugi, in general, putem vorbi despre consum proble-matic doar atunci cdnd copilul consumi cantitdti mari(atunci cdnd este mare consumator permanent, supra-t:onsumator, consumator abuziv sau supraconsumatorabuziv).

inainte de a afirma cd existd o problemi de consum,trcbuie sd ludm in considerare mai mulfi factori: vdrstairdolescentului, substanfa consumatd, cantitatea consu-rnatd, frecvenfa consumului, contextul in care ester:onsumatd substanta (cu cine, singur, in grup..'),rrrotivele consumului, felul in care este procurat drogulr:tc. Atunci c6nd consumul de alcool 9i de droguri ester:ombinat cu alti factori de risc, potenfialul problematict.reste.

C-arc sunt lndlcllle ennsumulul?

Cum ne ddm seama cd un adolescent consumd<froguri? Parinlii contacteazd adesea un specialistolcrindu-i date parfiale despre consumul de droguri alcopilului lor Si ii cer un diagnostic asupra unei persoanef r(: care acesta nu a vdzut-o niciodata. $ansele de acrrnoagte adevdrul sunt la fel de mari ca 9i in astrologiel

Pentru a afla dacd tAnarul consumd droguri, estelrnl>ortant sd considerdm situatia in ansamblul ei 9i nus.t ne limitdm exclusiv la anumite simptome. Iatd citevalrr<licii care pot sd vd semnaleze pericolul:

- obiectele gdsite: cind este vorba despre canabis,loi[a de figard, pungulife tip ,ziploc" uitate in buzunare,r rr[ite de bucdtdrie cu marginile arse, pipe mibi (chiar

Din punctul meu de vedere, a ldsa un copil sd

"ot".r-e la modul ingrijorator nu poate fi in nici un catz

o bund atitudine educativd. in plus, consumul este

if.gui, ., excepfia alcoolului la tinerii de peste 18 3li'C"""""-"f problematic reduce capacitatea de a invifa'

;;.t;tba ;bilitatile sociale ale copilului 9i nu ii permite

iorrnarea unei bune cunoaqteri de sine'

@nd devlne ansumul furytlloriloft

Se poate vorbi despre consum ingrijordtor utYlgi

c6nd consumul incepe sa aibd consecinle negative' Unii

tineri sunt pringi de polifie sau de cdtre un

58

artizanale), solutie pentru ochi iritafi, clegti mici, sticlesau cutii de plastic gdurite la fund, de culoare maro injurul deschizdturii, lampita cu propan; iar ciindvorba despre cocaind $i heroind, oglinzi mici, paie dinplastic, trusd micd de iqiectare;

- semnele fizice: ochi roSii, pupile dilatate, tulburarlde vorbire, debit verbal modificat, tuse, iritare a gdtuluuscdciune a gurii, urme de injectie, respirafie mirosia alcool sau canabis, haine cu miros de canabis;

- semnele compoftamentale: izolare tot maiventd, secrete, telefoane ciudate, schimbare ade prieteni, inrdutdfire a situatiei qcolare, schimvestimentare $i de tinutd, dificultati in respectarea litelor impuse, tot mai dese absente de acasa, renunla activitafi importante altddatd, disparitia de bani saobiecte din casd, discurs dezlAnat, pofta deexageratd seara.

Nu uitafi: semnificativd este suma indiciilor. Estefel de important sa lineti seama de lucrurile pe caregtiti despre propriul copil.

tun unele bdnutell, dar nu sunt sW ce tebule M fac?

Contrar maximei care spune ,dacd nu egti sigur, nte pronunfa", nu trebuie sd ezitafi sd avefi o discutie cuadolescentul despre bdnuielile pe care le aveti inlegdturd cu consumul de droguri. Nimic nu poate ldmumai bine cum stau lucrurile. Dacd tdndrul nuprobleme cu drogurile, vefi fi linigtiti: profitati atunciaceastd conversafie pentru a vd, reafirma pozilia refritoare la consumul de droguri. Pe de altd parte, da<adolescentul are probleme cu drogurile, existd ganse

59

blt:me de aceastd naturd, dar decide sd nu vorbeascdrfr:spre ele, va fi cel putin Ia curent cu bdnuielile pe carelr: rrveti. Ar putea, in acest caz, sd-gi reduci consumul girr,'t atenueze astfel efectele nocive pe car€ le arer onsumul de droguri.

*l dtw jwnalul InAm, s*l enbobdl ptn camefi" M.t arcuftconvorbfulle teldonlce?

Pentru a afla sau a se linigti, pdrinfii sunt tentafi sdIofoseascd strategii ,,intruzive". Dar ce se va intiimplar,lnd veti descoperi informafia referitoare la consumulItrl cle droguri? Ce vefi face cu aceastd informafie? Ve[if f rn mdsurd sd o utilizali? Ve[i fi jenafi de felul in careitll obfinut-o? Aceste strategii (cotrobaitul, spionatul...)rf rf rr?i degrabd limite dec6t avantaje; ele conduc insit rr certitudine la curmarea raporturilor de incredere gir orrrunicare pe care le,afi construit de-a lungul anilor.l).u:d sunteti conqtienti de necesitatea Si valoarea uneilrrrrrc comunicdri intre pdrinte gi copilul sdu, mentinerearr|r:stei legdturi este imperativd.

l'entru a o pastra, respectarea intimitafii celuilaltlslt: esenfiald. Pe de altd parte, lindrul va puteanr l< :ii nd sd nege veridicitatea informatiilor, spunandu-vdr,l r:ste vorba despre o fictiune, cd este povestea unuilrrlr:len sau chiar un mijloc de avd testa discrefia!

Tlvbule M sbu de vorM cu pletenll lul?

(irupul este esenfial pentru adolescent, deoarece il.qlrrta sd igi construiascd o identitate proprie. Daca vetiIurlrrri sd interveniti pe liinga prietenii lui, ldndrul arIrrrlca reacfiona vehement reprogdndu-vd intruziunea.vrea sd le discute. gi, in sfargit, dacd tdndrul are

60

Efectul va fi dublu: in primul rand vefi pierde increderealui Si, in at doilea rdnd, it vefi face si ie simta riAicol inochii prietenilor lui.

Daca vefi dori sd vd cunoaSteti mai bine copilul gi sdStiti mai multe despre prietenii lui gi despre consumullor: oferiti-le un loi in propria uo"&ai^a; vefi puteaastfel sd-i observafi comportamentul in societate'Si sava faceti o idee despre interesele lui 9i ale grr.rputri Oi;care face parte; veli avea astfel 9i posibidatea Oe a-iaprecia 9i pe ceitatfi membri ai gruputui.

yI fry M md gandesc tat ttmput 1a,.. su ce uowl imlEezdc

A[i avut un tatdl alcoolic. Cel mai bun prieten s-asinucis din cauza consumului de droguri. Sora "otrir'rieste la a treia terapie pentru a-gi reiotva pronfemele

legate de-droguri. Atri avut 9i voi in tinere[e probleme cuconsumut d9 droggi,_probleme pe care te_ati depASii.copiii noqtri seamdnd de murte ori iu persoane dinpropriul nostru antur4i gi suntem deseori tentafi sdproiectdm asupra lor temerile si nelinistile noast.L. inrelatia cu copilul, trebuie sd distingem intre emofiile iiproiecfiile noastre, pe de o flarte, si rearitatea,,obiectivd". pe de altd parte.

Dacd tdndrut prezintd asemdndri fizice saucomportamentate cy persgane importante din viafanoastrd, nu inseamna cd trebuie sd suporte gi greutateatemerilor care ne apasa, doar fiindcd ne este teamd sdnu o apuce gi el pe aceeagi cale a consumului dedroguri. Adolescentul trebuie sd-9i ducd propriut corp,propria soartd: imaginafi-vd ce presiune s-ar exercita

61

irsupra lui dacd ar trebui sd mai poarte Si fricile Si.r nxietdfile celorlalfi!

Ce infrebdrl frebute fi-l pw?

in primut rdnd trebuie ales un loc, un moment, oirtmosferd propice comunicdrii; este total contraindicatsd incepem o discufie despre problemele pe care le areou consumul de droguri de fafd cu bunicii, cu oaspeliisau cu prietenii lui. pe de alta parte, este la fei Aenepotrivit sd il mitraliem cu intrebdri cdnd se intoarcerle la o petrecere unde ni se pare noud cd s-a drogat;poate doar dacd ne place sd monologim!

Este important sd punem copilului intrebdri directe.Dacd avem indicii cd este consumator, trebuie sd lenumim! Iatd principalele aspecte care ar trebui abordatein timpul unei asemenea discufii:

.De ce consumd?

.De cdnd consumi?

.Unde consumd?

. Cu ce frecvenfd consumd?

. Ce consumi si in ce cantitdfi?

.Cu cine consumd?

Este un schimb de informatii 9i o discutie, nu uninterogatoriu sau o anchetd gi nici inchizifie. Dacd vetiaborda subiectul ca gi cum ar fi vorba despre uninterogatoriu, copilul se va situa probabil pe o pozifiedefensivd gi nu vefi avea posibilitatea de a vd informa inmod real despre consumul lui. Trebuie sd ascultati cu

62

mare atentie ce vd spune copilul; dacd vd vefi pierdewemea blamdndu-I, judecandu-l sau condamndndu-I,comunicarea cu propriul copil se va intrerupe pentru oweme. Trebuie sa fiti deschigi, curiogi gi interesati depovestea lui. Respectafi-i ritmut!

vlnde @u1?

Std mereu la telefon? Are convorbiri scurte in careeste vorba despre cantitdti sau bani? Are telefon mobilsau pager? Existd o mare agitafie in anturajul lui? iSiincuie camera cu cheia si interzice oricui sd intre? gi-aschimbat stilul de viata (iegiri, cafenele, imbrdcdminte,aparate audio 9i video)? Trdiegte peste posibilitafitemateriale pe care le are? Dxistd in casd obiecte legatede vAnzarea de droguri (un cintar, pungulife tip ,,ziploc",un carnet cu nume, numere de telefon gi sume)? inacest caz, nu ezitafi si observati in continuare gi sdpunefi intrebdri,

Nu vorbse dffit dape a*a, nu re gEndge aqet U *at

Dacd tSrndrul nu vorbegte, nu trdiegte gi nu respirddecdt pentru 9i prin substanfa pe care o consumd,existd o mare probabilitate ca el sd fie implicat indomeniu. Ardtati-va interesul pentru ,,pasiunea" lui giincercafi sd deslugifi cauzele acestei ,,obsesii". incearcdoare sd vd facd sa reacfionafi? Yrea cumva sa fieinteresant in ochii frafilor gi surorilor lui?

CIne corcwnd in adolwenfd va devenl brtoman mal tArdu?

Adolescenfa este o perioada de schimbdri, deexperimentari 9i de cdutdri: o perioadd in care totul este

63

fn migcare, in care nimic nu s-a cristalizat incdr.(lonsumul de droguri in adolescenld poate indeplini mairrrulte funcfii: cdutarea ptdcerii, controlul embtivita;ii,Irnitarea altora, opozifia fatd de autoritate. in acest sens,r:ste foarte dificil sd prevezi cu certitudine dezvoltarearunei toxicomanii la vdrsta aduttd. Se observd in schimbo constantd la mqioritatea consumatorilor adulli de<lroguri: tofi au inceput sd consume in adolescenti.

bpilul meu &e alcoollc sutartenman?

Cdnd vorbim despre alcoolism sau toxicomanie,vorbim despre un stil de viald organizat in primul rdndrrr.jurul consumului de droguri sau ae alcooli timp, bani,lrrieteni, gcoald gi muncd. intdlnim foarte rar un tAndr,rlcoolic sau toxicoman ,,pur', degi exista gi supraconsu-nratori sau consumatori abuzivi tineri. Un lucru este insdsigur: existd cu certitudine tineri rebeli, tineri insrrferinfd, tineri aflafi pe calea toxicomaniei, dar pufinilineri deja alcoolici sau toxicomani.

lldrtulrea de cdte pdflnfl &e un peficol?

Adolescenfa este o perioada de desprindere gi de,rutonomie: este momentul in care vrei sa fii mare,rcsponsabil 9i, mai ales, sd nu depinzi de mama $i detata. Dar parintii sunt mereu prezenfi, mereu acolo gide aceea trebuie sd invefe sd nu mai controleze totul sisa accepte noua realitate, degi de multe ori au tendinfa<le a-gi spori controlut 9i de a fi partaSi ta toaiernomentele importante 9i la toate deciziile copilului lor.Atenfie! Prea mult este la fel de rdu ca 9i piea pufinl'l'otuf este o problemd de dozaj. Daca veli fi,-ca pdrinte,omniprezent, cum va mai avea copilul posibilitatea sa

64

igi dezvolte simful rispunderii personale, capacitatea dea lua decizii sau de a-gi asuma propriile responsabilitati?

De multe ori avem impresia cd deciziile luate decopilul nostru sunt indoielnice, discutabile; este totugibine de Stiut cd o decizie gregitd luata de copil este maivaloroasd decdt cea mai bund pozitie parentald.la carenu aderd deloc. Un pdrinte trebuie deci sd igi joace rolulin mod nuantat: la fel ca un antrenor sportiv, el trebuiesd invete sd'gi lase jucdtorii sd joace in virtutea talentuluiSi creativitdtii lor, oferinduJe in acelagi timp un cadrugeneral gi un stil dejoc.

NqllJareacle ctuefifnfl este unpfial?

Ca parinfi, suntem adeseori coplegiti. Cdnd copilulajunge adolescent iar noi ,,am obosit sd-l educdm",confunddm de multe ori abandonul cu reducereacontrolului. Cu stilul nostru de viatd frenetic (muncd,timp liber, cuplu, familie), este tentant sd abandondm,iar pentru a nu avea mustrdri de congtiinfid, ne spunemcd, in definitiv, tinerii de astdzi sunt mai descurcdrefi,capabili in mai mare mdsurd sd aleaga 9i sa igi asumeconsecintele deciziilor lor.

,,Uite ce e in carnetul lui de note, dar il privegte dacdnu std seara sd inve[el" ,,Dste corpul lui, dacd vrea sdsLea treaz toatd noaptea ca sa vadi filme, va invdtaprobabil intr-o bund zi cd e bine sd se culce maidevreme." ,,D treaba lui dacd nu se trezegte ca sdmeargd la gcoald: sigur cd directorul va lua mdsuri." ,,Nu-i nimic dacd nu wea sd cineze impreund cu familia,va minca el pdnd la urmd."

65

Este gregit sd credem ci un copil de 12, 14 sau chiar

| 6 ani eJte ,r.t ,,mic" adult: el trebuie ghidat 9i incadrat'Oradul de incadrare variazd, in functie de virsta

r:opilului: cu c6t este mai mare' "Y

apt este mai mult

loi pentru negociere 9i compromis. in schimb' cheia

,.uqit"i unei bune dozdri a interventiei parentale

rdmdne comunicarea: cu copilul, cu partenerul 9i cu

irnturajul Pentru a fixa valorile gi limitele' In plus' este

obligaloriu si ne analizdm periodic pentru a Putea.uoiia impreund cu nevoile de autonomie ale copilului'

67

iI I lTRIBARIREfDRITOAftD

ruj]Ilull_nV

Ce trebuie ficut odati ce am constatat cd avem uncopil consumator de droguri sau de alcool? Sd vorbimsau si tdcem? Trebuie sd intervenim noi in$ine sautrebuie sd cerem ajutor? Trebuie sd actiondm imediatsau sd ldsdm timpul sd lucreze? Iatd cdteva varianteposibile in planul intervenfiei.

Modele in brtwmanle

Intervenfia in toxicomania tinerilor este de datdrelativ recentd. Interventiile specifice destinate adoles-centilor cu probleme de toxicomanie se practicd doarde doud decenii. La inceput, ele erau identice cuinterventiile practicate in cazul adultilor toxicomani; seconsidera cd adolescentul este intr'un anume fel unmini-adult cu aceleagi nevoi ca gi acesta. De la o wemeinsd, specificitatea adolescentei a fost recunoscutd iarmodelele teoretice au progresat.

Pentru a infelege mai bine interventiile specialigtilor incazul tinerilor cu probleme de toxicomanie, in cele ceurmeazd, prezentdm pe scurt diferite modalitati deabordare. Trebuie retinut ca nici o metoda de abordarenu este in mod obligatoriu mai bund decat alta: ceea ceconteazd. este rezultatul obtinut. Filozofia intervenliei incazul tinerilor cu probleme de toxicomanie este de multeori rezultatul combindrii mai multor zsemenea aborddri.

68

Abordarea A.d.: consumul ingrijordtor de alcool gi dedroguri este o maladie. fersoaia afectata nu se vindecdniciodatd. Activitatea grupurilor de susfiner. .".-i-f--a(Alcoolicii anonimi, Narcomanii anonimi etc.) se i,i"pi;;din acest model.

Abordarea morala: consumul se datoreaza sldbiciuniimorale a individului. Numeroase ligi in favoireacumpdtdrii s-au construit pe acest model. A consumainseamnd a comite un pacht.

Abordarea sociatd: condifiile sociale actuale (sdrdcie,Som4i, familii desparfite, rasism...) it Oetermin.a

-p-eindivid sd consume. Consumul este astfel o tentativa A;adaptare la dificultatile sociale.

,. Alordale psihologicat consumul este un rdspuns la untip de dezechilibru psihologic al individului 1aUuz,violentd, respingere, rupturd...l. Consumul permite'astfeisupravietuirea persoanei.

Abordarea sistemicd: consumul este un simptom aldisfuncfionatitdlii familiei. prin consum, persoanareaclioneazd gi incearcd sd-gi regdseascd echiribrur.Consumul poate fi deci in acelas'i timp 9i .uuru, iiefectul problemelor cu care se confruntd tn viatd.

. Abordarea biopsihosociald: persoana in ansamblul sdueste perturbati (corp_spirit-relatie). Consumul ""t;incercarea de a reface aparenfa unui echilib.r.. frenuiedeci intervenit asupra iniregului ansamblu Oe elemenieperturbate.

69

Abordarea in sensul reducerti efectelor negative: consumulr:ste decizia persoanei. Va trebui deci sd-gi adapteze<;omportamentul astfel incdt sa reducd efectele negativeirle consumului: sa nu fure, sd nu imprumute seringi, sarru absenteze de la scoald etc.

Servldi dlsponlblle

Cun pot s*l qiun

Dacd adolescentul vd mdrturisegte cd are necazurisentimentale sau cd s-a certat cu un prieten sau cd areclificultati cu o disciplina Scolard, ce veti face? Acesteasunt probabil subiecte care vd sunt familiare ca pdrinte.Dar dacd vd va explica cd este suspendat temporar dela gcoald pentru consum, este normal sd vd simfitidescumpdniti. Veti reactiona poate cu durere (,,De cerni-ai fdcut asta?"), cu mdnie (,,Nu mai ai voie sd ieSitimp de gase luni!"), cu dezamagire (,,Dupd tot ce amfacut Si eu, 9i tatdl tdu pentru tine!"), sau chiar cunedumerire. Trebuie sd privim consumul aga cumprivim orice altd problemd a adolescenfei. gi care ar fi,cea mai bund atitudine fafd de adolescentul consu-mator? Trebuie sd fim atenfi, sensibili la lumea lui, sd-lascultdm, pe scurt, sd fim prezenfi!

latdt cdteva atitudini parentale care pot ajuta inasemenea situafii:

.n[i cat mai autentici cu putinfd: facefi sd coinciddceea ce simtiti cu ceea ce exprimafi. Nu incercafi sapare[i un pdrinte ,,cool, care intelege totul, c6nd defapt pe dinduntru fierbefi. Nu incercafi nici sa avefiun ton despotic dacd de obicei sunteli conciliant;

Abordarea comportamenfald: consumultament dobandit. persoana trebuiestrategii de adaptare.

este un compor-si gdseascd noi

ilFF"

70

.respectati ritmul copilului: uneori intrebarileinchizitorii it fac sd se inchida in Lt insuSi gi sd numai comunice. Gdsifi un loc. un _o_"nt propiceconversafiei 9i vedefi ce varezulta;' nu

.ezitafi sd punefii intrebari copiiurui daca er searatd deschis 9i dispus sa discutei putefi sa-i punegiintrebdri directe rLferitoare fu 15.,"r_ut tui (cesubstanfa consumd, ce cantitate, Gt c. des...);.nu ezitati sd fac.efi un pas inapoi oaca ui "iintitidepagifi de situafie: sa intervii itrnci cand nu maiinfelegi gi nu te mai inlelegi poul"

"u"a consecinfe

l^_..qili":. fipetete. rovituiire. "puit"r"u

usitor siferestrelor, ameninfarile cu cele _uiurpr" pedepsesau repetarea aceloragi intrebdri nu ajuta,penimeni, nici pe copil, nici p" parinti. O pauza decdteva minute sau,de cdteva "i"

p"._ite fiecdruiasd se calmeze gi sd evite trecereaiu'u.t" agresive;.ascultafi-l: ca pdrinfi, avem aOes-a tendinfa sii9cupaln un loc prea mare in ptan verbat atunci cdndcopilut nostru poate. avea dificuttddl; articutarea giexprimarea gAndurilor sate. naceti

"fonu oe i"?abfine, de a nu vorbi, pentru

"-&"" un spafiu incare copitut sd se poatd exprima si astfer *ii ii _.idisponibili la ceea ce are sh vd spund;

'incercafi sd nu-l intrerupefi p".ni*Lnt 9i evitafi sa..-itgti judecafi oe vatoire. D;;-a"drut se vasimfi.j-udecat gi condamnat l"ui"t" de a aveaposibititatea sd se exptice, p."ouuiiiiuiea este maresa se inchidd in et insugi Si sa.rrit. ., orice pref sdse deschidd in fala judecdtorifoi,, sAi. Avetirdbdare gi ascuttati_t cdt Inai binei.llegeti un toc si o .ambianli lropice discufiei.Cearta pe stradd. in fafacasei, in birJuf directorului

7l

gcofii sau in timpul mesei in familie nu favorizeazdun schimb de informatii constructiv. Uneori estenecesar sd vd izolali gi sd creati un climat care sdasigure buna desfagurare a discutiei.

Pe vremea cdnd copilul era mic ai plangea noaptea,crafi aldturi pentru a-l linisti gi a avea grlja de et. UaitArziu, cdnd a cdzut pentru prima oard de pe bicicleta,crafi acolo sd-i pansali genunchiul zdielit Si sd-lincur4iafi sd incerce din nou. Cdnd a avut primeleconflicte cu profesorii, erali alaturi de el pentru a-lasculta Si incuraja. incercafi sa privili problemaconsumului ca pe o importantd problemd de viald acopilului, care meritd toatd atenfia unui pdrinte.

Suntin cea mal bund pdfie &.I$ut?

Dintotdeauna, parintii au fost persoanele cele maiapropiate de copil pe plan fizic ai emofional. Aceastdsituare este in acelagi timp un avantaj Si uninconvenient atunci cdnd copilul trebuie ajutat.Deoarece ali ,,pldtmdtdit" copilul, sunteti gi cel mai inmisurd sa-i ,,simti[i" starea sufleteascd. Lucrurile sesimplifica dacd nu trebuie sd dai explicafii amdnunfite;dar poate fi 9i foarte iritantd senzafia cd cetdtatt neghiceste fdrd sdt spund sau sd ceard ceva. Dragostea pecare i-o purtafi copilului poate deveni ambigua inti_orelatie de sprijin; distanta necesard pentru a vedeafucrur i le in ansamblu s-ar putea sa vd l ipseascadeoarece suntefi prea implicat emofional. Avefi inacelagi timp imaginea unui parinte-iubire 9i a unuipdrinte-autoritate, iar copilul ar putea confunda celedoud roluri; ca gi parintele, de altfel.

rrllllil1;llirli

lrlriluI

72

findnd cont d

lj:'T"il;;:;;;;:l:3,"::,"r9n"",ffi ,gff ":XlH::ifli"ffi::'9t33'.: P:'t.anete;iri'l"r sa ne de acord

_un eo fr o- i;;# lff : 1I,,,{[ #,,tLi,3g:."J* :irJ::.:;3if;;!1,

"f " "J;,1"::

_ n o,.- u i' ;; ,i:i

de . com unicare.rnediurui,,i,'lii",jio jit""jdTLiB:T:I",l,r.U,liT:fffiL:i;fr.-unice mai niir

"i'l"tlt"r"uga mai bineMnltta WIAMI shnt qtute @pilun

Cu citeva generatii in rrrrni crrar.era o varoa," ;;,;,?tilil:#jlll: :Hff f il:tr,mTcotecrivitafii avea ?l*fy".!';; i#:pta spre ceitarfi.f"l31i: reatitatea sociald ;"l;il;;;in_dividuarism ei auiosufi .i"nt

'-6u;-u.oi:.&'ff: Ji::panntete au dificuttiifi in oiscuiarlu]loo,"_"tor tegatece consumut tui de_d-rogr..i "uu

iJli..Jo,, "","

de dorit;li&}:'ftr':Jr"fii#ni;,?f ;"r;i;arredinr"-iri"

"" "3t",11.,TflT:i_lT unchi. un prieren de.ramirie sau

t, i "p;;p i;;i"ffiq',:,:"q:,.::::lU,:ffi: [ifl T;semn ifi cativd pentru-1_3p."t'u lg .L""i?.tiu" persoand?

"THy ;H:ti !ff !o " n t ur copii, iu-ifr,, nsea m n d cd n uautonom. pentru

":

t:.I?ti ca el incearca "a

aeuini

-tata si .; ;;;#,1 X1'^bi.d"1p1e orolre-;Lil':,;:::: :, a";;i.fiff;,i:.. F;&ffi1;, ffj",,.!",",*#::ffiff :?

"XX"fff cono ui teie ;i ; ;. consum. intr-u n

73

lnrt este pr€a greu sA htervin eu insumll,,Cdnd ii schimbam scutecele, rqn! nrerg"*-.r-."r ra ora d;#;. 3: ::::"ffiii;c6nd trebuia sd.fiu samOatal ,"iu"" dimineafa, lastadion, erala timita suport"lilrf"i 6md indop

", i.33" i.ouremeie ,J,"."f i1&t*1x, ";atcootul: NU, NU PrA sli{r in-dinnni;Unii parinfi sunt incapabili sd intervind gi sii igi 4jutecopilut cand afla ca.acesia.o;J;;;lupefiante. se simtdepagifi, prea imorica]i, pr""i i"i".]riuti 9i chiar gata sdfaca gesturi nebotrivitL. i, u"L""ta situafie, estepreferabit sd vd inalizati Oi

"a ,a'1?"iunoagtefi limitetepersonale. Dacd pdrintii trdiesc impreuna, celdlalt

T^"IbT.3l guptutui poutg sa preiu er pronrem a. DacdInsd ambii parinti se sllt oepasfui, lliuie sa dea dovaddde modestie si sd. s: inorJftle'"irJ""r"rior pentru aprimi, atAt ei, cat si ranar"i,;;nfi;fte care au nevoie.CIne antpfieneill melln Intewenfle?

Tofi adutfii ui t"tj tinerii de ta gcoala, din gruput tuide prieteni, de ta ctub_ul "p".tiu,-tllicei care sunt lacurent cu situafia lui tegata Oe-consrm gi care suntpreocupafii de binele lui va sunt- aiiati potenfiali inintervenfie. Este de dorit ca ta"a_r Ji n" de acord cu4jutorul propus. Nu cerefi C""ai-i_pf.area oamenilorcu care el se inteleqe bine; evitati sa'spuneti tuturor cdavefi un copir care,consumd droguri,'este o strategie

:ire ar putea duce ta rdcirea u"."iiuuui a relatriitor Lu

t l

llirrllliiiirrl

74

Unde frebule M cet rytlfln? t

in primul rdnd, trebuie sd stim pentru cine se ceresprijin. Pentru copilul care a cerut sprijin parintilor?f-eniru copilul care nu a cerut sprijin parinfilor? Pentruparintele care doregte sd fie informat 9i indrumat?i'entru pdrintele, ca persoand,, care gi.a pierdut oricereper sl este incd sub influenta gocului produs deaiarea vegtii? latd cdteva surse de sprijin disponibilepentru ansamblul situatiilor expuse mai sus.

Medlnl ffnlar

Tdndrul va primi sprijin direct de la gcoald dacd sehotdrdste sd ii ceard. Profesori, infirmieri, psihologi,asistenti sociali, psihoeducatori, educatori specializafiin prevenirea toxicomaniei sunt acolo pentru a-l primi 9iajuta sa-gi infeleagd mai bine situatia. Acestia sunt dea-semenea gata sd--l ajute sd facd schimbari in stilul luide viata, iar daca pdrinfii solicitd, ei pot sd le oferesprijin gi acestora.

ctr^*4in Quebec s-au constituit echipe de tineri in fiecare

centru local de servicii comunitare (CLSC). Acestea suntformate din lucrdtori sociali, medici, infirmiere,educatori specializafi care au dobandit o competenfideosebitd in cazul tinerilor. Aceste CLSC au 9i o linietelefonicd, care se numegte Info'sdndtate, la dispozitiatinerilor 9i a pdrinfilor. De fapt, ele oferd asistentipsihosociald profesionali persoanelor care s-autonfruntat in viata lor cu probleme de dezechilibru.

75

Qrupurile de susfinere reciprocd pentru parinfr

Anumite grupuri de sustinere (Tough Love, Alanon,Naranon) oferd servicii pdrinfilor care au copiiconsumatori de droguri. Acestea sunt grupuri desusfinere independente care permit parinfilor sd discutedespre situafia in care se afld gi despre strategiile deinterven[ie. Discufiile au loc numai intre pdrinfi, in afaraprezenlei unor cadre specializate. Dxistd gi organisme(precum Parentraide) care oferd servicii cu scopul de adenrolta anumite abilitafi ale pdrintilor.

Qrupurile de suslinere reciproca pentru adolescenfi

Qrupuri precum A.A. (Alcoolicii anonimi), C.A.(Cocainomanii anonimi) Si N.A. (Narcomanii anonimi)oferd servicii de susfinere in administrare proprieconsumatorilor adolescenfi. Aceste grupuri, care nusunt supervizate de cadre specializate, igi propun sdobtina abstinenta totald a consumatorului.

Lucratorii de strada

AceSti asistenfi psihosociali lucreazd pe stradd gi inparcuri, participa la viata copilului gi a grupului lui deprieteni. Ei sunt de cele mai multe ori primii care ascultdconfidentele gi intrebarile adolescenfilor, ei sunt ceicdrora tinerii le destdinuie suferintele prin care trec.Atunci cdnd problemele privesc mai ales consumul,acegtia ii indrumd adeseori pe tineri cdtre organismelespecializate in toxicomanie.

Centrele exteme pentru toxicomanie

Aceste centre externe oferd servicii pe bazd devoluntariat adolescentilor consumatori adevdrafi Si

76

antur4iutui acestora. ptg.qrgnun diferite tipuri de seMcii$;l|;T".?::,;',fllo'^ i,taini,i?u,iiiil...r.

eu rrecvenrenamitii il"il,il:J?-Tui murre intarr

ia rn procesut t".up"tl!..sdPtamdnale).

Centrele inteme pentru toxicomanieCentrele inter

1it".,ii{;;;Jffi :;."*".oJi:3l#"u,""n"?xl!";23schimbare a mediutui to, ce uilia" oli,* a pune caDatconsumutui ingrijorator_d_e d;.Sffi$ft; atcoot. Ete oferd:XTTrlr:Hfir.1;, variabitii iint,."ill sdptamdni si unp.ir,""""iur a- ;" jijii:*iT

"lTffi;",i: ::*mn;Aceste centrl "f"13 .d".;;#;ieMcii famiriitor

rll:,:'"1'"#:lTf;:" o" c"s;'i ;L;t,,i a re invdra sd-sieficient. copirut ei a putea int"*"ili iili

Programele de sprtjin pentru angajaliPentru tinerii adulti consumatori ce

;:H:'""''li::#.':19r*a$;i;;';i:H,'::T',fl 3l';ir,1",oo"t"dffi ii1,{".ff g1,,:ff rTe".,:"H*:f ::.1::nff : ::#H}il:1',H:: ilffi lFoa si u"""i,'itl

Asistenlii in cadrul activitfiii lor privateExista asistenti specializafi care oferd in cadrulactivitafiii tor private a,r;"t"

"'"ifri.J.,"r_u,oritor 9iantur4jutui acestora. ulii iu ;';ifi"*" profesionatd,altii nu. Trebuie sd cunoa$t"ti r"rrnuiil profesionald a

77asistentului, experienfa pe care ounui ordin pr"f"";^,il, t'.^'::: o are gi dacd aDartinetiimdduitori.;:1"r":'i':.".1#;:;XTLffli?'::Este btne se-d hCmtt copllul int-un cer_ _ inainte de a trimite copirur uro.r*

Intem de terapre?

ifl fr',',!,i:"#:'f i.".:#:ln,]fi #";,-:'0",""fl "',1l.j. 9: a re face si, mai ,1"". "1ti,i",,1?31'..capacitareacoreste-sa o adopte p"ntir';:;i'i::,t_rtiei pe care er

;.Ti ff#?i?#='sd in t.-,in I Jn, ll'9' uu p rob t em et e'

conoui.tsiJ;;;?":*",h:lT";ff 't:qh.j::?,il:? se gdseascd resursete .;;";#;:1;e.iaca.gradat si

:iT^:':::iJ.i:.'Jfi j,5 j:,:::g*tilft ff iitiLiX,[propus' tratamentul uu uu"u i'-u*i##:J-il'l care ii este

gebure sd semnarez ;" :^ ^:"":

sanse de reusitd'

dnerflora -----Jez sttuafia h Drecfla p€nhu protec'aLegea privind

pentru-ia tlif tio"i,,p^t="!ecti1 tinerilor a fost adoptata

il j:i:TT'p::i;i+"t#i1ii:,i,j:fi $:?""i,troll cauza comoo.t"rr.--"-l',t^'j"1P". care le consumd.

lg 3p l'. o i n - "c'u',I#ii:?l lH "*l' i:. : " _p"

- lu".l"'ftff::ffi ;:"flI[# -1'9oe1e' s"-iur.u' generatizate'

3,u.nge ra aceasti r?'-":tt3 .ti"'i[..'i1#:"#ilHtt:'"';ff :Ti#:t""x,"T?aTF53ff ;: ffi :,.:xkUlori, decisii-ii""'"? lStutig.ultima: ae cere mli;;:a cu echipa de speciaristi impiiJti'

I

78

in dosarul copilului. Este o cale utild acelor pdrinfi carese simt depaSiti de evenimente. Intervenfia Directieiface de cele mai multe ori sd existe un copil bdtut sauun pdrinte agresat mai pufin in statistici.

AQwa

Ce bebule sdt fac?

Vrefi sd actionati cdt mai bine! Dar pentru a faceintr-adevdr acest lucru, existd citeva atitudini pe caretrebuie sd vi le insuSiti:

. evitati panica;

.respirafi pe nas: citeva inspirafii profunde vd potqiuta sd vedefi mai clar;

. acceptafi realitatea: nu e bine sd negafi sau sd dativina pe un alt adolescent;

.incercati sd cunoagteti bine faptele inainte de areacfiona;

.punefi intrebdri gi precizafi faptele dacd estenevoie;

.evitafi sd vd incepefi intervenfia in prezenfa altorpersoane care ar putea fi afectate de situafie(prieteni, alte rude, polifistul, directorul Scolii...).

Ce fac daei se intoarce acasd drogdf

Dacd adolescentul se intoarce acasd drogat, trebuieevitata o discufie,,serioasd Si tensionatd" cu el atit timpcat este in aceastd stare: capacitatea lui de gdndire, deconcentrare Si de atentie este considerabil redusd. Esteimportant sd nu provocdm o confruntare nesfdrgitd alcdrei scop ar fi sd demonstreze cd. avem dreptate:

79

,, - Sunt sigur cd esti drogat! _ Nu, nu sunt! _ Ba, egti! _ Nu,nu sunt..." Asemenea discufii sunt sterile. Nu este nicimomentul cel mai bun pentru izbucniri gi nervi; aOofes.centul nu este in mdsurd si inleleagd niii Oimensi"""inici sensul lor. L.dsafi-l sd meargd i-a cutcare sau sd seretraga in camera lui, nu fdrA ;l informa cd o discufieserioasd va avea loc a doua zi, cAnd efectul droguritor seva diminua iar el i:i va reveni la starea lui obi$n"uitd.

Ce sd fac cu oblectele sau substantele pe care le gisesc?Pregdtind hainele pentru spalat, din buzunarul unuipantalon cade un sdculef congindnd ceva semandnd cuiarba uscatd. Cdutdnd-prin pod pentru a pregdti bradulde Crdciun. gasili o stictd piina trl tatlet'e cE"pre c"ienu stiti nimic. Ridicand plafonur suspendat din cameracopilului pentru a repAra instalagii electricd, Oesco-perifi un cdntar 9i^ o- pungd contindnO o puOra OLculoare albicioasd. jntr-un Jertar, in spatele perechilor

de ciorapi, gdsifi o frumoasd pipd artrlanatd fotositd Iaconsumul de canabis. Ce faceti dupd aceste desco_periri?

Existd mai multe opfiuni, dar ceea mai importantdeste sd reacfionafi. Strategia strutului poate fi atractivdsiryi.putin deranjanta, d;r ea nu AucL ra nimic, nu serezolvd. nimic dacd trecem cu vederea sau negamdescoperirea substantelor in propria cisa. Oe cele maimulte ori, situatia se inrdutdflgte Si mai tare. Iata Oeclc6teva sugestii:

. spunefi-i copilului ce descoperire afi fdcut Si vedelicum se descurcd,.

.strdngefi obiectete gisite, punefi_le intr-o pungd 9i

80

aruncati-le la pubela din afara casei: in acest felcopilul nu va mai putea intra in posesia lor;

.informafi-vd copilul despre descoperirea fdcutd gidati-i un rdgaz pentru a se debarasa el insugi desubstanfele 9i obiectele gdsite;

.dacd nu se intdmpld pentru prima oard gi dacd, inciuda interventiilor anterioare, copilul refuzd, sdaccepte limitele pe care i le-afi impus, poate cdtrebuie sa mergefi sd discutati cu polifigtii. Acegtiavor dori sd afle care este provenienfa substantelor;dar vd vor spune gi ce urmdri sunt in plan legal inurma demersului pe care tocmai il facefi. Deci,inainte de a proceda in acest mod, este preferabilsd vd preveniti copilul pentru a-i da posibilitatea dea se corecta singur;

.dacd avefi o atitudine ,,liberald $i consumulcopilului nu vd afecteazd, putefi sd-l lasati sd-gipdstreze obiectele gi substantele necesare consu-mului. Aceasti atitudine va transmite insi copiluluiurmdtorul mesaj clar: ,,Noi, pdrintii Hi, iti tolerdm giacceptdm comportamentul!" Aceastd atitudine eposibila, fdrd indoiald, dar o consider nefastd incazul unui adolescent consumator de droguri.

Nu pierdeti din vedere cd natura intervenfiei depindede ansamblul situafiei. Se intdmpld pentru prima oarisau este o repetare cronicd a aceluiagi tip de compor-tament? Ce posibilitate aveli de a duce la bun sfdrgitintervenfia, rdmdnind in acelagi timp coerenfi? Careeste capacitatea tdndrului de a face schimbdri incomportamentul lui ca urmare a avertismentuluipdrintilo/?

8l

La ce pedepse pot sa recwg?

Sancfiuni, blamdri, pedepse: acegti termeni nu suntprea bine vdzuli astilzi. Daci insd primili o amenddpentru exces de vrtezd, comportamentul vi se modificd.Dacd primiti un avertisment disciplinar la s"-i.iu,randamentul va trebui sd vi se schimbe. Nu trebuienegat cd pedepsele aplicate faptelor gregite mai au incdun rol in procesul de educafie a copiilor.

Piind unde se poate merge? Bdtaia, pdlmuirea,maltratarea,copilutui, toate sunt comportamente de

"yfd.cu orlce pref (chiar dacd vd doriii acest tucru):

violenfa nu nagte decat violenfd.

Sanctiunile cele mai eficiente sunt cele legate directde actele comise. Astfel, in caz de intfurzie."]

"" poate

reduce urmdtoarea iegire cu echivalentul in timp alintarzierii. Dacd tindrur se intoarce acasd intoxicat, iarca pdrinte practicafi toleranla zero in acest domeniu,putefi interzice complet urmdtoarea iegire. in carrri i'care consumul este legat de gestiunea banilor (furt dincasd, folosirea banilor de mdncare pentru cumpdrareade droguri...), putefi lua in consideiare reduceiea saususpendarea temporard a banilor de buzunar.

,O altd strategie constd in a-l intreba pe copil cepedeapsd crede cd meritd: copiii sunt uneori mai severicu ei ingiSi dec6t pdrintii.

Tlebule sA tolerez consumul in case?

_ Depinde de limitele tolerantei personale. Unii parinfiafirmd cd acceptd consumul in iasa pentru a_l-puteasupraveghea gi pentru a interveni in cazul unei urgenle

i l

/llrlirliliirilrlliliil;iillrrlrill

a2

(supradozd, ,,bad t.ip"). Attii iSi tasd copilul sd consumein casd din teamd sig Oin-i"c"p;aid; a de a interveni.Dupd pdrereamea, tolerdnd.on"r-mrl in crsA, pari;ii;'iitransmit copilului urmdtorul mesaj direct: "ffit;;?;acord cu consumut de.droguri si ci &ea impticiu.eJ

lTry l" -jgat ptanurite (t"gri- plrror_unta scolara,san atate f izicdt, sallt{e nq1r.r 9roSi1.:41. . nproua na

-;ld;:rea sa, pdrinfii devin complici cri,,delincvenfa,, adoles_centului 9-i ir priveazd de unu din ptaceriie

""""i.iperioade din viafd: sd se opuna auioritatii parentale.

Da darprietenli lul consumril

. gi daca prietenii lui se aruncd in f6ntand, se aruncdgi el dupd ei? Dat fiin_d.faptuf cj- aAorescenfa este op:':11141: 911g.grurur din_ iare rici paie esre esenfiat.se lmpune pozifionarea ctard a parintelui. c"-pilili;su.nlefi..rgqponsabiti, de binere i"piirlri oi raf,tui EXprietenii lui consumd sau nu n-ar trblui sd vd modificeconvingerile sau limitele personale. -De

altfel, ;t ;;tiintalni cu- aceragi gen de intrenari atunci cdnd voraparea alte probleme arzdtoare, precum banii debuzunar, orele de i_egire cu prietenii, automobilul sausarcinile menajere. pastrafi-va, deci. convingerilel

Sd-llznlez de grupul lut de prietent?

Despdrfirea unui adolesce-nt de grupul lui de prieteninu poate provoca decdt urmdtoarei"e rlacfii:' vd va uri din toatd inima o bund bucatd de weme;. vaevita pe viitor sd vdprezintenoii prieteni Oe-iriiajudecdfii voastre;.va invdta sd vd mintd: igi va vedea prietenii, darfdri gtirea voastra;

85

. se va face de r6s in grupul lui de prieteni: miculprotejat al lui tdticu Si mdmica.Referitor la grupul de prieteni consumatori aitdndrului, afi putei utitiza urm'atoaret strategii:.Sapili-vri

limp _sa -vd interesafi de gruput tui deprieteni: filozofia tor; stilul toi Oe via1a, imlraca-mintea;

.invitafi-i acasd pentru a-i cunoagte Si a le observacomportamentul;

'incercati sd infelegefi ce cautd de fapt copilulvostru aldturi de ei: apartenenta, absenfajudeit ii;putere...

.ggqi{i'.va timput necesar g.a diarogati cu ei, impdr_tdsiti-le temerite 9i ingrijorarile voastre fatd deconsumut tor. Exprimafi_vd cu limpezime lfiitei;personale fafd de aceastd problema;

.dacd relatia cu ei nu este dec6t utilitard (obfinereade informatii, judecare...), ei vor reacfio"u

""g;tiugi vor incerca probabit sd vd evite. Adot""iZ"iiiapreciazd insd atitudinea transparentd Si luarea depozifie a unui ug"Jt, altul decit proprii tui p,irintr- iSivor putea astfet clarifica proprii relafie cu parintiii-

Ce M fac an banll lut de buzunar?

, Prima reacfie a.unui pdrinte cind afla cd banii debuzunar ai copilului au slrvit Ia procurarea de drogurisau alcool este de a nu-i mai da acesti nani. fsteatitudinea cea mai bund? pentru un timp, poate cd da,rlar trebuie_sd Stiti .,i gl ,q: poate p.ocria^ Oro,Surifegi pialte- cii: ofertele prietenilor: urrun"rri de la"trafi.unii,cultivarea plantelor etc.

a4

_ Adolescenfii au nevoie de bani pentru a merge lacinema sau la schi, pentru a inchiria casete sau j6curivideo... A-i tasa fdrd bani inseamnd a-i handicapatitaaeprietenii lor. Dacd vd este teamd ca banii Oe nuzunar voifinanfa consumul de droguri al copilului, cerefi socotealdpentru banii cheltuifi: chitan[e 9i facturi. puteti de.rsemenea, fdra sa-i mai dafi bani, sa achitafi directpentru serviciile gi bunurile de care are nevoie t6ndrul.

Cdnd vefi vedea ci tiindrul este din nou capabil sd,gi ge-stioneze bugetul, vd vefi recAgtiga increderea in el.Dacd il menfinefi sub controlul financiar al parinfiloa iivefi confirma de fapt incapacitatea de a fi indepenOent.

Sd-l Interdc intdlnlrlle, prMlegllte, acdvltdflle?. Dacd tindrul depdSeSte limitele impuse, retragefi-iprivilegiile. Dupd cum am mai ardtat, iancgiunea "careurmeazd, unui act poate constitui o pdrghie in provo_carea schimbdrii: faptul de a te opri, de a masuradimensiunile actelor tale, de a te indbi nu poate decdtsd constituie un ajutor pentru copil.

Nu trebuie insd niciodatd uitat cd totul este ochestiune de dozaj: intre o mustrare ugoard Si o bdtaieincape o intreagd lume. Sd ne reamintim: cu unadolescent excesul nu duce decat la exces. pdnd undetrebuie,sd merg ca pdrinte cu ameninfarea pentru a fisigur cd mes4iut meu a fost infeles gi cd nu se produceo rupturd in comunicarea dintre mine gi copil? inaintede a-i internce copilului privilegiile, asiguragi-va cd suntetic99len1. ?i cu propria persoand, 9i cu partenerul deviat?: trifi sigur cd sunteti capabil sa m6rgefi p6nd Iacapdt cu hotdrdrile anunfate. Sd faci din cand in iind unpas inapoi, daca ifi dai seama cd ai gregit, este o atitudine

85

pozitivd; sa fii nehotdrdt, insd, sd revii permanentasupra deciziilor afecteazd serios creAibititatea $iautoritatea parintelui.

Trebule sa{ confuolez orele de intoarcere a@? Iocurlleunde se duce?

in raport cu comportamentul adolescentului nostru,intrebare-a de pus este urmdtoarea. ce pot controla gi ceeste-in afaril puterii mele de control? Nu vefi putea, depilda,-sa-i fixgti agen$a cotidiand, ptecdrile 9i venirite,grupul de prieteni. ln schimb, va trebui sd stabilifianumite limite care sunt esenliale bunului mers al vietriide familie. Dacd, de exemplu, tindrul wea sA fiesingurul care decide in legiturd cu programul sdu,consecinfele vor fi grele pentru viala de iam]tie. Dacd seintoarce acasd in mod obignuit la trei noaptea 9i pririnfiinu pot adormi pdnd nu sosegte, in mod sigur aGgereasa va avea impact ursupra vietii de familie. Iar dacdintoarcerile lui tdrziu in noapte duc la somn prelungit adoua zi, impiedic6nd orice activitate inainte ae pr"anz,este de dorit sd discutafi cu el ora de intoarcere icasd,avdnd insd in minte nofiunea de dozaS gi de respect.

inceea ce privegte locurile frecventate de t6ndr qi degrupul lui de prieteni, lucrurile stau altfel. Numai dacdrenunfali la slujba Si incetati orice activitate proprie casd vd spionafi copilul v^eti qiunge sa gtifi eiact undemerge adolescentul. Insd putefi, bineinfeles, sa-iimpdrtdgifi grljile 9i nelinigtiie, preocuparea faldt delocurile pe care le frecventeazd dar, in ultima insianta,rdmdne Ia latitudinea lui dacd merge sau nu in acel loc.Rdmdne important insd sd-i spunegi cd va trebui sd_siasume consecintele deciziilor sale.

88

in acelagi mediu gi in aceea$i situatie: gcoala in care

toata lumea consumd, prietenii, drogurile disponibile'dificultatea de a mentine motivafia atunci qAnd este a$a

de ugor sd consumi. Pentru acegtia, o retragere tem-poraia din mediul lor este indicatd: nu este vorba aici de

b terapie cu internare, in legdturi cu problemele lui cu

aroguiite. De multe ori tAndrul consumator nu a

deiroltat o mare dependenfd' frzicdt Si psihologicd' faldr

de droguri: o retragere de cdteva zile, fird contact cu

prietenli, cu obi$nuintele legate de consum' cu

imbientul lui cotidian gi, mai ales, cu substanta, il poate

ajuta sd se schimbe. Poate gasiti pe cineva in antur4iul

fimilial, cineva care si-l gdzduiasci cdteva zile, timp in

care schimbarea Poate avea loc.

Sd retinem cd Si familia va beneficia de aceastipauzd. Distanta oferd fiecdruia timpul neces'r pentru

a-$i controla mai bine emoiiile 9i a vedea mai clar ce

este de fdcut in continuare.

igt lnfluentr€zafrafil Pl surcrllel

Din momentul in eare aPare o problemd legatd de

consumul de droguri sau de alcool, este de dorit ca

membrii familiei s- fie pugi la curent cu situatia' in orice

caz, acest tip de problemd nu rimdne pentru multCl

weme un secret intr-o familie. Este suficient sd vd

alegefi cu grija cuvintele pentru ca toatd lumea sd

infJleaga: nu este necesar sd intrati in toate detaliile'

impartagindu-le tuturor copiilor voqtri situatia cteatA'

va ctarincaii fald de ei pozifia si limitele referitoare ld

consumul de droguri gi de alcool. incercali in acelagl

timp sd vedeti ce sentimente incearca copiii la aflaret

89

veStii cd fratele sau sora lor consuma droguri. Da[iposibilitatea fiecdruia sd-Si exprime sentimentele(teamd, incomprehensiune, furie...). in acest fel, toatillumea va fi la curent cu situatia 9i cu pozitia pdrinteluifald de problemd gi fiecare dintre ei va avea o priviremai limpede in legdturd cu propriul consum.

Cand este compromlsd de,ntoltmea, pl slguranta copllulul?

Un adolescent consumator adevdrat este mai pufin,,pierdut" decdt un consumator adult. Nu trebuie deci sdagteptati ca situafia sd degenereze gi ca siguranfa gidenroltarea lui sd fie puse in pericol pentru a interveni.Situafiile in care este recomandat sa vd adresafiDirectiei pentru protecfia tinerilor sunt urmdtoarele:

' absenteism gcolar notabil;. inrdutdfirea semnificativd a rezultatelor gcolare;. frecventarea unor camarazi delincventi;. nerespectarea regulilor familiale stabilite;.deteriorarea sdndtdfii (somn, pofta de mdncare,greutate);

' mari variatii ale dispozitiei copilutui;.insuccesul mai multor specialigti in rezolvareadosarului;

. mdrturia copilului referitoare la incapacitatea lui dea mai depdgi situafia;

.starea pdrinfilor care sunt in pragul pierderiicontrolului sau al renunfdrii.

Dacd hotdriti sd semnalati situafia copilului lal)lrccfia pentru protecfia tinerilor, aveli grija sa-i,rv<:rtizafi pe asistenfii sociali care se ocupd. de el;,rt'r:9tia vor putea sprijini semnalarea, mdrindu-vd

86

Rolul unui pdrinte de adolescent este sa ii permitdcopilului sd experimenteze, sd se indepdrteze, sd facdlucrurile altfel, dar fdrd sd se piardd.

Tlebule &l aveftlznz pe padnflt prletenllor lul cd esteconsumator?

A expune erorile propriului copil in fafa parinfilorprietenilor lui nu este cel mai nimerit lucru, mai alesdacd nu-i cunoagteti prea bine. Dacd insd intretinelirelatii mai apropiate cu unii dintre ace$tia, vefi aveaposibilitatea sd vd verificafi impreund cu ei observatiile,nelinigtile, preocupdrile. Lansand problema, veti fi inmdsurd sd constatali daca gi ei sunt preocupafi deconsumul de droguri al propriilor copii.

Trebule s*,ml asum conseclnfele legale 9l flnanclare alefaptulul cd el consumi?

in calitate de pdrinte, sunteti tegal 9i financiarresponsabil de propriul copil pdnd c6nd acesta impli-negte 18 ani. Suntefi de asemenea responsabil pentrudezvoltarea capacitdtii tui de a-gi asuma consecinfeleactelor sale. Cum se pot concilia aspectele legale gi celeeducative ale rolului pe care trebuie sa il jucafi?Spunem incd o datd, totul este o chestiune de dozaj:dacd parintele face prea mult pentru copil, acesta se vaderesponsabiliza, sprijinindu-se in toate doar pepdrinte; dacd pirintele nu face destul, copilul se poatesimti descur4jat gi respins. Distanla intre a face preamult gi prea pufin este micd: trebuie sd vd cunoagtelibine limitele gi capacitatea copilului de a-Si asumaconsecinfele propriilor acte (capacitate care este diferita

a7

la 12 9i la 18 ani). in concluzie, copilul va trebui sd-giasume consecinfele ce decurg din deciziile pe care le ia.

Trebule s&l plftesc datorllle de consumator de drogurl?

Nu trebuie sa-i platifi in mod sistematic datoriileacumulate la cel de la care cumpdrd droguri; in schimb,dacd amenin[arile din partea traficantului sunt serioase(periclitarea integritafii sale fizice), nu trebuie sdrdmdnefi pasiv. In general, noi le recomanddm pdrintilorsd fie mai degrabd fermi decAt toleranfi: prima reacfie aunui pdrinte este, de cele mai multe ori, sd-l aPere pecopil de consecinfele negative, dar aceastd atitudine nuva duce la dezvoltarea autonomiei tiinarului.

in cazul in care vd hotardti sa plati{i datoriile deconsum ate copilului, trebuie sd vedeti, ca prim pas, cetip de araqjament puteti face cu el: imprumut cudobdndi pe bazd de semndturd, promisiunea de aparticipa la activitafile gospoddreSti, renunfarea laviitoarele cadouri de aniversare 9i de Craciun etc. Nuezitali sa faceti apel la cei din jur: uneori baniiimprumutati de la un unchi sau de la naqa copilului auganse mai mari sd fie inapoiati decdt cei imprumutati depdrinte. Dacd situatia se repetd, refuzali oricearanjament chiar dacd consecintele par sd fie grave.Este mai bine ca tdndrul sd treacd prin aceastdexperienfd grea decAt sd depindi de pdrinfi toatd viafa.trrica poate fi terapeuticd!

Esf;e Indlcdd o rc@erc tempomd dln mdlul lul?

Unii tineri reugesc cu mare dificultate sd-gi schimbecomportamentul de consumatori adevdrafi dacd rdmin

90

lan_sele de a primi servicii rapide 9i adaptate situafiei.Trebuie subliniat cd semnatirea situaliei ta Dir;]i;pentru protecfia tineritor este o mdsurd extremd "u."

,r,,trebuie utilizatil decdt atunci c6nd toate celelalte mdsurigi'au dovedit ineficienta Si inutilitatea.

schimbarea gcom, o gcoaH privatd, internatur, armata sunttoate acestea soluflt?

Orice schimbare reald, vine din interior. Cdnd cinevadecide sd consume, nu conte azd, cadrul oferit, "u

ja"imijloacete pentru a-gi atinge scopul. S-u.on"tutat astfelcd sunt la fel de mulfi consumatori in gcolile particulareca in cele publice. in ceea ce privegte mutatul la o attdScoald, in special in cadrul liieului, trebuie retinuf caevenimentul este aproape intotdeaun a traumatizantpentru adolescent: toate eforturile pe care le-a depuspentru a-gi alcdtui un mediu social se ndruie: trebuiesd-gi faca alfi prieteni intr-un nou cadru de vialdgi acesiefort este uneori suficient pentru a_i addnci Aisconfortuiemotional gi a-l determina sa redevind un consumatoradevirat de droguri.

incercali sd stali de vorbd cu el inainte de a-ischimba mediul de viafd. Nu luafi nici o mdsurd intr_unmoment de enervare; o decizie bine cantarita, u""p.ucdreia toatd lumea a cdzut de acord, are ganse mai bunede a duce la schimbdri reale gi durabile.

EdsH solufil alternadve la consumul de drogurl?Ce altceva pofi face in adolescenfa decdt sdconsumi droguri gi alcool?

9l

.sd faci sport;

.sd cite$ti o carte,.

. sd joci jocuri pe calculator;

.sd mergi la cinema;

.sd studiezi Si sd-ti faci temele;

.si te indrdgostegti;

. sa canti, sd dansezi,.

. sd muncegti, sa fii voluntar;

.sd filozofezi despre propria viatA;

.sa ingrijegti un animal; -

. sd navighezi pe Internet;

.sd cdtdtore$ti;

. sa asculfi sau sd faci muzicd;

.sa scrii;

.sd mdndnci;

.sd'ti pese de cum arati;

.sd-ti cumperi haine;

. sd visezi etc.

De multe ori, consumul de droguri devine un modde viafd deoarece este facil, a"ccesibil, u^rriil,relaxant. Bucuria de a fi din nou stdpdni t p;;il;noastra_viafA nu apare de indatd ce am trot'arai sa nescnlmDam. lata de ce este bine sd avem la indemdnd oasemenea listd cu lucruri de fdcut, pe care consumul dedroguri ne-a fdcut sd le uitdm

Continuati aceastd lista! Faceli acest exercifiuamuzttndu-va impreund cu copilul: cu siguranf a va aieiSr et o mutlime de idei.

Ce .fe._<te preferat? Absflnenta completA sau un coruumconbold?

Iatd o intrebare care rdmine, din pdcate, fdrd rdspunslUnii tineri nu vor putea niciodatd sa consume fatri i avea

92

probleme serioase, pe cand altii pot rdmdne foarte bine .functionali, desi consumd droguri cu iegularitate. pentruunii pdrinfi chiar gi^ numai pr6n""Ar* cuvdntului drogeste

Siabgtic.i, pe c6nd pentru altii,';iinqisi consu_uio.i]canabisul ar trebui tqalfzat.

Trebuie, de asemenea, refinut faptul cd nu totul sedecide in adolescentd: mai rdmdne to6p"rrt- schimbdri.Important cu adevdrat este ca A"a_i"a fie constient deconsecintele actelo.r 9i alegerilor sale qi,- pe cat se poate,sd rdmdnd in echitibru Oe_i tunguiirt "gi

sate viefi.

@rnwtwea

Nu vrea s&,rd vorbeasce..

Adolescentul nu wea sd vd vorbeascd. Dacd arvorbi, probabil v-ar spune:.,,Nu Ftiu ce sd-[i spun...,,Nu $tiu cum sd-[i spun.-. ,,Nu weau sd te rdnesc.-. ,,t{i+- fricd de jud ecata ta... ,,Oricum, nu md asculfi...,,Oricum, tu ai intotdeauna dreptate.-. ,,Nu egti pregatit sd auzi

"" "_'"i_ii spun..

Frumusefea comunicdrii constd in aceea ca ea nueste doar verbald. Observ.dndu_va cofitul, ceea ce face,reactiile lui c6rnd ii vorbifi, interesui sau dezinteresulpentru anumite subiecte, su.ntefi <Ieja in mdsurd sd ptitice simte 9i gandegte. Dste oeci"roio"sitor sa fifi atenti lacomportamentul Si la reactiile copilului.

95

Pot sdl obltg s6 comunlce?

Pentru a comunica este nevoie de doil Nu uitafi cdadolescenia este o perioadd Ae i,aurari gi de experi,mentdri si cd de cel,e mai multe ori adotescentul areaceleagi ganduri si face aceleasi tu.i".i "u

si grrt rlr]de- prieteni. Deci, cu acegtia va vorbi despre cuceririlesa.le, despre performanfele sale "p"niu",

despre filozofialu^i^!g-viata, despre.utrimut specE;; ta care a asistat,oespre profesorur de francezd iare cam exagereazd,,despre pdrinfii lui care sunt prea de tot ...

. Nu-l putefi forfa pe copit sd comunice, dar esteimporrant sa-i faceii "l"o"iiti;;rifi <re pdrinre. Deci,chiar dacd avefi uneori.imp.esifca ilonotogafi, trebuiesa va transmitefi mgs4iyl irana riiapit. Fi[i convins cd

:gif"::l!ll r1a gristra-in mi"te iotte iud "p"".

u"triica va putea decide _dacd doregte sau nu sa respectelimitele pe care i le-afi

""-uniiii. ---

Tlebule s6.l obltgs{parflctpe la acflvttdfl impreuna cu famllla?Este week-end si trebuie sd mergefi Ia o petrecere defamitie, la aniversarea a Zb de ani i unui unchi. Copilulva cere sd rdmdnd acasd. Ce facefii Raspunsut depinde

"d_:-y_"_r:e. copirutui J9"ga .ste'miJ ffebuie sd vdmso[easca), de nivelul lui de ,""porr"obint"t. ip"ul"

"ifiarbd apa fdrd sd se- opareascaay,'Oe gradul de increderepe care it aveti in el (uttima oard cafo I_ati kisatiingurljumiitate de cartier se aciuise in su-usot,rr casei voastre).Uneori, putefi face ararlamente * pari"lii prietenilor luicare vor accepta un chiriag pentru week-end.Este necesar sd mentineti o anumitd unitatefamitia*i pentru a fi in .""i*l"u tJfiili a facitita.astfet

94

comunicarea. Mesele sunt ocazii ideale pentru a vorbidespre sine gi pentru a primi informafii despre ceilalti.Cdteva lucruri sunt de evitat: transformarea televizo.rului in centru de atracfie al mesei, servirea meselor incamerd gi servirea in mai multe serii. Cind este posibil,facefi-vd timp pentru a elabora uh meniu mai ingrijit 9i adecora mzrsa cu citeva flori. Dacd programele membrilorfamiliei nu coincid, gdsiti totugi c6teva momente pentrua vd intdlni in cursul sdptamAnii.

Sd nu uitdm, comunicarea nu este numai verbald.Activitatea este calea regald pentru stabilirea unei legdturigi dezvoltarea unei relafii. Alegeti activitdfi care sd sepotriveascd tuturor membrilor familiei: dacd o activitateplace tuturon probabilitatea ca sd existe o comunicareintensd este mai mare. Nu ne$ljati actiunile in carepldcerea Si rdsul sunt la mare cinste. Existi activitdlispecifice pe care le putefi face impreund cu adolescentul:restaurant, schi, evenimente sportive. Ve[i pdstra astfelcontactul cu el, ardt6ndu-i incd o datd tot interesul giimportanta pe care le are in viata pdrintilor lui.

Care sunt cele mal bune dtudlnl p€nhl a reugl comunleareacu adolesc€ntul ?

.SA-L ASCUUIATI: faceli-vd timp pentru a-l asculta,a-l ldsa sd vorbeascd 9i sd se explice;

. DVITATI SA-L JUDDCATI: condamndrile, lucrurileimpuse, acuzele nu ajuti comunicarea;

.INTERDSATI-VA DE DL: deschidefi-vd inima glsufletul, asta vd va reintineri;

. EXPLINDTI-VA pUNCTUL DD VEDERE: vorbiti-i desprecredinfele 9i opiniile pe care le avefi, folosind cu-vdntul,,eu";

95

.iXOnAZntlI: vorbifi despre subiectele tabu, sexul,drogurile, dragostea, violenga, rasismul. V"inliidespre lucrurile,,adevdrate" ;.FITI CU ELr petrecefi momente impreund gi desco-perifi-va puncte comune.

AbllltAfl parcntale

Ce sunt noflunile de confrol gl findtd?

in legdtura cu intervenfia, sa revenim o clipd asupranofiunilor de control 9i timita ajutdndu_ne Ae o ategorie.

intr-o zi, Ministerele Transporturitor $i al Justifiei,dupd ce au consultat diferite

'st,rOii internafion ale, auredactat impreund un cod rutier. Degi nu u" fosi Jeacotd asupra tuturor punctelor, au ajuns la un consens,

astfel incdt acest cod sd aibd puteie de lege pe toat-edrumurile.

-- incepdnd cu acea zi, ministerul Transporturilor aafigat pe drumuri panouri indicdnd crar limitere devitezd. Ministerul Justiliei, ta randul lui, i_a informat fepotitisti in legdturd cu regurile gi le-a cerut sd vegheze'ra

aplicarea tor. in cadrul cursutui de conduc".., Ju."untiiau fost sensibilizafi in tegdturd cu aceste reguli gi cusancfiunile ce decurg din nerespectarea lor.

in ciuda acestor eforturi, anumifi conducitori nu aurespectat regulile stabilite. in unele cazun, politiqtii n;au fost coerenli in aplicarea regutilor; treqind uneori defa permisivitate la intransigeigd.. Iar conducdtorii au<le.zvoltat strategii de conduiere care sa le permita sat:vite contravenfiile: bazdndu_se pe toleranfa polifigtilor,incetinind acolo unde credeau cd se afla

"n ipnt.oi

96

rutier, alegdnd rute mai pufin frecventate, pregatin9 oserie de scuze plauzibile pentru a-l determina pe polifist

sd revind asupra deciziei sale...

Observdnd cd regulile nu erau intotdeauna respec-tate, ministerele s-au gdndit la alte strategii: sd limitezemecanic limita de vitezd a fiecdrui tip de masind, sdposteze politiqti peste tot unde s-ar fi putut comite oinfracfiune, sd scoati din uz toate vehiculele care arputea depagi viteza... Mergind in fata unui judecdtor

pentru a li se valida aceste strategii, celor doud minis-iere li s-a respins cererea, deoarece carta drepturilor 9ilibertdtilor recunoa$te individului responsabilitatea dea-gi geitiona cdt mai bine conduita auto. in acelagi timp,judetatorul a recomandat ministerelor sd;gi precizeze-bine

reglementdrile, sd le enunfe clar, sd discute despreele si sZ te faca cunoscute asociafiilor de conducdtorlauto, asigurinduee de o mai mare uniformitate inaplicarea legii de cdtre polifigtii lor.

Ca pdrinte, sunteti totodatd cel care defineste limita

Si cel Care o pune in aplicare. Este deci esential sd vddefinifi limitele ca Persozllld, limitele ca taIA sau cama i,gi limitele ci un cuplu de parinti. Dupd ce afldefinit aceste limitari, prezentafi-le adolescentilor gl

anuntafi-le gi sancliunile la care se exPun dacd fac altfel.Este momentul sd vd explicafi, sd le ascultailincrimindrile si sd modificati aceste limite in cazul incare socotiti cd este necesar.

Dste la fel de important sd vd asigurati ca aplicarealimitelor se face coerent: dacd limita este de IOO km/h,ea nu trebuie sdvaieze intre 60 Si l5Okm/h. Asemeneaunor polifigti, 9i parinlii pot inchide ochii uneori asupra

97

unor infractiuni; poate cd aceastd atitudine il va 4iuta peadolescent si infeleagd cd in vlitor va trebui sii seadministreze singur. Dar nu abuz.afi cu ingdduinta; petermen lung" s-ar putea ca tindrul sd se agtepte automatla clemenfi din partea pdrinfilor. in sfargit, asigurafi-vdcd nu punefi limite in viafa copilului, in ansamblu, cdciar fi vorba atunci de un adevdrat control.

A conhola, a neg$a a debl conbolul, pAne h cr puncfl

Fiecare situatie este atit de diferita de cealaltd incdteste greu de definit o abordare universald. Mai mult,este normal sd se inainteze prin tatondri, incercdri gierori, prin 4iustari intre neglijare 9i reducereacontrolului. Cel mai bun indicator rdmine funcfionareageneral satisfdcdtoare a familiei 9i a copilului inansamblul sectoarelor vietii sale.

Optand pentru o pozifie rezonabild gi confortabili,ar trebui sd reugiti sd vd controlati nivelul stresului $i sdvd facd in continuare pldcere sd vd intoarcefi acasd. incaz de inconfort 9i stare proastd, nu ezitali sd stafi devorbd cu partenerul, cu prietenii sau cu membri aifamiliei care se confruntd Si ei cu problemeleadolescenfei. in anumite cazuri, apelarea la unprofesionist contribuie la clarificarea situatiei.

Ca pitrlnfl, nu cidem de acord arupra regulllor ce frebulestablllte

Ca parinfi, necesitatea de a stabili Si de a mentine obund comunicare intre voi 9i copilul vostru constituie unobiectiv major. Acelagi sfat se aplicd 9i cupluluiparental: pentru a se infelege, cei doi trebuie sd iSivorbeascd. Cuplul va trebui deci sd igi defineascd Si sd

98

negocieze cu rabdare limitele pe care le va prezentacopilului. Evident, nu este intotdeauna ugor sd 4iungi laun consens, pentru asta este nevoie de lungi discutii Sinegocieri. in unele cazun, este chiar posibil ca pozifiilecetor doi sd difere in mare mdsurd; dacd se intdmpld aga,spunefi-vd cd oricum nu putefi merge inainte singuri fardsi il perturbati si mai mult pe copil. Incercati sa vedeticare este interesul acestuia Si adoptati limita care il va4juta cel mai mult in dezvoltarea lui; este mult mai binesd oferifi o imagine comund ca pdrinfi. Mai mult, capdrinti, trebuie sd aderati cu adevdrat la regulile definite;in caz contrar, consecintele atit asupra copilului cat Siasupra relatiei de cuplu vor fi foarte negative. Coerentagi angajarea sunt unelte esentiale p€ntru a vd indeplinicu bine rolul de pdrinte al unui adolescent.

Partenerul meu (sau partenera mea) consumd

,,Fd ce spun eu, nu ce fac eu*, Pe parcursul nume-roaselor intAlniri pe care le-am avut cu adolescentii, amconstat cd exemplul dat are o valoare cu mult mai maredecdt marele discurs educativ. Daci sunteti unconsumator adevdrat (de droguri sau alcool) 9i incercatisd-l impiedicati sd consume pe adolescent, este foarteprobabil ca el sd vd calce pe urme. A educa un copil nuinseamnd doar sd-i vorbe$ti, ci mai ales sd fii coerentintre ceea ce spui gi ceea ce faci. Dacd nu vd simtiti instare sA schimbati ceva in propriul consum, va fi dificllsd-i cereti copilului sd facd acest lucru.

Ce oremplu fl dau eu?

Oprifi-vd si analizati-vd propriul stil de viafi actual:

99

.Duc o viafa echilibrata (familie, muncd, distractie,somn)?

. Ce tip de consumator sunt eu (in raport cu alcoolul,drogurile, loteria, cazinoul, bunurile materiale)?

.Care este viziunea mea zrsuPra viefii (pesimistd,criticS, invidioasd, optimistd)?

.Ce fel de viatd sociald intrefin cu antura.iul meu?

.Care sunt legdturile mele cu familia de origine? Cufamilia socrilor?

. Md aflu intro stare de depresie permanentd?

.Vorbesc Si md comport violent in viatd?

.Ce relatie am cu autorititile?Felul in care suntem ca Persoane aratd destul de

exact cum suntem ca pdrinfi.

Suntem deepe#flDespdrfirea pdrintilor este o realitate cu care trebuie

sd trdim in societatea noastrd: aproximativ doud cupluridin trei triiesc o rupturd. Multe dintre aceste cupluri auavut copii care vor deveni adolescenti. Prima constatarece trebuie fdcutd este urmdtoareat chiar dacd nu maisunteti un cuplu de indrdgostifi, rdmdneti un cuplu deparinti. Decideti sd vd despdrtiti de partenen $i nu decopii. Sunteli pentru totdeauna tatal Si mama copiilorvo$tri, iar asta va obliga sd mentinefi o legatura functio-nald cu fostul partener.

Despdrfirile sunt deseori prost asumate de unul saude celdlalt, iar efectul asupra copilului este dramatic.Simtindu-se sfdsiat intre un pdrinte 9i celdlalt, prinsostatic, copilul devine foarte des arbitrul unui conflictcare nu este al lui. Mai mult, el trebuie sd triiascddezechilibrul unei noi realitdfi, pe care nu el a ales'o.

roo

O legatura eguatd nu inseamnd cd nu trebuie sddepunem toate eforturile pentru a reugi despdrfirea: sdnu amestecdm ceea ce ne aparfine ca adulfi ranifi(durere, furte, dezacord financiar, dezacord legal) cuceea ce ne apartine ca pdrlnfi, adicd incercarea de amenfine o comunicare eficientd cu fostul partener. Sd-fiiubegti copiii inseamnd sd fii capabit de concesii Si sa-iigestionezi ca un adult propriile conflicte amoro.rse.

Car€ e6te rolul tatdlul?

Pdnd nu demult, educafia copiilor revenea din oficiumamei. Da purtase si adusese pe lume copilul, ea aveagi sarcina de aJ duce pdnd la deplina maturitate fizici 9ipsihologicd . Ea era prezentd acasd, in timp ce tatdl, careigi revendica mai putin un rol educativ, se mulfumea curolul de furnizor. Astdz| situafia a evoluat. Femeile suntfoarte prezente pe piafa muncii, iar bdrbafii iSi dezvoltdincet, incet gustul Si dorinla de a fi mai prezenli pe ldngdcopiii lor.

Wezenla tatalui gi,,diferenfa" pe care o aduce acestain dinamica parentali duce la o impdrfire a preocupd-rilor gi a intervenfiei intre cei doi parinti, permifand 9i ovalidare in caz de dubiu: doud capete fac mai multdecdt unul.

Nu sunt slgur cd merg in dt€cfla cea bundl

Pentru a fi in stare sd mentineti limitele impuseadolescentului, este necesar sd aveti sentimentul cdmergefi in directia cea bund. Dacd trebuie sd cereltaplicarea unei reguli cu care nu suntefi de acord, puteflfi sigur cd acest lucru vd va tensiona gi se va v'edea.

lo l

Revizuifi-vd pozllia dacd nu sunteli capabiti si oferiti ceafi promis.

- -Ca orice perso.and, aveti 9i puncte tari, 9i puncte

slabe. -Dste

posibil sd vd simtiti stinjenifi "in'uneie

domenii ale educatiei copilului. Admitefl acest lucru-Silasati-l pe part€ner sd faci intervenfiile necesare indomeniul respectiv.

Anumite zone ale educaliei nu sunt prea atractivenici pentru unul, nici pentru celdlalt dintre parinti- Oeexemplu, ne place mai mult sd incur4iam copilul, intimp ce aspectele punitive ale educafie-i nu

".i.,t pr"u

atrigdtoare. La nevoie, se poate face o impdrtiie a,,treburilor murdare", astfel incit copilul sd nu {;"rigi"afqca u1 ctiv4j intre pdrinti, care nr', ar fi utii p6ntrunimeni.

Nu mal pot se am irncredere ln eII

. P_entru m4joritatea pdrinfilor de tineri consumatoride droguri sau alcool, increderea in adolescent estefoarte ugor de gigrdyt Si foarte greu de recagtigat. C6ndne simfim netinigtifi sau trddali, cdutim mijloace decontrol: sd Stim unde este, ce face 9i cu cine. Astfel,daci ii anutdm adolescentutui iegiriie, dacd ii tdiembanii de buzunar ori linia telefonicd pdnd la lg ani,toate acestea pot fi linigtitoare pentru pdrinte; dar petermen lung, aceastd atitudine nu poate decat sa redutastima copilului, sd scurtcircuiteie legdtura existentdintre pdrinte 9i copit 9i sd-i reduca posidintate, u.""i.riude a-gi dezvolta propriul autocontrbt. pdrintii nu stau inspatele lui toatd viafa ca sd-l controleze: deci copilul vatrebui sd-gi reia controlul asupra propriei viefi 9i sa

L02

invefe sd-gi gestioneze comportamentele, asumindu-giconsecintele care derivd din acestea.

Pd sA{ fotez&,fle acdv?

Adolescentul trebuie sa aiba o ocupafie principalapentru a-si dezvolta competenfele profesionale, persGnale Fi sociale. Mai mult, pentru a rdmAne subacoperigul vostru, el trebuie sd fie la gcoald, la serviciusau in cdutare activd a unei slqibe. Nu este acceptabilsi se trezeascd,la prAnz, sd-Si petreacd o parte a zilei,,zapdnd' la televizor sau jucandu-se pe calculatorpentru ca apoi sd meargd sd stea cu prietenii pininoaptea tArziu. Fiti fermi in aceastd privintd.

lncepe sn-ml fle nrglne, ca pdrlnte, cd vol avea un egec, ci mivol lzolal

A educa un copil este o intreagd aventurd! Trebuiesd testdm, sd indrdznim, si experimentdm, sd chestio-ndm Si, de asemenea, sd gregim. Nu este desigur ugorsd trdim cu sentimentul egecului sau cu senzafia cd nuam reugit atdt de bine cum am sperat. insd acestsentiment al egecului poate duce un pdrinte in situatiade a demisiona, cdnd de fapt situatia copilului impuneprezenla acestuia si investifia lui ca pdrinte. Dacd vdsimtiti cupringi de un sentiment de rugine, nu vd izolallpentru cd nu sunteti singurul pirinte care are dificultitlcu adolescentul.

Gasiti-va timp sa vorbiti despre situatia pe care otrdifi cu propriul copil cu persoane in care avetlincredere. De asemenea, putefi sd asistati la intilniri degrup (propuse in mediul gcolar, in organizafii comunl-

l05

tare sau in centre de readaptare pentru toxicomani),unde sd discutafi despre aceste probleme cu ceilalfiparinti. in general, aceste grupuri de sus;inere 9i sprijinreciproc se reunesc intr-un context lipsit de judecafinegative.

Schlmbarea dorttd penfiu adolescent se poate producelnstantaneu?

in societatea noastrd sunt valorizate productivitateagi eficacitatea: trebuie sd actiondm repede, sd mdrimcadenta, si asigurdm cu orice pret rezultatele. Cu toateacestea, pentru schimbarea adolescentului, timpul esteun ingredient prefiios. Dste nevoie:

.de timp pentru a recunoagte existenfa uneiprobleme;

.de timp pentru demararea unei schimbdri;

.de timp pentru ca ansamblul sistemului familial sdse adapteze la schimbare;

.de timp pentru a modifica comportamentul deconsum al adolescentului,.

.de timp pentru a modifica toate comportamenteleasociate consumului;

.de timp pentru ca schimbarea sd se confirme, sdse consolideze Si sd devind sigurd.

Timpul este astdzi o marfd rard dar necesard pentruca intreaga schimbare sd se instaleze gi sd se confirme.Lasafi-l sd-gi facd treaba!

Adolescentul are deSul spaflu p€nftu a inndrta gl a cregte?

Pentru ca o plantd sd creascd 9i sd se desfdgoare,este nevoie de spafiu gi de aer. O plantd aflatd intr-un

Jl04

spaliu prea resfans nu poate 4iunge la deplina sa formdgi mdrime, in ciuda tuturor ing4yirii-or pe cire i te oferim.f,a fel se intampld Si cu copitul. Dorind prea mult sd-lincadrdm, sa-l protejdm 9i sl-t supervizdm, il privdm despatiul necesar pentru a se dezvolta.

Pentru a cregte, el are nevoie de spafiu:.pentru a fi singur;. pentru a fi cu prietenii lui;. pentru a fi cu iubita tui (iubitul ei);.pentru gestionarea propriilor indatoriri (Scoala,munca);

. pentru a comunica, a spune ce simte, ce gdndegte;

.pentru a se ingela, aface gregeli;

. pentru a se cunoagte mai bine, a se descoperi.Cine spune spafiu s]une 9i pericol de a se pierde.

Puneti-vd intrebdri, observafi, adaptafi_vd nevoilorcopilului, fdrd sd uitafi de propriile timite atat ca plisoand, cdt Si ca pdrinte.

Cum putem gesdona stesul?

Iatd cdteva sfaturi pentru *i ajuta pe parinfi 9i peadolescenfi sd facd fald conflicteloi Si stresutui:

. strategia curfii supreme facefi asemeneajudecdto_rilor, ascultafi rnai intai pledoariile (cerlri, justi_l.q.i, explicafii), apoi retragefi-vd pentru deliberari,inainte de a anunfa, la sfdrgit, o d-ecizie unanimd;. pasul inapoi,: reacfiile ,,la cald" nu sunt intotdeaunacele mai bune, nici pe departe! Mai bine a$teptatio weme inainte de a reacfiona;

. respirafi pe nasi aerul inseamnd viafd;

t0s

.fuSrtL dacd -dugmanul vi se pare prea puternlcpentru posibititatite- de momenl, evit^ati-t. irt"ii

"Jreveniti atunci c6nd veti fi mai bine pregatit;, delegafi: dacd_ sarcina este prea grea, transmitefi oparte din povard partenerului; '. rddeti: atunci.c6nd este posibit, este mai bine sddetensionafi situatia;. vorbifi: este dificil sd funcfiona[i bine cu un nod ingat.

Temed

Ml.e teamd sil nu se slmtd ftusfrat dacd InteMnl

^ Numai prin intermediul frustrdrilor adolescentul va fiin.mdsurd sa invefe gi sd experimenteze rimitele tumiiefgrioqre. vainvdlaci daci d.e O.efturi inCiviOuafe, are

:j*dflgllsd respecte limitele n*uL [" p,arintii sai. ToatAvraga noastrd suntem constrdngi sa respectam reguli gi pecei care le aplicd; profesori, Airectorii patroni, potifigti,proprietari. Este mai bine sd invdfdm inch Oe hi";;p;;iviefii.sd acceptdm ac-eastd realitate gi frustrdrile pe czrele aduce cu sine. Sd ne aaucem l_irrt" cd una dinprincipalete provocdri are adoresc.ttt"i ""t"

aceeade a seopune pentru a se afirma. Fifi buni parinti Si permiteti-fecopiilor sd vind in contact cu autoritateal mai tArziu, aupa:e v.oT deveni adulti puternici, vd vor mul[umi ca iaii iufiitdestul pentru a le spune NU.

Mie teamd sri nu fugd de.acase, sd nu deviM violent, s{ nufurel

. Teama poate impinge la inacfiune, care favorizeazdla rdndut ei statu quou1. Dacd nu aciionati, de fricd sa

F'l

106

nu provocati fuga de-acasd, violentd sau furturi, copilulva crede cd el este stdpinul situatiei, cd el domind. gipoate merge pdnd la folosirea gantajului gi manipuldriipentru a vd strdnge cu ugar ,,Dacd nu md laSi sd ies inseara asta, o sd fac scandal", ,,Dad nu-mi dai bani, amsd gdsesc o cale foarte simpla sd fac rost de ei".

Chiar dacd aceste fraze nu sunt ugor de incasat deun pdrinte, acesta trebuie sd le facd fafr, sd treacd laactiune gi sd instituie conditii de intervenfie propice,care sd-i permitd sd se menfind pe pozifii pdnd la capdt.Gindifi-va la inconvenientele lipsei de acfiune gi laavantajele interventiei; vefi infelege cd hotdrArea de aacfiona este cea bund.

, Dimpotrivd, dacd dintotdeauna copilul a avut unprofil de ,,rege", la adolescen[a el se poate foarte ugortransforma in ,,tiran", Uneori, pentru destituirea unuidictator este nevoie de o loviturd de stat, ceea ce poateproduce stricdciuni. Dste insd preferabil ca unadolescent sd invefe in aceastd perioadd a viefii luinofiunea de limitd: in felul acesta, va deveni un adultmai responsabil, mai funcfional.

I'Ile teamd sd nu se slnudddl

Societdtile occidentale, printre care gi Quebec-ul, auo ratA ridicatd a sinuciderilor in rAndul adolescentilor.Ideile, gandurile legate de posibilitatea sinuciderii nutrebuie in niciun caz tratate cu superficialitate. ArdLali-vddeschiSi si disponibili dacd adolescentul va impartdgegtegdnduri suicidare. La nevoie, apelati la un profesionistsau, cel pufin, la liniile telefonice specializate care suntdisponibile atdt pentru pdrinti, cdt gi pentru tineri.

t07

Nu este intotdeauna ugor sd deosebegti un veritabllgdnd suicidar de o tentativd de manipulare. Fi[i atenflrinformafi-vd gi incercafi sd infelegefi corect situatla.Nimic nu trebuie ignorat; qi nu va ldsafi silifi lainacfiune.

Mle teamit se nu albd probleme de senftate mlntaHlAproape intotdeauna este dificil sa obtii diagnostice

clare gi precise in ceea ce privegte sdndtatea mintala aunui adolescent, mai ales dacii acesta consumd drogurisau alcool. Acest consum poate sd antreneze o pertur-ba:re a functiondrii psihica obignuite. Din acest motiv,psihiatrii pot ezita sd formureze un diagnostic inainte caadolescentul sd inceteze orice consum-pe o perioadd detimp, s-au vor pune un diagnostic rezeiat, agteptand sapoata face o reevaluare.

Existd totugi citeva elemente observabile care vd,pot determina sd consultati un psihiatru gi anume, dacd,in ciuda faptului ca a intrerupt consumul de cdtevasdptdmAni, tindrul:

.resimte frecvent gi persistent efectele substanteiconsumate;

. aude voci, are vedenii;

.vorbegte incoerent,.

. are spaime irafionale, necontrolate;

. are reacfii, rdsete, gesturi nepotrivite;

.are nevoie si desfdFoare ritualuri, ticuri pentru afuncfiona;

. se izoleazd din ce in ce mai mult.

l08

I'Iie t@trd Mnu qlwryem Ia bilalel

Introducerea de limite de cdtre parinti produceuneori la copil reacfii fizice agresive. $i cum copilul numai are 6 ani, nu mai puteti sdJ luafi de mdnd si saJtrimitefi sd se mai gdndeasci in camera lui. De altfel,nici chiar pdrintele nu este departe de a deveni violent,ceea ce nu este deloc de dorit.

Daci weodatd vi se pare cd situatia scapd de subcontrol, nu ezitati sd chemati polifistul: acesta arecompetenfa necesard de a interveni in cazul persoa-nelor dezorganizate fizic Si psihic.

Ilmltele futeruenfrelPot s*,1 obllg pe copll sd se schlmbe?

Nu, dar nu trebuie sd suportafi consecinfele hotdrdriilui. Daci el decide sd continue consumul ingrijordtor dedroguri sau alcool, va trebui sd o facd intr-un context incare nu va manji restul familiei. Stabilind limite Sisanctiuni foarte clare in raport cu consumul, tdndrul vatrebui, mai deweme sau mai tArziu, sd se pozi[ioneze 9isd evalueze consecintele deciziilor sale.

in cluda lntervenflllor noastre, nlmlc nu se schlmbdl

Ca parinte, afi experimentat limitele, comunicarea,atenfia speciald, controlul si totu$i nimic nu se schimbd.Oare are consumul, pentru copilul vostru, un sens pecare nu-l puteti inlelege? Poate afi fdcut prea mult, iar elprea pufin? Oare contextul exterior il impiedicd sd facdschimbdri? Vrea cu adevdrat sd se schimbe? Are nevoiede o interventie mai energicd? A incasat suficientesanctiuni pentru a dori si-Si modifice comportamentul?

t09

. .Timpul poate favonza schimbarea, dar indulgen[a,niciodatd. Evitafi sd reluafi mereu aceteagi strad;ii Ginterventie parentala daci ele nu funcfione aza. iiieta_tea, noutatea, inte-nsitatea interventiei pot proauce-undeze.chilibru pozitiv la copil: vdzirndu_vd ieacfionanddiferit, poate va acliona Si et aiferit.

Ce pot face, in ulHmd Instant4 drcArefvzdsd se schlnbe?Odatd ce afi incercat totul, trebuie sd acceptafi caadolescentut sd dezvolte o toxicomanie? Dacd..iOefi .ida, puteti si avefi in vedere c, vefi trdi mai larziu cu unadult toxicoman, cu tot ce presupune aceasta: bani decheltuit, datorii de platit, caugiuni de achitat, internari incentre de dezintoxicare, perioade de detenfie. Dacd cre_deti ca nu, trebuie mai intai sd recunoagtefi cd ali aiuns-6capdtut disponibititafii parentate Si cd aveti nev6ie deajutor din afard. Vefi putea apela la Directia pentru

protecfia tinerilor car. e, cu ajutorul tegii, se va asigura cddenroltarea gi securitatea Unarutui nu"sunt compromise.

lspecfut lqa

Copllul mel 3 depdglt r/arsta de lg ant. C,are sunt drepturllemele parentale gl care iml sunt indatorlrlte?

Teoretic, de indatd ce a 4iuns la lg ani, tiindrul esterecunoscut prin lege ca fiind adult. Dl este in mdsurdsa-gr. exerc_ite drepturile gi apt sd beneficieze derDenatea aterentd, dar fdrd sd o exercite in detrimentulaltcuiva. Dacd rdmdne sub acoperigul parinfilor oOata cea 4juns la t8 ani, el este obtigat si reipecte regulite pecare i le impunefi.

110

Care sunt leglle referltoare la copll in Canada?s

trxisti in primul rdnd o lege care tine de jurisdicfiaguvernului din Quebec: Legea privind protecfia tinerilor.Aplicarea acestei legi urmdregte sd asigure tuturorcopiilor acordarea unor conditii de viatd favorabile, caresd le permitd sd creascd in sigurantd. tra prevedeacordarea de sprijin Si asistenta copilului Si familiei lui.

trxisti 9i Legea privind tinerii contravenienfi, o legefederald referitoare la tinerii intre 12 9i 17 ani care comitinfractiuni la Codul penal. Aceasta lege se intemeiazdpetrei principii: protecfia societdtii, responsabilitatealindrului gi nevoile speciale ale tinerilor, datoratefaptului cd sunt minori. I'e4ea prevede clar ca lindruleste responsabil de actele sale 9i cd trebuie sd igi asumeconsecintele acestora: in consecintd, trebuie sd repareprejudiciile cauzate. in temeiul acestei legi, precum 9i alegii de reglementare a anumitor droguri 9i altorsubstanfe, minorilor li se poate aplica Codul penal. Estede retinut ci aceastd lege va fi in curdnd inlocuita deLe4ea referitoare la sistemul penal pentru minori.

Ce prevede legea cu prtvlre la droguri?z

Legea care reglementeazd, drogurile Si alte substanfeeste aceeagi pentru adulti, ca 5i pentru minori. tra estefoarte clardz este interzisa producerea, importul,exportul, traficul Si posesia pentru sine a oricdreisubstanfe ilicite. Prin trafic se intelege faptul de a vinde,a da, a transporta, aliwa droguri sau de a fi complice launa din aceste actiuni.

Pot exista diferente in aplicarea legii' in uneledistricte judiciare, existd o toleranfd zero qi, prin

l l l

urmare, au loc arestdri, in timp ce in altele se intervinefdrd a se incepe urmdrirea penald, polifistul avdndputere discrefionara.

Ia ce se expune copllul dacd nu respecti lqe.rr?

Din momentul in care un lindr este retinut, dosarulsdu este susceptibil de a urma doud cdi.

Prinna este programul de mdsuri in vedereaschimbdrii. Pentru a putea participa la acesta, ldnarultrebuie sd se recunoascd responsabil de gestul sdu gi sdfie gata sd colaboreze la repararea prejudiciilor. I sepropun, prin urmare, anumite mdsuri: muncd in folosulcomunitdfii, donafii, intdlniri de informare Si dereflectie, mdsuri orientate catre victimd. Tdndrul va aveaun dosar social pe o durata de 2 anl incepdnd cu datala care semneazd documentele.

A doua cale este Tribunalul pentru tineri, in cazulunui t6ndr care are antecedente ingrijordtoare sau acdrui infracfiune imbracd un caracter grav. Daca tdndruleste gdsit vinovat de cdtre judecdtor, acesta poateordona una din urmdtoarele mdsuri: munci in folosulcomuniti{ii, donatii, intalniri de informare Si reflectie, operioadd probatorie urmdritd sau nu de un asistentsocial. Judecdtorul poate chiar dispune detenfiacopilului intr-un centru de primire. in acest caz, el vaavea un dosar judiciar (penal) pe o durata de la 5 la 5ani, in funcfie de tipul delictului.

Dosarul il va urmdri pand la varsta addte?

Indiferent cd este vorba de un dosar,,social" sau deun dosar,judiciar", trebuie gtiut cd nimic nu se gterge la

tt2

18 ani gi cd aceste dosare pot fi utilizate impotrivatindrului dacd este din nou arestat. De exemplu, unuitandr de 17 anl, care a fost arestat pentru trafic destupefiante 9i a prlmlt I an de perioadd probatorie, iipoate fi consultat dosarul judiciar pentru minorl de ocurte judiciard pentru adulti pdna la virsta de 23 ani (17ani + I an probatoriu + 5 ani dosar judlclar actlv = 23ani).

Legea este astfel fdcutd inc6t un act sdvAr$it in ziuaprecedentd implinirii v6rstei de 18 ani nu va fl judecatin acelasi regrm legal (pentru minori sau pentru adulti).in schimb, simpla posesie de droguri sau posesia inscopul traficului poate avea urmdri atunci cdnd tdnirulare deja 18 ani. in cazul simplei posesii de droguri,dosarul poate fi utilizat p6nd la 5 ani dupd executareade cdtre adolescent a sentintei judecitore$ti. in cazultraficului de droguri, dosarul poate fi utilizat pAnd la 5ani dupd executarea sentinfei date de tribunal.

Ce gunt mundle in foloeul comunltffl?

Prin aceasta mdsuri, tandrul este chemat sd reparesimbolic rdul pe care l-a produs. trl va executa unanumit numdr de ore de muncd gratuiti in folosul unuiasau a mai multor organisme nonlucrative din oragul sdu.Numdrul de ore de muncd este stabilit in functie degravitatea gi de numdrul de infractiuni.

in mod concret, tindrului i se cere sd facd diferitemunci pe l6ngd organisme care au nevoie de brafetinere gi vAnjoase: sd zugrdveascd intr'o casd pentrutineri, sd intrefind un teren, sd spele pardoseala, sd seocupe de persoane in virstd sau de copii mici.

l l5

Obiectivul este de a-l determina sd reflecteze la faptelesale gi sd facd fapte bune in jurul siu.

Ce reprednti o condamnare lnts'un c€ntsu de prlmlre?

in cazul Legii prlvind tinerii contravenienfi,judecdtorul poate si hotdrascd ca adolescentul sd fiedefinut intr-un centru de primlre. Dxistd diferite tipuri deastfel de centre: inchise, semideschise Si deschise.Aceste detentii permit protejarea societatii impotrivacomportamentelor copilului. Durata lor variazd infuncfie de dorinfa gi capacitatea copilului de a-gi schimbacomportamentele preocupante. Libertatea lui esterestrinsd Si controlatd pe timpul gederii in centru, c6ndbeneflciazd de seMcii profesionale gi educative dinpartea unui personal specializat format din: educatori,psihologi, cadre didactice, asistenti sociali, specialigti intoxicomanie. Tindrul poate primi 9i o sentintd cucaracter discontinuu, adicd poate rdmdne in timpulsdptdminii in mediul sdu de viati, dar merge la centrulde primire de vineri pdnd duminicd seara.

Legea referitoare la protectia tinerilor ii dajudecdtorului posibilitatea de a-l orienta pe copil spreun centru de primire deschis sau inchis, in funcfie denevoile sale: acesta poate prin urmare sd meargd lascoald in exteriorul centrului 9i igi poate petrece weelr-end-urile in familie. Va beneficia insd de aceleasi serviciiprofesionale ca gi intr-un centru intern.

115

iI i l C0NCtUZIE

T-

. Iubitl-vd copilul.

.Ascultatl-|.

.Respectafi-l.

.ingradi$-i excesele.

.Avetl incredere in el.

.Nu acordati atentie excluslvd substanfei (drogurisau alcool).

. Priviti-vd copilul in intregul lui.

.Fiti clari cu voi ingivd.

.Fitl coerenti cu voi in$ivi 9i cu partenerul.

.Convlngeti mai curdnd prin exemplu'personal dec6tprln cuvlnte.

.indrdzniti si abordatl subiectele dlficile.

. Stabilltl-vd proprllle llmlte.

. Evttatt si vi concentratl Interventllle excluslv asupracontrolulul.

. Dafl copllulul dreptul si gregeascd.

. Dafi-vd dreptul de a gregi.

.Dati timp Si spatiu schimbdrii.

l t7

ILtst , t suBrEcTlr . ,0n gr l intnnnlRrL0R

rDDSPRD ADOLESCENTA

O etaryaflatA sub semnul schimbMi

Care sunt prlncipalele provociri ale adolescenfei?Prietenii, grupul, ,,ga1ca'sunt totul pentru el!Parcd nu mai e copilul meu, s.a schimbat atAt demult!Trebuie si md amestec in modul in care se imbracd,se tunde sau igi alege muzica?Trdim cu un sentiment ciudab camera lui nu maiface parte din casa noastrd, a devenit proprietateaLUI IUn telefon mobil? O linie telefonicd personali! 9imai ce?Fuge de mine, md eviti, se izoleazd, de familie!Cine conduce in casd?CAt sunt de ingaduitor ca pirinte??oate avea copilul meu optiuni diferite de ale mele?Mie foarte teami cd va suferi, cd va fi rdnit!Mieste atat de teami cd nu md mai iubeSte!

Cilteva concepte referltoare Ia toxlcomanle

Care sunt factorli care pot contrlbui la dlmlnuareariscurllor de a deveni toxicoman?Care sunt factorii de risc ce pot contrlbul la aparitlatoxlcomanlel?Care este procent4iul de tineri consumatori aderairatl?

118

Cdnd spui ,,drog" spui automat,,probleme. ?Poate exista un consumator social de droguri sau dealcool?Ce se poate spune despre primele experienfe cudrogurile gi cu alcoolul?Toatd lumea face aga...Sunt eu, ca adult, congtient de propriut meu consum?

inrnnrAru RDFDBJToARD LA sUBSTANTD

Care sunt grupele de substan[e psihotrope?Din ce se compune familia sedativelor?Din ce se compune familia stimulantelof?Din ce se compune familia perturbatoarelor?Ce se poate spune despre drogurile care cresc per-formanfele fizlce?Ce este dependenfa fizicd?Ce este dependenfa psihologicd?Ce este sevr4iul de droguri?Dxistd unele substante mai periculoase decdt altele?Drogurl tarl sau droguri ugoare?Nu este decdt alcool!Rimin sechele la adolescentul care consumd droguri?Vor fl legallzate drogurile?

inrnnnAru BDFERIToABE LA DEprsrAKD

Care sunt tlpurile de consumatorl in cazul tinerilor?Ce este gl ce nu este normal?C6nd devine consumul ingrfloritor?Care sunt indiciile consumului?Am unele bdnuieli; dar-nu sunt sigur: ce trebule si.'fac? : :Sd-i citesc jurnalul intim, sd-i cotrobdi prirf cameri,

119

sd-i ascult convorbirile telefonice?Trebuie sd stau de vorbd cu prietenii lui?Mi face si md gindesc tot timpul 1a... sau ce ecouriimi trezegte?Ce intrebdri trebuie sdd pun?Vinde droguri?Nu vorbegte dec6t despre asta,,nu se gindegte decdtla asta!Cine consumd in adolescentd va deveni toxicomanmal tArziu?Copilul meu este alcoolic sau toxicoman?Hd{uirea de cdtre pdrinti este un pericol?Neglijarea de cdtre pdrinti este un pericol?

ixrnnnAru RDFDRTToARE LA TNTERVDNTIE

tlodele in toxiamanle

Servicii disponiblle

Cum pot sa'l 4iut?Sunt in cea mai buni pozitie sa-l ajut?imi este prea greu sd intervin eu insumilCine sunt partenerii mei in interventie?Unde trebuie sd cer sprlJin?Dste bine sd-mi trimit copilul intr-un centru intern deteraple?Trebuie sd semnalez situafia Ia Directia pentruprotectia tinerilor?

Acliunea

Ce trebuie sd fac?Ce fac dacd se intoarce acasd drogat?Ce si fac cu oblectele sau €u substanfele pe care Ieg3sesc?

t20

La. ce pedepse pot sa recurg?Ttebule sd tolerez consumul in casd?Da, dar prletenii lul consumdlSd-l izolez de grupul lui de prieteni?Ce sd fac cu banii lui de buzunar?Sdl interzic intdlnirile, privilegiile, actlvltdtile?Trebuie s&i controlez orele de intoarcere acasdl?Locurile unde se duce?Trebule sdl avertlzez pe pdrinfti prietenilor lui cdeste consumatofTrebuie sd-mi asum consecinfele legale 9i financiareale faptului cd el consumd?TYebuie sd-i pldtesc datoriile de consumator dedroguri?Este indicatd o retragere temporard din mediul lui?iSi influenteazd, fralii gi surorile!Cind este compromisddezvoltanea gi siguranfa copi-lului?Schimbarea Fcolii, o gcoald prtvatd., internatul,armata sunt toate acestea solufii?Existd solutii alternative la consumul de droguri?Ce este de preferat? Abstinenfa completd sau unconsum controlat?

Comunicarea

Nu wea sd-mi vorbeasc5...Pot sd-l oblig sd comunice?Trebuie sa-l oblig sd participe la activitdfi impreundcu familia?Care sunt cele mai bune atitudini pentru a reugicomunicarea'eu adolescentul ?

t2l

Abllttlfi prentale

Ce sunt notiunile de control Si limiti?A controla, a neglija, a slibi controlul, pdnd la cepunct?Ca pdrinfi, nu cddem de acord asupra regulilor cetrebuie stabllitePartenerul meu (sau partenera mea) consumdCe exemplu il dau eu?Suntem despd4itiCare este rolul tatdlui?Nu sunt sigur cd merg in directia cea bund!Nu mai pot sd am incredere in ellPot sd-l fofiez sd fie activ?incepe sd-mi fie rugine, ca pdrinte, cd voi avea unesec, cd md voi izola!Schimbarea doritd pentru adolescent se poateproduce instantaneu?Adolescentul are destul spatiu pentru a invdta si acregte?Cum putem gestiona stresul?

Temeri

Mi-e teamd sd nu se simtd frustrat dacd intervin!Mi-e teamd si nu fugi de-acasd, sd nu devind violentsd nu fure!Mi-e teamd sd nu se sinuciddlMie teamd sd nu aibd probleme de sdndtate mintald!Mi-e teamd sd nu 4iungem bdtaie!

Limitele interuentiei

Pot sd-l oblig pe copil sd se schimbe?in ciuda interventiilor noastre, nimic nu se schimbdl

t22

Ce pot face, in ultimd instanfd, dacd refuzd sd seschimbe?

Aspectul legal

Copilul meu a depagit vdrsta de 18 ani. Care suntdrepturile mele parentale $i care imi sunt indatoririle?Care sunt legile referitoare la copii in Canada?Ce prevede legea cu privire la droguri?La ce se expune copilul dacd nu respectd legea?Dosarul il va urmdri pdnd la vdrsta adultd?Ce sunt muncile in folosul comunitdtii?Ce reprezintd o condamnare intr-un centru de primire?

t23

RrsuR$[ BrBLrooI, t r rcIY

caflAUDERSEI) Marie"Jos€ et al. L'ado et les aufres. Paris:

Editions de la Martinidre, 1996. lO5 p.( flydrogdne)

AUDDRSEI) MarieJos€ et al. Ildroine, cocaine.,. voyageinterdlt, Paris; Editions de la Martini€re, 2OOl. lO0 p.(Hydrog€ne)

BLIND, Ren€ et M. POOL. Mon enfant et Ia drque:I'Indlspensable dialogue. Saint-Julien-en{enevois: Jouvence,2OO1. 111 p.

CLOUIIEB" Richard. Mieux vlvre avec nos adolescents.Montr€al: L,e Jour, 1994. l7O p.

CoMN6 PDRMANtrNT DE LUTTE A I,a ToxIcoMANIE.Drques. savolr plus, risquer molns. Montr€al: Stank€, 2OOl.157 p.

COMITE PERI'IAIIENT DE LUTTD A I,A TOXCOMANIE. T€polnt sur Ia sltuatlon de Ia toxlcomanie au Qudbec en l'an2OOO. Ylontrbal: CPLT, 2OAO. 2l p.

DEIAARAVD, Michel. Les ados: mode d'emplol d I'usagedes parents. Beauport: MNH, 1995. 96 p.

DBDYFUS, Antoine. La drque, quelles rtponses?TournallCasterman, 1997.47 p.

La drogue...sl on s'en parlalt? Qu€bec: Ministire de lasant€ et des services sociaux, 1995. 15 p.

DUCLOS, Qermain, Danielle LAPORTtr et Jacques ROSS.Lestlme de sol de nos adolescents: gulde pratique d I'intentlon

d, , Etienne Gaudet, psihopedagog de renume, conduce defoarte mulli ani proiecte destinate studierii cauzelor

. n .,,t ' _{ consumului de droguri in rdndul tinerilor, dar gi

( | qJ modalitifilor de prevenire, intervenfie ori readaptare la*tt*, H viaJasocialiacelorafectalideacestflagel.

Colectia OmuI de ldngd tine, pe care edituraMinerva o propune cititorilor incepdnd cu acest titlu,igi propune sd aducd in discufie problemele delicateprivind raporturile dintre pdrinfi gi copiii lor. Multedintre valorile la care subscriu tinerii sunt ori deneinfeles, ori de-a dreptul gocante pentru plrinfi.Multe dintre valorile care fundamenteazd, vialaplrinfilor sunt, pentru copiii lor, ori desuete, ori multprea rigide qi constrdngitoare. Majoritatea conflictelordintre generatii are la bazd aceastd neinfelegerereciprocd, aceastd neacceptare a valorilor celorlalli.DacI se privegte comunicarea ca un pas vital instingerea acestor conflicte, solufiile practice dedepdqire a situafiilor delicate nu se vor ldsa agteptate,iar armonia nu va intdrzia sd se restabileascd.

- Nicolae Ploscariu

9,Qo 6 ISBN ( l0)r 973,21-0756,1ISBN ( l l ) : 978-971,21-0756 {)

Jillrililtrllillttl|Lillrilll i.rii;r.l''

t,',,i il.

U UIIIR

---Y

cwANT inarmn .................... 5INTRODUCERE.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I IDESpRE ADoLESCENTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

O ebp allatd sub xmnul x,hlmb*ll, .......,........ lsCdteva ancepte rcferiturc ta toxlcomanle ..,..,.22

imnpsAnr REFERTToARE LA suBsrANTE ................ .... 2simnngAnt REFERTToARE, l,R DEpts,rAnE...................... s IinrnnaAru REFERITOABE LA NTERVENTTE ........... ....,.. 67

tldele in toxhomanle ,... ,.,,....,,.. 6Z*rvlcll tllspnlblle ...............,......694cfluna,...,,... ..,,,.78Comunlcarca ,,...., gzAbllltttl prentate ...............,......,. 95Temei,..,.,.,..,. ... lO5Aspctullqal ... tog

in conc1u2tE.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . I lsLtsTA SUB|DCTET.OR gt A iNrnpgARtLoR .................. rr7RES|.JRSE B|BL|OGRAF|CE.............. ......... r25NOTE .. . . . . . . . . . . . . . t22

Cuvdnt inainte

Schimblrile sociale majore din Romdnia ultimului deceniu,datorate contextului geopolitic intemational, dar 9i evoluliei politiceintcrne, au adus in discutie un fenomen social care s-a dovedit a fi deo amploare ingrijortrtoare: consumul de droguri. Includerea ttrriinoastre pe ruta balcanictr a drogurilor a luat complet pe nepregdtitesocietatea romAneasci.l Nici unul dintre segrnentele sale (educafie,sf,ntrtate, justifie, polilie etc.) nu a reacfionat prompt gi intr-un rnodcorespunzitor. Nici chiar sistemul nostru de valori, atitudini,rncntalitiifi, nu a putut si absoarbtr aceasti problemtr noutr, sI iigtrseascd modalitnfi adecvate de rezolvare.

Tinira generafie, in schimb, aflat[ ea instrgi in plindpcrioadtr de tranzifie, specifici adolescenlei (adictr int-o perioadia ciuttrrii gi a descoperirii propriei identit6;i, a cunoagterii 9i ainfelegerii de sine qi a celor din jur, a confruntirii cu problemecxistenfiale gi cu nevoia vitaltr de a le rezolva), a reacfionat rapid.Lipsili, de cele mai multe ori, de infelegerea, de rtrbdarea adullilordc a-i asculta, de fermitatea acestora in a propune soluJii de viaftrcoerente, tinerii au cedat mirajului retragerii intr-o lume in carenumai ei pot avea acces, departe de intruziunile gi agresivitatcacclor care nu sunt de o vdrsti cu ei.

A9a se face cd, in numai cdfiva ani, Romdnia a devenit dinpunct de tranzit o importanti piaftr de desfacere a drogurilor.Traficul, dar gi consumul, incep si inregistreze valori semnificative

' aproximativ 8flo din cantitates dc opiacce dBtinstc pictci europcne circul! pe celc doulrutc balcanicc. fara noartl csie principalul tmnson al celci & a dou! rute: &ogurile vin din'Iurcis. trac prin Bulgarir, inrf, in Rominir pnn punctclc Ncgru - Vodtr, Vama Veche. Giurgiu.Bcchet, ies din larl in Ungaria, prin pnctelc Nldlac, BorV sau Peler, ajung, apoi, prin Slovocia9i Cehia, la dcatimtia finall: Gcrmania.

58

. drogul se gdsegte la traficanfii de la coltul strdziieste consumat in primul r6nd de cdtre copiii str2. uneori aceasta substanfd este utilizatd de studecare au nevoie de un supliment de energie isesiune pentru a-gi pregdti examenele.

Pe scurt, stimulantele sporesc activitatea sistemnervos central: ele produc o stare de excitafie,stimulare 9i de veghe, oferd un sentiment de controlde securitate personald. Consumate regulat gi in d,mari conduc la dependenfa psihologica*gi provoacd,,cravtng", adicd senzafia de lipsd la oprirea consumConsecinfele unui consum abuziv d-e stimulantedestul de grave: paranoia, dificultali de concentraoboseald excesivd, stdri depresive serioase (cunoscu

39

pr' loifa de figard sau amestecat direct cu tutunul;'r,rrrabisul prezintd o concentrafie variatd de THC(lr . l rahidrocanabinol, substanfa care provoacdclr'< [ul psihotrop). Uleiul de canabis are o concen_f r,rf lr: fbarte mare de THC, pe cand hagigul, unaprrllrr mai micd; extremitdtile plantelor (mugurii,Irrrr lt:k: sau florile) confin cel mai mult THC, inf lrrrlr t:c frunzele nu conlin dec"it foarte pufin. Deal l l r . l , t :anabisul din euebec (, ,euebec Cold,,)llr.r.pr: sa fie apreciat de consumatorii internalio-||*tll: tlt(]rucisarile de plante, metodele de cultivare(ltrr lrrslv cultura hidroponicd, cu efect de mdrire ar rrrrr r . rr l raf iei de THC) au spori t cu 2|o/or urrr r:rrlra[ia de THC fald de ,,iarba', anilor 7O;r.frr lrrl r:irnabisului este variabil: primele semne self rcf ,rfr..rzit la lS-2O de minute dupd prima inhalaretl tr rrrcrrtin timp de o ord. trfectete cele maievlrllrrlc sunt o senzafie de bine, de linigtire,rkrrlrrl,r rk: a rade,' in acelagi timp, vorbele suntdrlr*.orl <l<:zlanate, debitul verbaf se incetinegte,nr lrll qr. ntrosesc, pupilele se dilatd, giitul se iritd.I'c nrii-.rrr;l <:r: cf'ectul scade, se remarta o ugoard

-ili l i ltrtk.trl.i $i o mai mare pOftd de m6nCare.

Altlrr I r,trr<l r:ste consumat in exces o perioaddhtrlrlrrrrll.rl,t <l<: timp, canabisul produce o stare derf*=rrrrrl f v,rf fr, 11<',ncralizatd: interesul pentru gcoala,ntilnr il r; rrlrl , pricteni (cu exceptia celor cu carer ilf tqtil lt.l) tl p<:ntru diverse proiecte se reduceelfttl l lor 1l l,rrrilrtrl se infundd tot mai mult intr_o€lar. r l r . l . t r rrr :zr:ala. Canabisul devine central in!ldl't 5illrt,tr oilsrrnratorului, acesta fiind incapabil€a -rl f lf 'ttl ltrr.rt' vl;r[a in afara consumului (depen_t fe l l l r l I n l l rok rr l l<, i l ) ;

,down" al pudrei).

DIn ce re oompune fanltta pertwbatoarcIor

Canabisul

.aldturi de alcool, este substanta cea mai popuprintre adolescenlii de astdzi. Canabisui aremare numdr de denumiri. pentru cei mai vmarijuana, mari,,,marijeanne,,, iarba.astdzi mai ales sub numete de ,,iarbd", elprezintd sub formd de frunze, tulpini sau muuscafi. Canabisul se fumeazd (fumezi un trabuc,amestec, o petarda...) sau se mdndnca (turtpr{jiturete...). Se poate prezenta gi sub foimacubulefe in nuanfe de maro inchis sau galbenacesta este hagigul care se fumeazd si et mdrgi amestecat cu tutun. ylai rar, se poate prezentaun ulei negru sau maro inchis; lichidut este int