raportul anual al bĂncii comerciale eximbank - … · banca” s.a. rezultatele financiare ale...
TRANSCRIPT
RAPORTUL ANUAL
AL BĂNCII COMERCIALE
“EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA” S.A.
PENTRU ANUL 2016
CUPRINS 11.. MMEESSAAJJUULL DDIIRREECCTTOORRUULLUUII GGEENNEERRAALL ...................................................................................................................................................................................................................... 33
22.. EEVVEENNIIMMEENNTTEELLEE CCHHEEIIEE AALLEE AANNUULLUUII 22001166 .................................................................................................................................................................................................. 55
33.. SSIINNTTEEZZAA RREEZZUULLTTAATTEELLOORR .............................................................................................................................................................................................................................................................. 66
44.. GGRRUUPPUULL BBAANNCCAARR IITTAALLIIAANN –– VVEENNEETTOO BBAANNCCAA .............................................................................................................................................................................. 88
55.. CCOONNDDUUCCEERREEAA BBĂĂNNCCIIII .......................................................................................................................................................................................................................................................................... 1122
6. CADRUL MACROECONOMIC
6.1. Conjunctura internaţională ...................................................................................................................................... 13 6.2. Conjunctura din Italia .............................................................................................................................................. 15
6.3. Piaţa bancară italiană .............................................................................................................................................. 17 6.4. Republica Moldova ................................................................................................................................................ 19 6.5. Sistemul bancar din Republica Moldova ................................................................................................................ 22 6.6. Cadrul de reglementare .......................................................................................................................................... 24
77.. GGUUVVEERRNNAARREEAA CCOORRPPOORRAATTIIVVĂĂ .......................................................................................................................................................................................................................................... 2255
88.. GGEESSTTIIUUNNEE RRIISSCCUURRII .................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2277
8.1. Riscul de credit ................................................................................................................................................. 27 8.2. Riscul de piaţă .................................................................................................................................................. 28 8.3. Riscul de lichiditate .......................................................................................................................................... 28 8.4. Riscul operaţional ............................................................................................................................................. 29 8.5. Riscul de conformitate ...................................................................................................................................... 30
99.. SSIISSTTEEMMUULL DDEE CCOONNTTRROOLL IINNTTEERRNN ................................................................................................................................................................................................................................ 3311
1100.. RREEZZUULLTTAATTEE FFIINNAANNCCIIAARREE PPRRIINNCCIIPPAALLEE ........................................................................................................................................................................................................ 3333
10.1. Detalii privind evoluţia activelor ...................................................................................................................... 33 10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar ........................................................................... 36 10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile ........................................................................................................... 39
1111.. DDEESSEERRVVIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR JJUURRIIDDIICCEE ...................................................................................................................................................................................................... 4433
11.1. Cadrul general .................................................................................................................................................. 43 11.2. Servicii de creditare .......................................................................................................................................... 44
1122.. DDEESSEERRVVIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR FFIIZZIICCEE .................................................................................................................................................................................................................. 4488
1133.. CCAARRDDUURRII BBAANNCCAARREE .................................................................................................................................................................................................................................................................................. 5511
1144.. OOPPEERRAAŢŢIIUUNNII CCUU VVAALLOORRII MMOOBBIILLIIAARREE .............................................................................................................................................................................................................. 5544
1155.. TTEEHHNNOOLLOOGGIIIILLEE IINNFFOORRMMAAŢŢIIOONNAALLEE .................................................................................................................................................................................................................. 5566
1166.. PPEERRSSOONNAALL ŞŞII RREESSPPOONNSSAABBIILLIITTAATTEE SSOOCCIIAALLĂĂ CCOORRPPOORRAATTIIVVĂĂ ...................................................................................................................... 5599
1177.. LLIISSTTAA PPRRIINNCCIIPPAALLEELLOORR BBĂĂNNCCII CCOORREESSPPOONNDDEENNTTEE ................................................................................................................................................................ 6600
1188.. LLIISSTTAA FFIILLIIAALLEELLOORR ŞŞII AAGGEENNŢŢIIIILLOORR ...................................................................................................................................................................................................................... 6611
3
1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL
Stimate Doamne!
Stimaţi Domni!
Am deosebită plăcere de a prezenta în numele întregii echipe a B.C. „EXIMBANK - Gruppo Veneto
Banca” S.A. rezultatele financiare ale Băncii pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie
2016, realizate într-un context deosebit de dificil pentru toate instituţiile financiare, care au ştiut să
demonstreze capacitate de adaptare rapidă la schimbările bruşte din scenariul economic şi social.
În anul 2016, în linii generale, economia Republicii Moldova a început să-şi revină după şocurile
înregistrate în ultimii doi ani, generând rezultate pozitive, per ansamblu. În special, rata inflaţiei s-a
oprit la 2.4%, comparativ cu anul precedent când inflaţia a fost de 16.6 la sută; în trimestrul III 2016
(ultima statistică disponibilă), PIB-ul a înregistrat o creştere de 6.3 la sută, în cea mai mare parte
datorită dinamicii sectorului agricol, comparativ cu perioada similară a anului 2015; consumul
gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 4.9%; tot în trimestrul III 2016, volumul exporturilor
(exprimat în dolari SUA) a crescut cu 17.2% comparativ cu trimestrul III al anului precedent etc.;
toate aceste elemente indică o dinamică progresivă, deşi încă persistă efectele negative ale crizei
economice, care a afectat principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special cei din
Comunitatea Statelor Independente (Rusia, Ucraina, Belarus).
În anul 2016, sectorul bancar autohton a fost influenţat de politicile promovate de Banca Naţională a
Moldovei, care a activizat implementarea de reforme îndreptate spre asigurarea stabilităţii durabile a
Sistemului, spre o mai mare transparenţă a structurii acţionariatelor băncilor locale, eliminarea
lacunelor depistate la principalele bănci şi, în special, excluderea implicării sistemului bancar în
activităţi frauduloase.
Pe parcursul anului 2016, Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. a
continuat atingerea obiectivelor fixate anterior, concentrându-şi atenţia preponderent asupra creşterii
numărului de clienţi, sporirii calităţii şi cantităţii produselor oferite, diversificării progresive a
portofoliului de credite.
La situaţia din 31.12.2016, reţeaua comercială a Băncii număra 13.071 clienţi corporativi şi 154.349
clienţi persoane fizice, deserviţi în cadrul a 18 filiale şi 9 agenţii active, Banca consolidându-şi
poziţia la acest capitol în Sistem; sustenabilitatea dificilă a angajamentelor datorate unui cost al
banilor mai ridicat, cauzată de problema celor trei bănci locale, a redus semnificativ accesul la
credite, necătând la faptul că presiunea asupra ratelor dobânzilor s-a redus treptat pe parcursul
anului.
4
Activele totale ale Băncii (5 miliarde de lei) au crescut pe parcursul anului 2016 cu 9.9%, atingând o
cotă de 6.9% din Sistem.
Criza economică profundă din anii precedenţi – agresivă mai ales faţă de întreprinderile mici şi
mijlocii (segmentul-ţintă pentru Eximbank) – a cauzat reducerea cu 20.3% a activităţii creditare
(stocul de credite la finele anului) faţă de o reducere de -9.0% înregistrată în sectorul bancar; în
acest context, se menţionează că nivelul de acoperire a riscului de credit s-a majorat sensibil, cu
absorbţia în consecinţă a resurselor.
Soldul depozitelor atrase de Bancă a crescut cu 18.8%, fapt care a permis Băncii să-şi majoreze cota
de piaţă cu 0.5 p.p., până la 6.1% din Sistem.
Banca s-a menţinut pe profit (8.9 milioane MDL), chiar dacă a continuat procesul de selectare a
creditelor şi de fracţionare a riscurilor aferente.
În esenţă, sunt de părerea că şi anul 2016 – chiar dacă rezultatele economice finale sunt mai reduse
comparativ cu anul 2015 – poate fi considerat pozitiv, acesta reprezentând în perspectivă o premisă
bună pentru dezvoltarea ulterioară a întregii activităţi.
Alături de Banca-mamă Veneto Banca, aduc sincere mulţumiri Băncii Naţionale a Moldovei,
clienţilor, tuturor angajaţilor, toţi împreună fiind protagoniştii rezultatelor pozitive atinse; din partea
managementului Băncii şi a mea personal, exprim asigurări privind angajamentul permanent în
vederea atingerii obiectivelor care vor fi stabilite pe viitor.
Cu respect,
Alfredo Anzani
Director General
5
2. EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI 2016
Februarie 2016 – lansarea campaniei promoţionale „Cu depozitul
Campagna de la EXIMBANK ai mereu de câștigat” .
Aprilie 2016 – lansarea ofertei preferenţiale de finanţare a
agricultorilor- Credit AGRARIO-Stagione Verde. Noul produs Credit
AGRARIO-Stagione Verde este destinat finanţării cheltuielilor
operaţionale ale agricultorilor pentru perioada unui sezon agricol .
Aprilie 2016 – lansarea ofertei speciale - comisioane zero la toate
tipurile de credite pentru Persoane Juridice .
Iunie 2016 – lansarea ofertei promoţionale pentru perioada
estivală: Cardul de credit CIAO la doar 10% anual .
Octombrie 2016 – lansarea sis temul de deservire bancară la distanţă
“EXIMBANK -online” pentru persoane fizice. Noul produs pentru
persoane fizice - “EXIMBANK- Online”oferă gestionarea conturilor
bancare de la distanţă cu costuri reduse .
Decembrie 2016 – lansarea 3 pachete de servicii pentru persoane
fizice care oferă beneficii multiple: f lexibil itate, costuri reduse şi
securitate sporită a tranzacţi ilor efectuate de oriunde .
6
3. SINTEZA REZULTATELOR
VALORI ECONOMICE, FINANCIARE ŞI PRINCIPALII INDICATORI DE GESTIUNE
VALORI ECONOMICE (în mii lei) 2016 2015 var. abs. var. %
Venitul net aferent dobânzilor (Marja dobânzii) 128,629 143,339 -14,710 -10.3
Marja de intermediere [1] 208,188 244,036 -35,848 -14.7
Costuri (cheltuieli) operaţionale -125,269 -142,357 17,088 -12.0
Profitul / pierderea netă până la impozitare 13,208 23,404 -10,196 -43.6
Profit / Pierdere 8,913 51,432 -42,519 -82.7
VALORI FINANCIARE ŞI OPERAŢIONALE (în mii
lei) 2016 2015 var. abs. var. %
Produs bancar brut [2] 5,188,328 5,121,032 67,296 1.3
Depozite de la clienţi 3,356,150 2,828,925 531,586 18.8
Credite către clienţi, net 1,747,779 2,121,777 -464,290 -20.3
Active generatoare de dobândă 3,633,590 3,244,061 389,529 12.0
Total active 5,014,100 4,561,135 452,965 9.9
Capital acţionar 1,264,896 1,242,186 22,691 1.8
INDICATORI DE STRUCTURĂ (%) 2016 2015 var. abs. var. %
Depozite de la clienţi / Total active 67.03 62.04 5.00 p.p. 8.1
Împrumuturi şi creanţe/ Total active 36.44 50.24 -13.80 p.p. -27.5
Credite către clienţi / Depozite de la clienţi 54.36 80.98 -26.62 p.p. -32.9
INDICATORI PRIVIND CALITATEA CREDITULUI
(%) 2016 2015 var. abs. var. %
Credite nefavorabile [3] / Credite către clienţi 28.09 24.86 3.23 p.p. 13.0
Credite supravegheate [4] / Credite către clienţi 35.93 38.97 -3.04 p.p. -7.8
Credite nefavorabile / Capitalul acţionar 43.38 45.68 -2.30 p.p. -5.0
INDICATORI DE RENTABILITATE (%) 2016 2015 var. abs. var. %
Rentabilitatea capitalului (ROE) 0.70 4.21 -3.51 p.p. -83.4
Rentabilitatea activelor (ROA) 0.19 1.16 -0.97 p.p. -83.6
Marja dobânzii / Active generatoare de dobândă 3.54 4.42 -0.88 p.p -19.9
Marja de intermediere / Active generatoare de dobândă 5.73 7.52 -1.79 p.p. -23.8
Beneficiul net / Active generatoare de dobândă 0.25 1.59 -1.34 p.p. -84.5
Marja dobânzii / Marja de intermediere 61.79 58.74 3.05 p.p. 5.2
Costuri operaţionale / Marja de intermediere (Raport
Cost/Venit) 60.17 58.33 1.84 p.p. 3.1
7
COEFICIENŢI DE LICHIDITATE ŞI CAPITAL 2016 2015 var. abs. var. %
Lichiditatea curentă [5] (%) 52.89 41.55 11.3 p.p. 27.3
Lichiditatea pe termen lung [6] 0.75 0.91 -0.16 -17.6
Suficienţa capitalului [7] (%) 57.14 45.42 11.7 p.p. 25.8
INDICATORI DE STRUCTURĂ ŞI
PRODUCTIVITATE 2016 2015 var. abs. var. %
Număr mediu angajaţi (unităţi) 340 364 -24 -6.6
Număr filiale bancare (unităţi ce activează) 18 18 0 0.0
Împrumuturi şi creanţe pe angajat (în mii lei) 5,374 6,295 -921 -14.6
Depozite de la clienţi pe angajat (în mii lei) 9,886 7,774 2,112 27.2
Produs bancar brut pe angajat (în mii lei) 15,260 14,069 1,191 8.5
Marja de intermediere pe angajat (în mii lei) 612 708 -95 -13.5
[1] Suma marjei dobânzii, comisioanelor nete, veniturilor din operaţiuni financiare şi a altor venituri operaţionale.
[2] Suma depozitelor de la clienţi şi creditelor către clienţi.
[3] Creditele clasificate în categoriile substandard, dubioase şi compromise conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei.
[4] Creditele clasificate în categoria supravegheate conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei.
[5] Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
[6] Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1,0
conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
[7] Capitalul normativ total / Total active ponderate la risc (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
4. GRUPUL BANCAR ITALIAN – VENETO BANCA
Scurt istoric al Grupului
Grupul Veneto Banca este rezultatul unei evoluţii ce datează începând cu anul 1877, când a fost
fondată banca populară cooperativă Banca Popolare di Montebelluna.
In 1966 instituţia cooperativă a fuzionat cu Banca del Mandamento di Asolo, în rezultatul căreia s-a
format Banca Popolare di Asolo e Montebelluna. În anul 2000, aceasta şi-a schimbat numele în
Veneto Banca, după ce a achiziţionat Banca di Credito Cooperativo del Piave e del Livenza având
drept scop posibilitatea să deservească un teritoriu mai mare al provinciei Treviso, de unde îşi are
începuturile, şi a devenit într-un termen mediu o bancă de referinţă pentru familii, întreprinderi,
asociaţii şi agenţii publice din regiune.
Veneto Banca şi-a deschis mai multe filiale în regiunile Veneto şi Friuli şi a creat companii
specializate precum Claris Assicurazioni, Claris Broker, Claris Factor, Claris Leasing şi Claris
Cinque (ultima este specializată în creditarea în baza salariilor). Veneto Banca de asemenea a
implementat servicii online, Clarisbanca (pentru persoane fizice) şi Impresa Web (pentru persoane
juridice) şi a oferit filialelor sale o reţea de promotori financiari numită Claris Net.
Ea a obţinut controlul asupra altor instituţii de credit din Italia (Banca di Bergamo, Banca Popolare
di Monza e Brianza, Banca Popolare di Intra, toate fiind operaţionale în Nord Vestul Italiei) şi în
Europa de Est (Banca Italo Romena în Romania, EXIMBANK în Moldova, Veneto Banka Croatia şi
Veneto Banka Albania). Veneto Banca de asemenea a creat o bancă nouă în sudul Italiei (Banca
Meridiana).
La începutul anului 2008 Grupul Veneto Banca şi-a schimbat structura: banca mamă, Veneto Banca,
a devenit Veneto Banca Holding, păstrându-şi statutul său de bancă populară cooperativă pe acţiuni
(società cooperativa per azioni), obligaţiuni strategice şi de control într-o realitate care este mai
pronunţată pe parcursul timpului în Italia şi peste hotarele sale.
Sectorul comercial este deja divizat în 4 sectoare geografice, responsabil pentru fiecare din ele fiind
câte o societate pe acţiuni: Veneto Banca în Nord Est, Banca Popolare di Intra (care a achiziţionat
Banca Popolare di Monza şi Banca di Bergamo) în Nord Vest, Banca Meridiana în Sud şi băncile
străine în Europa de Est.
Între sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Veneto Banca Holding a ajuns la un acord cu
Carifac (Cassa di Risparmio di Fabriano and Cupramontana, în centrul Italiei) şi cu BancApulia (în
partea de sud a peninsulei) pentru a forma – în urma autorizaţiilor necesare – un grup bancar de-a
lungul coastei Adriatice, de la Friuli Venezia Giulia până la Puglia.
La începutul anului 2010, Banca Meridiana a fuzionat cu BancApulia, formând o bancă mai mare
unică având drept scop deservirea mai bună a regiunii din Sud-Estul Italiei.
9
În aprilie 2010 Veneto Banca Holding a comunicat preluarea ofertei de achiziţionare, până la finele
anului, a cotei majore de participare în compania fiică Co.fi.to. – holding a Gruppo Banca
Intermobiliare (BIM), specializat în sectorul bancar privat.
Noiembrie 2010: fuziunea prin incorporarea Veneto Banca S.p.A. şi Băncii Popolare di Intra S.p.A.
în Veneto Banca Holding s.c.p.a. Această tranzacţie cu caracter de reorganizare structurală a
incorporat filialele Băncii Popolare di Intra S.p.A. şi Veneto Banca S.p.A. sub acelaşi nume Veneto
Banca Holding s.c.p.a. (care în Ianuarie 2011 a fost redenumită în Veneto Banca s.c.p.a.) Reţeaua
comercială a fost reorganizată în trei Regiuni Teritoriale Principale: Regiunea de Nord , cu Oficiul
Central în Montebelluna, Regiunea Nord-Centrală cu Oficiul Central în Verona şi Regiunea Nord-
Vest cu Oficiul Central în Verbania Intra.
Ianuarie 2011: numele corporativ al băncii mamă s-a modificat din „Veneto Banca Holding s.c.p.a.”
în „Veneto Banca s.c.p.a.”. Se efectuează fuziunea dintre Co.fi.to şi Veneto Banca şi prin urmare
dobândeşte controlul asupra Banca Intermobiliare.
În 2012 este finalizat procesul de integrare a Grupului Banca Intermobiliare si se da curs procesului
de simplificare a structurii societare a Gruppo Apulia.
În 2013 Cassa di Risparmio di Fabriano e Cupramontana fuzioneaza cu Veneto Banca.
În 2014 are loc fuziunea dintre Veneto Banca si Banca Italo Romena, aceasta din urma devenind
Sucursala Bucuresti a Veneto Banca si schimbandu-si numele in Veneto Banca.
Misiunea Grupului Veneto Banca este de a fi un grup inovator şi autonom, un lider în teritoriile sale,
capabil să ofere servicii de calitate înaltă şi să genereze valoare, într-un mod responsabil şi etic, pe
termen lung pentru acţionari, clienţi şi angajaţi.
Date semnificative despre Grup la situaţia din 31 decembrie 2016:
480 filiale, din care 62 filiale în afara Italiei: România (21), Republica Moldova (18), Croaţia
(8), Albania (15).
5,944 angajaţi, în scădere cu 310 persoane faţă de anul precedent.
Pierdere netă: 1,436,692 milioane Euro, comparativ cu pierderea netă a anului 2015 în mărime
de 881.9 milioane Euro.
Active totale: 28,118 miliarde Euro, în scădere cu 15.7% faţă de anul precedent.
Rating la finele anului 2016:
STANDARD & POOR’S
Datorii pe termen scurt B
Datorii pe termen mediu şi lung B
Perspectiva ratingului Negativ
10
STRUCTURA GRUPULUI
11
STRUCTURA GEOGRAFICĂ A GRUPULUI
Bănci italiene
Bănci străine
Veneto Banca S.p.A. Piazza G.B. Dall'Armi, 1
31044 Montebelluna (Treviso)
P.Iva: 00208740266
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca S.A. Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 171/1
MD 2004 - Chişinău, (Moldova)
Banca Apulia S.p.A. Registered office: Via Tiberio Solis, 40 -
71016 San Severo (FG)
Head office: Palazzo Barone Ferrara, Corso
Vittorio Emanuele II, 112 - 70122 Bari
P.Iva: 00148520711
Veneto Banca S.p.A. Italia Montebelluna
Succursale di Bucarest Via Gara Herastrau n.2-4
020334, Settore 2, Bucarest, Romania
Banca Consulia S.p.A. Corso Monforte n. 52
Milano
P. Iva: 01733820037
Veneto Banka d.d. Draskoviceva 58,
10000 Zagreb (Croazia)
Banca Intermobiliare di Investimenti e
Gestioni S.p.A. Via Gramsci, 7
10121 Torino
P.Iva: 02751170016
Veneto Banka Sh.A. Bulevardi "Dëshmorët e Kombit"
Kullat Binjake, Tirana (Albania)
Societăţi italiene
Societăţi străine
Claris Leasing S.p.a. Immobiliare Italo Romena
Claris Factor S.p.a. Fondo Immobiliare Chiuso Litheia
Apulia prontoprestito S.p.a.
Apulia previdenza S.p.a.
Bim Insurance Brokers S.p.a.
Bim Fiduciaria S.p.a.
Symphonia SGR S.p.a.
12
5. CONDUCEREA BĂNCII
CONSILIUL BĂNCII
Vicepreşedinte Enrico Baretta
Membri Gheorghe Muntean
Cristian Valentin Colţeanu
ORGANUL EXECUTIV AL BĂNCII (DIRECŢIA GENERALĂ)
Director General Alfredo Anzani
Prim-Vicedirector General Alessandro Giantin
Vicedirector General Vitalie Bucătaru
1COMISIA DE CENZORI
Preşedinte Vitalie Darii
Membri Adelina Grigoroi
Iuri Cicibaba
COMPANIA DE AUDIT A BĂNCII DESEMNATĂ PENTRU 2016
KPMG MOLDOVA S.R.L.
1 cu încetarea exercitării funcției din 20.05.2016
13
6. CADRUL MACROECONOMIC 2
Anul 2016 a văzut o consolidare treptată a creșterii globale, chiar dacă s-au înregistrat o serie de
factori importanți de incertitudine legaţi în primul rând de evoluţia economiilor emergente și de
situaţia în comerțul mondial și producția industrială. În octombrie, segmentele menţionate au
înregistrat variații anuale pozitive - egale, respectiv, cu 0,8% și 1,3% - dar, în scădere comparativ cu
2% și 1,7% din 2015.
Cu toate acestea, în ciuda îmbunătăţirii climatului de încredere, rămân elemente critice care
afectează atât economiile avansate, a căror creștere a arătat o soliditate mai mare, cât şi unele țări în
curs de dezvoltare mari, care continuă să înregistreze dinamici în ansamblu slabe și eterogene.
Cu privire la riscurile viitoare, unul dintre evenimentele determinante rămâne a fi rezultatul
referendumului din Marea Britanie, în urma căruia majoritata populaţiei a optat pentru ieşirea din
Uniunea Europeană; în acest sens, deși în acest moment este dificil de prezis care vor fi consecințele
reale pe termen mediu ale unei situaţii complet noi, pentru moment turbulențele de pe piețele
financiare și monetare au determinat intervenția Autorităților monetare europene și britanice care au
reușit să atenuenze, cel puțin parțial, impactul. Printre efectele cele mai perturbatoare observate până
în prezent, se poate observa cu siguranță creșterea bruscă a volatilității prețurilor cotaţiilor hârtiilor
de valoare bancare din Zona Euro și, în special, a băncilor italiene, care au continuat să fie afectate
de prezenţa în bilanţ a unui volum consistent de credite neperformante.
6.1. CONJUNCTURA INTERNAŢIONALĂ
După încetinirea înregistrată în primele șase luni, în al treilea trimestru din 2016, PIB-ul SUA a
arătat o accelerare accentuată de 3,5%, datorită creșterii consistente a cheltuielilor de consum, a
interschimbului net şi a inversării semnului contribuției stocurilor. Cei mai recenți indicatori, chiard
dacă confirmă o evoluţie pozitivă şi pentru ultimul trimestru din 2016, cu toate acestea, au
înregistrat unele semne de frânare, în special pentru contribuția negativă a componentei externe nete.
În 2016 nivelul ocupației, în ciuda îmbunătățirii treptate a ratei șomajului, a înregistrat o creştere
mai mică decât cea din anul precedent.
După dificultățile evidențiate în a doua parte a anului 2015 și saltul din primul trimestru al anului
2016, activitatea economică în Japonia s-a încetinit treptat, încheind al treilea trimestru cu o creștere
de 1,3% pe bază anuală, condiționată de o cerere slabă pentru consum și investiții, care ar putea, în
perspectivă, să aibă impact pozitiv asupra măsurilor de relansare realizate în a doua parte a anului.
În al treilea trimestru 2016, economia Marii Britanii a confirmat o creștere mai mare decât era de
așteptat, cu un PIB care a continuat să crească într-un ritm mai rapid de 2,3% pe an. Expansiunea
economică a fost determinată de creșterea consumului casnic (+ 2,8%) și de creșterea investițiilor (+
3,6%), ceea ce a contribuit la creșterea economică cu 1,8% și respectiv 0,6%; în cele din urmă ies în
evidență contribuția variației stocurilor, în creştere până la 4,7%, şi contribuția puternic negativă a
exporturilor nete, care au atins -5.0%.
2 Surse: Banca Italiei – Buletin Economic nr.1, 2015; Banca Centrală Europeană – Buletin Economic 1/2015; ABI Monthly Outlook, Ianuarie/Februarie/Martie
2015; Prometeia – Raport de prognoză, Ianuarie 2015; International Labour Organization – Global employment trends, January 2014; EUROSTAT Newsrelease n. 20/2015, Ianuarie 2015.
14
Cifrele preliminare prevăd o creștere pentru al patrulea trimestru, care atenuează într-o oarecare
măsură principalele preocupări privind impactul posibil al rezultatului Brexit, pe când incertitudinile
cu privire la efectele pe termen mediu rămân a fi ridicate.
În ceea ce privește piețele emergente, situația se menţine diversificată, deși marcată de o slăbiciune
generală, care vede unele economii mari încă în încetinire. Printre acestea se numără Brazilia, unde
recesiunea a rămas gravă (-2.9% în al treilea trimestru), într-o situație economică și politică incertă,
și Rusia, care cu toate acestea a înregistrat o atenuare a flexiunii activităţii de producere, care a
crescut de la -0,6% la -0,4%, ca urmare a recuperării prețului petrolului. Creșterea economică a
Chinei a rămas invers stabilă la 6,7% în termeni anuali, în conformitate cu cea înregistrată în
trimestrul precedent și dinamica prețurilor rămâne moderată (+ 2,1% pe bază anuală în luna
decembrie). Mai dinamic este performanța PIB-ului indian (+ 7,3% pe bază anuală), în pofida
activității și a faptului că consumurile şi-au încetinit ritmul de creştere, din cauza scăderii puternice
a capitalului circulant, determinată de decizia de suspendare din circulaţie a bancnotelor cu nominal
mare pentru a combate corupţia şi evaziunea fiscală.
Expansiunea economică în Zona Euro a confirmat în a doua jumătate a anului 2016, o consolidare
treptată. În al treilea trimestru PIB-ul real a crescut cu 0,3% față de cel precedent, creştere susținută
în principal de consolidarea consumului casnic - stimulat de îmbunătățirea pieţei muncii și a
dinamicii veniturilor - și, într-o măsură mai mică, de dinamica stocurilor; pe de altă parte, comerțul
exterior net a contribuit negativ. Creșterea a vizat toate sectoarele și, mai recent, majoritatea ţărilor,
în general. În aceeași perioadă, în 2015, creșterea a fost de 1,7%, confirmând atât tendința
înregistrată în ceea ce privește primele trei trimestre, cât şi relevanța contribuției cererii interne.
În perspectivă, expansiunea economică se aşteaptă a fi în continuă consolidare. Transmiterea
măsurilor de politică monetară susţine cererea internă și încurajează procesul de redimensionare a
îndatorării; totodată, condiţiile financiare foarte favorabile şi îmbunătățirle rentabilității
întreprinderilor pot promova recuperarea investițiilor. De asemenea, creşterea susţinută a nivelului
de ocupare a forţei de muncă, legate de reformele structurale anterioare, vor sprijini consumul privat
prin creșterea venitului real disponibil al gospodăriilor. În același timp, există semne ce confirmă o
redresare mai puternică la nivel global.
Inflația la nivel global a crescut ușor, datorită declinului lent al prețurilor la energie; cu toate acestea
se menţine slăbiciunea componentei de fond. În noiembrie, în țările OCDE indicele prețurilor de
consum a crescut cu 1,4%, pe bază anuală, cel mai înalt nivel de doi ani încoace, stabilindu-se la
1,7%, cu excepția prețurilor la alimente și energie; reducerea efectelor prețurilor materiilor prime
sugerează o creștere suplimentară a inflației totale pentru lunile următoare, în timp ce prezența unei
marje de capacități de producție neutilizate va continua să incidă asupra inflației la nivel mondial.
În decembrie, inflația în SUA a crescut la 2,1%, ridicându-se la 2,2%, dacă este calculată fără
produsele alimentare și energetice. După alegerile prezidențiale așteptările inflaționiste pe termen
mediu şi lung, calculate în baza activelor financiare s-au consolidat.
Şi în Japonia, inflaţia, care din octombrie a revenit pe teritoriu pozitiv, a crescut ușor în luna
noiembrie (+ 0,5%), pentru a decelera în decembrie, chiar dacă s-a menţinut la valori apropiate de
0,3%.
În Marea Britanie, tendința prețurilor de consum a revenit în decembrie la 1,6%, reflectând
deprecierea lirei sterline.
15
Cu referire la principalele țări în curs de dezvoltare, în decembrie inflația a scăzut marginal în China
(2,1%), după înregistrarea a trei creșteri consecutive, în timp ce aceasta a scăzut într-o măsură mai
consistentă în India (2,2%), în Brazilia (6,3%) și în Rusia (5,3%), confirmând tendința care a
caracterizat aceste economii în a doua jumătate a anului 2016.
În ceea ce privește Zona Euro, inflația globală s-a majorat semnificativ în decembrie 2016. Indicele
prețurilor de consum a crescut de la 0,6% la 1,1% între noiembrie și decembrie, această creștere
fiind determinată în principal de creșterea mult mai consistentă a prețurilor la energie, care a
continuat să aducă o contribuție semnificativă la creșterea inflației globale, după nivelul minim de
0,2% atins în luna aprilie 2016. Totodată, inflația de fond nu a înregistrat semnale la nivelul anual,
cu excluderea alimentelor şi produselor energetice, înregistrând 0,9% în decembrie, după ce s-a
menținut la 0,8% pe parcursul celor patru luni anterioare.
Presiunile asupra prețurilor au rămas moderate. Rata de creștere tendenţială a preţurilor la importul
de bunuri de consum non alimentare a fost de -0.9% în luna noiembrie, înregistrând o scădere
ulterioară de -0.5 în luna octombrie, în timp ce inflația prețurilor la produse a rămas neschimbată la
0,2%. Chiar și în prima parte a anului curent, presiunea ascendentă legată de utilizarea crescută a
capacităților de producere şi efectele întârziate ale deprecierii Euro sunt compensate de presiunea
descendentă legată de transmiterea unor prețuri mai mici la materiile prime și de presiunile
dezinflaționiste la nivel mondial.
În decembrie 2016, condițiile de pe piața forței de muncă au confirmat îmbunătățirea treptată, deja
înregistrată în lunile anterioare, evidenţiind stabilizarea ratei medii a șomajului în țările OECD la
6,2% (6,6% la sfârșitul anului 2015), cu toate că diferențele ca mărime și viteză de recuperare rămân
mari în diferite țări. Totuşi, în general, creșterea nu a fost suficientă pentru a recupera pierderile de
locuri de muncă datorate crizei, cu încă aproximativ 5,9 milioane de şomeri mai mult decât în 2008.
Dintre economiile avansate, rata șomajului s-a îmbunătățit, ajungând la 4,7% în SUA (faţă de 5,0%
în decembrie 2015), 3,1% în Japonia și 9,6% în Zona Euro. În ceea ce privește acestea din urmă, a
existat un conținut de redimensionare – de aproximativ 0,3 puncte procentuale - în Portugalia și
Spania, aducând cota de 10,2% și 18,4%, față de deteriorarea observată în Franța și Luxemburg,
unde indicii respectivi au înregistrat 9,6% și 6,3%.
În ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor (grupa de vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani),
procentul tinerilor în așteptarea unui loc de muncă a scăzut în media anuală cu aproximativ 0,9
puncte procentuale, până la 13,0% față de 13,9% în aceeași perioadă a anului 2015.
6.2. CONJUNCTURA DIN ITALIA3
În Italia, recuperarea economiei s-a consolidat pe parcursul anului, PIB-ul țării înregistrând o
creştere de aproximativ 0,2% în cel de-al patrulea trimestru față de perioada anterioară.
Această dinamică rezumă creșterea valorii adăugate în sectoarele industriale și de servicii, parțial
compensată de scăderea acesteia în sectorul agricol. Pe partea cererii, componenta națională
(inclusiv stocurile) a contribuit în mod pozitiv, în comparație cu o contribuție negativă a
3 Surse: ISTAT Statistici –CONTURI ECONOMICE TRIMESTRIALE: Trimestrul IV, publicate la 3 martie 2017; ISTAT Statistici Flash – Nivelul de ocupaţie şi de
şomaj în decembrie 2016, publicat la 31 ianuarie 2017; ISTAT Nota Lunară Ianuarie 2017, nr.1; Banca Italiei – Buletin Economic nr.1, Ianuarie 2017; ABI Monthly Outlook, ianuarie 2017; ISTAT Statistici Flash Preţuri de consum Decembrie 2016, 16 ianuarie 2017.
16
componentei externe nete. În 2016, PIB-ul ajustat cu efectele de calendar a crescut cu 1,0%.
În special, după accelerarea care a caracterizat lunile de vară, economia a progresat şi pe parcursul
lunilor de toamnă (0,3% față de perioada anterioară, aliniată per ansamblu la Zona Euro, și cu un
ritm mai lent decât în perioada anterioară), favorizată în principal de creșterea investițiilor și de
expansiunea cheltuielilor gospodăriilor.
Cererea internă a contribuit la creșterea cu 0,4%, din care 0,1% datorită modificării stocurilor. În
acest sens, investiţiile de capital au revenit la o creștere (0,8%), determinată de achizițiile de mașini
și echipamente și, mai presus de toate, de mijloace de transport, în timp ce cheltuielile gospodăriilor
s-au redus la 0,1%, în special pentru bunuri de folosință îndelungată și semi-durabile.
O creștere a importurilor, mai consistentă decât cea a exporturilor (0,7% față de 0,1%), în cele din
urmă a dus la reducerea schimbului cu țările străine cu circa 0,1 puncte procentuale din creșterea
produsului.
În ceea ce privește producția, s-a observat creșterea semnificativă a valorii adăugate în industrie în
sens restrâns (1,1% din reducerea de 0,7% întregistrată în trimestrul anterior) și, într-o măsură mai
mică, în servicii (0,1% față de 0,2% anterior), care a fost afectată în special de scăderea sectoarelor
de intermediere financiare și de asigurare; aceasta a scăzut ușor în domeniul construcţiilor.
În al treilea trimestru, consumul gospodăriilor italiene a crescut cu 0,3% fata de trimestrul anterior,
ajutat de creșterea venitului disponibil (în creştere în primele nouă luni cu 2,3%, comparativ cu
aceeași perioadă a anului 2015) și de puterea de cumpărare. Predilecția de a economisi a familiilor
consumatoare a fost de 9,3%, în scădere în trimestrul de referinţă cu 0.1 puncte procentuale şi după
reducerea marcată în cursul anului 2015. În decembrie, indicele încrederii consumatorilor a crescut,
întrerupând tendința descendentă observată de la începutul anului 2016.
După ce în lunile de vară s-a înregistrat stabilizarea orelor lucrate și creşterea numărului total de
locuri de muncă - atât pe termen determinat, cât şi pe termen nedeterminat - cei mai recenți
indicatori economici sunt în concordanță cu expansiunea mai moderată din ultimele luni ale anului
2016. În cel de-al patrulea trimestru, nivelul de ocupație a fost stabil, cu o scădere a numărului
angajaților pe termen nedeterminat (-0,3% echivalent cu -39 de mii de unități, comparativ cu al
treilea trimestru) mai mult decât compensată de creșterea numărului angajaților pe termen
determinat (+ 1%, egal cu +25 mii de unități) și a numărului angajaţilor independenţi (+ 0,2%, egal
cu +8 mii de unități). Pe parcursul perioadei de raportare, recuperarea ocupării forței de muncă s-a
referit doar la persoanele cu vârsta de peste cincizeci de ani (+ 1,3%), în timp s-a înregistrat o
scădere a numărului de angajați pentru toate celelalte grupe de vârstă.
Rata șomajului a crescut pe parcursul trimestrului de la 11,8% (octombrie) la 12% (noiembrie și
decembrie), revenind la nivelurile de la începutul anului 2015, fiind influențată de extinderea
numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă, care a crescut semnificativ (+2,6%,
comparativ cu al treilea trimestru), cu o creștere pentru ambele sexe și toate clasele de vârstă în
raport cu o scădere generală a populaţiei inactive (-0,6%).
Inflația prețurilor de consum a devenit pozitivă la sfârșitul anului 2016. Dinamica prețurilor, cu toate
acestea, rămâne la niveluri foarte scăzute, continuând să fie influenţată în principal de slăbiciunea
componentei de bază. Gospodăriile, întreprinderile și principalele elemente de analiză indică o
creștere moderată a prețurilor pe parcursul anului 2017.
17
Modificarea anuală a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), revenită la un nivel ușor
pozitiv în luna noiembrie, a crescut în decembrie până la 0,5%. Revenirea inflației în luna decembrie
2016 se datorează în principal unei creșteri mai rapide a prețurilor serviciilor legate de transport (+
2,6% de la 0,9% în luna noiembrie), produsele energetice nereglementate (+ 2,4% de la 0,3% în
noiembrie) și produsele alimentare neprelucrate (+ 1,8% față de 0,2% în luna precedentă).
Inflația de bază, calculată cu excepția alimentelor proaspete şi a produselor energetice, s-a dovedit a
fi în ușoară creștere (0,7% în luna decembrie de la 0,4 din luna precedentă, condusă de serviciile din
domeniul transportului aerian), chiar dacă se menţine încă în valori moderate în comparație istorică
în legătură cu persistența unei marje mari de capacitate de producție neutilizată și cu slăbiciunea
dinamicii salariale.
În medie anuală, în 2016 prețurile de consum au înregistrat oricum o variație negativă (-0,1%), în
timp ce inflația de bază a rămas în teritoriu pozitiv, sau 0,5%, deși în decelerare în raport cu 0,7%
din 2015.
6.3. PIAŢA BANCARĂ ITALIANĂ4
Anul 2016 a fost caracterizat printr-o recuperare graduală a creditului, chiar și cu dinamici de
creștere a creditelor acordate sectorului privat încă moderate. Creșterea indicatorului a fost susținută
în principal de vivacitatea creditelor acordate populației, atât pe componenta de credite de consum
cât şi pe cea a creditelor pentru achiziționarea de locuințe, în timp ce au rămas practic la acelaşi
nivel creditele acordate întreprinderilor, deși cu diferențe foarte puternice între sectoare și categorii
dimensionale.
La sfârșitul lunii decembrie creditele acordate de bănci sectorului privat au atins 1.544,4 miliarde de
Euro, înregistrând o creștere anuală de 1,3% şi în creştere asupra dinamicii lunii precedente,
echivalentă cu 0,5%.
Tendința pare să fie mai robustă dacă se iau în consideraţie doar creditele acordate populației și
companiilor nefinanciare, pentru care îmbunătățirea din decembrie a rezultat mai consistentă,
marcând o creștere de 1,4% în douăsprezece luni, după 0,8% din luna noiembrie.
În luna noiembrie, volumul creditelor acordate gospodăriilor s-a majorat (+ 2,1%), continuând să
beneficieze de creșterea consistentă atât a creditelor de consum (+ 2,7%), susținută de venitul
disponibil al creditelor pentru achiziționarea de locuințe (+2,0%), în concordanță cu creșterea
numărului de vânzări.
În aceeași perioadă, creditele pentru întreprinderi au crescut marginal comparativ cu trimestrul
anterior (0,3% pe bază anuală și corectată cu factorii sezonieri), menţinându-se la nivelul din cele
douăsprezece luni. Dinamica a rămas încă o dată diferențiată în raport cu segmentul de activitate
economică, cu împrumuturi către companiile prestatoare de servicii în creştere pe parcursul anului
cu 2,3%, la care s-au contrapus reducerile înregistrate de creditele destinate segmentului
companiilor manufacturiere (o ușoară reducere de 0,5%) și companiilor de construcții, a căror
4 Surse: Banca d’Italia – Bollettino Economico n. 1, gennaio 2017;Banca d’Italia – Supplemento Bollettino Statistico Moneta e Banche, gennaio 2017; ABI
Monthly Outlook, dicembre 2016, gennaio 2017, febbraio 2017.
18
variație s-a redus la -5.4%. În ceea ce privește mărimea, volumul creditelor acordate companiilor cu
mai mult de 20 de angajați a rămas stabil, echivalent cu 0,4%, în timp ce este ușor atenuată scăderea
volumului creditulor acordate companiilor mai mici, care s-a situat la -3.2 %.
Îmbunătăţirea perspectivelor economice a înregistrat niveluri favorabile, deși într-o manieră
graduală, reflectând calitatea creditului băncilor italiene.
În baza informațiilor extrae din Biroul de Credite, Banca Italiei a remarcat faptul că, în al treilea
trimestru al anului 2016 fluxul de credite neperformante noi din creditele totale, cu excepţia
factorilor sezonieri, a fost de 2,6% anual (3,6% în al treilea trimestru al anului 2015), marcând o
scădere de aproximativ trei zecimi de punct în raport cu trimestrul precedent. Indicatorul dat a
scăzut cu patru zecimi pentru creditele către întreprinderi și cu două pentru creditele acordate
familiilor, atingând 4,1% și 1,7%, respectiv.
Pentru ansamblul de grupuri bancare clasificate ca fiind semnificative în scopul supravegherii, în
trimestrul de vară incidența creditelor depreciate în totalul creditelor a rămas substanţial stabilă, atât
inclusiv cât şi fără reducerile pentru pierderi la credite, înregistrând 17,9% și respectiv 10,5%, în
timp ce rata de acoperire (adică raportul dintre provizioane şi suma creditelor depreciate) a crescut
până la 47,3%.
La sfârșitul anului 2016, creditele neperformante brute au ajuns la 200,9 miliarde de euro, cu puţin
sub nivelul de 200,7 miliarde de euro înregistrat la sfârșitul anului 2015; cu excluderea
deprecierilor, creditele compromise au înregistrat o scădere anuală de 1,9%, ceea ce corespunde cu
aproximativ 1,6 miliarde de Euro în termeni absoluți.
În ceea ce privește incidența asupra portofoliului total de credite, creditele compromise brute au
depășit 10,6%, în creștere cu aproximativ 1,4 zecimi de punct faţă de 2015. Totodată, se menţin
diferențe mari între diferitele segmente de clienți, faţă de care raportul a atins 18,5% pentru
societățile nefinanciare și 8,6% pentru familii; la sfârșitul anului 2015 aceste valori au fost,
respectiv, de 18,0% și 8,7%. Excluzând provizioanele, incidența creditelor compromise a scăzut la
4,9%, la acelaşi nivel înregistrat la sfârșitul anului 2015.
Depozitele bancare din Italia au înregistrat, la sfârșitul lunii decembrie, o reducere de 1,3% în
douăsprezece luni, în accelerare comparativ cu scăderea de 0,6% de la sfârșitul anului 2015,
depășind 1,676 miliarde de Euro. Se reconfirmă, de asemenea, discrepanța dintre dinamica
principalelor componente, care au înregistrat o creștere de 4,2% pe an a depozitelor clienţilor
rezidenți, în valoare de 1.367 de miliarde de Euro la sfârșitul anului, care a fost compensată de
tendința descendentă a obligațiunilor, care în decembrie s-au redus cu 19,9% (-13.1% în decembrie
2015). Depozitele din străinătate au înregistrat o flexiune ulterioară, reducându-se cu 5,3% pe an,
după o scădere de 4,4% înregistrată în luna precedentă.
În 2016 a continuat tendința de scădere care a caracterizat costul depozitelor atrase de bănci în anul
precedent, datorită – pe lângă piață – şi de redirecţionarea către forme tehnice mai puțin oneroase. În
decembrie, rata medie la depozitele bancare de la clienți - inclusiv depozite, obligațiuni și acorduri
de răscumpărare – s-a atestat la 0,97%, marcând o scădere de aproximativ 22 puncte de bază
comparativ cu anul precedent. Reducerea a acoperit totalitatea sectoarelor, cu rate aplicate la
conturile curente care au atins valori minime, situându-se la 0,09%, față de 0,16% în decembrie
2015, urmate de randamentele obligațiunilor și acordurilor de răscumpărare, care s-au, respectiv,
până la 2,75% și la 1,18%, de la 2,94% și 1,21% din cele douăsprezece luni anterioare.
19
Şi ratele aplicate la creditele acordate populației și companiilor au slăbit și mai mult, ajungând la
sfârșitul lunii decembrie la 2,85%, cu o reducere de aproximativ 40 puncte bază. În special, rata
medie a dobânzii la creditele noi acordate societăților nefinanciare a scăzut la 1,54% (1,92% la
sfârșitul anului 2015), tendință reconfirmată în ceea ce privește noile împrumuturi pentru
achiziționarea de locuințe acordate gospodăriilor, la care rata s-a redus pe parcursul anului de la
2,50% la 2,02%.
Dinamicile descrise mai sus s-au reflectat într-o reducere a marjei dobânzii, care a scăzut la 188
puncte bază de la 206 înregistrate la sfârșitul anului 2015. În cele din urmă, având ţinând cont de
rata medie la activele generatoare de dobânzi în Euro, atribuite gospodăriilor și companiilor
nefinanciare, și cea aplicată la depozitele din aceeaşi categorie de clienţi, diferențialul calculat
pentru sfârșitul lunii decembrie este poziționat la 158 de puncte bază, în scădere comparativ cu 184
b.p. înregistrate la sfârșitul anului 2015.
Cât priveşte economiile administrate şi gestionate, valorile mobiliare în custodie deţinute la băncile
italiene s-au cifrat la 1,276 miliarde de Euro, deținute în principal de gospodării consumatoare
(30%), instituții financiare (23,7%) și companii de asigurare (36,9%)5.
Comparativ cu cele douăsprezece luni anterioare stocul total a scăzut cu aproape 64 de miliarde de
euro, echivalent cu o scădere de 4,9%. Cele mai semnificative schimbări în ceea ce privește
distribuția au vizat gospodăriile, ale căror volumuri au marcat o scădere de 17,6%, și titlurile de
valoare deținute de companiile de asigurări și non-financiare, care au crescut cu 4,4% și 3,6%.
Valorile mobiliare deţinute de nerezidenți, care reprezintă aproximativ 2% din total, au marcat o
creștere de 15,2%.
S-a înregistrat o scădere și pe partea de gestionare a activelor bancare, care a înregistrat o creștere de
4,7% în al treilea trimestru din 2016. Per ansamblu, incluzând, pe lângă bănci, şi SIM și OPC –
gestionarea activelor individuale a înregistrat o creștere de aproape 11%, ajungând la 838 miliarde
de Euro.
Datele privind fluxul net al fondurilor mutuale deschise italiene a reconfirmat dezvoltarea care a
caracterizat cele mai recente perioade. La sfârșitul anului 2016, activele administrate de fonduri
comune deschise (italiene și străine) în Italia a depășit 900 de miliarde de euro, înregistrând o
creștere de aproximativ 50 de miliarde în raport cu nivelurile de la sfârșitul anului 2015.
6.4. REPUBLICA MOLDOVA
Dat fiind faptul că Republica Moldova este o ţară dependentă în mare măsură de exterior, indicatorii
macroeconomici pentru anul 2016 au fost sensibili la evoluţia economiei mondiale şi a ţărilor care
sunt parteneri comerciali ai ţării noastre (în primul rînd, scăderea economiei în Federația Rusă, criza
în Ucraina şi redresarea economiilor în ţările UE).
Situaţia creată pe plan mondial a determinat activitatea pasivă din partea mediului de afaceri şi a
consumului populaţiei, ceea ce a avut impact asupra sectorului real, sistemului bancar şi
importurilor.
5 Sursa: ABI-Monthly Outlook decembrie 2016. Situaţia referitoare la noiembrie 2016 se referă la titlurile gestionate şoi cele deţinute de clienţi.
20
Riscurile care au influienţat evoluţia indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova pentru anul
2016:
Problemele în sectorul bancar au condiționat diminuarea încrederii din partea populației și
agenților economici în sistemul bancar şi au condus la transferul lichidităților în sectorul
informal, şi ca rezultat, la reducerea posibilităților de creditare a economiei.
Politica monetar-creditară rigidă a contribui la reducerea presiunii inflaționiste, dar totodată
la diminuarea creditării, ceea a avut influenţă negativă asupra sectorului real.
Creşterea economică slabă și presiunile deflaţioniste în ţările zonei Euro. Acest risc a venit
din contractarea cererii externe, contribuind la diminuarea remitenţelor din aceste ţări.
Recesiunea economică în Federaţia Rusă. Acest risc a condus la diminuarea exporturilor în
această ţară cu 3.1% şi reducerea remitenţelor.
Micşorarea remitenţelor a influenţa negativ cererea internă şi ca rezultat – sectorul real, în
special, serviciile.
Tensiunilor social-politice au generat incertitudini cu privire la implementarea programului
de guvernare. În aceste circumstanțe a întârziat semnarea unui acord cu FMI, precum și
asistența financiară din partea altor parteneri de dezvoltare, fapt ce a exercitat presiuni
adiționale asupra cursului valutar.
Produsul intern brut în ianuarie-septembrie 2016 a însumat 98.3 mild. lei, majorânduse-se faţă de
perioada respectivă a anului 2015 cu 3.3%. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a
avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultura, comerț cu ridicata și cu amănuntul.
Totodată, VAB creată în investiţii în active materiale pe termen lung şi mărfuri transportate de
întreprinderile specializate de transport au cauzat scăderea PIB.
Recuperarea sectorului agricol în 2016 (după o perioadă nefavorabil pentru producția agricolă în
2015) a adus o contribuţie pozitivă asupra sectorului real și exporturilor. Astfel, pentru anul 2016 s-a
majorat în termeni reali volumul producţiei agricole cu +18.6% faţă de nivelul anului 2015 (când a
înregistrat o scădere semnificativă de 13,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2014).
Creșterea volumului produselor agricole, precum și celor substituibile și complementabile celor de
import, a avut un efect pozitiv asupra activităţii în sectorul industrial. Însă, reieşind din contextul
intern şi extern actual, activitatea sectorului real a avea un ritm relativ scăzut în acest an. Astfel, în
anul 2016 producţia industrială a înregistrat o creştere de doar 0.1% comparativ cu anul 2015.
În anul 2016 (ianuarie-septembrie) volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat
circa 9.8 mild. lei, cu o descreştere de 17.6% faţă de perioada similară a anului 2015. Din acestea,
lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 4.8 mild. lei şi s-au diminuat cu 13.8%, respectiv.
Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat în total circa 13.65 mil.
tone de mărfuri în anul 2016 sau cu 1.6% mai puţin faţă de volumul transportat în anul 2015.
Întreprinderile de transport rutier au făcut excepţie, cu o creştere de 4.7%, transportând în total circa
10 mil. tone, insuficient pentru a contracara scăderea din transportul feroviar cu – 16.8%.
Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2016 (ianuarie-noiembrie) s-a majorat cu
circa 2% (cu excepţia autovehicolelor şi motocicletelor), iar cifra de afaceri în comerţul cu ridicata
s-a majorat cu circa 5.3%. Volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei în anul
2016 (ianuarie-noiembrie) s-a majorat cu circa 0.2% şi în servicii de piaţă prestate întreprinderilor s-
a majorat cu circa 5.3%.
Rata anuală a inflaţiei (reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent (aici
decembrie 2016) faţă de luna similară a anului precedent) a constitui 2.4% în anul 2016 sau cu circa
11.2 p.p. mai mică faţă de anul precedent – sub ţinta inflaţiei de 5%. Aceasta a fost determinată, în
general, de: contribuţia din partea preţurilor la carburanţi care s-au ieftinit, comprimarea preţurilor la
produsele alimentare, precum și caracterul restrictiv al politicii monetare promovate de către Banca
21
Națională a Moldovei. Ținta inflației a fost de 5%, respectiv intervalul de variație - limita superioară
de 6.5% şi limită inferioară de 3,5%.
Cursul mediu de schimb în decembrie 2016 (al monedei naţionale) a fost la nivel de circa 20,16 lei
pentru un dolar american, în creştere cu 1.6%, respectiv în ianuarie-decembrie 2016 a atins nivelul
de circa 19.92 lei pentru un dolar american, în creştere cu 5.9% Principalii factori care au influenţat
modificarea cursului de schimb sunt: diminuarea intrărilor valutare de peste hotare (reducerea
remitenţelor cu 4.4%), fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum și
politica monetară restrictivă a Băncii Naționale a Moldovei.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii decembrie 2016 a constituit circa 70.5 mild. lei şi s-a majorat
cu 10,18% comparativ cu sfîrșitul lunii decembrie 2015. Evoluţia masei monetare M3 a fost
determinată de majorarea volumului depozitelor în monedă naţională cu 22.75% (ponderea lor in
M3 s-a majorat cu 4.23 p.p., până la 41.34%), diminuarea depozitelor în valută străină 2.65%
(ponderea lor in M3 s-a micşorat cu 4.5 p.p., până la 34.16%) şi creşterea volumului banilor în
circulaţie cu 11.38% (ponderea lor in M3 s-a majorat cu 0.27 p.p., până la 24.50%).
În anul 2016 la Bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 45.9 mild. lei,
în creştere cu 5.2% faţă de anul 2015 (modificare nominală). S-au efectuat cheltuieli în sumă de
circa 48.4 mild. lei, fiind în creştere cu 4.4%. Astfel, deficitul bugetar la 31 decembrie 2016 a
constituit 2.5 mild. lei, mai mic cu 246.1 mil. lei faţă de cel înregistrat la 31.12.2015.
Datoria de stat internă s-a majorat de 3 ori, de la 7.2 mild. lei, până la 21.5 mild. lei
(împrumuturile acordat de BNM celor 3 bănci (în proces de lichidare) a fost transformat, prin
asumarea raspunderii de către Guvernul RM, în datorie de stat internă).
Datoria de stat externă a înregistrat o creştere de 9.5%, până la 1.46 mild. USD.
Conform datelor preliminare ale Balanţei de Plăţi pentru anul 2016 (9 luni), deficitul contului
curent a constituit -283,7 mil. USD şi s-a micşorat cu 98.9 mil. USD, în principal datorită micşorării
balanţei negative a bunurilor cu 46.8 mil. USD şi majorării balanţei pozitive a serviciilor, de la 81.2
mil. USD în anul 2015, până la 155.2 mil. USD în 2016.
Transferurile persoanelor fizice (remitenţele populaţiei) au constituit în anul de raportare 1.08
mild. USD şi s-au redus cu 50.12 mil. USD (-4.4%) faţă de anul 2015. Această evoluţie a fost
cauzată în mare parte de recesiunea economică în Federaţia Rusă, unde muncesc mulţi moldoveni.
Conform datelor Băncii Mondiale remitenţele populaţiei constituie de la 20% până la 30% din PIB.
Recordul absolut al remitenţelor s-a înregistrat în 2008 când acestea au fost în sumă de 1.66 mild.
USD.
Exportul s-a majorat (în ianuarie-noiembrie 2016) cu 2.7% faţă de nivelul anului 2015 şi a însumat
circa 1851.4 mil. USD, reieşind din tendinţele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, în anul 2016,
chiar dacă s-a redus cererea externă, în special din partea Federației Ruse.
Importul a scăzut (în ianuarie-noiembrie 2016) cu 0.1% față de perioada similară a anului 2015,
însumînd circa 3629.9 mil. USD, date fiind evoluţia negativă a economiilor în ţările unde sunt
încadraţi în muncă o bună parte a populaţiei noastre (de ex. Rusia), precum și scăderea prețurilor pe
piața mondială la produsele energetice şi agricole. La aceasta a contribuit, de asemenea, şi
posibilităţile reduse de a investi din partea investitorilor străini, dar şi cererea joasă pentru materia
primă de import din partea producătorilor autohtoni.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 51.0%, fiind cu 1.4 p.p. mai înalt decît
în anul 2015. Deficitului balanţei comerciale a constituit -1.78 mild. USD şi s-a micşorat cu 52.3
mil. USD.
Salariul mediu lunar (anual) în 2016 s-a majora cu 10.26%, în termeni nominali, comparativ cu
anul precedent şi a constituit 5084 lei.
Salarial nominal mediu lunar al unui salariat din economia naţională, pentru anul 2016
(noiembrie) a constituit 5204.4 lei şi s-a majorat cu 12.8% faţă de anul 2015. În termeni reali salariul
22
a crescut cu circa 9,9%. Veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei pentru anul 2016
(trimestrul III) au constituit în medie pe o persoană 2080.5 lei, în creștere față anul 2015 cu 5.2% în
termeni nominali, iar în termeni reali +0.6%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei
pentru anul 2016 (trimestrul III) au constituit în medie pe o persoană 2200.1 lei, fiind în creștere față
de anul 2015 cu 3.2% în termeni nominali, iar în termeni reali au scăzut cu 1.3%.
Valoarea medie a pensiei lunare a fost de 1275.2 lei si s-a majorat cu 9.4% față de anul 2015 în
termeni nominali, iar în termeni reali +6.7%.
Rata şomajului (conform clasificării biroului naţional al muncii pentru trimestrul III 2016) la nivel
de ţară a înregistrat 2.9%, fiind cu 0.4 p.p. mai mic față de anul 2015. La oficiile forței de muncă în
trimestrul III 2016 au fost înregistrați 38.7 mii șomeri, cu 12% mai puţin decât numărul acestora
înregistrați în anul 2015. Beneficiau de ajutor de şomaj circa 5.8 mii persoane sau +12.1%,
comparativ cu 2015. Mărimea medie a ajutorului de şomaj a atins în 2016 suma de 1354.6 lei sau cu
9.9% mai mult decât în anul precedent.
6.5. SISTEMUL BANCAR DIN REPUBLICA MOLDOVA
La 31.12.2016, în Republica Moldova funcţionau 11 bănci licenţiate de Banca Naţională a Moldovei
(BNM), inclusiv 4 sucursale ale băncilor şi grupurilor financiare străine, printre care şi Banca
Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A.
Pe parcursul anului 2016, sectorul bancar autohton a trecut printr-un şir de provocări urmare a
efectelor negative macroeconomice din anii precedenţi, operaţiunilor frauduloase din sistemul
bancar, ce au determinat lichidare silită a Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA SOCIALĂ” S.A.
şi B.C. ,,UNIBANK” S.A.
În acest context BNM, cu scopul asigurării unei structuri de proprietate transparente, a efectuat
evaluări ale calității acționariatului în bănci și a aplicat unele măsuri de remediere asupra 3 bănci
mari (BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A., BC „Moldindconbank” S.A. și B.C.
„VICTORIABANK” S.A., ce dețin în total 64.2 la sută din activele sectorului bancar).
Pe parcursul anului 2016 s-au aprobat un șir de Legi cu privire la modificarea și completarea unor
acte legislative care includ modificări și completări la Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din
21.07.1995. Modificările și completările în cauză urmăresc fortificarea cadrului legal național
privind ridicarea nivelului transparenței și calității acționariatului bancar, stabilirea cadrului de
administrare a activității băncilor, inclusiv administrarea riscurilor în funcție de specificul și
complexitatea fiecărei bănci, stabilirea regimului de funcționare a filialelor băncilor străine pe piața
autohtonă, precum și prevederi ce țin de tranzacțiile cu funcționarii băncii și cu persoanele afiliate
acesteia, etc.
Concomitent, pe parcursul anului 2016 a fost aprobată Legea privind redresarea și rezoluția băncilor
și Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare. Ambele acte legislative au fost
elaborate cu suportul FMI și se bazează pe standarde internaționale în domeniu.
Astfel, băncile devenind mai rezistente, activele au înregistrat o creștere, fiind capitalizate și cu un
nivel înalt de lichiditate, fapt ce oferă acestora posibilitatea de a finanța mai activ economia țării.
Totodată, sectorul bancar s-a confruntat cu unele probleme legate de nivelul înalt al creditelor
neperformante, menținându–se tendința de diminuare a activității de creditare. În acest sens, băncile
continuă să-și fortifice cadrul privind guvernanța corporativă și gestiunea riscurilor la care se supun
acestea.
La 31.12.2016, situația din sectorul bancar a înregistrat următoarele tendințe:
Activele totale au constituit 73.0 mlrd. lei, majorîndu-se comparativ cu finele anului precedent cu
6.0 la sută (4.2 mlrd. lei).
Portofoliul de credite brut a constituit 47.7 la sută în totalul activelor sau 34.8 mlrd. lei,
micșorându-se pe parcursul anului 2016 cu 9.0 la sută. De asemenea, s-a redus și volumul total al
23
creditelor noi acordate cu 12.8 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Micșorarea este
cauzată preponderent de lipsa cererii la credite, precum și de abordarea mai prudentă aplicată de
bănci față de potențialii debitori. Astfel, băncile au majorat investițiile în valori mobiliare
(certificatele BNM și valorile mobiliare de stat) de 2.2 ori, constituind 15.3 la sută din totalul
activelor.
Restul activelor, care constituie 37 la sută, băncile le dețin în conturile deschise la BNM, în alte
bănci, în numerar ș.a.
Pe parcursul anului 2016, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise)
în totalul creditelor a crescut cu 6.4 p.p. față de finele anului precedent, constituind pe sector 16.3 la
sută la 31.12.2016. Indicatorul menționat variază de la o bancă la alta, valoarea cea mai mare
alcătuind 33.8 la sută.
Cele mai mari dinamici ascendente ale creditelor neperformante au fost înregistrate de băncile aflate
sub supraveghere intensivă (specială), inclusiv ca urmare a cerințelor emise de către BNM privind
reclasificarea creditelor, pornind de la abordarea prudențială aplicată, aceste credite fiind acordate
anterior instituirii de către BNM a supravegherii intensive (speciale).
Nivelul înalt al indicatorului suficienței capitalului ponderat la risc a permis băncilor absorbirea
pierderilor legate de înrăutățirea calității creditelor. În același timp, în vederea evitării riscul
insuficienței capitalului pentru acoperirea potențialelor pierderi în cazul deteriorării în continuare a
calității activelor, BNM în calitate de autoritate de supraveghere, a solicitat băncilor revizuirea
politicilor și strategiilor în vederea monitorizării și gestionării eficiente a nivelului creditelor
neperformante și fortificării capitalului.
Media suficienţei capitalului ponderat la risc a constituit 30.3 la sută, în creștere cu 4.0 p.p.
comparativ cu finele anului precedent, indicator respectat de toate băncile (limita pentru fiecare
bancă ≥16 la sută), variind între 22.6 la sută și 121.3 la sută.
Capitalul de gradul I a constituit 9.4 mlrd. lei și pe parcursul anului 2016 a înregistrat o creștere de
4.8 la sută (0.4 mlrd. lei). Creșterea capitalului de gradul I a fost generată în principal de obținerea
profitului în valoare de 1.5 mlrd. lei. Totodată, mărimea capitalului a fost influențată negativ de
reclasificarea creditelor (majorarea provizioanelor cu 41.7 la sută sau 723.0 mil. lei).
Profitul aferent exercițiului a însumat 1.5 mlrd. lei. Comparativ cu perioada similară a anului
precedent, profitul s-a majorat cu 28.2 la sută, în cea mai mare parte, din contul majorării veniturilor
din dobânzi cu 13.9 la sută. Concomitent, veniturile neaferente dobânzilor s-au micșorat cu 9.5 la
sută.
Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului la 31.12.2016 au constituit 2.0 la sută şi respectiv
11.9 la sută (în creştere cu 0.3 şi 1.8 p.p. respectiv).
Băncile au menținut indicatorii lichidității la un nivel înalt. Astfel, valoarea indicatorului lichidităţii
pe termen lung (principiul I al lichidităţii) a constituit 0.6, fiind practic la același nivel cu finele
anului precedent. Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) s-a majorat cu 7.5 p.p.,
constituind 49.2 la sută. E de menționat că cea mai mare creștere în structura activelor lichide pe
parcursul anului 2016 a fost înregistrată la valorile mobiliare lichide, cu 129.8 la sută.
Soldul depozitelor, conform rapoartelor prudenţiale la 31.12.2016, a crescut cu 9.2 la sută în
perioada de referință, constituind 54.8 mlrd. lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 68.8 la
sută din total depozite, depozitele persoanelor juridice – 31.0 la sută și depozitele băncilor – 0.4 la
sută). Cel mai mare impact asupra majorării depozitelor au avut-o depozitele persoanelor fizice care
au crescut cu 2.7 mlrd. lei (7.6 la sută), ceea ce denotă menținerea credibilității sectorului bancar
autohton. Concomitent, soldul depozitelor persoanelor juridice a crescut cu 2.0 mlrd. lei (13.2 la
sută).
24
6.6. CADRUL DE REGLEMENTARE
În anul 2016, Parlamentul Republicii Moldova şi alte autorităţi emitente ale actelor normative au
continuat procesul de ajustare a cadrului normativ naţional la cadrul normativ european. În acest
context, pe parcursul anului menţionat, au fost aprobate şi modificate un şir de acte legislative care
care reglementează activitatea instituţiilor financiare. Printre cele mai importante, ar fi Legea
privind redresarea și rezoluția băncilor, care prevede un set de reguli şi proceduri necesare pentru a
preveni situaţia de criză şi ajungerea unei bănci în stare de insolvabilitate, sau, în cazul în care
aceasta a avut loc, pentru a identifica şi aplica căile de viabilizare a băncii; Legea instituțiilor
financiare – modificările căreia urmăresc fortificarea cadrului legal național privind transparența și
calitatea acționariatului bancar, guvernarea corporativă și administrarea riscurilor; Legea cu privire
la Depozitarul Unic al Valorilor Mobiliare, Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea
privind reglementarea valutară.
Întru organizarea unei activităţi uniforme şi eficiente a sistemului bancar, Banca Naţională a
Moldovei a adoptat acte normative noi (Regulamentul privind licențierea, controlul și sancționarea
unităților de schimb valutar, Regulamentul privind activitatea unităților de schimb valutar,
Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor primare în
vederea identificării şi supravegherii riscului de credit), precum şi a operat multiple modificări şi
completări ale actelor normative existente emise anterior (Regulamentul cu privire la lichiditatea
băncii, Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către bănci a informației aferente activității lor,
Regulamentul BNM cu privire la transferul de credit; Regulamentul BNM cu privire la sistemul
automatizat de plăți interbancare; Regulamentul BNM cu privire la activitatea prestatorilor de
servicii de plată în sistemele de remitere de bani, Regulamentul privind tranzacțiile băncii cu
persoanele sale afiliate, Regulamentul cu privire la expunerile ”mari”, etc.).
De asemenea, pe parcursul anului 2016, Banca Naţională a Moldovei a efectuat o serie de
modificări/completări ale actelor normative care reglementează condiţiile de prezentare a rapoartelor
către BNM.
Astfel, Banca Națională a Moldovei, precum și alte autorități abilitate în emiterea actelor normative
interne au direcționat fortificarea sistemului bancar și activității băncilor comerciale prin
armonizarea cadrului normativ național cu reglementările comunitare.
25
7. GUVERNAREA CORPORATIVĂ
Banca Comercială „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A. recunoscând că utilizarea celor mai
bune practici şi standarde este o condiţie de bază în asigurarea stabilităţii Băncii, competitivităţii pe
piaţa financiară, precum şi succesului în business, conştientizând nivelul de responsabilitate faţă de
acţionarul său, în scopul asigurării şi protejării intereselor acestuia, desfăşoară activitatea bancară în
scopul atingerii obiectivelor determinate. În activitatea sa, Banca tinde spre implementarea celor mai
bune practici și menținerea celor mai înalte standarde de conduită etică și transparență în vederea
asigurării unei guvernări corporative eficiente.Astfel, prin decizia Adunării Generale a Acţionarilor
din 30.03.2010, a fost aprobat Codul de guvernare corporativă (modificat şi completat ulterior la
26.04.2012 şi 14.04.2014). Accesul public la principiile de conduită corporativă este asigurat prin
publicarea Codului pe pagina web a Băncii, la următoarea adresă:
http://www.eximbank.com/files/statements/Codul_de_guvernare_corporativa.pdf.
Sistemul de identificare, evaluare, monitorizare şi control al riscurilor a fost dezvoltat şi aplicat de
Bancă şi în ceea ce priveşte controlul intern şi gestionarea riscurilor aferente proceselor de raportare
financiară în scopul furnizării de informaţii credibile, relevante şi complete către structurile
implicate în luarea deciziilor în cadrul Băncii şi către utilizatorii externi, precum şi în scopul
asigurării conformităţii activităţilor bancare cu cadrul legal de raportare financiară şi cu politicile şi
procedurile interne.
Banca, prin intermediul organelor sale de conducere, urmăreşte în permanență formarea şi
menținerea unor relații respectuoase şi echitabile cu acționarul, partenerii de afaceri, clienții şi
salariații, formarea şi menținerea încrederii ce ține de conducerea activității băncii, precum şi
controlul şi reducerea riscurilor, menținerea creşterii constante a indicilor financiari ai băncii.
STRUCTURA GUVERNĂRII CORPORATIVE A BĂNCII
Adunarea Generală a Acţionarilor
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere suprem al Băncii, care asigură buna
desfăşurare a activităţii şi politica economico-financiară Băncii. Competenţa Adunării Generale a
Acţionarilor, periodicitatea şi procedura aferentă convocării ei, desfăşurarea şi luarea deciziilor sunt
reglementate de Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare şi Statutul Băncii.
Hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor sunt obligatorii pentru acţionarii, persoanele cu funcţii
de răspundere şi toţi salariaţii Băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă Statutul Băncii, decide asupra modificării capitalului
social, aprobă membrii Consiliului Băncii şi regulamentul acestuia, desemnează membrii Comisiei
de cenzori şi aprobă regulamentul ei, confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei
serviciilor ei, decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii, etc.
Consiliul Băncii
Consiliul Băncii este organul de conducere al Băncii, care reprezintă interesele acţionarilor în
perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi
controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat Adunării Generale a
Acţionarilor. Consiliul Băncii aprobă şi asigură realizarea politicii şi strategiei băncii. Consiliul este
responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra riscurilor şi a business
planurilor, pentru revizuirea anuală a actelor normative interne ale Băncii, pentru supravegherea
realizării mecanismelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului,
aprobarea tranzacţiilor cu persoanele afiliate Băncii, pentru operaţiunile şi stabilitatea financiară a
Băncii şi exercită supravegherea îndeplinirii acestora de către Direcţia Generală şi salariaţii Băncii.
26
Consiliul Băncii este format din cinci (5) membri numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, iar
mandatul acestora este de maximum patru (4) ani.
Comisia de Cenzori
Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii şi se subordonează
nemijlocit Adunării Generale a Acţionarilor. Comisia de cenzori a Băncii exercită controlul
obligatoriu al activităţii economico-financiare a Băncii, precum şi efectuează controalele
extraordinare din proprie iniţiativă, la cererea acţionarilor, la hotărârea Adunării Generale a
Acţionarilor sau la decizia Consiliului.
Direcţia Generală
Direcţia Generală este organul executiv al Băncii care asigură îndeplinirea hotărârilor Adunării
Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului şi acţionează din numele Băncii în conformitate cu
legislaţia, Statutul Băncii, Codul de Guvernare Corporativă, Regulamentul Direcţiei Generale şi alte
acte normative interne aprobate de către Consiliul Băncii.
Direcţia Generală a Băncii exercită funcţia de conducere a activităţii curente a Băncii, inclusiv
asupra tuturor subdiviziunilor structurale, asupra tipurilor şi direcţiilor de activitate ale Băncii şi
recunoaşte responsabilitatea sa faţă de acţionari, clienţii Băncii şi comunitate, având drept scop
principal exercitarea fidelă, competentă şi eficientă a obligaţiunilor funcţionale ce ţin de conducerea
activităţii curente a Băncii, asigurându-i o dezvoltare profitabilă, stabilă şi de lungă durată.
Direcţia Generală a Băncii este formată din trei (3) membri numiţi de Consiliul Băncii, iar mandatul
acestora este de maximum patru (4) ani.
În scopul facilitării luării deciziilor corecte și prompte de către Direcția Generală a Băncii, în cadrul
Băncii au fost constituite și activează Comitetul de credite, Comitetul privind Dirijarea Activelor și
Pasivelor, Comisia de aprobare a investiţiilor în imobilizări corporale
Comitetul de credite
Comitetul de credite este un organ colegial al Băncii care implementează politica şi strategia băncii
în domeniul creditării, transpunând în practică măsurile stabilite de organele de conducere ale
Băncii. Comitetul de credite are ca obiectiv principal examinarea corectă şi imparţială a cererilor de
credit şi este responsabil pentru riscurile asumate prin decizia pozitivă de acordare a creditului,
precum şi pentru propunerile înaintate Direcţiei Generale sau Consiliului Băncii pentru decizia
finală. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii.
Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor
Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor este organul colegial al Băncii care are ca obiectiv
principal administrarea activelor şi pasivelor Băncii, inclusiv dirijarea lichidităţii, rentabilităţii,
riscurilor, formării preţurilor, eficienţei activităţilor de atragere a depozitelor şi de investire a
mijloacelor financiare, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comitetului privind dirijarea
activelor şi pasivelor Băncii. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii.
Comisia de aprobare a investiţiilor în imobilizări corporale
Comisia de aprobare a investiţiilor în imobilizări corporale este organul colegial al Băncii care are
ca competenţe de bază examinarea, aprobarea, evaluarea economică şi juridică, a investiţiilor în
imobilizări corporale esenţiale. Comisia se subordonează Consiliului Băncii, şi este compusă din
cinci (5) membri.
27
8. GESTIUNE RISCURI
În prezent dirijarea riscurilor a devenit un subiect de o importanţă primordială pentru instituţiile
financiare.
Activitatea de identificare, măsurare, monitorizare şi verificare a riscurilor continue să fie de o
importanţă majoră pentru Bancă. Poziţiile de risc sunt revizuite şi evaluate de către conducerea de
vârf, auditorii interni şi externi, cât şi de către reprezentanţii BNM în cadrul controalelor complexe.
Politicile şi activităţile de management ale riscului sunt în linie cu cele ale Grupului Veneto Banca şi
se concentrează pe identificarea şi evaluarea riscurilor de la apariţia lor. Banca abordează riscul în
mod prudent, în conformitate cu strategia sa pe termen lung. Politicile şi activităţile de dirijare a
riscului se concentrează asupra identificării şi evaluării riscurilor într-un stadiu incipient. Banca
implementează această abordare prin intermediul funcţiilor de dirijare a riscului şi monitorizarea
creditelor.
Principalele active ale Băncii sunt reprezentate de credite şi avansuri către clientelă, mijloace plasate
la BNM. Principalele obligaţiuni - depozite la vedere şi la termen, împrumuturile de la Banca –
mama şi instituţii financiare internaţionale. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri
precum riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii şi riscul de lichiditate.
8.1. Riscul de credit
Riscul de credit reprezintă pierderea pe care ar suporta-o banca dacă un client sau o altă
contrapartidă nu şi-ar îndeplini obligaţiile contractuale. Riscul de credit este implicit în produsele
bancare tradiţionale – credite, angajamente de creditare şi alte datorii contingente, cum sunt
acreditivele, garanţiile bancare.
Banca îşi administrează expunerea atât faţă de contrapartidele individuale, cât şi faţă de grupuri de
clienţi prin limite de creditare stabilite la momentul analizei în conformitate cu normele prudenţiale
ale BNM. Valoarea limitei depinde de factori cantitativi, cum sunt poziţia şi performanţa financiară
a clientului, situaţia industriei dar şi de factori calitativi, cum ar fi calitatea managementului,
structura acţionariatului, precum şi de soliditatea garanţiilor prezentate de client. Garanţiile sunt
spaţii industriale sau alte imobile deţinute, echipamente sau stocuri. Expunerile în raport cu limitele
autorizate sunt monitorizate în mod continuu.
Gestionarea riscului de credit se bazează pe câteva principii importante, cum ar fi:
- analiza şi aprobarea lansării de noi produse şi activităţi generatoare de risc de către
conducerea băncii;
- utilizarea de criterii bine definite de acordare a creditului, în funcţie de tipul de clientelă,
implicând atât cunoaşterea detaliată a debitorului cât şi a destinaţiei şi structurii creditului,
precum şi a sursei de rambursare, solicitarea de garanţii reale sau personale pentru
diminuarea riscului de credit la niveluri acceptabile;
- stabilirea unor procese bine formalizate pentru aprobarea creditelor, utilizând un sistem clar
de competenţe de aprobare;
28
- monitorizarea continuă a expunerilor, la nivel individual, respectiv la nivel de grup de
expuneri, unde este cazul;
- monitorizarea şi raportarea periodică către conducerea băncii a calităţii portofoliilor de
credite;
- verificarea periodică a activităţii de creditare de către auditul intern;
- utilizarea unui sistem pentru identificarea şi gestionarea creditelor neperformante şi a
diferitor aspecte rezultate din această activitate, utilizând indicatori obiectivi.
De asemenea, obiectivul riscului de credit este menţinerea unui portofoliu echilibrat pe sectoare
economice, categorii de clientelă şi zone geografice.
8.2. Riscul de piaţă
Riscul de piaţă este riscul de pierdere legat de modificarea variabilelor de pe piaţă cum ar fi ratele de
dobândă şi cursurile valutare.
În scopul identificării expunerilor Băncii la riscul dat, Banca efectuează constant simulări menite să
identifice mişcările din piaţă pentru a putea gestiona efectiv acest risc. Rolul stres-testurilor, ca parte
integră a procesului de dirijare a riscului de piaţă, este de a minimiza valoarea supusă riscului printr-
o gestionare proactivă, a moderniza metodele, şi a monitoriza instrumentele utilizate.
Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor de schimb. Banca administrează riscul valutar
utilizând limite pentru poziţiile valutare deschise la nivelul fiecărei valute şi la nivelul poziţiei
valutare globale.
Riscul valutar în EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este considerat minim, datorită unei politici
prudente referitor la limitele poziţiei deschise. Valutele cu care Banca operează sunt corelate cu
dezvoltarea băncii şi evoluţia pieţei.
Riscul ratei dobânzii este legat de modificarea ratelor de dobândă ale pieţei. Acest risc este
administrat de Bancă prin monitorizare gap-urilor dintre active şi pasive pe intervale de scadenţă
şi/sau pe intervale de repricing. În general Banca menţine o poziţie netă pozitivă a instrumentelor
financiare cu dobândă.
8.3. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este asociat fie cu dificultăţi întâmpinate de a obţine fondurile necesare pentru
a-şi îndeplini angajamentele, fie cu imposibilităţii de a realiza un activ financiar în timp util şi la o
valoare apropiată de valoarea sa justă.
Banca, considerând riscului de lichiditate de o importanţă majoră, monitorizează în permanenţă
decalajele de lichiditate curentă între activele şi pasivele Băncii, şi efectuează în mod regulat
previziuni asupra poziţiei viitoare de lichiditate. De asemenea, Banca utilizează scenarii de stres ca
parte a managementului riscului de lichiditate.
29
Gestionarea riscului de lichiditate este bazat pe o structură ce conţine principii care stabilesc măsuri
de corectare pentru structura bilanţului pentru a elimina devierile inacceptabile.
Pentru a contracara criza de pe piaţa financiară, Banca deţine active cu o lichiditate sporită, cum ar
fi plasamente în conturi nostro în bănci, conturi la BNM şi alte facilităţi de împrumut, care permit
Băncii să fie printre cei mai viabili jucători din piaţă.
8.4. Riscul operaţional
Riscul operaţional reprezintă riscul de pierderi rezultat din proceduri interne inadecvate sau
nerespectate, erori umane, erori legate de sisteme, dar şi din evenimente externe.
Gestionarea acestui risc este de o importanţă majoră în practicile de gestionare a riscului în pieţele
financiare moderne în corespundere cu cerinţele Basel II. Gestionarea riscului operaţional implică
structurări în controalele interne şi guvernarea corporativă, ce pot identifica pierderi din cauza
greşelilor, fraudelor, ratărilor de a executa tranzacţiile în timpul stabilit. De asemenea, acesta poate
afecta interesele băncii prin intermediul dealerilor, inspectorilor de credit sau alţi colaboratorii care
încalcă atribuţiile de serviciu în îndeplinirea obligaţiunilor într-un mod neetic sau riscant. Alte
aspecte ale riscului operaţional includ căderi majore ale sistemului informaţional, evenimente cum
ar fi incendii sau alte dezastre.
Elementele cruciale în dirijarea riscului operaţional sunt strategiile clare şi supravegherea din partea
Consiliului şi Direcţiei Generale, cultura controalelor interne şi operaţionale (inclusiv segregarea
funcţiilor şi atribuirea responsabilităţilor), instrumente efective de raportare şi planuri de
continuitate.
Pentru a reduce riscurile operaţionale, Banca a elaborat planuri şi a implementat dispozitive de
continuitate a activităţii, care sunt supuse în mod periodic testelor. Soluţii de back-up au fost
dezvoltate cu parteneri specializaţi în IT şi telecomunicaţii.
Banca este într-o continuă modelare a unui mediu adecvat de gestionare a riscului operaţional:
- Menţinerea şi dezvoltarea unei guvernări necesare pentru a asigura performanţa activităţii de
dirijare a riscului;
- Urmărirea conformităţii cu normele şi regulile impuse de către autorităţile naţionale şi
internaţionale;
- Codificarea politicilor şi procedurilor la nivel de bancă ce se referă la gestionarea şi
verificarea riscului operaţional;
- Dezvoltarea strategiilor pentru a identifica, evalua, monitoriza şi verifica riscul operaţional;
aceste aspecte includ verificările directe şi de la distanţă a filialelor şi monitorizarea lor prin
intermediul aplicaţiilor soft;
- Dezvoltarea şi implementarea metodologiei de evaluare a riscului operaţional;
- Modelarea şi menţinerea unui plan de continuitate a activităţii;
- Dezvoltarea şi implementarea a unui sistem de raportare a riscului operaţional;
- Dezvoltarea continuă a gestionării riscului operaţional pentru o alocare de capital mai
eficientă.
30
8.5. Riscul de conformitate
Riscul de conformitate reprezintă riscul de a suporta sancțiuni, penalități, pierderi financiare sau
daune reputaționale ca urmare a încălcării sau nerespectării legilor, cadrului normativ aplicabil
activității bancare la nivel local, actelor normative interne, codului de etică profesională, etc.
Funcția de conformitate identifică, evaluează și monitorizează riscul de conformitate, și, respectiv
asigură conformitatea cadrului normativ intern al Băncii cu cerințele, politicile Grupului Veneto
Banca și reglementările locale.
De o importanță majoră pentru Bancă este controlul asupra riscului de nerespectare a normelor cu
privire la prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului. Din acest considerent, în
anul 2016, au fost organizate controale, în cadrul filialelor, asupra respectării procedurilor de
cunoaștere a clienților, prevederilor actelor normative ale Băncii în domeniul prevenirii şi
combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului; au fost desfășurate programe de instruire pentru
angajații Băncii pe aspectele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului
și efectuate testări ale salariaților Băncii în domeniul respectiv.
Totodată, s-au efectuat controale de evaluare a adecvateței și suficienței mecanismelor informatice
de control în domeniul identificării clienţilor Băncii, beneficiarilor efectivi și persoanelor autorizate
de a gestiona conturile acestora, precum şi pe alte aspecte aferente activității AML în cadrul Băncii.
31
9. SISTEMUL DE CONTROL INTERN
Sistemul de Control Intern este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli, proceduri şi structuri
organizatorice care au drept scop asigurarea respectării strategiilor instituţionale şi îndeplinirea
următoarelor obiective ale băncii:
Eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor efectuate;
Corectitudinea raportărilor financiare - credibilitatea, integritatea şi furnizarea la timp a
informaţiilor financiare şi a informaţiilor veridice conducerii Băncii;
Respectarea legilor si a reglementărilor aplicabile - conformitatea cu legile şi reglementările
în vigoare, cu politicile şi procedurile interne aprobate.
Banca a pus în aplicare soluţii organizatorice care:
să asigure separarea necesară între subdiviziunile operaţionale şi cele de control, să evite
situaţiile de conflict de interese la atribuirea sarcinilor;
să fie capabile să identifice, să măsoare şi să monitorizeze adecvat toate riscurile asumate
sau asumabile pe margine diverselor segmente operaţionale;
să stabilească activităţi de control la fiecare nivel operaţional şi să permită stabilirea univocă
şi formalizată a sarcinilor şi a responsabilităţilor, în special, în cadrul sarcinilor de verificare
şi de înlăturare a abaterilor depistate;
să asigure sisteme informaţionale fiabile şi proceduri adecvate de raportare către diverse
niveluri direcţionale, cărora le sunt atribuite funcţiile de control;
să asigure informarea în timp util a structurilor de resort ale băncii şi gestionarea imediată a
încălcărilor depistate de subdiviziunile operaţionale, de Departamentul Audit Intern sau de
alte persoane responsabile de efectuarea controalelor;
să permită înregistrarea fiecărei operaţiuni în mod adecvat, asigurând atribuirea corectă sub
profil temporal.
Sistemul de controale interne este supus periodic validării în raport cu evoluţia activităţii băncii şi cu
contextul de referinţă.
Întru asigurarea eficacităţii Sistemului de Control Intern în cadrul EXIMBANK - Gruppo Veneto
Banca a fost instituită următoarea structură pentru gestionarea diverselor tipologii de riscuri:
1. Controale de linie – primul nivel de gestionare a activităţii în cadrul structurii de control,
care are menirea de a asigura desfăşurarea corectă a operaţiunilor şi a căror respectare este
asigurată la nivelul fiecărei subdiviziuni operaţionale a Băncii;
2. Controale de nivelul 2 – sunt asigurate de ansamblul măsurilor de supraveghere şi control
efectuate de Departamentele/Secţiile responsabile din Oficiul Central al Băncii;
3. Controale de nivelul 3 – organizarea şi asigurarea controlului permanent, din partea
Departamentului Audit Intern al Băncii. Departamentul Audit Intern are ca responsabilităţi
revizuirea politicilor, proceselor si mecanismelor de control astfel încât acestea sa rămână
suficiente si adecvate activităţii desfăşurate. Funcţia de audit intern evaluează eficienţa şi
caracterul adecvat al controalelor interne, cu scopul de a oferi Consiliului Băncii o asigurare
32
rezonabilă. În plus, Departamentul Audit Intern are o linie directă de raportare către
Departamentul Audit Intern al băncii - mamă, beneficiind astfel de gradul necesar de
independenţă, ceea ce permite îndeplinirea obiectivelor sale.
4. Controale de nivelul 4 – supravegherea şi controlul periodic al activităţii Băncii exercitat de
către auditorii Departamentului Audit Intern al băncii - mamă.
În scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor sus menţionate, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a
organizat un sistem de control intern, aplicabil la nivelul fiecărei subdiviziuni. La organizarea
Sistemului de Control Intern din cadrul fiecărei subdiviziuni au fost luate în considerare volumul,
numărul şi tipul tranzacţiilor, diversitatea operaţiunilor, gradul de risc asociat cu fiecare domeniu de
activitate, complexitatea diferitelor riscuri, volumul controlului asupra activităţii zilnice, gradul de
centralizare şi descentralizare.
33
10. REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE
10.1. Detalii privind evoluţia activelor
Activele totale au constituit 5.0 mlrd. lei (echivalentul a 240 milioane Euro), majorîndu-se
comparativ cu finele anului precedent cu 9.9% (+453 mil. lei), spre comparatie activele totale ale
sistemului bancar au crescut cu 6.0 la sută.
Activele băncii au crescut datorită majorării soldului mijloacelor băneşti şi echivalentelor acestora
cu peste 810.5 mil. lei sau +41.8%, ca urmare a majorării semnificative a sursei acestora, respectiv a
soldului depozitelor clienţilor pe fundalul contractării pieţei creditelor. Un factor major ce a
determinat cota relativ mare a numerarului şi altor mijloace lichide a fost politica monetară
promovată de BNM, care a avut ca scop ţinerea în frâu a inflaţiei, inclusiv prin menţinerea normei
rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul de
35.0 la sută din baza de calcul.
Cota de piaţă a Băncii la capitolul active totale s-a majorat cu 0.3 p.p., până la 6,9%.
34
STRUCTURA ACTIVELOR (în mii lei) 2016 2015 var % comp.
'16(%)
comp.
'15(%)
Numerar şi alte mijloace lichide 2,748,093 1,937,585 41.8 54.81 42.48
Active financiare destinate vânzării 84,446 55,540 52.0 1.68 1.22
Credite către clienţi, net 1,747,779 2,121,777 -17.6 34.86 46.52
Alte active 433,782 446,233 -2,8 8.65 9.78
TOTAL ACTIVE 5,014,100 4,561,135 9.9 100.0 100.0
Activitatea de creditare, net este caracterizată printr-un trend descrescător comparativ cu anul
precedent. Creditele către clienţi au scăzut cu 17.6%, inclusiv din cauza scaderii cererii la credite,
precum și de abordarea mai prudentă aplicată de băncă față de potențialii debitori, scăderii activităţii
economice a clienţilor, sărăcirii populaţiei etc.
Cota băncii în total credite pe sistem a scăzut cu 0.5 puncte procentuale, constituind 5.7%, la situaţia
din 31 decembrie 2016.
La finele anului de raportare, mijloacele băneşti în numerar au deţinut o pondere în total mijloace
lichide de 15.9% sau cu 2.0 p.p. mai mult decât în anul 2015. Totodată, a crescut mult pondera
mijloacelor băneşti datorate de BNM, de la 38.3% în 2015 până la 62.0% în 2016, inclusiv urmare a
menţinerii normei rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută
neconvertibilă la nivelul de 35.0 la sută din baza de calcul.
35
NUMERAR ŞI ALTE MIJLOACE LICHIDE,
(mii lei) 2016 2015 var. %
comp.% comp.%
'16 '15
Mijloace băneşti în numerar 437,195 268,685 62.7 15.9 13.9
Mijloace băneşti datorate de bănci 607,530 926,059 -34.4 22.1 47.8
Mijloace băneşti datorate de BNM 1,703,368 742,840 129.3 62.0 38.3
TOTAL 2,748,093 1,937,585 41.8 100.0 100.0
Banca şi-a majorat investiţiile în active financiare destinate vânzării, astfel ca soldul valorilor
mobiliare şi cel al investiţiilor în capitalul altor societăţi la sfîrşitul anului 2016 a atins o valoare de
68.3 mil. lei (echivalentul a 4.0 milioane Euro) sau cu 52.0 % mai mult decât în anul precedent.
Valori mobiliare pentru tranzacţionare au crescut atât de mult datorită reevaluării activelor
financiare disponibile pentru vânzare (Master Card World Wide) cu 14.3 mil. lei (reflectate in
CNT).
ACTIVE FINANCIARE DESTINATE
VÂNZĂRII (mii lei) 2016 2015 var. %
comp.
% '16
comp.
% '15
Titluri de stat 68,263 53,675 27.2 80.8 96.6
Valori mobiliare pentru tranzacţionare 16,183 1,865 767.8 19.2 3.4
TOTAL 84,446 55,540 52.0 100.0 100.0
Pe durata anului 2016 Banca a asigurat suficiente lichidităţi în scopul menţinerii indicatorului de
lichiditate pe termen scurt peste nivelul minim necesar stabilit de Banca Naţională a Moldovei, fiind
la finele anului 52.89%.
Coeficientul lichidităţii pe termen lung a fost egal cu 0.75, micşorânduse cu 0.18 unităţi comparativ
cu sfârşitul anului 2015, încadrându-se mai sigur în plafonul maxim de 1.
LICHIDITATEA 2016 2015 Var. p.p.
Lichiditatea curentă(*)
52.89% 41.55% 11.34 p.p.
Lichiditatea pe termen lung(**)
0.75 0.91 -0.18
(*) Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii
Naţionale a Moldovei).
(**) Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al
lichidităţii, maximum 1.0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
36
10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar
Pe parcursul anului 2016 obligaţiunile EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca au avut o evoluţie
ascendentă, majorându-se spre finele anului cu 13.0% sau cu 430 mil. lei mai mult, comparativ cu
situaţia la 31.12.2015, atingând suma de 3,7 mld lei (echivalentul a 179.5 mil. Euro).
37
La 31 Decembrie 2016 Banca a atras mijloace băneşti de la clienţi în sumă de 3.36 mld lei
(echivalentul a 160.7 milioane Euro), sau cu 18.6% mai mult decât în anul precedent. Ponderea
acestora în pasive majorându-se până la 66.9% sau cu 4.9 p.p..
La rândul lor, sumele împrumutate de la Veneto Banca au scăzut cu 101.4 mil. lei (-21.7%),
respectiv s-a micşorat ponderea lor în total pasive cu 3 p.p.
Capitalul acţionar a crescut cu 22.7 mil. lei sau +1.8%, însă cota lui în total pasive a scăzut cu 2 p.p.
STRUCTURA PASIVELOR 2016 2015 var. %
comp. % comp. %
(în mii lei) '16 '15
Mijloace atrase de la bănci 5,010 649 671.8 0.1 0.0
Mijloace atrase de la clienţi 3,356,150 2,828,925 18.6 66.9 62.0
Capital acţionar 1,264,896 1,242,186 1.8 25.2 27.2
Alte împrumuturi : 367,428 470,140 -21.8 7.3 10.3
Veneto Banca 365,349 466,738 -21.7 7.3 10.2
Ministerul Finanţelor 2,079 3,402 -30.5 0.0 0.1
Alte datorii 20,615 19,235 7.2 0.4 0.4
TOTAL 5,014,100 4,561,135 9.9 100.0 100.0
Structura depozitelor, în anul 2016, a suferit modificări – din punct de vedere a termenului de
atragere si tipului de clienţi. Astfel ponderea depozitelor la termen a sporit în detrimentul celor la
vedere cu 2.8 p.p., până la 67.1%. Această dinamică ascendentă a depozitelor la termen a încetenit la
finele anului, inclusiv din cauza scăderii ratelor dobânzii la acest tip de depozite şi scăderii
posibilităţilor de economisire ale populaţiei. Totodată cota depozitelor persoanelor fizice a crescut în
defavoarea depozitelor persoanelor juridice cu 3.7 p.p., până la 70.4%. În anul de raportare,
depozitele la termen ale persoanelor fizice au atins suma de 2.05 mld lei (echivalentul a circa 98
milioane Euro sau +40 mil. EUR, comparativ cu anul precedent, inclusiv datorită aprecierii leului
moldovenesc faţă de EUR, de la 21.4779 lei pentru un EUR (la 31.12.2015) până la 20.8895 (la
31.12.2016)) şi au crescut cu 25.1%, pe fundalul majorării soldului depozitelor la termen ale
persoanelor juridice cu 12.1%.
DEPOZITE DE LA CLIENTI
(în mii lei) 2016 2015
var. %
comp. %
'16
comp. %
'15
Depozite la vedere 1,103,807 1,009,953 9.3 32.9 35.7
persoane fizice 311,431 245,556 26.8 9.3 8.7
persoane juridice 792,376 764,397 3.7 23.6 27.0
Depozite la termen 2,252,342 1,818,972 23.8 67.1 64.3
persoane fizice 2,051,753 1,640,058 25.1 61.1 58.0
persoane juridice 200,589 178,914 12.1 6.0 6.3
TOTAL DEPOZITE 3,356,150 2,828,925 18.6 100.0 100.0
38
Depozitele la vedere ale persoanelor fizice s-au majorat cu 26.8% faţă de anul 2015 şi cota acestora
în total depozite a crescut până la 9.3% (+0.6 p.p.). Totodată, depozitele la vedere ale persoanelor
juridice au înregistrat în 2016 o creştere de doar 3.7%, faţă de anul precedent, ponderea acestora în
total depozite a scăzut până la 23.6% (-3.4 p.p.). Factorul determinant a acestei stări de lucruri,
reieşind din contextul intern şi extern din 2016, a fost ritmul relativ scăzut a activităţilor din
sectorului real al economiei, respectiv producţia industrială a înregistrat o creştere de doar 0.1%
comparativ cu anul 2015.
Ca urmare a scăderii portofoliului de credite, pe fundalul majorării soldului depozitelor atrase de la
clienţi, în anul 2016 a scăzut raportul dintre creditele către clienţi, net şi depozitele atrase de la
clienţi cu 22.9 p.p, de la 75.0% în anul 2015, până la 52.1% la finele anului de raportare.
Capitalul acţionar , social, normativ total şi suficienţa capitalului
La 31 decembrie 2016 capitalul acţionar al Băncii a fost în sumă de 1.26 mld lei (echivalentul a 60.6
mil. Euro) şi s-a majorat cu 1.8% sau cu 22.7 mil. lei, comparativ cu anul 2015.
Indicator, mii lei 2016 2015 var. abs. var. %
Capital acţionar 1,264,896 1,242,186 22,710 1.8
Capital social 1,250,000 1,250,000 0 0.0
Capital normativ total 963,430 928,502 34,928 3.8
Suficienţa capitalului [*] (%) 57.1 45.4 x 11.7 p.p.
[*] Capitalul normativ total / Total active ponderate la risc (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
39
Pornind de la gradul suficient de capitalizare, care permite Băncii, atât o dezvoltare sustenabilă, cât
şi conformarea la toţi indicatorii prudenţiali, în anul 2016 nu a fost nevoie de o nouă majorare a
capitalului social. Astfel capitalul social a rămas la nivelul anului precedent, în sumă de 1.25 mld
lei (păstrând poziţia de lider la acest capitol).
Capitalul normativ total, la finele anului 2016 a tins suma de 963.4 mil. lei (echivalentul a 46.1 mil.
Euro) sau cu 34.9 mil. lei (+3.8%) mai mult decât în anul precedent.
Suficienţa Capitalul normativ total (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a
Moldovei) este un idicator ce sugerează gradul suficient de capitalizare al Băncii, cu o rezervă solidă
de acoperire a riscurilor.
10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile
În anul 2016 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a obţinut venituri în sumă totală de 386.4 mil.
lei (echivalentul a 18,5 milioane Euro) în creştere cu 0.8% comparativ cu anul precedent.
VENITURI
(în mii lei) 2016 2015 var.%
comp. %
'16
comp. %
'15
Venituri aferente dobânzilor 306,795 282,570 8.6 79.4 73.7
la mijloace băneşti datorate de bănci 74,567 34,950 113.4 19.3 9.1
la active financiare disponibile pentru vînzare 13,061 7,575 72.4 3.4 2.0
la împrumuturi şi creanţe 219,167 240,045 -8.7 56.7 62.6
Venituri neaferente dobânzilor 79,560 100,698 -21.0 20.6 26.3
operaţiuni valutare 36,011 60,577 -40.6 9.3 15.8
comisioane nete 39,693 34,934 13.6 10.3 9.1
alte venituri 3,856 5,186 -25.6 1.0 1.4
TOTAL VENITURI 386,354 383,267 0.8 100.0 100.0
Cheltuielile Băncii în anul de raportare au constituit 377.4 mil. lei (echivalentul a 18.1 mil. Euro), în
creştere cu 13.7% faţă de anul 2015.
40
CHELTUIELI
(în mii lei) 2016 2015 var.%
comp.
% '16
comp.
% '15
Cheltuieli aferente dobânzilor -178,166 -139,231 28.0 47.2 42.0
la mijloace băneşti datorate băncilor -16,745 -25,852 -35.2 4.4 7.8
la depozite ale persoanelor fizice -140,556 -95,197 47.6 37.2 28.7
la depozite ale persoanelor juridice -20,701 -16,927 22.3 5.5 5.1
la împrumuturi -165 -1,255 -86.9 0.0 0.4
Cheltuieli neaferente dobânzilor -125,269 -142,357 -12.0 33.2 42.9
privind remunerarea muncii -49,026 -51,676 -5.1 13.0 15.6
privind alte cheltuieli administrative -36,408 -39,674 -8.2 9.6 12.0
privind cheltuieli operaţionale -39,836 -51,006 -21.9 10.6 15.4
Cheltuieli privind deprecierea activelor -69,711 -78,276 -10.9 18.5 23.6
Cheltuieli privind impozite -4,295 28,029 -115.3 1.1 -8.4
TOTAL CHELTUIELI -377,441 -331,835 13.7 100.0 100.0
În perioada de gestiune EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a suportat cheltuieli aferente
dobânzilor în sumă de 178.2 mil. lei, mai mult cu 38.9 mil. lei (+28%), faţă de anul 2015. Ponderea
acestora în total cheltuieli a crescut cu 5.2 p.p., până la 47.2%. Majorarea acestor cheltuieli este
cauzată de creşterea cu circa 45.4 mil. lei (+47.6%) a cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele
persoanelor fizice şi cu aproximativ 3.8 mil. lei (+22.3%) a cheltuieli aferente dobânzilor la
depozitele persoanelor juridice. Aceste cheltuieli au fost determinate în cea mai mare măsură din
contul ratelor relativ mari a dobânzii la mijloacele atrase în monedă naţională, în prima jumătate a
anului 2016 şi majorării soldului depozitelor la termen atrase de la clienţi cu peste 430 mil. lei
(+23,8%). Urmare a înăspririi politicii monetare de către BNM, a scăzut rata inflaţiei, respectiv rata
medie la depozitele la termen ale clienţilor este în continuă scădere, respectiv efectele acestui factor
negativ s-au diminuat în a doua jumătate a anului 2016.
Ca urmare a eforturilor Direcţiei generale a Băncii, îndreptate spre reducerea cheltuielilor
operaţionale etc., cheltuielile neaferente dobânzilor, s-au redus cu peste 17.1 mil. lei (-12.0%)
comparativ cu anul 2015. Ponderea acestora în total cheltuieli s-a redus cu 9.7 p.p., până la 33.2%.
Cea mai mare scădere au înregistrat-o cheltuielile: operaţionale, cu peste 11.2 mil. lei (-21.9%);
administrative cu circa 3.25 mil. lei (-8.2%) şi cheltuielile privind remunerarea muncii au scăzut cu
2.65 mil. lei (-2.1%).
Urmare a inplementării, atât în anii precedenţi, cât şi în 2016, a unei politici de „curăţare” a
portofoliului de credite pe calea abordării consecvente şi prudente a procesului de evaluare a activelor
financiare (în vederea diminuării riscurilor de creditare), Banca a atins rezultatele scontate. Astfel , în
anul de raportare, cheltuielile privind deprecierea activelor au atins suma de 69.7 mil. lei, fiind cu 8.6
mil. lei (-10.9%) mai mică comparativ cu anul 2015.
41
Profit sau pierderi
În anul 2016 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a contabilizat un profit net în sumă de 8.9 mil.
lei, realizat prin sporirea veniturilor şi optimizarea cheltuielilor, asistată de capacităţi operaţionale şi
tehnologice ale Băncii, ce au sporit oferta de servicii inovative bancare, atât pentru gospodării ale
populaţiei (sistemul de deservire la distanţă „EximbankOnLine”, pachete de produse bancare etc.),
cât şi antreprenori.
RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE
FINANCIARE
(în mii lei)
2016 2015 var. abs. var.%
Venituri aferente dobânzilor 306,795 282,570 24,225 8.6
Cheltuieli aferente dobânzilor -178,166 -139,231 -38,935 28.0
Venitul net aferent dobânzilor 128,629 143,339 -14,710 -10.3
Comisioane nete 39,693 34,934 4,758 13.6
Venituri din operaţiuni financiare 36,011 60,577 24,566 -40.6
Alte venituri operaţionale 3,856 5,186 -1,330 -25.6
Marja de intermediere (*) 208,188 244,036 -35,848 -14.7
Costuri aferente remunerării personalului -49,026 -51,676 2,650 -5.1
Alte cheltuieli operaţionale -76,243 -90,681 14,437 -15.9
Costuri (cheltuieli) operationale -125,269 -142,357 17,087 -12.0
Venitul brut al activităţii operaţionale 82,919 101,679 -18,761 -18.5
Cheltuieli privind deprecierea activelor -69,711 -78,276 8,565 -10.9
Rezultatul net până la impozitare 13,208 23,404 -10,196 -43.6
Cheltuieli privind impozite -4,295 28,029 -32,323 -115.3
Profitul net / pierderea netă 8,913 51,432 -42,519 -82.7
(*)Marja de intermediere se compune din venitul net aferent dobânzilor, comisioanele nete, veniturile din
operaţiuni financiare şi alte venituri operaţionale.
Veniturile aferente dobânzilor au crescut cu 8.6%, cu un ritm mai lent decât cheltuielile aferente
dobânzilor, care s-au majorat cu 28%. Dinamica dată fiind influienţată de ratelor medii relativ mari
la credite şi depozite in prima jumătate a anului 2016 şi de majorarea soldului depozitelor de la
clienţi cu 18.8% (+531.6 mil. lei), pe fundalul scăderii soldului creditelor către clienţi cu 20.3% (-
464.3 mil. lei).
Prin urmare, veniturile nete din dobânzi, componenta principală a marjei de intermediere au
înregistrat o scădere de 14.7 mil. lei sau -10.3%, comparativ cu anul 2015.
Veniturile din operaţiuni financiare au scăzut cu 24.6 mil. lei (-40.6%), mai ales din contul
tranzacţionării valutei straine, când spre deosebire de anul 2015, marja de la tranzictionarea
valutelor străine s-a diminuat semnificativ, inclusiv din contul stopării depricierii leului
moldovenesc comparativ cu principalele valute de referinţă (EUR şi USD), scăderii volumului de
vânzare-cumpărare a valutelor străine, remitenţele populaţiei s-au redus (-4.4% pe sistemul bancar)
faţă de anul 2015 etc. In acest context veniturile din reevaluare au scăzut şi ele.
Ţinând cont de factorii enumăraţi mai sus, marja de intermediere s-a micşorat cu 35.8 mil. lei
(+14.7%).
42
Cheltuielile operaţionale au înregistrat o scădere de 15.9%, graţiei regimului de austeritate promovat
de conducerea Băncii.
Banca a reflectat la cheltuieli privind impozitele suma de 4.3 mil. MDL sau cu 32.3 milioane mai
mult ca în anul precedent, când Banca a reflectat la venit suma impozitului amânat de 28 mil. Lei
(calculat anterior ca şi diferenţă temporală dintre baza fiscală şi cea financiară).
43
11. DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE
11.1. Cadrul general
Pe parcursul anului 2016 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi
persoane juridice prin atragerea şi deservirea segmentului de întreprinderi mici şi mijlocii dar şi liber
profesioniştilor.
Principalul obiectiv al Băncii în anul 2016 a continuat să fie axat pe construirea soluțiilor de
business pentru clienții săi, bazate pe o abordare centrată pe client, ce presupune satisfacerea
așteptărilor clienților și adaptarea la nevoile specifice ale acestora. Eforturile Băncii s-au concentrat
pe îmbunătățirea continuă a gradului de satisfacere a clienților și consolidarea loialității acestora,
prin crearea unui mediu organizațional dinamic, capabil să facă față provocărilor provenite dintr-un
ecosistem aflat în permanentă schimbare.
Activitatea comercială a Băncii este organizată conform unui model de business bazat pe soluțiile de
business special concepute, transmise clienților prin intermediul consultanților bancari.
Din perspectiva modelului de deservire a clienților, responsabilii de clienți acționează în calitate de
consultanți, oferind consiliere financiară și asistență în identificarea celor mai potrivite produse și
soluții financiare pentru ca deciziile clienților să fie luate pe baza unei informări corecte, care le
susține planurile de dezvoltare.
Principalele direcții urmate în anul 2016 au fost următoarele:
• Structurarea produselor: cu scopul de a alinia strategia Băncii cu necesitățile clienților, au fost
realizate campanii, care au avut ca obiectiv crearea unor soluii financiare eficiente. Printre campanii
menționăm Creditul Agrario–Sagione Verde și Oferta Zero, care au avut scopul de a oferi soluții
avantajoase pentru realizarea proiectelor de business și optimizarea finanțării;
• Optimizarea procesului de vânzare: optimizarea fluxului de lucru al vânzărilor, prin simplificarea
procesului de creditare, reducerea timpului de răspuns și creșterea eficienței;
• Optimizarea costurilor: concentrare pe controlul costurilor, cu precădere asupra costului generat de
riscul de credit, prin construirea portofoliului pe fundații solide;
• Instruirea continuă a forței de vânzare: perfecționarea aptitudinilor relaționale ale forței de vânzare,
adecvate unui mediu de business profesionist;
• Conformare normativă: îndeplinirea cerințelor normative la nivel local, internațional și de grup
(ex: Basel III, FATCA, etc.) pentru a asigura partenerii de afaceri de soliditatea parteneriatului cu
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca.
Ca urmare a celor menţionate mai sus, în anului de raportare numărul clienţilor corporativi activi a
înregistrat o creştere cu 7% faţă de anul precedent, atingând cifra de 13,071.
44
Prin programele de comunicare cu clienţii, Banca continuă încurajarea atât a consumatorilor cât şi a
comercianţilor de a utiliza cardul ca mijloc de plată în punctele de vânzări. Astfel, Banca a majorat
numărul POS-urilor instalate la clienții pesoane juridice cu 16%, rulajele prin POS terminale în
reţeua comercianţilor Băncii înregistrînd o creştere de 45 %, în comparaţie cu anul precedent.
Parte integrantă a eforturilor de a construi parteneriate pe termen lung cu clienţii persoane juridice
pe parcursul anului 2016 Banca a facilitat în mod proactiv acces la diferite produse şi servicii
bancare precum convenţii de plăţi a salariilor (+157 acorduri active sau cu 14.8% mai multe),
carduri business (+6% unităţi).
11.2. Servicii de creditare
În anul 2016, situația de pe piaţa creditelor din sectorul bancar autohton a înregistrat următoarele
tendințe:
Portofoliul de credite brut s-a micșorat cu 9.0 la sută. De asemenea, s-a redus și volumul
total al creditelor noi acordate cu 12.8 la sută faţă de anul precedent. Micșorarea este
cauzată preponderent de lipsa cererii la credite, precum și de abordarea mai prudentă aplicată
de bănci față de potențialii debitori.
Pe parcursul anului 2016, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și
compromise) în totalul creditelor a crescut cu 6.4 p.p. față de finele anului precedent,
constituind pe sector 16.3 la sută la 31.12.2016.
În aceste condiţii Banca a oferit în continuare un spectru larg de servicii şi produse de creditare
competitive, pentru a satisface cerinţele de resurse financiare în scopuri investiţionale sau de
completare a capitalului circulant, atât din partea clienţilor existenţi, cât şi a celor potenţiali ( de ex.
creditele „Agrario–Sagione Verde” și „Oferta Zero” etc.).
45
La data de 31 decembrie 2016 soldul creditelor acordate persoanelor juridice a scăzut comparativ cu
anul 2015 cu peste 272 mil. MDL (-15%) şi a atins suma de 1.59 mld lei (echivalentul a 76.3 mil.
Euro).
Această scădere a avut loc pe fondul unui mediu macroeconomic nefavorabil. Societăţile manifestă
în continuare un comportament prudent faţă de credite atât în MDL, cât şi în EUR sau USD.
46
În anul 2015, structura portofoliul de credite divizat pe valute (echivalentul în MDL) nu a suferit
schimbări semnificative. Ponderea creditelor în valuta naţională a înregistrat o creştere de 1 p.p.,
ponderea creditelor acordate în dolari SUA s-au micşorat cu 0.4 p.p., respectiv ponderea creditelor
în Euro a scăzut cu 0.6 p.p.. Creditele acordate în valuta naţională au înregistrat o scădere de 12.5%,
creditele acordate în dolari SUA s-au diminuat cu 17.22%, respectiv creditele în Euro au avut o
dinamică negativă de -15.8%.
STRUCTURA PE VALUTE
(în mii lei) 2016 20154 var. % comp. %
،16 comp. %
،15
Lei moldoveneşti 676,360 772,576 -12.5 42.4 41.4
Dolari SUA 215,411 260,024 -17.2 13.5 13.9
Euro 702,558 834,073 -15.8 44.1 44.7
TOTAL CREDITE 1,594,329 1,866,673 -14.6 100.0 100.0
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca tinde să crediteze toate sectoarele economiei naţionale,
distribuţia portofoliului de credite pe ramuri reflectând tendinţele de dezvoltare ale lor.
Diversificarea portofoliului de credite, ca una din direcţiile de bază ale politicii de creditare a băncii,
a permis acordarea de resurse creditare la cererea clienţilor, prin implementarea diferitor proiecte
într-o serie de sectoare economice. Astfel, ca şi în anii precedenţi, ponderea creditelor acordate
comerţului a fost în 2016 cea mai mare din total, respectiv de 45.7% (-4.4 p.p. comparativ cu anul
2015), urmată de industria productivă cu o cotă de 23.5% din total (+2.1 p.p.), industria alimentară
cu o pondere de 9.2% din total (+2.1 p.p.), credite acordate agriculturii 7.9% din total (cotă egală ca
în 2015) şi ramura transport, telecomunicaţii şi dezvoltarea reţelei 7.9% din total (creşterea ponderii
cu 1 p.p.) etc..
47
Posibilităţile băncii în finanţarea sectorului real al economiei naţionale pe termen mediu şi lung,
graţie diversificării posibilităţilor de atragere a resurselor s-a manifestat prin păstrarea ponderii
portofoliului de credite structurat după termen.
Astfel, ponderea creditelor acordate pe un termen de peste 5 ani a înregistrat o creştere de circa 2.9
p.p. faţă de anul precedent şi a constituit 45.4% din totalul creditelor acordate clienţilor corporativi.
Creditele acordate pe un termen de la 2 ani până la 5 ani, cu o pondere de 46.3 50,6%, a scăzut cu
circa 4.3 puncte procentuale.
Ponderea creditelor acordate pe un termen de la 1 an până la 2 ani, s-a majorat de la 5.6% în anul
2015, până la 6.8% în anul 2016 (+1.2 p.p.), respectiv cota creditelor de până la un an s-a majorat cu
0.2 p.p., până la 1.5%.
48
12. DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE
Prin dorința de a înțelege nevoile clienților săi și pentru a-i ajuta să atingă potențialul maxim, pe
parcursul anului 2016, Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi persoane fizice, care a crescut cu
circa 13% faţă de anul precedent.
Activitatea comercială a Băncii s-a axat în anul 2016 asupra dezvoltării continue, prin abordarea
unor concepte menite să susțină un trend ascendent în ceea ce privește atât calitatea interacțiunilor
cu clienții, cât și eficiența acestora.
Printre proiectele majore implementate amintim:
• „Cardul SOCIAL aduce o odihnă relaxantă” (lansat în al 2015, finisat în 2016);
• „Cu depozitul Campagna de la EXIMBANK ai mereu de cîștigat” (lansat în prima jumătare a
anului 2016).
Eforturile depuse de Bancă în scopul menținerii satisfacției clienților persoane fizice se pot observa
prin intermediul lansării un nou serviciu de Internet banking EXIMBANK-Online (BankFlex
Multichannel) pentru persoane fizice. Printre multiplele avantaje oferite de noua aplicație este și
oferirea serviciului care integrează sistemul de plăți al facurilor către furnizorii de utilități. Noua
ofertă a adus o creștere cu 13% a numărului de utilizatori în anul 2016 comparativ cu anul
precedent.
49
Anul 2016 a fost încă un an de succes în promovarea ofertei pentru segmentul de clienți persoane
fizice. Prin lansarea a 3 pachete destinate acestei categorii de clienți, Banca a păstrat tradiția unei
adresări simple, active și variate.
Fiecare din pachetele lansate conţine un produs creditar/ de depozit oferit la condiţii avantajoase şi
un card de plată / poliţă de asigurare şi oferă posibilitatea de a beneficia de noua aplicaţie internet –
banking “EXIMBANK-online” gratis.
50
În 2016 Banca a continuat strategia de diversificare a portofoliilor de active ale clienților prin
intermediul consultanței financiare. A fost derulată o campanie de promovare a noului card de credit
CIAO - produs exclusivist pentru amatorii de shopping, fiind oferit cu o dobândă atractivă.
Ca și în anii precedenți toți clienții Băncii s-au regăsit în instrumentele financiare create pentru
fiecare dintre ei. Volumul atras de la clienții persoane fizice, în produse de economisire, a crescut în
2016 cu aproximativ 25% față de anul precedent. Numărul clienților și el majorînduse considerabil,
cu 20% mai mult față de 2015.
Acordarea de credite de consum și ipotecare a fost una dintre direcțiile prioritare pentru
EXIMBANK și în 2016, susținută prin oferte dedicate de marketing și produs aferente Creditulului
72 ore și creditul Famiglia.
Strategia EXIMBANK în anul 2016 s-a conturat atât în direcția consolidării relației cu clienții
existenți, care a continuat să fie unul dintre argumentele importante în decizia de creditare, cât și în
cea de atragere de noi clienți, prin soluțiile specifice de refinanțare oferite, numărul clienților
persoane fizice care au beneficiat de finanțare majorînduse cu 15% și portofoliul de credite crescînd
cu 11% comparativ cu 2015.
În cadrul proiectului ,,Bancassurance”, desfășurat de bancă în parteneriat cu C.A. Grawe Carat
Asigurari S.A., în cursul anului 2016 a fost încheiat un număr total de peste 741 contracte noi de
asigurare.
51
13. CARDURI BANCARE
Eforturile depuse de EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca în anul 2016 cu scopul menţinerii
clienţilor existenţi şi atragerii noilor clienţi, persoane fizice şi juridice, se pot observa prin
indicatorul cardurilor noi emise. Astfel, tabloul activităţii de emitere a cardurilor noi este următorul:
emitere carduri salariale pentru persoane fizice, respectiv plastice emise 35 708 buc.;
emitere carduri de depozit şi carduri deschise la condiţii generale pentru persoane fizice: în
creştere cu 2,224 unităţi, respectiv plastice emise 14,952 buc.;
emitere carduri corporative (business): în creştere cu 18 unităţi, respectiv plastice emise 308
buc.
În anul 2016 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi persoane
fizice, cu prioritate pe segmentul de salariaţi. Astfel, Banca a continuat strategia ultimilor ani de a
creşte concomitent în zona marilor angajatori, dar şi în cea a ofertelor individuale. Relaţia directă cu
angajatorul rămîne extrem de importantă pentru derularea unui serviciu relevant pentru segmentul
salariaţi. La finele anului 2016 numărul proiectelor salariale a atins cifra de 1 220, în creştere cu 157
contracte sau + 14.8%, comparativ 2015.
Per total, portofoliul cardurilor emise a atins cifra de 50,968, în crestere cu 998 plastice în
comparaţie cu anul precedent. La finele anului 2016 ponderea cardurilor cu Chip din numarul total
de carduri active emise de banca constituia 98.5% sau cu 2 p.p. mai mult decât în anul precedent.
În anul de raportare a continuat echilibrarea portofoliului de carduri emise in cardul sistemelor de
plaţi VISA Inc. si MasterCard Worldwide Inc. Dacă în anul 2015, numarul cardurilor emise sub
emblema sistemei de plată MasterCard, era de doar 7,029 unităţi sau 14.07% din protofoliul total de
52
carduri emise de Banca, atunci în anul 2016 numarul cardurilor emise sub emblema MasterCard
practic s-a dublat până la 15,239 unităţi sau 29,9% din protofoliul total de carduri emise de Bancă.
Prin programele de educare a clienţilor băncii, a continuat încurajarea acestora de a utiliza cardul
pentru plăţile la comercianţi, în defavoarea efectuării de plăţi cash. Astfel, tranzacţiile în reţeaua
Retail prin intermediul cardurilor emise de Bancă au crescut de la 356,425 tranzacţii, în sumă totală
de 283.9 mil. lei în anul 2015, până la 566,375 tranzacţii (+58.9%) în sumă totală de 497.3 mil. lei
(+75.2%) în anul 2016.
A crescut şi numărul total al tranzacţiilor efectuate cu cardurile emise de Bancă, de la 1.50 mil.
tranzacţii în sumă de 1.88 miliarde lei în 2015, până la cifra de 2.03 mil. tranzacţii (+35%) în sumă
de 2.4 miliarde lei (+27.5%) în 2015.
Iniţiativele ce îţi propun creşterea eficienţei celor mai importante procese interne au continuat şi în
2016, cu scopul de a reduce costurile operaţionale, de a creşte timpul dedicat activităţii de vânzare,
precum şi satisfacţia clienţilor. Astfel, Banca a implementat automatizarea imprimării majorităţii
formularelor necesare a fi completate pentru a beneficia de servicii pe partea de emitere şi acceptare
oferite de EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca.
O altă preocupare importantă în 2016 pentru Bancă a constituit-o creşterea satisfacţiei şi loializarea
clienţilor persoane juridice, parte integrantă a eforturilor de a construi parteneriate pe termen lung.
Banca a oferit, pe parcursul anului 2015, o serie de campanii dedicate clienţilor, printre care oferirea
de condiţii avantajoase la încheierea contractelor de acceptare a cardurilor ca instrument de plată şi a
convenţiilor de plată a salariilor.
Astfel, reţeaua de POS-uri instalate la agenţii economici s-a extins cu 191 unităţi (+19.1%), pînă la
1,189 buc. la sfârşitul anului 2016, fiind pus accent pe soluţii de POS-uri tip GSM portative.
53
Prin intermediul terminalelor POS Retail, efectuate în reţeaua de acceptare a băncii în 2016
(Domestic On-Us), au fost realizate 999.2 mii tranzacţii cu carduri de plată în sumă de 299.9 mil.
lei, în creştere cu peste 198 mii tranzacţii (+24.8%) şi 53.8 mil. lei (+21.9%), în comparaţie cu 2015.
Numărul total al tranzacţiilor efectuate în reţeaua de acceptare a băncii (Domestic On-Us), atât în
reţeaua comercială, cât şi în terminalele POS instalate în filiale şi agenţii, precum şi în bancomate a
atins cifra de 1,125,791 (+24.5%), în sumă totală de 644.15 mil. MDL (+51.3%).
Per total (All cards), Banca a deservit în 2016 un număr considerabil de carduri de plată: 1.86
milioane tranzacţii în sumă totală de 1.83 miliarde MDL, în creştere cu peste 367.9 mii tranzacţii
(+24.7%) şi cu 407.3 mil. lei (+28.6%) mai mult, în comparaţie cu anul precedent.
54
14. OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE
Activitatea investiţională pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat în anul 2016 s-a desfăşurat în
condiţiile relaxării graduale a politicii monetare, promovate de Banca Naţională a Moldovei prin
diminuarea ratelor dobânzii la principalele instrumente de politică monetară. Astfel, în anul 2016
regulatorul a diminuat consecutiv de şapte ori rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de
politică monetară pe termen scurt de la 19,5% până la 9,0%. Totodată, norma rezervelor obligatorii
a fost menținută la nivelul de 35.0 la sută, pentru mijloacele atrase în MDL şi valute neconvertibile,
și 14.0 la sută, pentru resursele atrase în valută străină. Banca Naţională a Moldovei a argumentat
acţiunile sale prin temperarea accentuată a ritmului inflaționist și favorizarea unui climat monetar
capabil să stimuleze activitatea de creditare. Calibrarea graduală a conduitei politicii monetare a
urmărit asigurarea condițiilor monetare adecvate susținerii creditării și economisirii, precum și
pentru impulsionarea cererii interne, alături de adaptarea mediului economic intern la volatilitățile și
incertitudinile din mediul extern.
Ratele medii ponderate la Valorile Mobiliare de Stat, cu scadenţa de până la un an, au fost în
descreștere continuă şi s-au încadrat în următoarele intervale: la Bonurile de trezorerie cu circulaţia
de 91 zile ratele medii ponderate s-au diminuat de la 24.15% anual până la 5.16% anual; la Bonurile
de trezorerie cu circulaţia de 182 zile ratele medii ponderate s-au diminuat de la 24.51% anual până
la 5.59% anual; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 364 zile ratele medii ponderate au scăzut
de la 25.71% anual până la 5.47% anual.
55
În anul 2016, procurările de valori mobiliare de stat de către Bancă, s-au cifrat la 263,59 milioane lei
(echivalentul a 12.62 milioane Euro), în majorare cu 39,89% faţă de anul 2015, când investiţiile în
VMS au constituit 188,43 milioane lei.
Ca rezultat al investiţiilor în titluri de stat, Banca a înregistrat un venit în sumă de 13,45 milioane lei
(echivalentul a 0.64 milioane Euro). Totodată, veniturile aferente investiţiilor în titluri de stat sunt în
creştere cu 85,26%, comparativ cu anul 2015, datorită nivelului înalt, în prima jumătate a anului, a
ratelor dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat.
Pe parcursul anului 2016 banca a îndeplinit integral criteriile de Dealer Primar pe piaţa Valorilor
Mobiliare de Stat, participând la toate licitaţiile desfăşurate de către Banca Naţională a Moldovei.
56
15. TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE
Tehnologia informației (Information Technology IT) are un rol important în administrarea unei
organizații și este pe larg utilizată în activitatea Băncii. Urmare a deciziei Consiliului Băncii, în anul
2016 a fost modificată structura organizatorică a băncii, cu scopul optimizării proceselor bancare cât
și îmbunătățirii managementului în cadrul băncii. Domeniul Tehnologiei Informației a fost inclus în
responsabilitatea departamentului nou creat - Resurse Tehnice.
În cadrul Departamentului Resurse Tehnice s-au inclus următoarele secții:
- Secția Tehnologii Informaționale;
- Secția Organizare;
- Secția deservire ATM.
Obiectivele departamentului sunt în corelare cu obiectivele strategice ale băncii și în mare parte au
fost axate pe optimizarea maximă a costurilor în domeniul tehnologiei informației, precum și
implementarea de urgență a proiectelor inițiate pe parcursul anilor precedenți. În anul 2016
Departamentul Resurse Tehnice a îndeplinit în totalitate obiectivele stabilite, inclusiv a asigurat
optimizarea proceselor bancare, prin dezvoltarea pe intern a funcționalităților noi.
În anul 2016 a fost atinsă o optimizare maximă a costurilor în domeniul tehnologiei informației, în
pofida faptului implementării produselor noi oferite de bancă și dezvoltării funcționalului nou pentru
asigurare a activității băncii. Optimizarea maxima a fost atinsă datorită valorificării capacității
resurselor interne, cum ar personalul băncii, care a contribuit esențial asupra dezvoltărilor noi
efectuate pe intern.
În urma reîncheierii contractului cu Microsoft s-au redus costurile directe în valoare ≈ de 46,000
USD. La expirarea contractului banca deține oportunitatea de a deveni proprietar a soluțiilor
Microsoft Office cu reducere de 25% a prețului, ținând cont de plățile efectuate în anii precedenți. E
de menționat, că bancă închiria produsele respective pe parcursul anilor, afectând costurile directe
ale băncii și fiind dependentă direct de plățile efectuate.
În cadrul anului gestionar au fost reduse costurile în valoare de 19,000 EURO a dezvoltărilor
preconizate de a fi efectuate de către compania Asseco. Dezvoltările au fost efectuate pe intern, de
către colaboratorii Departamentului Resurse Tehnice.
Totodată, au fost efectuate dezvoltări noi nepreconizate pentru anul 2016, dar critic necesare băncii
pentru optimizarea proceselor bancare. Costurile nu pot fi estimate deoarece toate dezvoltările au
fost efectuate pe intern de către colaboratorii departamentului.
În anul 2016 a fost implementat cu succes produsul nou aplicația bancară „BankFlex Multichannel”
(canalele Internet Banking). BankFlex Multichannel reprezintă o aplicaţie flexibilă, comodă şi uşor
parametrizabilă, creată cu utilizarea celor mai moderne tehnologii din domeniul IT. In luna iunie a
fost implementată în mediul de producție aplicația „BankFlex Multichannel Personal”, pentru
angajații băncii. În urma obținerii avizului pozitiv din partea organului de supraveghere (BNM), în
luna septembrie aplicația a fost oferită și clienților persoane fizice ale băncii. Proiectul a fost inițiat
în 2014.
57
În luna octombrie au fost finisate activitățile de dezvoltare și implementare a aplicației BankFlex
Multichannel Juridice, destinată deservirii clienților persoane juridice ale băncii. În anul 2017 bancă
va oferi clienților săi aplicația BankFlex Multichannel Juridice. E de menționat faptul, că a fost
revizuit în totalitate procesul de abonare a clienților băncii cu scopul optimizării procesului și
integrării în cadrul proceselor bancare existente. Totodată, a fost dezvoltat, pe intern, mecanismul
automatizat de încasare, de la clienții băncii, a comisioanelor de deservire a sistemului. Mecanismul
a fost preconizat a fi manual, însă modalitatea respectivă nu ar face față cerințelor actuale.
Departamentul Resurse Tehnice a finisat implementarea proiectului E-Commerce, inițiat în anul
2014 și stopat în anii precedenți. La moment banca a lărgit portofoliul său de produse și poate oferi
clienților săi integrarea în cadrul acestui proiect.
De către Departamentul Resurse Tehnice, pe parcursul anului 2016, au fost inițiate un șir de
dezvoltări cu scopul optimizării activității băncii. În cadrul dezvoltărilor interne au fost atinse
următoarele obiective:
- finalizarea procesul de automatizare a activității de schimb de fișiere cu centrul de procesare
Victoriabank, care presupune implementarea unui mecanism automatizat de transmitere a
fișierelor după un orar prestabilit în sistem (în trecut fiind asigurat manual de către
personalul băncii);
- dezvoltarea procesului eliberării mijloacelor bănești în lipsa cardului în regim on-line, parte a
optimizării procesului activității filialelor și a Departamentului Back-Office. Totodată,
utilizând acest mecanism și pentru alte business-procese cum ar fi prelungirea cardurilor de
plastic și etc.;
- automatizarea business-procesului de generare a extraselor, privind rulajele efectuate prin
POS-Terminale deținute de agenții economicii, în cadrul căruia a fost implementat
mecanismul automatizat de distribuire a extraselor, prin poșta electronică, în lipsa participării
colaboratorilor Departamentului Back-Office. Totodată, a fost creat și mecanismul de
eliberare a extraselor menționate prin filialele băncii;
- implementarea mecanismului automatizat de transferare a soldurilor conturilor agenților
economici, beneficiari de POS-Terminale;
- parametrizarea, pe intern, a rapoartelor necesare subdiviziunilor de business. Astfel, au fost
reanalizate rapoartele generate de subdiviziunile băncii și s-a reușit optimizarea a unui număr
impunător de rapoarte. Totodată, au fost dezvoltate rapoarte noi cum ar fi proiectul
”Anagrafe” – care presupune registrul clienților raportat către grup și raportul complex ”Risk
de credit” – destinat raportării zilnice și lunare către organul de supraveghere (BNM),
beneficiar Departamentul Monitorizarea creditelor și NPL;
- optimizarea extraselor de cont eliberate pentru clienți, cu scopul minimizării volumului de
tipar a acestor extrase. Au fost excluse: plățile generate de către persoane fizice generate prin
aplicația online.eximbank (BankFlex), inclusiv și generarea extraselor la efectuarea doar
plăților efectuate de bancă către clienții săi (transferul dobânzilor, încasarea comisioanelor și
etc.);
- optimizarea procesului de închidere a zilei operaționale bancare în sistemul ab-Solut. În
cadrul procesului s-a reușit automatizarea acestuia și transferul procesului către
58
subdiviziunea de business. Departamentul Resurse Tehnice asigurând suportul și intervenția
în cadrul incidentelor de stopare a procesului de închidere a zilei operaționale bancare;
- integrarea în cadrul sistemului ab-Solut (Core-Bank) a unor procese gestionate de diverse
aplicații (Shell, Icards, FiscInform etc.), care fiind învechite și nemenținute de către
colaboratorii departamentului. Astfel continuând procesul de integrare a majorității business-
proceselor în cadrul unui sistem complex ab-Solut (Core-Bank).
Pe parcursul anului 2016, odată cu derularea proceselor de optimizare, parametrizare şi testare a
unor funcționalități noi în cadrul aplicației bancare Core-Banking, pentru extinderea spectrului de
servicii bancare prestate clientelei Băncii, au fost, de asemenea, implementate şi alte servicii cât și
modificări legislative urgente (Implementarea conturilor IBAN la nivel național). În legătură cu
intrarea în vigoare de la 01 august 2016 a prevederilor Băncii Naționale privind schimbarea modului
de efectuare a plăților naționale, au fost modificate atât sistemul de Core-Banking cât și alte
sisteme bancare, inclusiv și interacțiunea cu ele (Eximbank-online, 1C contabilitate, etc.).
Totodată, pe parcursul anului 2016 putem identifica o serie de măsuri de control adecvat
implementate la nivelul sistemului și proceselor aferente acestuia pentru a gestiona riscurile
specifice unui sistem Core-Banking, iar eficienţa funcționării acestora a fost confirmată de auditorii
IT prin înregistrări verificabile. Putem menționa controale suficiente la nivelul gestiunii accesului la
sistem (atât la nivelul procesului cât și măsuri de securitate la nivel aplicativ), implementarea
managementului modificărilor, prin evidenta schimbărilor în mediul de producție, schimbul de date
între Core-Banking și alte sisteme ale Băncii, controlul accesului administrativ la componentele
sistemului, securitatea datelor stocate în cadrul SGBD Oracle și altele. Au fost efectuate o serie de
activități în scopul asigurării securității sistemului și datelor din cadrul acestuia: monitorizarea
accesului la sistem, monitorizarea schimbărilor implementate în mediul de producție, revizuirea
anuală a accesului pentru utilizatori, prin stabilirea termenului de expirare a drepturilor, efectuarea
copiilor de rezervă, proceduri zilnice de reconciliere a datelor financiare, etc.
În continuare Banca va pune accentul pe utilizarea la maximum a tehnologiilor informaționale
moderne pentru asigurarea realizării cu succes a obiectivelor strategice, deservirii calitative a
clientelei, minimizării riscurilor și optimizării procesului tehnologic de prestare a serviciilor
bancare, inclusiv și prin implementarea unui nou serviciu mobile banking BankFlex.
59
16. PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ
Strategiile şi politicile din sfera resurselor umane au urmărit în anul 2016 îndeplinirea obiectivelor
de afaceri ale Băncii prin asigurarea resurselor necesare corespunzătoare cantitativ şi calitativ,
aspirând în principal la următoarele obiective:
asigurarea unui cadru motivaţional adecvat care să stimuleze performanţa şi să asigure
EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca poziţia unui angajator atractiv pentru forţa de muncă
specializată în domeniul financiar-bancar;
pregătirea profesională axată pe dezvoltarea competenţelor manageriale, tehnice şi de
comunicare ale salariaţilor, prin asigurarea unui volum optim de pregătire pe domenii specifice, în
conformitate cu structura personalului şi a necesităţilor de perfecţionare ale acestuia.
La sfârşitul anului 2016, EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca avea 340 angajaţi faţă de 364 în 2015.
Media de vârstă a angajaţilor era de 38 ani. Ponderea angajaţilor cu studii superioare şi post-
universitare reprezintă 88,5% din total.
Preocuparea constantă pentru dezvoltarea angajaţilor constituie un punct de referinţă pentru
EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca în al cărei set de valori organizaţionale se află, la loc de frunte,
instruirea.
În anul 2016 a continuat vectorul de intensificare a programelor de instruire demarate şi derulate în
EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca cu scopul de a asigura şi dezvolta parcursul profesional al
angajaţilor. Programele au fost aliniate culturii organizaţionale şi au urmărit cu precădere
aprofundarea abilităţilor şi competenţelor funcţionale ale angajaţilor, precum şi creşterea nivelului
implicării lor în performanţa organizaţională.
Astfel, Banca a oferit cursuri complexe, dedicate atât personalului specializat în vânzări, cât şi în
domeniul dirijării riscurilor şi prevenirii şi combaterii spălării banilor.
Activitatea de instruire s-a adresat tuturor funcţiilor din Bancă şi a fost susţinută de furnizori interni
sau externi, la standarde înalte de calitate.
În anul 2016 a continuat implementarea diferitor proiecte de optimizare şi eficientizare, precum şi de
dezvoltare a capitalului uman, toate acţiunile fiind orientate în aceeaşi linie cu direcţiile strategice
orientate spre facilitarea dezvoltării reţelei comerciale.
De asemenea, Departamentul Resurse umane a continuat să ofere sprijin şi consiliere în proiectele
de reorganizare interne în cadrul departamentelor subordonate Consiliului de Administraţie al
Băncii, şi anume: încorporarea Secţiei Prevenire şi combatere a spălării banilor în Departamentul
Conformitate şi AML, suplinirea Departamentului Dirijare Riscuri cu o funcţie nouă – cea de şef-
adjunct al Departamentului, precum şi înlocuirea calitativă a şefului Departamentului Audit Intern.
60
17. LISTA PRINCIPALELOR BĂNCI CORESPONDENTE
DENUMIREA BĂNCII ŢARA ORAŞUL VALUTA
BANK OF NEW YORK
MELLON S.U.A. NEW YORK USD
VENETO BANCA S.p.a ITALIA MONTEBELLUNA
EUR
USD
GBP
CHF
JPY
CAD
INTESA SANPAOLO S.P.A. ITALIA MILANO EUR
RAIFFEISEN BANK
INTERNATIONAL AG AUSTRIA VIENA
USD
EUR
VENETO BANCA SPA ITALIA
MONTEBELLUNA
SUCURSALA BUCURESTI
ROMÂNIA BUCURESTI RON
BANCA TRANSILVANIA ROMÂNIA CLUJ-NAPOCA
EUR
GBP
RON
USD
CHF
SBERBANK ROSSII RUSIA MOSCOVA
RUB
USD
EUR
ZAO UNICREDIT BANK RUSIA MOSCOVA RUB
PROMSVYAZBANK RUSIA MOSCOVA RUB
USD
RAIFFEISEN BANK AVAL UCRAINA KIEV UAH
BELGAZPROMBANK BIELARUSI MINSK BYN
61
18. LISTA FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR
DENUMIREA
SUBDIVIZIUNII SEDIUL
TELEFOANE DE
CONTACT
FILIALE
Filiala nr. 1 mun. Comrat, str. Pobedî, nr. 53 (+ 373 298) 2 47 47
Filiala nr. 2 or. Ungheni, str. Decebal, nr. 16 (+ 373 236) 2 20 98
Filiala nr. 3 mun. Chişinău, str. Alecu Russo, nr. 1 (+ 373 22) 49 55 68
Filiala nr. 4 or. Căuşeni, str. Ştefan cel Mare 1, nr. 31 (+ 373 243) 2 18 15
Filiala nr. 5 or. Orhei, str. Vasile Lupu, nr. 44 (+ 373 235) 3 21 50
Filiala nr. 6 mun. Chişinău, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 76 (+ 373 22) 23 20 62
Filiala nr. 7 mun. Chişinău, bd. Dacia, nr. 27 (+ 373 22) 55 15 80
Filiala nr. 8 or. Soroca, str. Kogălniceanu Mihail, nr. 20 (+ 373 230) 2 30 38
Filiala nr. 9 mun. Chişinău, bd. Grigore Vieru, nr. 16 (+ 373 22) 21 04 12
Filiala nr. 11 mun. Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 113 (+ 373 22) 22 48 19
Filiala nr. 13 mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 11 (+ 373 22) 41 14 43
Filiala nr. 15 or. Cahul, str. 31 August, nr. 13 (+ 373 299) 9 38 08
Filiala nr. 16 or. Hânceşti, str. Hâncu Mihalcea, nr. 149 (+ 373 269) 2 14 74
Filiala nr. 18 mun. Bălţi, str. Dostoevski, nr. 14 (+ 373 231) 6 10 70
Filiala nr. 19 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 6
(+ 373 22) 54 33 67
Filiala nr. 20 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 171/1
(+ 373 22) 30 11 88
Filiala nr. 22 mun. Chişinău, str. Alba Iulia, nr. 190/1 (+ 373 22) 59 90 70
Filiala nr. 23 mun. Chişinău, str. Socoleni, nr. 1 (+ 373 22) 85 50 15
62
DENUMIREA
SUBDIVIZIUNII SEDIUL
TELEFOANE DE
CONTACT
AGENŢII
Agenţia nr.1 a Filialei nr.1
mun. Comrat, str. Lenin, nr. 191, ap.3 x
Agenţia nr.6 a Filialei nr.2
or. Ungheni, str. Gh. Crestiuc, nr. 12, ap. 119 (+373 236) 2 21 96
Agenţia nr.2 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău , bd. Gagarin, nr. 1 (+373 22) 27 14 03
Agenţia nr.4 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău , str. A. Puşkin, nr. 35 (+373 22) 78 20 30
Agenţia nr.5 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, str. Varlaam Mitropolit, nr. 69 (+373 22) 21 11 56
Agenţia nr.7 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, nr. 43 (+373 22) 99 60 52
Agenţia nr.8 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, nr. 5, of. 103 (+373 22) 99 60 51
Agenţia nr. 3 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 3 (+373 22) 54 98 29
Agenţia nr. 11 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, nr. 5 (+373 22) 27 50 46