analiza profitabilității băncii

Elaborat: Cebotari Daniela FB – 11CAnaliza profitabilității B.C. “Moldova-Agroindbank”S.A

Evaluarea profitabilității unei bănci comerciale se bazează pe indicatorii

profitabilității bancare, indicatorii cu o mare expresivitate, care reflect o

multitudine de aspect privind gradul de realizare a profitului.

Practica bancară internațională utilizează o serie de indicatori, care stabilesc

nivelurile profitabilității pentru o bancă și care reprezintă elementele, ceea ce

literature de specialitate occidental denumește, în mod obișnuit, analizei venitului.

Principalii indicatori ai acestei analize sunt:

- rentabilitatea capitalului;

- rentabilitatea activelor;

- multiplicatorul capitalului;

- rata profitului net;

- gradul de utilizare a activelor.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) reflectă eficiența cu care

managementul utilizează capitalul investit în bancă.

Indicatorul de determină astfel :

ROE ¿ profitul netcapitalul propriu *100%.

Mărimea tipică a acestui indicator în țările dezvoltate este de aproximativ

10-12%.

Rentabilitatea activelor (ROA) reflect capacitatea managementului băncii de a

folosi eficient resursele de care dispune banca, în scopul maximizării profitului.

Indicatorul se calculează astfel:

ROA = profitul netactive * 100%.

În țările dezvoltate mărimea tipică a acestei rate este de 0,5-1%.

Multuplicatorul capitalului (EM) este inversul solvabilitățiibpatrimoniale sau

efectul de pîrghie, arătînd și gradul de îndaorare al băncii, respectiv, de cite ori sunt

mai mari activele decît capitalul propriu:

EM = activelecapitalul propriu .

Rata profitului net (Rpn) reprezintă raportul dintre profitul net și veniturile,

arată, de fapt, care este raportul între cheltuielile și veniturile din exploatare,

precum și eficiența acestor cheltuieli eferente gestionării resurselor și

plasamentelor, a riscurilor și asigurărilorării funcționării băncii:

Rpn = profitul netvenitul * 100%.

Gradul de utilizare a activelor (GUA) reprezintă raportul dintre venituri și

activele totale, ceea ce arată capacitatea conducerii de a investi în activele care

produc venituri.

GUA = venitulactivele * 100%.

Tabel 1

Calcularea indicatorilor de profitabilitate bancară

Indicatori

Relația de

calcul

2008 2009 2010 2011 2012

ROE Profit net /

Capital propriu27,0% 11,0% 16,7% 16,3% 16,4%

ROA Profit net / Active 4,3% 2,0% 3,4% 3,4% 3,2%

EM Active / Capital

Propriu5,43 5,12 4,75 4,82 5,36

RPN Profit net / Venit 26,11% 14,35% 28,99% 27,02% 28,67%

GUA Venit / Active 16,49

%

13,57% 11,28

%

11,16% 8,94%

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor B.C. “Moldova-Agroindbank”S.A.

pentru anii 2008-2012

2008 2009 2010 2011 201210.00%12.00%14.00%16.00%18.00%20.00%22.00%24.00%26.00%28.00%

ROE

ROE

Figura 1 Evoluția rentabilității capitalului propriu în perioada 2008-2012

Sursa: elaborat de autor în baza rezultatelor obținute

Urmărind evoluția ROE constatăm o diminuare bruscă a acesteia în 2009, pînă

la 11 %, mai mică decît valoarea din 2008 cu 16 puncte procentuale. Pe parcursul

următoarelor perioade acesta urmează o tendință pozitivă, iar în 2012 atinge

valoarea de 16,4%. Micșorarea acestei rate în anul 2009 este condiționată de

micșorarea profitului băncii, condiționat la rîndul său de presiunea crizei

financiare.

2008 2009 2010 2011 20121.50%

2.00%

2.50%

3.00%

3.50%

4.00%

4.50%

ROA

ROA

Figura 2 Evoluția rentabilității activelor în perioada 2008-2012


ROA cunoaște de asemenea o diminuare semnificativă în 2009, ajungînd la 2

%, în descreștere cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. În

perioada 2010-2011 acest indicator înregistrează 3,4 %, iar în 2012 descrește pînă

la 3,2 %. De asemenea asupra rentabilității activelor influențează mărimea

profitului net, care se observă că în 2009 a cunoscut o descreștere majoră, fapt

condiționat de criza financiară din acea perioadă. Diminuarea profitului poate fi

explicată și prin faptul că în acea perioadă banca a acordat mai puține credite

pentru a se proteja de riscul generat de acestea, iar, aceasta fiind activitatea de bază

a băncii a dus nemijlocit la diminuarea profitului și, respectiv la diminuarea

rentabilității activelor.

2008 2009 2010 2011 20124.7

4.8

4.9

5

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

EM

EM

Figura 3 Evoluția multiplicatrului capitalului în perioada 2008-2012


Multiplicatorul capitalului este indicatorul care determină procesul de utilizare a

capitalului sau a activelor , astfel spus, căte unități de active au fost create de o

unitate a capitalului propriu.

În cazul nostru, în anul 2008 o unitate a capitalului propriu a generat 5,43 unități

de active, ca în 2009 să descrască pînă la 5,12 unități de active, iar în 2010 să

descrească pînă la 4,75 unități de active. În anul 2011 observăm o creștere pînă la

4,82 unități de active și de asemenea se obserbă o creștere în anul 2012 pînă la

5,36 unități de active.

2008 2009 2010 2011 201212.00%14.00%16.00%18.00%20.00%22.00%24.00%26.00%28.00%30.00%

Rata profitului net

Rata profitului net

Figura 4 Evoluția ratei profitului net în perioada 2008-2012


Rata profitului net cunoaște de asemenea o diminuare semnificativă în 2009,

ajungînd pînă la 14,35%, în descreștere cu 11,76 puncte procentuale comparativ cu

anul precedent. În perioada 2010 acest indicator înregistrează 28,99 %, în 2011

descrește pînă la 27,02 %, ca în 2012 să se majoreze pînă la 28,67 %. De asemenea

asupra reti profitului net influențează mărimea profitului net, care se observă că în

2009 a cunoscut o descreștere majoră, fapt condiționat de criza financiară din acea

perioadă.

2008 2009 2010 2011 20128.00%9.00%

10.00%11.00%12.00%13.00%14.00%15.00%16.00%17.00%

Gradul de utilizare a activelor

Gradul de utilizare a activelor

Figura 5 Evoluția gradului de utilizare a activelor în perioada 2008-2012


Rata profitului net cunoaște o diminuare semnificativă pe parcursul anilor 2008-

2012, dacă în 2008 înregisrează 16,49%, atunci în 2012 ajunge pînă la 8,94%.

Pe lîngă acești indicatori, care sintetizează performanța activității băncii, mai pot

fi menționați următorii indicatori:

- marja absolută a dobânzii bancare;

- marja bancară relativă;

- marja netă a dobînzii;

- indicele eficienței;

- coeficientul de fiabilitate.

Marja dobînzii este principalul indicator de rentabilitate pentru intermediafi

financiari. În asență acest indicator măsoară raportul dintre veniturile obținute din

dobînzi și cheltuielile cu plata dobînzilor.

Marja absolută a dobânzii bancare (MA) este un indicator frecvent utilizat în

practica bancară și se calculează prin expresia:

MA = Veniturile aferente dobînzilor – Cheltuielile aferente dobînzilor

Nivelul ei exprimă capacitatea băncii de a-și acoperi cheltuielile cu dobînzile

bonificate la depozite, certificate de depozite din veniturile obișnuite prin încasarea

dobînzilor la creditele acordate.

Marja bancară relativă (SPREAD) reprezintă diferența dintre dobînda medie

activă calculată ca raportul dintre venitul din dobînzi și active purtătoare de

dobîndă, și dobînda medie pasivă calculată ca raportul dintre cheltuielile cu

dobînzi și pasivele purtătoare de dobîndă. Acest indicator măsoară eficacitatea

funcției de intermediere a băncii, în ceea ce privește atragerea și plasarea de bani,

precum și intensitatea concurenței pe piață. Mărimea indicatorului depinde atît de

costul resurselor atrase, cît și de utilizarea lor în plasamente cu dobînzi cît mai

mari, dar și cît mai sigure, deoarece ăn calcul se iau veniturile realizate. Acest

indicator se calculează după formula :

SPREAD = Venituridin dobînziActive profitabile *100% - Cheltuieli cudobînzi

Total resurse atrase * 100%

Marja netă a dobînzii (NIM) reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile

cu dobîndă raportat la activele valorificabile (profitabile, lucrative).Mărimea

marjei ne arată capacitatea managementului de a controla structura activelor

purtătoare de dobînzi și de a urmări asigurarea finanțării cu resurse purtătoare de

dobînzi cît mai mici. În general, marja netă a dobînzii variază între 3-10%.

Un nivel ridicat al indicatorului marja netă de dobândă semnalează o activitate

profitabilă, şi deci un bun management al activelor şi datoriilor.

Un nivel redus al indicatorului poate reflecta cheltuieli mari cu dobânzile

(împrumuturi obţinute în condiţii dezavantajoase de rată a dobânzii, dependenţa de

pasive volatile), sau o atitudine prudentă a băncii, ce conduce la obţinerea de

venituri din dobânzi mici.

NIM = Venituridin dobînzi−Cheltuieli cudobînziActive profitabile * 100%

Indicele eficienței semnifică de cîte ori veniturile depășesc cheltuielile

neaferente dobînzilor. Cu cît acest indicator este mai mare, cu atît profitabilitatea

băncii este mai mare.

Indicele eficienței = venitul net aferent dobînzilor+venituri neaferente dobînzilorcheltuielile neaferente dobînzilor *100%

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit în

viitor. Dacă coeficientul este în creștere, atunci fiabilitatea este în normă.

K1 = Active profitabileTotal active * 100%

Tabelul 2

Calcularea indicatorilor de profitabilitate bancară

Indicatori

Relația de

calcul

2008 2009 2010 2011 2012

Marja

absolută

a dobînzii

(Venit din dobînzi-

Cheltuieli din

dobînzi)

328794774 274210561 440903737 51037287

2

464138132

Marja

bancară

relativă

(Ven din dob/Activ

profit)-(Chelt cu

dob/Total resure

atrase)*100%

4,85% 3,64% 5,55 % 6,08% 4,08%

Marja

netă a

dobînzii

(Venit din dobînzi-

Cheltuieli din

dobînzi) / Active

profitabile*100%

5,06 % 4,45% 6,46% 6,40% 5,06%

Indicile

eficienței

(venitul net aferent

dobînzilor +

venituri neaferente

dobînzilor) /

cheltuielile

neaferente

dobînzilor*100%

204,34% 179,87% 211,54% 211,14% 166,71%

Coef. de

fiabilitate

(K1)

Active profitabile /

Total active * 100% 86,49% 86,91% 88,88% 86,93% 90,03%



2008 2009 2010 2011 2012200000000

250000000

300000000

350000000

400000000

450000000

500000000

550000000

Marja absolută a dobînzii

Marja absolută a dobînzii

Figura 6 Evoluția marjei absolute a dobînzii în perioada 2008-2012


Nivelul marjei absolute a dobînzii exprimă capacitatea băncii de a-și acoperi

cheltuielile cu dobînzile bonificate la depozite, certificate de depozite din veniturile

obișnuite prin încasarea dobînzilor la creditele acordate.

Analizînd evoluția acetuia observăm că se urmărește o tendință de scădere în

perioada 2008-2009, cînd acesta a ajuns de la 328794774 lei pînă la 274210561 lei.

În perioada 2010-2011 se urmărește o tendință pozitivă de creștere, ajungînd la o

valoare maximă a acestuia în 2010 de 510372872 lei, iar în 2012 acesta

înregistrează valoarea de 464138132 lei.

2008 2009 2010 2011 20123.00%

3.50%

4.00%

4.50%

5.00%

5.50%

6.00%

6.50%

Marja bancară relativă

Marja bancară relativă

Figura 7 Evoluția marjei bancare relative în perioada 2008-2012


Marja bancară relativă măsoară eficacitatea funcției de intermediere a băncii, în

ceea ce privește atragerea și plasarea de bani, precum și intensitatea concurenței pe

piață.

Analizînd evolutiv, pe parcursul perioadei 2008-2012 constatăm că de asemenea,

în 2009, acesta înregistrează valori mai scăzute de 3,64%, în descreștere

comparativ cu anul precedent cu 1,21 puncte procentuale. De asemenea constatăm

o descreștere și în anul 2012, acest indicator indicînd valoarea de 4,08%. Valoarea

maximă este atinsă în 2011- 6,08%.

2008 2009 2010 2011 20124.00%

4.50%

5.00%

5.50%

6.00%

6.50%

7.00%

Marja netă a dobînzii

Marja netă a dobînzii

Figura 8 Evoluția marjei nete a dobînzii în perioada 2008-2012


Marja netă din dobînzi și evoluția acesteia este un indicator ce se calculă deseori

în scopul aprecierii eficienței bănci și cu ajutorul lui, se apreciază mărimea

veniturilor din dobînzi. Analizînd evolutiv, pe parcursul perioadei 2008-2012

constatăm că de asemenea, în 2009, acesta înregistrează valori mai scăzute de

4,45%, în descreștere comparativ cu anul precedent cu 0,61 puncte procentuale.

Valoarea maximă este atinsă în 2012- 5,06%.

2008 2009 2010 2011 2012150.00%

160.00%

170.00%

180.00%

190.00%

200.00%

210.00%

220.00%

Indicele eficienței

Indicele eficienței

Figura 9 Evoluția indicelui eficienței în perioada 2008-2012


Indicele eficienței arată de cîte ori venitul net depășește cheltuielile neaferente

dobînzilor. De asemenea analizînd evoluția acetuia observăm că se urmărește o

tendință de scădere în anului 2009, cînd acesta a ajuns la 179,86%. Valoarea

maximă a acestuia a fost în 2010 de 211,54%, iar în 2012 acesta înregistrează

valoarea minimă de 166,71%. Diminuarea acestui indicator nu este favorabilă

pentru bancă avînd consecință directă asupra profitabilității băncii.

2008 2009 2010 2011 201286.00%

86.50%

87.00%

87.50%

88.00%

88.50%

89.00%

89.50%

90.00%

90.50%

Coeficientul de fiabilitate

Coeficientul de fiabilitate

Figura 10 Evoluția coeficientului de fiabilitate în perioada 2008-2012


Coeficientul de fiabilitate arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor. În

perioada 2008-2010 observăm o creștere a coeficientului de la 86,49% la 88,88%,

ca în 2011 să descrească pînă la 86,93%. În anul 2012 se observă o creștere pînă la

90,03% , astfel putem confirma că fiabilitatea băncii este în normă.

Factorii care au influențat evoluția acestor indicatori:

Capacitatea de a genera profit (venituri, cheltuieli, provizionarea);

Complexitatea activității (capital, clienți, produs);

Cultura bancară;

Specializare și profilare (marketing, activitate internațională);

Capacitatea de adaptare la cerințele pieței;

Mediu economic – social;

Evoluția pieței interne și externe;

Competiția dintre bănci;

Mediu politico – juridic;

Tabelul 3

Evoluția profitului net, veniturilor din dobînzi și neaferente dobînzilor în

perioada 2008-2012

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012Profitul net 324195000 157287000 283334000 290100000 299836000

Venituri din dobînzi 876605106 774693860 707419463 828545176 869085948

Venituri neaferente

dobînzii

351754288 267542402 274985348 282162837 176560436



Urmărind evoluția profitului net constatăm o diminuare bruscă a acesteia în

2009, pînă la 157287000 lei, mai mică decît valoarea din 2008 cu 166908000 lei.

Pe parcursul următoarelor perioade acesta urmează o tendință pozitivă, iar în 2012

atinge valoarea de 299836000 lei. Micșorarea profitului net în anul 2009 este

condiționat de presiunea crizei financiare.

Analizînd evoluția veniturilor din dobînzi n perioada 2008-2010 observăm o

micșorare a veniturilor din dobînzi de la 876605106 lei la 774693860 lei, ca

perioada 2011-2012 să observăm ocreștere a veniturilor din dobînzi, astfel în anul

2012 veniturile din dobînzi constituie 869085948 lei.

Analizînd evoluția veniturilor neaferente dobînzii observăm că se urmărește o

tendință de scădere în perioada 2008-2009, cînd acesta a ajuns de la 328794774 lei

pînă la 267542402 lei. În perioada 2010-2011 se urmărește o tendință pozitivă de

creștere, ajungînd în 2011 la o valoare a acestuia de 282162837 lei, iar în 2012

acesta descrește pînă la valoarea de 176560436 lei.

analiza profitabilității băncii

Documents