raportul anual al bĂncii comerciale eximbank -...
TRANSCRIPT
RAPORTUL ANUAL
AL BĂNCII COMERCIALE “EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA” S.A.
PENTRU ANUL 2015
CUPRINS 11.. MMEESSAAJJUULL DDIIRREECCTTOORRUULLUUII GGEENNEERRAALL ............................................................................................................................................ 33
22.. EEVVEENNIIMMEENNTTEELLEE CCHHEEIIEE AALLEE AANNUULLUUII 22001155 ........................................................................................................................ 55
33.. SSIINNTTEEZZAA RREEZZUULLTTAATTEELLOORR .......................................................................................................................................................................... 66
44.. GGRRUUPPUULL BBAANNCCAARR IITTAALLIIAANN –– VVEENNEETTOO BBAANNCCAA ........................................................................................................ 88
55.. CCOONNDDUUCCEERREEAA BBĂĂNNCCIIII ................................................................................................................................................................................ 1133
6.1. CONJUNCTURA INTERNAŢIONALĂ ................................................................................... 14 6.2. CONJUNCTURA DIN ITALIA ........................................................................................ 17
6.3. EUROPA DE EST .................................................................................................. 18 6.3.1. Romania ...................................................................................................... 18 6.3.2. Moldova ....................................................................................................... 20
6.4. PIAŢA BANCARĂ ..................................................................................................... 21 6.5. Republica Moldova ............................................................................................ 23 6.6. Sistemul bancar din Republica Moldova ............................................................... 29 6.7. Cadrul de reglementare .................................................................................... 31
77.. GGUUVVEERRNNAARREEAA CCOORRPPOORRAATTIIVVĂĂ .......................................................................................................................................................... 3322
88.. GGEESSTTIIUUNNEE RRIISSCCUURRII ........................................................................................................................................................................................ 3355
8.1. Riscul de credit ................................................................................................ 35 8.2. Riscul de piaţă ................................................................................................. 36 8.3. Riscul de lichiditate ........................................................................................... 37 8.4. Riscul operaţional ............................................................................................. 37
99.. SSIISSTTEEMMUULL DDEE CCOONNTTRROOLL IINNTTEERRNN ................................................................................................................................................ 3388
1100.. RREEZZUULLTTAATTEE FFIINNAANNCCIIAARREE PPRRIINNCCIIPPAALLEE .............................................................................................................................. 4400
10.1. Detalii privind evoluţia activelor ......................................................................... 40 10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar..................................... 42 10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile ................................................................ 46
1111.. DDEESSEERRVVIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR JJUURRIIDDIICCEE ............................................................................................................................ 4499
11.1. Cadrul general ................................................................................................. 49 11.2. Servicii de creditare .......................................................................................... 50
1122.. DDEESSEERRVVIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR FFIIZZIICCEE .................................................................................................................................... 5544
1133.. CCAARRDDUURRII BBAANNCCAARREE ........................................................................................................................................................................................ 5599
1144.. OOPPEERRAAŢŢIIUUNNII CCUU VVAALLOORRII MMOOBBIILLIIAARREE .................................................................................................................................. 6644
1155.. TTEEHHNNOOLLOOGGIIIILLEE IINNFFOORRMMAAŢŢIIOONNAALLEE ........................................................................................................................................ 6666
1166.. PPEERRSSOONNAALL ŞŞII RREESSPPOONNSSAABBIILLIITTAATTEE SSOOCCIIAALLĂĂ CCOORRPPOORRAATTIIVVĂĂ ............................................................ 6688
1177.. LLIISSTTAA PPRRIINNCCIIPPAALLEELLOORR BBĂĂNNCCII CCOORREESSPPOONNDDEENNTTEE .............................................................................................. 7700
1188.. LLIISSTTAA FFIILLIIAALLEELLOORR ŞŞII AAGGEENNŢŢIIIILLOORR ........................................................................................................................................ 7711
3
1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL
Stimate Doamne!
Stimaţi Domni!
Am onoarea să Vă prezint din numele managementului rezultatele înregistrate
de Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. în exerciţiul
financiar încheiat la 31 decembrie 2015.
În anul 2015, situaţia economiei Republicii Moldova nu a fost în ansamblu
pozitivă, drept consecinţă a stagnării instituţionale prelungite, cauzată atât de
instabilitatea guvernamentală, cât şi de influenţa crizei macroeconomice
înregistrată de Ţările din Comunitatea Europeană şi de cele limitrofe (Rusia,
Ucraina, Belarus etc.).
Sectorul bancar autohton a fost afectat şi, de asemenea, a fost penalizat dur ca
urmare a fraudei de 1 miliard de dolari SUA, ce a determinat lichidarea a 3
Bănci.
În acest context, BNM a promovat o politică monetară austeră , îndreptată spre
ţintirea inflaţiei şi, în măsura posibilităţilor, spre stabilizarea indicelui preţurilor
de consum; pe parcursul anului, norma rezervelor obligatorii pentru resursele
atrase în monedă naţională s-a majorat gradual de la 14% până la 35%, iar
rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen
scurt s-a majorat gradual de la 6,5% la 19,5%.
În consecinţă, băncile comerciale au fost nevoite să „înghețe” mijloace
suplimentare semnificative în contul rezervelor obligatorii, precum şi să
ajusteze în direcţia majorării ratele la depozite şi credite în monedă locală.
Această înăsprire a politicii monetare de către BNM pe fundalul deprecierii
monedei naţionale comparativ cu principalele valute de referinţă (Dolarul SUA
cu 25,9% şi Euro cu 13,1%) şi a unor aşteptări negative din ţară asupra
evoluţiei macroeconomice şi a dezvoltării, au impactat negativ atât evoluţia
activităţii de creditare a businessului şi familiilor, cât şi cea de economisire, în
special din partea persoanelor fizice.
În aceste circumstanţe, Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca”
S.A. a reuşit oricum să-şi consolideze cota de piaţă graţie continuării activităţii
de selectare atentă a creditelor şi – cât priveşte dezvoltarea comercială –
lansării în Reţeaua de filiale a unei echipe de dezvoltatori dedicaţi. La situaţia
din 31.12.2015 era cea de-a cincea bancă din Rebublica Moldova după totalul
activelor, active lichide si total depozite; număra 149,1 mii de clienţi şi opera o
reţea de 18 filiale şi 9 agenţii active.
Activele totale ale băncii, care la finele lunii decembrie 2015 constituiau 4,56
mld MDL, au crescut pe parcursul anului de raportare cu 17,7%. În rezultat,
banca şi-a majorat cota de piaţă pe segmentul active totale cu 2,5 puncte
procentuale ajungând la 6,6%.
Soldul creditelor acordate de bancă a crescut cu 4,1%, până la 2,3 mld MDL,
fapt care i-a permis băncii majorarea cotei de piaţă cu 2,0 puncte procentuale
până la 6,2%.
4
Inclusiv datorită apartenenţei băncii la un Grup internaţional, volumul
depozitelor atrase s-a majorat cu 2,8 mld MDL (+36,24%); cota de piaţă pe
segmentul depozite s-a majorat cu 2,5 puncte procentuale, ajungând la 5,6%.
Ţin să remarc cu o deosebită satisfacţie revenirea băncii pe profit (51,4
milioane MDL) după 3 ani consecutivi de pierderi semnificative şi datorită unui
proces amplu şi continuu de „curăţare” a portofoliului de credite.
Rezultatele anului 2015 ne permit să privim cu optimism în viitor. La fel cum
am procedat pe parcursul anilor, vom continua pe de o parte să profităm de
oportunităţile oferite de piaţa în care activăm, iar pe de alta să contribuim la
dezvoltarea economiei naţionale, în special pe calea finanţării proiectelor viabile
ale businessului autohton şi a familiilor.
În concluzie, ţin să menţionez că rezultatele înregistrate de Bancă în anul de
raportare nu ar fi fost posibile fără devotamentul şi înţelegerea de care au dat
dovadă clienţii noştri, fără suportul permanent al Băncii-mamă şi al Consiliului
şi fără angajamentul calificat din partea tuturor angajaţilor Băncii.
Profit de ocazie pentru a mulţumi sincer tuturor pentru aportul preţios , precum
şi pentru a asigura şi a reitera angajamentul total al managementului executiv
de a asigura atingerea obiectivelor declarate
Cu respect,
Alfredo Anzani
Director General
5
2. EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI 2015
21 ianuarie 2015 – obţinerea l icenţei de societate de
investiţii de categoria ”C” .
16 februarie 2015 – redeschiderea Filialei nr.19 într-
un sediu renovat. Acest sediu este binecunoscut tuturor pentru că, anume aici, la 29 aprilie 1994, a început
istoria Băncii şi timp de mai mulţi ani a fost amplasat sediul central al Instituţiei.
14 aprilie 2015 – lansarea sistemului de remitere de
bani MoneyGram.
27 aprilie 2015 – transferul Filialei nr. 18 din mun. Bălţi într-un sediu nou, modern.
mai 2015 – încheierea parteneriatului cu Circul din
Chisinau. Suportul financiar al Băncii oferit Circului din Chişinău vine să asigure continuarea etapelor de
modernizare a acestuia, iar reluarea spectacolelor a
adus magia circului in sufletul tuturor copiilor .
01 iunie 2015 – transferul Filialei nr.11, Chişinău într-un sediu nou, modern.
16 iulie 2015 – Lansarea Produsului nou - cardul de
plată Social destinat persoanelor fizice beneficiari de drepturi sociale şi suport financiar de stat, achitate de
Casa Națională de Asigurări Sociale .
07 august 2015 – implementarea unui nou serviciu -
3D Secure cu parolă dinamică. Serviciul 3D Secure (Verified by Visa ș i/sau MasterCard SecureCod)
protejează deţinătorii de carduri Eximbank împotriva tranzacţiilor neautorizate .
20 decembrie 2015 – lansarea unui nou produs creditar în lei moldoveneşti, dedicat persoanelor fizice – Creditul 72 ore.
Acest produs creditar este destinat satisfacerii imediate a tuturor necesităţilor de consum .
6
3. SINTEZA REZULTATELOR
VALORI ECONOMICE, FINANCIARE ŞI PRINCIPALII INDICATORI DE GESTIUNE
VALORI ECONOMICE (în mii lei) 2015 2014 var. abs. var. %
Venitul net aferent dobânzilor (Marja dobânzii) 143,339 120,744 25,595 18.7
Marja de intermediere [1] 257,563 178,003 79,560 44.7
Costuri (cheltuieli) operaţionale -155,884 -138,228 -17,656 12.8
Profitul / pierderea netă până la impozitare 23,404 -213,530 236,934 111.0
Profit / Pierdere 51,432 -217,820 269,252 123.6
VALORI FINANCIARE ŞI OPERAŢIONALE
(în mii lei) 2015 2014 var. abs. var. %
Produs bancar brut [2] 5,121,032 4,278,411 842,621 19.7
Depozite de la clienţi 2,829,574 2,076,865 752,710 36.2
Împrumuturi şi creanţe 2,291,457 2.201,546 89,911 4.1
Active generatoare de dobândă 3,244,061 3,094,683 149,378 4.8
Total active 4,561,135 3,873,852 687,283 17.7
Capital acţionar 1,242,186 1,190,898 51,287 4.3
INDICATORI DE STRUCTURĂ (%) 2015 2014 var. abs. var. %
Depozite de la clienţi / Total active 62.04 53.61 8.42 p.p. 15.7
Împrumuturi şi creanţe/ Total active 50.24 56.83 -6.59 p.p. -11.6
Credite către clienţi / Depozite de la clienţi 80.98 106.00
-25.02
p.p. -23.6
INDICATORI PRIVIND CALITATEA
CREDITULUI (%) 2015 2014 var. abs. var. %
Credite nefavorabile [3] / Credite către clienţi 24.86 17.85 7.02 p.p. 39.3
Credite supravegheate [4] / Credite către
clienţi 38.97 28.87 10.10 p.p. 35.0
Credite nefavorabile / Capitalul acţionar 45.68 34.46 11.22 p.p. 32.6
INDICATORI DE RENTABILITATE (%) 2015 2014 var. abs. var. %
Rentabilitatea capitalului (ROE) 4.21 -17.37 21.58 p.p. 124.2
Rentabilitatea activelor (ROA) 1.16 -4.91 6.07 p.p. 123.6
Marja dobânzii / Active generatoare de
dobândă 4.42 3.90 0.52 p.p 13.2
Marja de intermediere / Active generatoare de
dobândă 7.94 5.75 2.19 p.p. 38.0
Beneficiul net / Active generatoare de
dobândă 1.59 -7.04 8.62 p.p. 122.5
Marja dobânzii / Marja de intermediere 55.65 67.83 -12.18
p.p. -18.0
Costuri operaţionale / Marja de intermediere
(Raport Cost/Venit) 60.52 77.65
-17.13
p.p. -22.1
7
COEFICIENŢI DE LICHIDITATE ŞI
CAPITAL 2015 2014 var. abs. var. %
Lichiditatea curentă [5] (%) 41.55 30.74 10.8 p.p. 35.2
Lichiditatea pe termen lung [6] 0.91 0.94 -0.03 -3.2
Suficienţa capitalului [7] (%) 45.42 41.41 4.0 p.p. 9.7
INDICATORI DE STRUCTURĂ ŞI
PRODUCTIVITATE 2015 2014 var. abs. var. %
Număr mediu angajaţi (unităţi) 364 381 -17 -4.5
Număr filiale bancare (unităţi) 20 20 0 0.0
Împrumuturi şi creanţe pe angajat (în mii
lei) 6,295 5,778 517 8.9
Depozite de la clienţi pe angajat (în mii lei) 7,774 5,451 2,322 42.6
Produs bancar brut pe angajat (în mii lei) 14,069 11,229 2,839 25.3
Marja de intermediere pe angajat (în mii lei) 708 467 240 51.5
[1] Suma marjei dobânzii, comisioanelor nete, veniturilor din operaţiuni financiare şi a altor venituri operaţionale.
[2] Suma depozitelor de la clienţi şi creditelor către clienţi.
[3] Creditele clasificate în categoriile substandard, dubioase şi compromise conform regulamentului Băncii Naţionale a
Moldovei.
[4] Creditele clasificate în categoria supravegheate conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei.
[5] Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a
Moldovei).
[6] Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii,
maximum 1,0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).
[7] Capitalul normativ total / Total active ponderate la risc (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a
Moldovei).
4. GRUPUL BANCAR ITALIAN – VENETO BANCA
Scurt istoric al Grupului
Grupul Veneto Banca este rezultatul unei evoluţii ce datează începând cu anul
1877, când a fost fondată banca populară cooperativă Banca Popolare di
Montebelluna.
In 1966 instituţia cooperativă a fuzionat cu Banca del Mandamento di Asolo, în
rezultatul căreia s-a format Banca Popolare di Asolo e Montebelluna. În anul
2000, aceasta şi-a schimbat numele în Veneto Banca, după ce a achiziţionat
Banca di Credito Cooperativo del Piave e del Livenza având drept scop
posibilitatea să deservească un teritoriu mai mare al provinciei Treviso, de
unde îşi are începuturile, şi a devenit într-un termen mediu o bancă de referinţă
pentru familii, întreprinderi, asociaţii şi agenţii publice din regiune.
Veneto Banca şi-a deschis mai multe filiale în regiunile Veneto şi Friuli şi a creat
companii specializate precum Claris Assicurazioni, Claris Broker, Claris Factor,
Claris Leasing şi Claris Cinque (ultima este specializată în creditarea în baza
salariilor). Veneto Banca de asemenea a implementat servicii online,
Clarisbanca (pentru persoane fizice) şi Impresa Web (pentru persoane juridice)
şi a oferit filialelor sale o reţea de promotori financiari numită Claris Net.
Ea a obţinut controlul asupra altor instituţii de credit din Italia (Banca di
Bergamo, Banca Popolare di Monza e Brianza, Banca Popolare di Intra, toate
fiind operaţionale în Nord Vestul Italiei) şi în Europa de Est (Banca Italo
Romena în Romania, EXIMBANK în Moldova, Veneto Banka Croatia şi Veneto
Banka Albania). Veneto Banca de asemenea a creat o bancă nouă în sudul
Italiei (Banca Meridiana).
La începutul anului 2008 Grupul Veneto Banca şi-a schimbat structura: banca
mamă, Veneto Banca, a devenit Veneto Banca Holding, păstrându-şi statutul
său de bancă populară cooperativă pe acţiuni (società cooperativa per azioni),
obligaţiuni strategice şi de control într-o realitate care este mai pronunţată pe
parcursul timpului în Italia şi peste hotarele sale.
Sectorul comercial este deja divizat în 4 sectoare geografice, responsabil
pentru fiecare din ele fiind câte o societate pe acţiuni: Veneto Banca în Nord
Est, Banca Popolare di Intra (care a achiziţionat Banca Popolare di Monza şi
Banca di Bergamo) în Nord Vest, Banca Meridiana în Sud şi băncile străine în
Europa de Est.
Între sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Veneto Banca Holding a
ajuns la un acord cu Carifac (Cassa di Risparmio di Fabriano and
Cupramontana, în centrul Italiei) şi cu BancApulia (în partea de sud a
9
peninsulei) pentru a forma – în urma autorizaţiilor necesare – un grup bancar
de-a lungul coastei Adriatice, de la Friuli Venezia Giulia până la Puglia.
La începutul anului 2010, Banca Meridiana a fuzionat cu BancApulia, formând o
bancă mai mare unică având drept scop deservirea mai bună a regiunii din
Sud-Estul Italiei.
În aprilie 2010 Veneto Banca Holding a comunicat preluarea ofertei de
achiziţionare, până la finele anului, a cotei majore de participare în compania
fiică Co.fi.to. – holding a Gruppo Banca Intermobiliare (BIM), specializat în
sectorul bancar privat.
Noiembrie 2010: fuziunea prin incorporarea Veneto Banca S.p.A. şi Băncii
Popolare di Intra S.p.A. în Veneto Banca Holding s.c.p.a. Această tranzacţie cu
caracter de reorganizare structurală a incorporat filialele Băncii Popolare di
Intra S.p.A. şi Veneto Banca S.p.A. sub acelaşi nume Veneto Banca Holding
s.c.p.a. (care în Ianuarie 2011 a fost redenumită în Veneto Banca s.c.p.a.)
Reţeaua comercială a fost reorganizată în trei Regiuni Teritoriale Principale:
Regiunea de Nord , cu Oficiul Central în Montebelluna, Regiunea Nord-Centrală
cu Oficiul Central în Verona şi Regiunea Nord-Vest cu Oficiul Central în Verbania
Intra.
Ianuarie 2011: numele corporativ al băncii mamă s-a modificat din „Veneto
Banca Holding s.c.p.a.” în „Veneto Banca s.c.p.a.”. Se efectuează fuziunea
dintre Co.fi.to şi Veneto Banca şi prin urmare dobândeşte controlul asupra
Banca Intermobiliare.
În 2012 este finalizat procesul de integrare a Grupului Banca Intermobiliare si
se da curs procesului de simplificare a structurii societare a Gruppo Apulia.
În 2013 Cassa di Risparmio di Fabriano e Cupramontana fuzioneaza cu Veneto
Banca.
În 2014 are loc fuziunea dintre Veneto Banca si Banca Italo Romena, aceasta
din urma devenind Sucursala Bucuresti a Veneto Banca si schimbandu-
si numele in Veneto Banca.
Misiunea Grupului Veneto Banca este de a fi un grup inovator şi autonom, un
lider în teritoriile sale, capabil să ofere servicii de calitate înaltă şi să genereze
valoare, într-un mod responsabil şi etic, pe termen lung pentru acţionari, clienţi
şi angajaţi.
10
Date semnificative despre Grup la situaţia din 31 decembrie
2015:
550 filiale, din care 63 filiale în afara Italiei: România (22), Republica Moldova (18), Croaţia (8), Albania (15). 29 dintre filiale se planifică să fie
lichidate. 6,253 angajaţi, în creştere cu 107 persoane faţă de anul precedent. 542
angajaţi este planificat să fie disponibilizaţi. Pierdere netă: 881.9 milioane Euro, comparativ cu pierderea netă a anului
2014 în mărime de 968.4 milioane Euro. Active totale: 33,349 miliarde Euro, în scădere cu 7,8% faţă de anul
precedent.
Rating la finele anului 2015:
STANDARD & POOR’S Datorii pe termen scurt B
Datorii pe termen mediu şi lung B+
Perspectiva ratingului Negativ
STRUCTURA GRUPULUI
11
12
STRUCTURA GEOGRAFICĂ A GRUPULUI
Bănci italiene
Bănci străine
Veneto Banca S.p.A. Piazza G.B. Dall'Armi, 1
31044 Montebelluna (Treviso) P.Iva: 00208740266
EXIMBANK – Gruppo Veneto
Banca S.A. Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 171/1
MD 2004 - Chişinău, (Moldova)
Banca Apulia S.p.A.
Registered office: Via Tiberio Solis, 40 - 71016 San Severo (FG)
Head office: Palazzo Barone Ferrara, Corso Vittorio Emanuele II,
112 - 70122 Bari P.Iva: 00148520711
Veneto Banca S.p.A. Italia
Montebelluna Succursale di Bucarest
Via Gara Herastrau n.2-4 020334, Settore 2, Bucarest,
Romania
Banca IPIBI Financial Advisory
S.p.A. Corso Matteotti n. 5
Milano P. Iva: 01733820037
Veneto Banka d.d.
Draskoviceva 58, 10000 Zagreb (Croazia)
Banca Intermobiliare di
Investimenti e Gestioni S.p.A. Via Gramsci, 7
10121 Torino P.Iva: 02751170016
Veneto Banka Sh.A.
Bulevardi "Dëshmorët e Kombit" Kullat Binjake, Tirana (Albania)
Societăţi italiene
Societăţi străine
Claris Leasing S.p.a. Immobiliare Italo Romena
Claris Factor S.p.a. Veneto Ireland Financial Service Ltd.
Apulia prontoprestito S.p.a.
Apulia previdenza S.p.a.
Bim Insurance Brokers S.p.a.
Bim Fiduciaria S.p.a.
Symphonia SGR S.p.a.
13
5. CONDUCEREA BĂNCII
CONSILIUL BĂNCII
Preşedinte Alessandro Gallina
Membri Gheorghe Muntean
Cristian Colţeanu
ORGANUL EXECUTIV AL BĂNCII (DIRECŢIA GENERALĂ)
Director General Lucio Luigi Gaita
Prim-Vicedirector General Alfredo Anzani
Vicedirector General Vitalie Bucătaru
COMISIA DE CENZORI
Preşedinte Vitalie Darii
Membri Adelina Grigoroi
Iuri Cicibaba
COMPANIA DE AUDIT A BĂNCII DESEMNATĂ PENTRU
2015
KPMG MOLDOVA S.R.L.
6. CADRUL MACROECONOMIC 1
La sfârșitul anului 2015, cifrele privind economia mondială demonstreayă o
creștere încă modestă și neomogenă, țările cu economie avansată fiind marcate
de expansiune în timp ce țările în curs de dezvoltare continuă să înregistreze
dinamici de ansamblu slabe și eterogene. După un prim semestru dezamăgitor,
comerțul internațional își revine, deși încet; în schimb, inflația la nivel mondial a
rămas modestă, fiind influențată de scăderea în continuare a prețurilor la petrol
și la alte materii prime.
Principalele incertitudini cu privire la economia chineză și căderea repetată a
prețurilor la petrol au determinat turbulențe considerabile pe piețele de capital
globale și împins în jos randamentele hârtiilor de valoare de stat Zona Euro,
majorând diferențele de randament ale obligațiunilor corporative și suverane.
Creșterea incertitudinii la nivel mondial a fost, de asemenea, însoțită de
aprecierea cursului de schimb efectiv al monedei Euro.
6.1. CONJUNCTURA INTERNAŢIONALĂ
După încetinirea activității economice în primele trei luni cu 0,2%, Statele Unite
ale Americii au încheiat cel de-al treilea trimestru cu o creștere de 2% pe bază
anuală, care, deși în scădere față de rezultatele din perioada imediat anterioară,
rămâne solidă, cu toate că datele preliminare arată unele semne de decelerare
pentru a doua parte a anului, în principal din cauza încetinirii din sectoarele comerțul cu amănuntul și a procurărilor de vehicule. Indicatorii sugerează, de
asemenea, unele semne de slăbiciune în sectoarele industriale, la care se
adaugă efectul negativ asupra exporturilor al unor factori externi nefavorabili, în special, creșterea globală modestă și aprecierea dolarului. Îmbunătățirile
puternice și continue pe piața forței de muncă, cu toate acestea, sugerează că
economia își păstrează forța sa de fond și că slăbiciunea cererii interne ar trebui
să fie temporară. Activitatea economică din SUA ar putea beneficia în același timp de
consolidarea cheltuielilor gospodăriilor după impulsul oferit veniturilor reale ca urmare a ieftinirii petrolului, de condițiile financiare favorabile și îmbunătățirea
continuă a pieței forței de muncă și a locuințelor.
Economia japoneză, după revenirea de la începutul anului, a înregistrat valori reduse, neschimbate în al treilea trimestru - deși estimările preliminare
revizuiseră un PIB în creștere, în termeni reali - cu 0,3% pe bază trimestrială,
cu indicatori pe termen scurt, care anticipează o creștere relativ modestă în
ultimul trimestru al anului 2015. În luna noiembrie, cu toate că exporturile de bunuri au continuat să se recupereze, s-a observat, de fapt, o scădere a
vânzărilor cu amănuntul și a producției industriale, indicând o dinamică internă
1 Surse: Banca Italiei – Buletin Economic nr.1, 2015; Banca Centrală Europeană – Buletin Economic 1/2015; ABI Monthly Outlook, Ianuarie/Februarie/Martie
2015; Prometeia – Raport de prognoză, Ianuarie 2015; International Labour Organization – Global employment trends, January 2014; EUROSTAT Newsrelease
n. 20/2015, Ianuarie 2015.
15
mai slabă.
În al treilea trimestru al 2015, economia Marii Britanii a confirmat o creștere
mai mică decât era de așteptat, PIB-ul a continuat să crească într-un ritm
moderat, fiind în creștere cu 0,4%, pe bază trimestrială, și cu 1,8%, pe baz
anuală. Expansiunea economică a fost determinată de consumul casnic puternic, susținută la rândul său, printr-o creștere a venitului real disponibil din
cauza prețurilor mai mici ale energiei. Creșterea investițiilor a rămas pozitivă,
chiar dacă în scădere comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce exporturile
nete au avut o contribuție negativă la creșterea economică. Indicatorii pe
termen scurt, cu toate acestea, sugerează că PIB-ul va crește într-un ritm
constant în ultimul trimestru al anului.
În ceea ce privește piețele emergente, situația este destul de diversă; pe lângă
deteriorarea unor mari economii, de fapt, există țări care au prezentat semne
de dezvoltare mai vibrante. Printre principalele se încadrează cu siguranță
China, care se confruntă, pe lângă o încetinire a producției în mai multe
sectoare ale industriei grele, cu un efect de frânare asupra creșterii PIB-ului
estimată pentru 2015 la 6,9%, precum și cu o volatilitate puternică piețele
financiare, care au determinat o incertitudine suplimentară cu privire la
perspectivele economice. În ceea ce privește celelalte economii emergente s-a
înregistrat o creștere în complex slabă și eterogenă, care prezintă o etanșare
mai bună în țările importatoare de materii prime (inclusiv India, care în al
treilea trimestru a înregistrat o modificare a PIB-ului de 7,4%, Turcia și țările
din Europa centrală și de Est, din afara Zonei Euro), dar care prezintă foarte
slabă în țările exportatoare. Printre cei din urmă, Brazilia - în cazul căreia
indicatorii pe termen scurt sugerează o încetinire economică marcată care
rezultă din elementele fundamentale interne slabe și sprijinul limitat oferit de
factori externi - și Rusia, a cărei economie a arătat semne timide de ameliorare
în al treilea trimestru al anului 2015, dar care ar putea să nu fie suficientă
pentru o recuperare solidă, având în vedere dependența puternică de dinamicile
de pe piața materiilor prime și în special de prețul petrolului.
În al treilea trimestru din 2015, PIB-ul zonei Euro a crescut cu 0,3%, în scădere
comparativ cu 0,4% din perioada precedentă; cei mai recenți indicatori
economici indică oricum o continuare a tendinței pozitive și pentru sfârșitul
anului. În ciuda tendinței înregistrate în ultimii doi ani și jumătate, PIB-ul real
din Zona Euro este încă sub valorile de dinaintea crizei, când a atins apogeul în
primul trimestru al anului 2008, chiar și având în vedere progresul treptat
evidențiat, perspectiva rămâne fragilă.
Redresarea economică în zona euro continuă în mare măsură datorită
consumului privat, în ciuda încetinirii parțiale induse de frânarea exporturilor;
Ele sunt în continuare riscuri considerabile care decurg din evoluția economiei
mondiale și situația geopolitică. Cele mai recente indicații sunt în concordanță
cu o rată de creștere economică în general neschimbat în al patrulea trimestru
al anului 2015. Privind în perspectivă, cererea internă ar trebui să fie susținută în continuare de
16
măsurile de politică monetară ale BCE și impactul lor favorabil asupra situației
financiare, precum și de progresele anterioare în ceea ce privește consolidarea
fiscală și reformele structurale. Scăderea repetată a prețurilor la petrol ar trebui
să ofere vitalitate suplimentară atât venitului real disponibil al gospodăriilor cât
și rentabilității întreprinderilor și, în consecință, consumului privat și investițiilor,
consolidat de orientarea fiscală din zonă, marcată de o expansivitate mai mare, dar încă limitată.
Inflația totală la nivel mondial a rămas scăzută. În luna noiembrie, contribuția mai puțin negativă a prețurilor la energie a împins ușor spre ridicare - până la
0,7%, de la 0,6% în luna precedentă - prețul de consum al inflației anuale în ansamblul țărilor OECD. Indicele, cu excepția prețurilor la alimente și energie, a
rămas neschimbat la 1,8%, deși cu diferențe substanțiale între țări. În luna noiembrie, de fapt, în Statele Unite, indicele a înregistrat o creștere de 0,5%,
care se ridică la 1,3%, cu excepția produselor energetice și alimentare.
Dinamica încă slabă înregistrată în Japonia și Marea Britanie, unde acestea s-au ridicat, respectiv, la 0,3% și 0,1%. Cu referire la principalele țări în curs de
dezvoltare inflația s-a menținut la un nivel redus în China (1,5%) și a rămas aliniată cu ținta Băncii Centrale în India (5,4%); se reconfirmă, dimpotrivă, la
un nivel înalt în Rusia și Brazilia, unde se situează, respectiv, la 15% și 10,5%. În ceea ce privește Zona Euro, inflația prețurilor de consum în luna decembrie a
ajuns la 0,2%, comparativ cu 0,1 din luna precedentă. Sub așteptări, cifra reflectă în principal noua scădere bruscă a prețurilor la petrol, precum și o
inflație mai scăzută a prețurilor bunurilor și serviciilor alimentare. Prețurile la importul materiilor prime non-energetice au continuat să fie principala sursă a
creșterii globale a prețurilor, în timp ce presiunea asupra prețurilor interne a rămas moderată. Și în perspectivă, ratele inflației rămân foarte scăzute sau
chiar negative, și doar mai târziu, datorită sprijinului măsurilor de politică monetară ale BCE și redresării economice, prețurile ar trebui să continue să
crească.
Condițiile de pe piața forței de muncă par să înregistreze o îmbunătățire ușoară, dar constantă, deși cu diferențe evidente în ceea ce privește mărimea și viteza
de recuperare între diferite țări. În general, cu toate acestea, creșterea - recentă și planificată pentru lunile următoare - nu este încă suficientă pentru a
recupera pierderile de locuri de muncă datorate crizei. Potrivit OCDE, în decembrie 2015, rata medie a șomajului din zonă a fost de
6,6%, rămânând în esență staționară în cele douăsprezece luni și marcând o scădere cumulată de 1,5 puncte procentuale din ianuarie 2013, când cifra a
atins cea mai mare valoare de la începutul crizei.
Dintre principalele economii avansate, rata șomajului a rămas stabilă la 5,0% în SUA și 3,3% în Japonia, în timp ce șomajul din Zona Euro s-a redimensionat
ușor prin reducerea ratei la 10,4 % de la 11,1% la sfârșitul anului 2014.
17
6.2. CONJUNCTURA DIN ITALIA
În Italia, activitatea economică își revine treptat, fiind confirmată de evoluția
indicatorilor calitativi care pe parcursul anului au raportat recuperarea
produsului intern brut încă din primul trimestru al acestui an.
Consolidată în al doilea, datorită în mare măsură susținerii cererii interne,
creșterea a fost confirmată în al treilea trimestru, când PIB-ul a crescut cu
0,2% față de trimestrul anterior și cu 0,8% în aceeași perioadă 2014. În baza
datelor disponibile creșterea PIB-ului estimată pentru 2015 este la moment de
+ 0,6%. Ultima perioadă analizată a confirmat regresia schimbului cui țările străine,
manifestată deja în primul trimestru, care a înregistrat o contribuție negativă la
creșterea PIB-ului cu patru zecimi de punct procentual. Acest regres economic
s-a datorat în principal exporturilor mai mici - în scădere cu 0,8% față de
trimestrul precedent, cu o încetinire în comparație cu perioadele
corespunzătoare din 2014, între al doilea și al treilea trimestru de la + 4,0% la
+ 3,5% - care au fost afectate, ca și celelalte țări principale ale zonei, de
decelarea principalelor economii emergente; în timp ce importurile au crescut
cu 0,5%. În schimb, consolidarea consumului final, cu cheltuielile gospodăriilor și cea a
PA în creștere, respectiv, cu 0,4% și 0,3%, a compensat parțial retragerea
investițiilor fixe (-0.4%) datorată substanțial evoluției negative a componentei
sectorului mașini, echipamente și diverse produse (-0.9%), compensată cel
puțin parțial de creșterea în echipamente de transport (+0,4%) și de stagnarea
investițiilor în domeniul construcțiilor.
Pe partea ofertei, valoarea adăugată a crescut în aproape toate sectoarele principale de activitate și s-a stabilizat în construcții, ca urmare a unei recesiuni
prelungite. În special, variația trendului a fost deosebit de puternică în sectorul
agricol (3,7%), urmată de industrie în sens restrâns (1,3%), precum și de sectorul care include serviciile bancare, asigurări, activități imobiliare și servicii
profesionale (1,1%) și alte servicii (0,3%); totodată, înregistrează a activităților de comerț, hoteluri și magazine, transport și comunicații (-0,2%) și sectorul de
construcții (-0,4%, în îmbunătățire față de cifra înregistrată în al doilea trimestru de -1,5%).
Primele evidențe permit cuantificarea pentru al patrulea trimestru al anului 2015 a unei creșteri a produsului intern brut (PIB) cu 0,1% față de trimestrul
anterior și cu 1,0% față de trimestrul IV 2014, dinamici care, deși sunt pozitive, arată o încetinire față de perioadele anterioare.
Creșterea activității economice descrisă mai sus a fost însoțită și de o îmbunătățire progresivă a tuturor indicatorilor privind piața muncii, care au pus
în lumină creșteri atât privind input-ul forței de muncă angajate (măsurată prin ore lucrate), cât și ocuparea forței de muncă, precum și o reducere a șomajului.
În general, în al treilea trimestru, volumul de muncă utilizat de economie a înregistrat o creștere de 0,1%, pe bază conjuncturală și de 1,2% în termeni de
tendință, în timp ce ocuparea forței de muncă estimată de prognozele privind
18
forța de muncă era echivalentă, cu excepția efectelor sezoniere, cu 22,5
milioane de unități, în creștere cu 0,2% (+42 mii persoane). În perioada de raportare, creșterea numărului de persoane ocupate a afectat exclusiv bărbații și, între diferitele tipuri, doar lucrătorii dependenți (+ 0,3%, 51 000 de angajați); deosebit de pozitivă s-a dovedit a fi dinamica demonstrată de grupul
de vârstă între 15-34 ani (+ 0,7%). Rata șomajului a scăzut în mod semnificativ, de la 12,3% la 11,7% față de
trimestrul precedent, în scădere contină până la 11,5% în luna octombrie. Aceste rezultate sunt de asemenea afectate de inactiv, în creștere în al treilea
trimestru și cu o creștere nouă în octombrie. Referitor la întreprinderi, pe bază anuală, utilizarea sporită a lucrărilor este
înregistrată atât pentru locurile de muncă (în întreprinderile industriale și servicii au crescut cu 0,5%, pe bază conjuncturală, și cu 1,3%, pe bază anuală), cât și pentru orele lucrate (+ 0,9%, pe bază tendințială), însoțite de o
reducere substanțială a utilizării de îndemnizații de șomaj (de la 27.3 la 15.5 la mia de ore lucrate)
În ceea ce privește veniturile, trendul în creștere a fost mai mare decât inflația, cu o continuare a recuperării în puterea de cumpărare a câștigurilor înainte de
impozitare. Inflația prețurilor de consum rămâne la un nivel foarte scăzut, ajungând la
0,1% în decembrie, de la 0,2% în 2014. În ultimele luni ale anului 2015 asupra indicelui general al prețurilor a continuat
să impacteze scăderea prețurilor la energie și inflația de bază, care exclude
produsele alimentare și energetice, a rămas la niveluri foarte moderate,
confirmându-se la + 0,7%. Stabilitatea substanțială a inflației în decembrie 2015 este sinteza unor forțe
opuse, care văd de o parte accelerarea prețurilor de agrement, culturale și de
îngrijire personală (+ 0,9%, de la + 0,6% în noiembrie) și încetinirea declinului
prețurilor bunurilor energetice nereglementate (-8.7%, de la -11.2% în
noiembrie); pe de altă parte, inversarea trendului prețurilor aferente serviciilor
de transport (-1.7%, de la + 0,6% în luna noiembrie), precum și o creștere mai
mică decât cele la produsele alimentare neprelucrate (+ 2,3%, de la + 3,2%). Cu excepția prețurilor alimentelor și energiei neprelucrate, variația se reduce la
+ 0,6% (de la + 0,7% în luna precedentă).
6.3. EUROPA DE EST
6.3.1. România
La sfârșitul celui de al treilea trimestru al anului 2015, PIB-ul a crescut cu 3,7%, în principal datorită contribuției serviciilor (+ 2,7%), urmată de
contribuția sectorului industriei prelucrătoare (+ 0,5%) și construcții (+0,2 %); sectorul agricol a compensat parțial rezultatele anterioare, care a înregistrat un
impact negativ de 0,5%.
19
Creșterea în termeni de valoare adăugată a fost susținută de majoritatea
sectoarelor de activitate, inclusiv – primele ca valoare a creșterii - sunt sectorul serviciilor de informații și comunicații (+ 12,7%), sectorul comerț, reparații, transport și restaurante și hoteluri (+ 6,9%) și construcții (+ 5,5%). În ceea ce privește utilizările, economia românească a crescut, în special a
beneficiat de creșterea cheltuielilor pentru consumul gospodăriilor, a căror contribuție a crescut cu 3,7%, urmată de o creștere a contribuției formării brute
de capital fix, care a crescut cu 1,5%. Aceste rezultate, cu toate acestea, au fost parțial compensate de scăderea exporturilor și a stocurilor nete, care au
înregistrat scăderi de 0,5% și 1,1%. În al treilea trimestru, condițiile de pe piața muncii s-au îmbunătățit ușor
comparativ cu perioada precedentă. Rata de ocupare a populației aptă de
muncă s-a atestat la 63,2%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Rămâne ridicată pentru componenta masculină, egală cu
71,6% față de 54,6% la femei, și pentru locuitorii din mediul rural (61,1% față de 62,5% în mediul urban). Cifrele trimestriale se îmbunătățesc în ceea ce
privește segmentul de tineri, în cazul căruia se atestă un nivel de ocupare la 26,7%, comparativ cu 24,8% și 25,0% înregistrat în trimestrul imediat
precedent și perioada corespunzătoare din 2014. Pe de altă parte, în cursul aceleiași perioade numărul total al șomerilor a
constituit 6,5%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu al doilea trimestru. Concomitent, se atestă faptul că ponderea șomerilor a crescut până
la 7,0% pentru bărbați și până la 5,9% pentru femei (față de 7,9% și 5,6% în al doilea trimestru). În schimb, s-a redus distanța între ratele calculate pe
locuitorii din zonele urbane și a celor din mediul rural, echivalente respectiv cu 6,7% și 6,4%, comparativ cu 7,2% și 6,2 % din perioada precedentă. Șomajul
în rândul tinerilor, echivalent cu 19,9%, se menține la un nivel ridicat, deși a
scăzut față de nivelul de 20,4% din cel de-al doilea trimestru 2015. În al patrulea trimestru, indicele prețului la consum a rămas negativ, în valoare
de -0.9%, dar în îmbunătățire considerabilă comparativ cu 1,7% din trimestrul precedent. Și rata anuală a evidențiat valori negative (în decembrie înregistra -
0,4%) încă din luna iunie, reflectând intrarea în vigoare de la 1 iunie a ratelor de impozitare reduse la produsele alimentare.
La recuperarea parțială a indicatorului trimestrial parțiale au contribuit toate componentele majore, inclusiv prețurilor la petrol, a căror variație în ultimul
trimestru al anului 2015 a fost mai mică decât cea înregistrată în perioada corespunzătoare a anului 2014.
Prețurile de producție (conform ultimelor informații disponibile) au înregistrat în luna octombrie un declin de 2,6% în comparație cu cele douăsprezece luni
anterioare. În noiembrie 2015, Banca Națională Română a decis menținerea ratei dobânzii
de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, nivel stabilit în luna mai, după
reducerea cu un alt sfert de punct, cea de-a noua reducere consecutivă de la sfârșitul anului 2013. Această orientare reflectă incertitudinile tot mai mari care
au caracterizat treptat contextul general al pieței, precum și prognozele de inflație încă menținute în teritoriu negativ.
20
6.3.2. Moldova
Datele preliminare indică faptul că, în ianuarie-septembrie 2015 Produsul Intern Brut (PIB în preţuri curente) a crescut modest cu 0,5 % (comparativ cu
+ 4,6% în anul 2014). Evoluţia de mai sus a fost cauzată în principal de rezultatele negative
înregistrate în sectorul agricol, a cărui valoare adăugată în preţuri curente a scăzut cu 10,9%, conducând la descreşterea PIB-ului cu 1,2%. La rândul lor
sectoarele administraţie publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială au scăzut cu 1,3%, cauzând
descreşterea PIB-ului cu 0,2%
Totodată, pozitivă a fost contribuţia activităţii financiare şi de asigurări, care în ansamblu au crescut cu 22,7%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 1,0%.
Industria extractivă şi prelucrătoare au crescut cu 5,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 0,6%. Sectorul imobiliar, serviciile de închiriere pentru
întreprinderi au crescut cu +3,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 0,3%. Sectorul construcţiilor a crescut cu 0,9%, urmat de comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul (+0,9%). În ceea ce priveşte consumurile, micşorarea consumurilor finale cu 1,7% (în
special pe partea ce ţine de cheltuielile finale ale gospodăriilor, în scădere cu 1,9%), a cauzat descreşterea PIB-ului cu 1,9%.
Formarea brută de capital fix şi variaţia stocurilor au cauzat descreşterea PIB-ului cu 1,0%.
În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, al treilea trimestru al anului 2015 a arătat acelaşi nivel al ratei şomajului, ca şi în ianuarie-septembrie 2014, de
3,3%.
În decembrie 2015, indicele preţurilor de consum anual a crescut cu 13,6%, faţă de decembrie 2014 şi s-a majorat cu 0,1 p.p. comparativ cu luna
precedentă. În anul 2015 dinamica anuală a inflaţiei a depăşit semnificativ ţinta anuală a
inflaţiei de 5%, în principal din cauza deprecierii valutei naţionale. Leul moldovenesc s-a depreciat cu 25,9% comparativ cu dolarul american şi cu
13,1% faţă de euro. Această depreciere a leului a determinat creşterea mare a preţurilor la alimente, la produse şi servicii cu preţuri reglementate şi a inflaţiei
de bază până la 14,6%. Riscul de inflaţie pe termen mediu continuă să fie influenţat de o serie de factori interni şi externi complecşi, inclusiv de
probabilitatea unei recesiuni în economiile ţărilor- mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Rusia, Ucraina, Belorusia etc.).
Accentuarea riscurilor pro-inflaţioniste a determinat necesitatea înăspririi progresive, de către Banca Naţională a Moldovei, a politicii monetare. În aceste
condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis majorarea
graduală a ratei de bază (aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt) până la 19,5%. De asemenea, s-a decis majorarea graduală a
21
ratei rezervei obligatorii în lei moldoveneşti până la 35%, către finele anului
2015. Totodată, rata rezervei obligatorii în valută străină a fost menţinută la nivelul de 14.0 la sută, fiind la nivelul anului precedent.
6.4. PIAŢA BANCARĂ
Cea de a doua parte a anului a fost caracterizată printr-o consolidare marcată a creșterii creditelor acordate sectorului privat non-financiar. În special, s-au
majorat atât creditele acordate întreprinderilor, cât și familiilor, susținute de
condiții de ofertă favorabile, precum și de îmbunătățirea treptată a economiei.
La sfârșitul lunii decembrie, volumul creditelor bancare acordate sectorului
privat a ajuns la 1,559 miliarde euro, înregistrând o variație anuală ușor
pozitivă de 0,1%, deși cu o creștere mai modestă comparativ cu trendul din
luna precedentă, echivalentă cu 0,8%, dar cu o tendință inversă netă
comparativ cu situația înregistrată cu douăsprezece luni mai devreme, când
declinul s-a cifrat la 1,33%.
Trendul pare să fie mai puțin dinamic dacă se iau în considerație doar creditele
acordate gospodăriilor și companiilor nefinanciare, pentru care îmbunătățirea în
decembrie este mai consistentă, marcând o creștere anuală de 0,45%, după
0,71% în luna noiembrie, și situându-se chiar peste 1.420 miliarde de euro,
față de 1.404 miliarde de Euro la sfârșitul anului 2014.
În ceea ce privește durata, cele două compartimente, de până la un an și peste
un an, înregistrează dinamici destul de diferite, fiind în continuare în scădere,
cu 4,8% primul contrapusă creșterii de 2,24% în cazul celui de-al doilea,
confirmând consolidarea unei tendințe pozitive, înregistrat începând cu luna
iunie 2015.
O îmbunătățire ușoară au înregistrat creditele acordate companiilor
nefinanciare, care în luna noiembrie au înregistrat o creștere de 0,2%,
comparativ cu o scădere de 1,2% în luna precedentă. Referitor la creditele noi, creșterea din primele unsprezece luni este chiar mai importantă, însumând
aproximativ 13% compartativ cu aceeași perioadă a anului 2014.
Această dinamică poate fi atribuită, mai presus de toate, începând cu al treilea trimestru, creșterii cererii de finanțare pentru investițiile fixe brute și într-o mai
mică măsură, necesității de creștere a stocurilor și de capital circulant, nu în
ultimul rând favorizată de încetinirea criteriilor de ofertă din partea băncilor. Printre sectoare se evidențiază sectorul mașinilor, în creștere cu 10%, și cel al
construcțiilor, care a inversat trendul lung descendent marcand o crestere de
2,1%. Creditele acordate gospodăriilor relevă o dinamică mai robustă, remarcând, în
noiembrie, o consolidare a creșterii la 0,8%, după o creștere de 0,6%
înregistrată în luna precedentă. În acest caz, tendința operațiunilor noi este
deosebit de semnificativă, susținută de un flux cumulat de credite ipotecare noi
(inclusiv subrogare), între ianuarie și noiembrie în creștere cu 97,4% față de
perioada corespunzătoare din 2014.
22
În 2015 s-a înregistrat o înrăutățire ulterioară a calității activelor bancare.
Creditele compromise brute au depășit, la sfârșitul lunii noiembrie, cifra de 201
miliarde, totalizând o creștere de aproximativ 20 de miliarde de euro în 12 luni,
cu o dinamică anuală de 11%. Excluzând provizioanele, creditele
neperformante s-au ridicat la puțin sub 89 de miliarde de euro, ceea ce
reprezintă o creștere anuală de 4,9%, aproximativ 4 miliarde de euro în
termeni absoluți. Ponderea creditelor compromise brute raportate la total credite s-a atestat la
10,4%, valoare istorică ridicată în comparație cu 9,5% la finele anului 2014 și 2,8% în decembrie 2007, rămânând aproape de nivelurile atinse în lunile precedente. Deteriorarea este evidențiată și de o pondere mai mare,
echivalentă cu 10,1%, cu mult peste 8,9% cu un an mai devreme și 2,8% de la
sfârșitul anului 2007. De asemenea, se mențin mari diferențele dintre diferite
segmente de clienti, pentru care raportul a fost de peste 17% pentru
întreprinderile mici, cât și pentru întreprinderi, și se oprește la 7,2% pentru
gospodăriile de consumatori; la sfârșitul anului 2014, aceste cifre au fost,
respectiv, 16% și 6,9%.
Excluzând provizioanele, ponderea creditelor compromise se reduce până la
4,9%, cu o creștere anuală de 22 b.p.
Depozitele băncilor italiene a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie o reducere
de 0,6% în douăsprezece luni, mai puțin dinamică decât scăderea de 1,2% de la sfârșitul anului 2014, ridicându-se la 1.697 miliarde de euro. De asemenea,
se reconfirmă discrepanța dintre dinamica principalelor componente, care au
înregistrat o creștere anuală de 3,7% a depozitelor de la clienți rezidenți, care corespunde în termeni absoluți, cu aproximativ 47 de miliarde de euro,
depășind 1.311 de miliarde de euro. La această performanță s-a contrapus tendința descendentă a obligațiunilor, care, în ciuda atenuării, a rămas la
niveluri importante, aproape de 13%. Depozitele de peste hotare au crescut și mai mult, în creștere cu 3,1% anual, în ciuda încetinirii înregistrate față de 5%
în luna noiembrie. A continuat și în 2015 tendința descendentă care a caracterizat costul
depozitelor bancare în anul precedent, determinată, în afară de situația pieței, și de orientarea spre forme tehnice mai puțin oneroase. În luna decembrie, rata
medie la depozitele bancare de la clienți - inclusiv la depozite, obligațiuni și contracte la termen – s-a atestat la 1,19%, marcând o scădere de aproximativ
31 b.p. comparativ cu cele douăsprezece luni anterioare. Reducerea a vizat totalitatea compartimentelor, cu rate la conturile curente care au atins valori
minime, situându-se la 0,16% față de 0,29% la sfârșitul anului 2014, urmată
de randamentele la obligațiuni și contracte la termen, care au scăzut, respectiv până la 2,94% și 0,91%, de la nivelurile precedente de 3,16% și 1,14%.
În același timp, și ratele la creditele acordate gospodăriilor și întreprinderilor s-au redus treptat, ajungând la sfârșitul lunii decembrie până la 3,26%, cu o
scădere anuală de aproximativ 36 b.p. În special, rata medie a dobânzii la creditele noi acordate companiilor nefinanciare a scăzut sub 2% (1,99% din
valoarea exactă). În ceea ce privește familiile, se confirmă în scădere continuă
23
rata percepută la creditele noi pentru achiziționarea de locuințe, care s-a redus
până la 2,51%, de la 2.83% din anul trecut. Aceste tendințe s-au reflectat într-o redimensionare, chiar dacă redusă, a
spreadului dintre ratele la credite și la depozite, care de la 215 b.p. la sfârșitul anului 2014 a crescut la 207 în decembrie 2015; în medie, pentru anul de
raportare, spread-ul a fost de 212 b.p., neschimbat față de informația analogă din 2014. Luând în considerare, în cele din urmă, rata medie la activele
generatoare de dobânzi în euro atribuite gospodăriilor și companiilor nefinanciare și cea privind depozitele atribuită același tip de clienți, în
decembrie diferența a fost de 1,84%, aproape neschimbată comparativ cu luna precedentă și în creștere ușoară comparativ cu 1,81% de la sfârșitul anului
2014. În medie, în 2015 această diferență s-a cifrat la 186 b.p. față de 170 de
puncte în 2014. În ceea ce privește administrarea și gestionarea economiilor, valorile mobiliare
deținute în custodie în băncile italiene s-au ridicat la 1,351 miliarde de euro, iar circa 34% erau deținute direct de familiile consumatoare.
În comparație cu cele douăsprezece luni anterioare, stocul total a scăzut cu mai mult de 77 de miliarde de euro, egal cu o scădere de 5,4%. Cele mai
importante schimbări în ceea ce privește distribuția au vizat gospodăriile, ale căror volume au marcat o scădere de 16,6%, și societățile nefinanciare, care au
înregistrat o scădere de 9,3%; în creștere, pe de altă parte, sunt hârtiile de valoare ale societăților financiare și de asigurări, care au crescut, respectiv, cu
2,4% și 6,5%; restul de 3% este deținut de administrațiile publice și gospodăriile producătoare. Valorile mobiliare ale nerezidenților confirmă
tendința descendentă, înregistrând o scădere de 5,4%. În tendință inversă, însă, sunt activele patrimoniale gestionate de bănci, care
au înregistrat la sfârșitul celui de-al treilea trimestru o creștere de aproximativ
9,5% pe an. La fel de important este progresul măsurat asupra activelor portofoliilor individuale ale băncilor, societăților de investiții și fondurilor
mutuale, care cu o creștere de 9,5% s-a cifrat în aceeași perioadă la aproximativ 757 miliarde de euro.
Datele privind fluxul net al fondurilor mutuale deschise italiene au confirmat progresele care au caracterizat cele mai recente perioade. La sfârșitul lunii
noiembrie, activele administrate fondurile mutuale deschise (italiene și străine), în Italia s-au ridicat la 852 de miliarde de euro, înregistrând un salt de peste
26% comparativ cu suma de 675 miliarde existentă în aceeași perioadă a anului 2014.
6.5. Republica Moldova
Pe parcursul anului 2015 dinamica la majoritatea tipurilor de activităţi economice a fost în descreştere, ca urmare a unor factori interni şi externi
nefavorabili.
24
Produsul intern brut (PIB) a crescut modest. După creşterea moderată din
anul trecut economia Moldovei a intrat într-o perioadă incertă, ca efect a proceselor interne, regionale si globale nefavorabile – instabilitatea politică şi
lipsa îndelungată a unui Guvern funcţional; retragerea licenţelor de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA SOCIALĂ” S.A.
şi B.C. ,,UNIBANK” S.A şi iniţierea procesului de lichidare silită a acestor bănci; deprecierea leului moldovenesc; restricţii la exporturi impuse de Rusia, ce au
cauzat scăderea cu 43,2% a exporturilor spre acest partener comercial major (in paralel am asistat la micşorarea remitenţelor din această ţară şi deprecierea
în continuare a rublei ruseşti faţă de USD, EUR) şi alţi factori negativi. Produsul intern brut în ianuarie-septembrie 2015 a însumat 88.8 mld lei,
majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2014 cu 0.5% (în preţuri
curente). Valoarea adăugată brută produsă în sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit
s-a diminuat comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 10.9%, astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit doar
10,7%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 1,2%. Serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate au însumat -2.9 mld lei,
contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit -3,3%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 0,6%.
Totodată, valoarea adăugată brută produsă în sectorul industria extractivă şi prelucrătoare a crescut comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 cu 5,3%,
astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 12,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 0,6%.
Valoarea adăugată brută aferentă activităţilor financiare şi de asigurări a crescut comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 cu 22.7%, astfel încât
contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 7,3%, contribuind la
creşterea PIB-ului cu 1,0%. Valoarea adăugată brută aferentă comerţului cu ridicata şi amănuntul,
întreţinerii şi reparării autovehiculelor, activităţilor de cazare şi alimentaţie publică au crescut comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 0.9%,
astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 19,7%, contribuind la creşterea PIB-ului doar cu 0,2%.
Impozitele nete pe produs (impozite munus subvenţii) au crescut comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 doar cu 0.5%, contribuţia sectorului respectiv la
formarea PIB a constituit 15,4%, contribuind la creşterea PIB-ului doar cu 0,1%.
Consumul final a scăzut cu 1.7%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 1.9%. Scăderea a fost condiţionată de micşorarea consumului final al gospodăriilor
populaţiei cu 1.9%. La rândul său formarea brută de capital a diminuat PIB-ul cu 1,0%.
Inflaţia - Indicele Preţurilor de Consum (IPC) a crescut esenţial, fiind
cu mult peste ţinta inflaţiei de 5%. În 2015 IPC a crescut cu 13.6%, faţă de 2014 (IPC +5.1%). Creşterea IPC a fost cauzată în mare parte, de creşterea
preţurilor la produsele alimentare şi nealimentare, la produse şi servicii cu preţuri reglementate, ca urmare a deprecierii majore a monedei naţionale.
25
Leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ. De la începutul anului 2015
leul moldovenesc s-a depreciat cu 25,9% comparativ cu dolarul american şi cu 13,1% faţă de euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului
de schimb au fost: scăderea încasărilor valutare de peste hotare, inclusiv diminuarea cu 15,9% a exporturilor, scăderea cu 30% a transferurilor de
mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin bănci (inclusiv din ţările CSI minus 50,2%); deprecierea valutelor unor parteneri
comerciali importanţi (rubla rusească şi hrivna ucraineană sau depreciat semnificativ) şi frauda bancară (supranumită „furtul miliardului”), care a
cauzat retragerea licenţelor de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA SOCIALĂ” S.A. şi B.C. ,,UNIBANK” S.A şi
iniţierea procesului de lichidare silită a acestor bănci, a perturbat economia ţării
în ansamblu şi piaţa valutară în particular. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei, s-a diminuat cu 400,3 mil. USD la finele anului
2015, până la 1 756,3 mil. USD sau -18.6% comparativ cu nivelul anului precedent.
Agregatele monetare au scăzut. Masa monetară, la sfîrşitul anului 2015, a constituit suma de circa 64.0 mld lei şi a scăzut cu circa 1,97 mld lei sau -
2,98%, comparativ cu 31 Decembrie 2014. S-a înregistrat un ritm pronunţat de reducere a banilor în circulaţie, respectiv cu circa 2 mld lei sau -11,42%,
comparativ cu anul 2014, din cauza politicii monetare a Băncii Naţionale, respectiv treptat s-a majorat rata rezervei obligatorii în lei moldoveneşti până
la 35% din baza de calcul. Depozitele la vedere şi la termen în lei s-au diminuat în 2015 cu 1,96 mld lei sau -7,62%. Totodată depozitele la vedere si la termen
în valută străină au crescut în 2015 cu circa 2 mld lei sau +8.76%, pe fundalul deprecierii leului moldovenesc cu 25,9% comparativ cu dolarul american şi cu
13,1% faţă de euro.
Veniturile în bugetul public naţional au crescut moderat. În ianuarie-noiembrie 2015 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă
totală de 39,2 mld lei, înregistrând o creştere de circa 1,53 mld lei sau +4.1% comparativ cu perioada similară a anului 2014, totodată veniturile au fost cu
2,8% mai mici decât nivelul planificat. Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au
constituit 34 mld lei şi cele nefiscale 2 mld lei. Planul stabilit pentru perioada dată a fost îndeplinit la nivel de 97.9% şi respectiv 111.2%. Comparativ cu
perioada similară a anului 2014, veniturile fiscale s-au majorat cu 3,98 mld lei, iar încasările nefiscale 765,4 mil. lei. Ponderea veniturilor administrate de
Inspectoratul fiscal a fost de 57,5% din veniturile bugetului consolidat, respectiv cele administrate de vamă au fost de 36,5%. Inspectoratul fiscal a
realizat planul pentru anul 2015 în proporţie de 101,9% (+417,8 mil. lei), totodată vama a realizat planul doar în proporţie de 92,6% (-1,15 mld lei),
inclusiv din cauza reducerii TVA la import şi a altor taxe vamale, ca urmare a
scăderii importurilor cu 25% faţă de anul 2014. Veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de 909.4 mil. lei, sau
la nivel de 92.5 la sută faţă de planul anual. Veniturile fondurilor speciale au constituit 351,8 mil. lei, sau la nivel de 89.1 la sută faţă de prevederile anuale.
26
În anul 2015, din cauza instabilităţii politice, fraudei din sistemul bancar şi
lipsei acordului cu FMI, donatorii externi au suspendat ajutorul acordat pentru susţinerea bugetului şi finanţarea proiectelor. Astfel din partea donatorilor
externi şi investitorilor autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 1,94 mld lei, micşorânduse cu 2,2 mld lei sau -53%, comparativ cu anul 2014,
inclusiv granturi externe în sumă de 1,85 mld lei, mai puţin cu 2,2 mld lei sau -54,4%.
Datoria de stat internă şi externă în uşoară creştere. Suma totală a datoriei de stat interne, la sfîrşitul lunii Decembrie 2015 a constituit 7,22 mld
lei, în creştere cu 150 mil. lei, sau + 2,1% faţă de anul 2014. Totodată datora de stat externă, a constituit suma de 1,34 mld Dolari SUA, în creştere cu 30,9
mil. Dolari SUA, sau + 2.4% faţă de anul precedent.
Exporturile şi importurile au scăzut simţitor. În 2015 exporturile s-au diminuat cu 15,9% (reexportul s-a diminuat cu 18,2% şi a avut o pondere de
33,7% din exporturi) şi importurile cu 25%. În 2015, comparativ cu anul precedent, a scăzut semnificativ exportul către marii parteneri, inclusiv în Rusia
(-43,2%), Ucraina (-58%), Turcia (-38,5%), Italia (-19%), Germania (-14,8%), Bulgaria (-25,6%) etc. Totodată au crescut exporturile în Marea
Britanie (+27,7%), Cazahstan (+29,4%), România (+2,8%), Polonia (+6,2%), Franţa (+14,7%) etc. Importurile din statele CSI s-au micşorat cu 29.7% şi
cele din UE au scăzut cu 23.9%. Cota importului din statele CSI s-a micşorat, pe parcursului anului 2015, de la 27,3% până la 25,5%, respectiv cota
importului din statele UE s-a majorat de la 24,4% până la 25,5%. Constatăm că, în anul 2015, UE a consolidat poziţia de cel mai important partener
comercial al Republicii Moldova. Deficitul balanţei comerciale a constituit 1,99 mld dolari SUA. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit în
anul 2015 50.1%, cu 6,1 p.p. mai mult comparativ cu 2014.
Sectorul industrial a înregistrat creştere minoră. Indicele producţiei industriale în 2015 a înregistrat o creştere de 0.6%, comparativ cu anul 2014,
totodată în luna decembrie 2015 acest indice s-a micşorat cu 7,9% comparativ cu luna decembrie 2014. Conform datelor statistice, întreprinderile
producătoare de produse alimentare şi băuturi au redus volumul producţiei în total cu 4,8%. Producerea destilatului, rectificatului şi cupajului băuturilor
alcoolice a scăzut cu 36%, producerea, procesarea şi conservarea cărnii -7,2%, producerea făinii, crupelor şi crohmalului - 4,6%. In acelaşi timp, a crescut cu
18,5% producerea uleiului şi grăsimilor, producerea băuturilor nealcoolice şi carbogazoase +12,5%, producerea conservelor din fructe şi legume +11%,
producerea pâinii +6,2%, producerea vinului +2,9%, produselor lactate +2,6% etc. Indicele producţiei industriei prelucrătoare a crescut cu 2.5% şi cel al
industriei extractive s-a micşorat cu 9%. Producerea utilajului electric a crescut cu 32,2%, a hainelor +19,9%, producerea substanţelor şi produselor chimice
+17,6%, fabricarea produselor farmaceutice de bază + 16,9%, construcţiilor şi
produselor metalice (în afară de maşini şi utilaje) +8,9, producerea maşinelor şi utilajului +8,5% etc. Totodată, a scăzut producerea articolelor din tutun cu
51%, industria metalurgică -24%, fabricarea produselor textile -3,1%, producerea hârtiei şi produselor din ea -3% etc. În sectorul energetic
27
producerea a scăzut cu 1%, inclusiv producerea şi distribuirea energiei electrice
s-a micşorat cu 1,3%, totodată, furnizarea aburului şi aerului condiţionat a crescut cu 0,1%. În mun. Chişinău, nordul ţării şi UTA Găgăuzia, producţia
industrială s-a majorat cu 2,4, 2,2 şi respectiv 0,9%. Totodată, în regiunea Centru şi Sud, producţia industrială s-a diminuat cu 5,9 şi respectiv 4,4%.
Producţia globală agricolă a scăzut foarte mult. Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile
ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei), a scăzut cu 13.8%, faţă de anul 2014, inclusiv: producţia vegetală s-a diminuat cu 22.6%, în acelaşi timp
producţia animală a crescut cu 2.2%. Cota producţiei vegetale în producţia globală agricolă, la finele anului 2015, a atins nivelul de 58%, sau cu 7 p.p. mai
puţin în comparaţie cu 2014. Conform datelor statistice roada culturilor
graminee şi boboase a scăzut cu 25,23%, până la 2,2 mil. de tone. Roada de grâu a scăzut cu 16,5% (până la 920 mii tone), porumb -31,6% (până la 1,07
mil. tone), seminţe de floarea soarelui – 11,9% (până la 483 mii tone), sfecla de zahăr -60,5% (până la 536 mii tone), tutun -11,8% (până la 1,2 mii tone),
soia -56,2% (până la 48 mii tone), raps -76,3% (până la 16 mii tone) etc. Totodată, roada de fructe, nuci şi pomuşoare a crescut cu 4,5% (până la 484
mii tone), struguri +0,1% (până la 598 mii tone). Creşterea producţiei animaliere se datorează sporului de 5,6%, până la 186 mii tone a volumului
creşterii animalelor şi păsărilor (greutate vie), totodată producerea laptelui de vită a scăzut cu 1,4% (până la 518 mii tone), ouă -8,1% (până la 598 mil.
buc.). Conform datelor statistice, 37% din producţia agricolă a fost realizată de către întreprinderile agricole, 16% de către fermieri şi 47% de către
gospodăriile populaţiei (această cotă mare e determinată de ponderea de 72% a producţiei animale totale realizate în gospodăriile populaţiei). Seceta din
2015, majorarea preţurilor la carburanţi, piese de schimb şi tehnica agricolă,
scumpirea creditelor, datoriile mari ale statului faţă de producătorii agricoli (privind subvenţionarea acestora din bugetul statului, inclusiv datorii restante
din anul 2014) etc. au cauzat declinul ramurii agricole. Investiţiile în active materiale pe termen lung au cunoscut o dinamică
negativă. În ianuarie-septembrie 2015 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat 10.95 mld lei . Comparativ cu perioada respectiva a
anului precedent, acest indicator s-a micşorat cu 3,4%. Investiţiile în lucrările de construcţii-montaj au insumat 5.16 mld lei (reprezentând 47.1% din total),
fiind în scădere cu 12.8% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Totodată, investiţiile în utilaje, maşini şi mijloace de transport au alcătuit 5.3
mld lei (reprezentând 48.4% din total, fiind în creştere cu 9.5% faţă de 9 luni 2014. Agenţii economici şi persoanele fizice au investit în active materiale pe
termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 4.22 mld lei (reprezentând 38.5% din total), fiind în scădere cu 15% faţă de perioada respectivă a anului
precedent. Întreprinderile de stat au investit în active materiale pe termen
lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 4.68 mld lei (42.5% din total), fiind în creştere cu 6,7% faţă de perioada respectivă a anului 2014. Întreprinderile
străine au investit în active materiale pe termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 826,1 mil. lei (7.5% din total), diminuându-se cu 5,8% faţă de
28
perioada respectivă a anului 2014. Întreprinderile mixte au investit în active
materiale pe termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 1,13 mld lei (10,3% din total), majorându-se cu 10,4% faţă de perioada respectivă a anului
trecut. Volumul transporturilor de mărfuri a scăzut simţitor. Întreprinderile de
transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat în anul 2015 circa 11.96 mil. tone de mărfuri sau cu 18.3% mai puţin comparativ cu anului 2014.
Trebuie de menţionat că, în luna decembrie 2015, volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 14.8% comparativ cu luna precedentă şi cu 25.5%
faţă de decembrie 2014. Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport auto au scăzut în anul 2015 cu 18.8%, până la 7.6 mil. tone. S-a
înregistrat reducerea volumului mărfurilor transportate de întreprinderile de
transport feroviar cu 16.7%, comparativ cu anul 2014, până la 4.17 mil. tone. Volumul comerţului cu ridicata şi amănuntul a scăzut semnificativ în
2015. Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a
motocicletelor a fost în anul 2015 în sumă de 5,37 mld lei şi s-a micşorat cu 9%, comparativ cu anul precedent.
Situaţia din sfera socială a fost relativ stabilă. Salariul mediu nominal al unui angajat din economia naţională în anul 2015 a constituit 4 611 lei şi s-a
majorat cu 10.5%, comparativ cu anul 2014. Luând în calcul inflaţia, el a scăzut cu 3.1%. Salariul mediu nominal în sectorul bugetar s-a majorat cu
12,3% (până la 4 125 lei), respectiv salariul mediu nominal în sectorul real s-a majorat cu 9,96% (până la 4 815 lei). Valoarea medie a pensiei lunare stabilite
la 1 iulie 2015 a constituit 1 170,8 lei sau cu 7,9% mai mult, în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2014, ce respectiv făcea posibilă acoperirea
minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de
81,1%. Dacă considerăm pensia medie pentru limită de vîrstă, co-raportul respectiv este de 83,1%. În semestrul I 2015 mărimea minimului de existenţă
a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1 724,9 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2014 cu 3,4%. Conform datelor Biroului Naţional de
Statistică, în trimestrul IV 2015 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1 222,3 mii persoane, fiind în
creştere cu 6,0% (68,9 mii) faţă de tr.IV 2014. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate s-a micşorat de la
96,5% la 95,8%, iar ponderea şomerilor a crescut de la 3,5% la 4,2%. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al
Muncii a fost de 51,2 mii, fiind cu 11,0 mii mai mare faţă de tr.IV 2014. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 56,7% din total şomeri,
la fel şi persoanele din mediul urban – 66,5%. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în străinătate la muncă sau în căutare de lucru a
constituit conform estimărilor 327,3 mii persoane – fata de 346,9 mii în 2014.
Din numărul celor declaraţi plecaţi, bărbaţii au alcătuit 63,4%. Ponderea persoanelor plecate din localităţile rurale a fost de 69,4%.
29
6.6. Sistemul bancar din Republica Moldova
Sectorul bancar autohton, pe parcursul anului de raportare, a trecut printr-un
şir de provocări:
deprecierea monedei naţionale cu 25,9% faţă de dolarul SUA şi cu 13,1%
faţă de euro;
majorarea graduală cu 13 puncte procentuale a ratei de bază la
principalele instrumente de politică monetară şi cu 21 p.p. a normei rezervelor
obligatorii pentru resursele atrase în monedă naţională;
în consecinţă, majorarea preţului, atât la resursele atrase în monedă
naţională, cât şi la cele plasate;
scăderea activităţii economice a companiilor şi în consecinţă a cererii
pentru credite;
reducerea remitenţelor din partea conaţionalilor care muncesc peste
hotare;
reducerea tendinţei populaţiei în a economisi, urmare a necesităţii
direcţionării unei părţi tot mai mare din venit spre consum.
Urmare a operaţiunilor frauduloase efectuate de 3 bănci locale, care s-au soldat în anul 2014 cu sustragerea din acestea a fondurilor în sumă echivalentă cu
circa 1 mld dolari SUA, în data de 16 octombrie 2015, Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, prin coordonare cu structurile financiare
internaţionale şi Guvernul Republicii Moldova, a hotărît să retragă licenţele de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA
SOCIALĂ” S.A. şi B.C. ,,UNIBANK” S.A şi iniţierea procesului de lichidare silită a
acestor bănci.
Astfel, lichidarea băncilor nominalizate, chiar dacă nu a periclitat activitatea
sistemului bancar, a avut un impact semnificativ asupra indicatorilor cantitativi şi calitativi.
Pe parcursul anului 2015, sectorul bancar din Republica Moldova a consemnat următoarele tendinţe:
La situaţia din 31.12.2015, capitalul de gradul I a înregistrat o creştere de 3.5%, pâna la circa 9 mld lei. Această evoluţie a fost determinată, în mare
măsură, de obţinerea profitului pe parcursul anului, chiar dacă 3 bănci sunt în proces de lichidare şi nu mai fac parte din sistem. La 31.12.2014, toate cele 11
bănci din sistem, dispuneau de un capital de gradul I corespunzător capitalului minim necesar.
Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor licenţiate la 31.12.2015 a constituit 82.92 la sută, fiind cu 5.36 p.p. mai mare comparativ cu finele anului 2014.
Dinamica s-a datorat majorării investiţiilor străine în capitalul social şi iniţierii
procesului de lichidare silită a 3 bănci.
30
Suficienţa capitalului ponderat la risc pe sectorul bancar, a cunoscut o creştere
semnificativă de 12.24 p.p., pînă la 26,16%, fiind peste nivelul stabilit de BNM (normativul ≥16 la suta). Dinamica pozitivă s-a datorat iniţierii procesului de
lichidare silită a 3 bănci, care la începutul anului făceau parte din sistem şi care înregistrau valori mult sub nivelul impus de BNM.
La situatia din 31.12.2015 activele au totalizat 69,1 mld lei sau cu 26,4% mai puţin faţă de finele anului 2014,contracţia dată a sistemului bancar este
cauzată exclusivexcluderii, în octombrie 2015, a 3 bănci din sistem, care la finele anului precedent au înregistrat operaţiuni interbancare reciproce,
contribuind astfel la majorarea nejustificată a activelor sistemului bancar autohton.
La situaţia din 31.12.2015 soldul creditelor şi avansurilor, a constituit suma de
40,35 mld lei sau cu 27.92% mai puţin decât în anului precedent. Şi în acest caz dinamica negativă a fost influienţată de lichidarea silită a 3 bănci, dar şi de
micşorarea cererii la credite (ca urmare a reducerii volumelor businessului, deprecierii monedei naţionale, scumpirii creditelor în lei moldoveneşti). Soldul
datoriei la credite neperformante (suma de bază), a atins la data de raportare suma de 3,8 mld lei sau cu 20.7% mai puţin faţă de sfîrşitul anului trecut, când
din sistem făceau parte cele 3 bănci în proces de lichidare. Ponderea creditelor neperformante nete (suma de bază) în capitalul normativ total, la situaţia din
31.12.2015, s-a majorat cu 0.7 p.p., până la 15,05 la sută. Totodată creditele expirate s-au diminuat cu -31,9% şi au atins suma de 3,3 mld lei. De
asemenea, dinamica pozitivă e urmarea a excluderii din sistem a 3 bănci mari.
La situaţia din 31.12.2015, profitul băncilor licenţiate a totalizat 1,44 mld lei.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent acesta a crescut cu 729 mil. lei (+102,25%). Această evoluţie a fost determinată în mare parte de
majorarea cu 360 mil. lei a rezultatului din tranzacţionarea valutelor străine
sau +47,65%, micşorarea cu 493 mil. lei (-16,89%) a cheltuielilor din dobânzi, micşorarea cu 280 mil. lei (de la cheltuieli în sumă de 197,5 mil. lei în 2014,
până la venituri de 82,4 mil. lei în 2015) a cheltuielilor cu impozitul aferent profitului, micşorarea cheltuielilor administrative si operaţionale cu 250 mil. lei
(-15,32%) şi respectiv cu 75,8 mil. lei (-12,96%) etc. Totodată, veniturile din dobânzi, au scăzut cu suma de 92,7 mil. lei (-1,67%).
Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului acţionar (ROE) la 31.12.2015 au reprezentat respectiv 1,5 la sută şi 11,45 la sută, fiind în
creştere comparativ cu 31.12.2014 cu 0,65 p.p. şi 5,59 p.p. respectiv.
Lichiditatea pe termen lung (≤1), a constituit pe sistem 0,70 (în anul 2014 a
fost 1,54 sau peste nivelul normativ). Lichiditatea curentă (≥ 20%) a înregistrat o creştere semnificativă cu 19,07 p.p., până la 41,55%. Şi în acest
caz evoluţia indicatorului a fost influienţată de excluderea din calcul a valorilor celor 3 bănci în proces de lichidare, în special a Bancii de Economii, care a
înregistrat la finele anului 2014 valore negativă de -1.74%.
31
Soldul depozitelor s-a diminuat în anul 2015 cu 16,3 mild. lei (-24,4%), până la
50,6 mild. lei. O parte substanţială din diminare, revine excluderii operaţiunilor reciproce „fictive”, efectuate de băncile în proces de lichidare.
6.7. Cadrul de reglementare
În anul 2015, Parlamentul Republicii Moldova şi alte autorităţi emitente ale
actelor normative au continuat procesul de ajustare a cadrului normativ naţional la cadrul normativ european. În acest context, pe parcursul anului
menţionat, au fost aprobate şi modificate un şir de acte legislative (Legea cu
privire la mediere, Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei), care se referă inclusiv la activitatea instituţiilor financiare.
Întru organizarea unei activităţi uniforme şi eficiente a sistemului bancar, Banca Naţională a Moldovei a adoptat acte normative noi (Regulamentul privind
conturile rezidenţilor în străinătate), precum şi a operat multiple modificări şi completări ale actelor normative existente emise anterior (Regulamentul cu
privire la transferul de credit, Regulamentul cu privire la regimul rezervelor obligatorii, Regulamentul cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii,
Regulamentul cu privire la cardurile de plată etc.). De asemenea, Banca Naţională a modificat şi completat Recomandările cu privire la abordarea bazată
pe risc a clienţilor de către bănci în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului prin introducerea capitolului „Evaluarea
riscurilor”. A fost abrogată Instrucţiunea cu privire la deschiderea conturilor în străinătate.
De asemenea, pe parcursul anului 2015, Banca Naţională a Moldovei a efectuat
o serie de modificări/completări ale actelor normative care reglementează condiţiile de prezentare a rapoartelor către BNM.
În scopul acoperirii cheltuielilor sale curente, Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, a stabilit rata
procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu anual pentru anul 2016 în mărime de 0.0870% din suma totală a depozitelor garantate.
32
7. GUVERNAREA CORPORATIVĂ
Banca Comercială „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A. recunoscând că utilizarea celor mai bune practici şi standarde este o condiţie de bază în
asigurarea stabilităţii Băncii, competitivităţii pe piaţa financiară, precum şi
succesului în business, conştientizând nivelul de responsabilitate faţă de acţionarul său, în scopul asigurării şi protejării intereselor acestuia, desfăşoară
activitatea bancară în scopul atingerii obiectivelor determinate.
Astfel, prin decizia Adunării Generale a Acţionarilor din 30.03.2010, a fost
aprobat Codul de guvernare corporativă (modificat şi completat ulterior la 26.04.2012 şi 14.04.2014) în care au fost dezvăluite tendinţele de dezvoltare şi
implementare a celor mai bune practici şi celor mai înalte standarde de guvernare corporativă şi de conduită etică. Accesul public la principiile de
conduită corporativă este asigurat prin publicarea Codului pe pagina web a Băncii, la următoarea adresă:
http://www.eximbank.com/files/statements/Codul_de_guvernare_corporativa.pdf.
Sistemul de identificare, evaluare, monitorizare şi control al riscurilor a fost dezvoltat şi aplicat de Bancă şi în ceea ce priveşte controlul intern şi
gestionarea riscurilor aferente proceselor de raportare financiară în scopul
furnizării de informaţii credibile, relevante şi complete către structurile implicate în luarea deciziilor în cadrul Băncii şi către utilizatorii externi, precum
şi în scopul asigurării conformităţii activităţilor bancare cu cadrul legal de raportare financiară şi cu politicile şi procedurile interne.
Adunarea Generală a Acţionarilor
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere suprem al Băncii,
care asigură buna desfăşurare a activităţii şi politica economico-financiară Băncii. Competenţa Adunării Generale a Acţionarilor, periodicitatea şi procedura
aferentă convocării ei, desfăşurarea şi luarea deciziilor sunt reglementate de Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare şi Statutul
Băncii. Hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor sunt obligatorii pentru acţionarii, persoanele cu funcţii de răspundere şi toţi salariaţii Băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă Statutul Băncii, decide asupra modificării capitalului social, aprobă membrii Consiliului Băncii şi regulamentul
acestuia, desemnează membrii Comisiei de cenzori şi aprobă regulamentul ei,
confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei, decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii, etc.
Consiliul Băncii
Consiliul Băncii este organul de conducere al Băncii, care reprezintă interesele
acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul
societăţii este subordonat Adunării Generale a Acţionarilor. Consiliul Băncii aprobă şi asigură realizarea politicii şi strategiei băncii. Consiliul este
33
responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra
riscurilor şi a business planurilor, pentru revizuirea anuală a actelor normative interne ale Băncii, pentru supravegherea realizării mecanismelor de prevenire şi
combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobarea tranzacţiilor cu persoanele afiliate Băncii, pentru operaţiunile şi stabilitatea financiară a Băncii
şi exercită supravegherea îndeplinirii acestora de către Direcţia Generală şi salariaţii Băncii.
Comisia de Cenzori
Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii şi
se subordonează nemijlocit Adunării Generale a Acţionarilor. Comisia de cenzori a Băncii exercită controlul obligatoriu al activităţii economico-financiare a
Băncii, precum şi efectuează controalele extraordinare din proprie iniţiativă, la
cererea acţionarilor, la hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor sau la decizia Consiliului.
Direcţia Generală
Direcţia Generală este organul executiv al Băncii care asigură îndeplinirea
hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului şi acţionează din numele Băncii în conformitate cu legislaţia, Statutul Băncii, Codul de Guvernare
Corporativă, Regulamentul Direcţiei Generale şi alte acte normative interne aprobate de către Consiliu.
Direcţia Generală a Băncii exercită funcţia de conducere a activităţii curente a Băncii, inclusiv asupra tuturor subdiviziunilor structurale, asupra tipurilor şi
direcţiilor de activitate ale Băncii şi recunoaşte responsabilitatea sa faţă de acţionari, clienţii Băncii şi comunitate, având drept scop principal exercitarea
fidelă, competentă şi eficientă a obligaţiunilor funcţionale ce ţin de conducerea activităţii curente a Băncii, asigurându-i o dezvoltare profitabilă, stabilă şi de
lungă durată.
Comitetul de credite
Comitetul de credite este un organ colegial al Băncii care implementează
politica şi strategia băncii în domeniul creditării, transpunând în practică măsurile stabilite de organele de conducere ale Băncii. Comitetul de credite are
ca obiectiv principal examinarea corectă şi imparţială a cererilor de credit şi este responsabil pentru riscurile asumate prin decizia pozitivă de acordare a
creditului, precum şi pentru propunerile înaintate Direcţiei Generale sau Consiliului Băncii pentru decizia finală. Comitetul se subordonează nemijlocit
Direcţiei Generale a Băncii.
Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor
Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor este organul colegial al Băncii care are ca obiectiv principal administrarea activelor şi pasivelor Băncii, inclusiv
dirijarea lichidităţii, rentabilităţii, riscurilor, formării preţurilor, eficienţei activităţilor de atragere a depozitelor şi de investire a mijloacelor financiare, în
conformitate cu prevederile Regulamentului Comitetului privind dirijarea
34
activelor şi pasivelor Băncii. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei
Generale a Băncii.
Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor
Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor este organul colegial al Băncii care supraveghează şi coordonează implementarea programelor Băncii
de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind măsurile întreprinse de
Bancă în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi a actelor normative naţionale şi internaţionale (la care Republica
Moldova este parte) care reglementează activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Comisia se subordonează Direcţiei
Generale şi Consiliului Băncii.
35
8. GESTIUNE RISCURI
În prezent dirijarea riscurilor a devenit un subiect de o importanţă primordială
pentru instituţiile financiare.
Activitatea de identificare, măsurare, monitorizare şi verificare a riscurilor
continue să fie de o importanţă majoră pentru Bancă. Poziţiile de risc sunt
revizuite şi evaluate de către conducerea de vârf, auditorii interni şi externi, cât
şi de către reprezentanţii BNM în cadrul controalelor complexe.
Politicile şi activităţile de management ale riscului sunt în linie cu cele ale
Grupului Veneto Banca şi se concentrează pe identificarea şi evaluarea
riscurilor de la apariţia lor. Banca abordează riscul în mod prudent, în
conformitate cu strategia sa pe termen lung. Politicile şi activităţile de dirijare a
riscului se concentrează asupra identificării şi evaluării riscurilor într-un stadiu
incipient. Banca implementează această abordare prin intermediul funcţiilor de
dirijare a riscului şi monitorizarea creditelor.
Principalele active ale Băncii sunt reprezentate de credite şi avansuri către
clientelă, mijloace plasate la BNM. Principalele obligaţiuni - depozite la vedere
şi la termen şi împrumuturile de la Banca – mama şi instituţii financiare
internaţionale. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri precum
riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii şi riscul de lichiditate.
8.1. Riscul de credit
Riscul de credit reprezintă pierderea pe care ar suporta-o banca dacă un client
sau o altă contrapartidă nu şi-ar îndeplini obligaţiile contractuale. Riscul de
credit este implicit în produsele bancare tradiţionale – credite, angajamente de
creditare şi alte datorii contingente, cum sunt acreditivele, garanţiile bancare.
Banca îşi administrează expunerea atât faţă de contrapartidele individuale, cât
şi faţă de grupuri de clienţi prin limite de creditare stabilite la momentul
analizei în conformitate cu normele prudenţiale ale BNM. Valoarea limitei
depinde de factori cantitativi, cum sunt poziţia şi performanţa financiară a
clientului, situaţia industriei dar şi de factori calitativi, cum ar fi calitatea
managementului, structura acţionariatului, precum şi de soliditatea garanţiilor
prezentate de client. Garanţiile sunt spaţii industriale sau alte imobile deţinute,
echipamente sau stocuri. Expunerile în raport cu limitele autorizate sunt
monitorizate în mod continuu.
Gestionarea riscului de credit se bazează pe câteva principii importante, cum ar
fi:
- analiza şi aprobarea lansării de noi produse şi activităţi generatoare de
risc de către conducerea băncii;
36
- utilizarea de criterii bine definite de acordare a creditului, în funcţie de
tipul de clientelă, implicând atât cunoaşterea detaliată a debitorului cât şi
a destinaţiei şi structurii creditului, precum şi a sursei de rambursare,
solicitarea de garanţii reale sau personale pentru diminuarea riscului de
credit la niveluri acceptabile;
- stabilirea unor procese bine formalizate pentru aprobarea creditelor,
utilizând un sistem clar de competenţe de aprobare;
- monitorizarea continuă a expunerilor, la nivel individual, respectiv la nivel
de grup de expuneri, unde este cazul;
- monitorizarea şi raportarea periodică către conducerea băncii a calităţii
portofoliilor de credite;
- verificarea periodică a activităţii de creditare de către auditul intern;
- utilizarea unui sistem pentru identificarea şi gestionarea creditelor
neperformante şi a diferitor aspecte rezultate din această activitate,
utilizând indicatori obiectivi.
De asemenea, obiectivul riscului de credit este menţinerea unui portofoliu
echilibrat pe sectoare economice, categorii de clientelă şi zone geografice.
8.2. Riscul de piaţă
Riscul de piaţă este riscul de pierdere legat de modificarea variabilelor de pe
piaţă cum ar fi ratele de dobândă şi cursurile valutare.
În scopul identificării expunerilor Băncii la riscul dat, Banca efectuează constant
simulări menite să identifice mişcările din piaţă pentru a putea gestiona efectiv
acest risc. Rolul stres-testurilor, ca parte integră a procesului de dirijare a
riscului de piaţă, este de a minimiza valoarea supusă riscului printr-o
gestionare proactivă, a moderniza metodele, şi a monitoriza instrumentele
utilizate.
Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor de schimb. Banca
administrează riscul valutar utilizând limite pentru poziţiile valutare deschise la
nivelul fiecărei valute şi la nivelul poziţiei valutare globale.
Riscul valutar în EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este considerat minim,
datorită unei politici prudente referitor la limitele poziţiei deschise. Valutele cu
care Banca operează sunt corelate cu dezvoltarea băncii şi evoluţia pieţei.
Riscul ratei dobânzii este legat de modificarea ratelor de dobândă ale pieţei.
Acest risc este administrat de Bancă prin monitorizare gap-urilor dintre active şi
pasive pe intervale de scadenţă şi/sau pe intervale de repricing. În general
Banca menţine o poziţie netă pozitivă a instrumentelor financiare cu dobândă.
37
8.3. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este asociat fie cu dificultăţi întâmpinate de a obţine
fondurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele, fie cu imposibilităţii de
a realiza un activ financiar în timp util şi la o valoare apropiată de valoarea sa
justă.
Banca, considerând riscului de lichiditate de o importanţă majoră,
monitorizează în permanenţă decalajele de lichiditate curentă între active şi
pasive şi efectuează în mod regulat previziuni asupra poziţiei viitoare de
lichiditate. De asemenea, Banca utilizează scenarii de stres ca parte a
managementului riscului de lichiditate.
Gestionarea riscului de lichiditate este bazat pe o structură ce conţine principii
care stabilesc măsuri de corectare pentru structura bilanţului pentru a elimina
devierile inacceptabile.
8.4. Riscul operaţional
Riscul operaţional reprezintă riscul de pierderi rezultat din proceduri interne
inadecvate sau nerespectate, erori umane, erori legate de sisteme, dar şi din
evenimente externe.
Gestionarea acestui risc este de o importanţă majoră în practicile de gestionare
a riscului în pieţele financiare moderne în corespundere cu cerinţele Basel II.
Gestionarea riscului operaţional implică structurări în controalele interne şi
guvernarea corporativă, ce pot identifica pierderi din cauza greşelilor, fraudelor,
ratărilor de a executa tranzacţiile în timpul stabilit. De asemenea, acesta poate
afecta interesele băncii prin intermediul dealerilor, inspectorilor de credit sau
alţi colaboratorii care încalcă atribuţiile de serviciu în îndeplinirea obligaţiunilor
într-un mod neetic sau riscant. Alte aspecte ale riscului operaţional includ
căderi majore ale sistemului informaţional, evenimente cum ar fi incendii sau
alte dezastre.
Elementele cruciale în dirijarea riscului operaţional sunt strategiile clare şi
supravegherea din partea Consiliului şi Direcţiei Generale, cultura controalelor
interne şi operaţionale (inclusiv segregarea funcţiilor şi atribuirea
responsabilităţilor), instrumente efective de raportare şi planuri de continuitate.
Pentru a reduce riscurile operaţionale, Banca a elaborat planuri şi a
implementat dispozitive de continuitate a activităţii, care sunt supuse în mod
periodic testelor. Soluţii de back-up au fost dezvoltate cu parteneri specializaţi
în IT şi telecomunicaţii.
Banca este într-o continuă modelare a unui mediu adecvat de gestionare a
riscului operaţional:
- Menţinerea şi dezvoltarea unei guvernări necesare pentru a asigura
performanţa activităţii de dirijare a riscului;
38
- Urmărirea conformităţii cu normele şi regulile impuse de către autorităţile
naţionale şi internaţionale;
- Codificarea politicilor şi procedurilor la nivel de bancă ce se referă la
gestionarea şi verificarea riscului operaţional;
- Dezvoltarea strategiilor pentru a identifica, evalua, monitoriza şi verifica
riscul operaţional; aceste aspecte includ verificările directe şi de la
distanţă a filialelor şi monitorizarea lor prin intermediul aplicaţiilor soft;
- Dezvoltarea şi implementarea metodologiei de evaluare a riscului
operaţional;
- Modelarea şi menţinerea unui plan de continuitate a activităţii;
- Dezvoltarea şi implementarea a unui sistem de raportare a riscului
operaţional;
- Dezvoltarea continuă a gestionării riscului operaţional pentru o alocare de
capital mai eficientă.
9. SISTEMUL DE CONTROL INTERN
Sistemul de Control Intern este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli, proceduri
şi structuri organizatorice care au drept scop asigurarea respectării strategiilor
instituţionale şi îndeplinirea următoarelor obiective ale băncii:
Eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor efectuate;
Corectitudinea raportărilor financiare - credibilitatea, integritatea şi
furnizarea la timp a informaţiilor financiare şi a informaţiilor veridice
conducerii Băncii;
Respectarea legilor si a reglementărilor aplicabile - conformitatea cu
legile şi reglementările în vigoare, cu politicile şi procedurile interne
aprobate.
Banca a pus în aplicare soluţii organizatorice care:
să asigure separarea necesară între subdiviziunile operaţionale şi cele de
control, să evite situaţiile de conflict de interese la atribuirea sarcinilor;
să fie capabile să identifice, să măsoare şi să monitorizeze adecvat toate
riscurile asumate sau asumabile pe margine diverselor segmente
operaţionale;
să stabilească activităţi de control la fiecare nivel operaţional şi să
permită stabilirea univocă şi formalizată a sarcinilor şi a
responsabilităţilor, în special, în cadrul sarcinilor de verificare şi de
înlăturare a abaterilor depistate;
39
să asigure sisteme informaţionale fiabile şi proceduri adecvate de
raportare către diverse niveluri direcţionale, cărora le sunt atribuite
funcţiile de control;
să asigure informarea în timp util a structurilor de resort ale băncii şi
gestionarea imediată a încălcărilor depistate de subdiviziunile
operaţionale, de Departamentul Audit Intern sau de alte persoane
responsabile de efectuarea controalelor;
să permită înregistrarea fiecărei operaţiuni în mod adecvat, asigurând
atribuirea corectă sub profil temporal.
Sistemul de controale interne este supus periodic validării în raport cu evoluţia
activităţii băncii şi cu contextul de referinţă.
Întru asigurarea eficacităţii Sistemului de Control Intern în cadrul EXIMBANK -
Gruppo Veneto Banca a fost instituită următoarea structură pentru gestionarea
diverselor tipologii de riscuri:
1. Controale de linie – primul nivel de gestionare a activităţii în cadrul
structurii de control, care are menirea de a asigura desfăşurarea corectă
a operaţiunilor şi a căror respectare este asigurată la nivelul fiecărei
subdiviziuni operaţionale a Băncii;
2. Controale de nivelul 2 – sunt asigurate de ansamblul măsurilor de
supraveghere şi control efectuate de Departamentele/Secţiile
responsabile din Oficiul Central al Băncii;
3. Controale de nivelul 3 – organizarea şi asigurarea controlului permanent,
din partea Departamentului Audit Intern al Băncii. Departamentul Audit
Intern are ca responsabilităţi revizuirea politicilor, proceselor si
mecanismelor de control astfel încât acestea sa rămână suficiente si
adecvate activităţii desfăşurate. Funcţia de audit intern evaluează
eficienţa şi caracterul adecvat al controalelor interne, cu scopul de a oferi
Consiliului Băncii o asigurare rezonabilă. În plus, Departamentul Audit
Intern are o linie directă de raportare către Departamentul Audit Intern al
băncii - mamă, beneficiind astfel de gradul necesar de independenţă,
ceea ce permite îndeplinirea obiectivelor sale.
4. Controale de nivelul 4 – supravegherea şi controlul periodic al activităţii
Băncii exercitat de către auditorii Departamentului Audit Intern al băncii -
mamă.
În scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor sus menţionate, EXIMBANK - Gruppo
Veneto Banca a organizat un sistem de control intern, aplicabil la nivelul
fiecărei subdiviziuni. La organizarea Sistemului de Control Intern din cadrul
fiecărei subdiviziuni au fost luate în considerare volumul, numărul şi tipul
tranzacţiilor, diversitatea operaţiunilor, gradul de risc asociat cu fiecare
domeniu de activitate, complexitatea diferitelor riscuri, volumul controlului
asupra activităţii zilnice, gradul de centralizare şi descentralizare.
40
10. REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE
10.1. Detalii privind evoluţia activelor
Activele totale ale Băncii au înregistrat în anul 2015 o creştere de 15.2%
ajungând la 4.56 miliarde lei (echivalentul a 212.4 milioane Euro) la finele
anului.
Activele băncii au crescut datorită majorării soldului mijloacelor băneşti şi
echivalentelor acestora cu peste 774 mil. lei (+66%), ca urmare a majorării
semnificative a sursei acestora, respectiv a soldului depozitelor clienţilor pe
fundalul contractării pieţei creditelor (inclusiv din cauza scumpirii creditelor în
lei, scăderii activităţii economice a clienţilor, sărăcirii populaţiei etc.).
Cota de piaţă a Băncii s-a majorat cu 2,5 p.p., până la 6,6%.
41
STRUCTURA ACTIVELOR (în mii
lei) 2015 2014 var %
comp.
'15(%)
comp.
'14(%)
Numerar şi alte mijloace lichide 1,946,176 1,172,054 66.0 42.67 30.26
Active financiare destinate vânzării 55,540 51,413 8.0 1.22 1.33
Credite către clienţi, net 2,121,777 2,201,546 -3.6 46.52 56.83
Alte active 437,642 448,839 -2,5 9,6 11.59
TOTAL ACTIVE 4,561,135 3,873,852 17.7 100.0 100.0
Activitatea de creditare, este caracterizată printr-un trend descrescător
comparativ cu anul precedent. Creditele către clienţi au scăzut cu 3,6%.
Cota băncii în total credite pe sistem a crescut cu 0.6 puncte procentuale,
constituind 6.2% la situaţia din 31 decembrie 2015.
La finele anului de raportare, mijloacele băneşti în numerar au deţinut o
pondere în total mijloace lichide de 13,8% (similară cu anul 2014). Totodată, a
crescut mult pondera mijloacelor băneşti datorate de BNM, de la 26,8% în 2014
până la 38,2% în 2015, urmare a majorării ratei rezervei obligatorii în lei
moldoveneşti până la 35%.
NUMERAR ŞI ALTE MIJLOACE
LICHIDE,
(mii lei)
2015 2014 var. %
comp.% comp.%
'15 '14
Mijloace băneşti în numerar 268,685 156,518 71.7 13.8 13.4
Mijloace băneşti datorate de bănci 934,651 701,189 33.3 48.0 59.8
42
Mijloace băneşti datorate de BNM 742,840 314,347 136.3 38.2 26.8
TOTAL 1,946,176 1,172,054 66.0 100.0 100.0
Banca şi-a majorat modest investiţiile în active financiare destinate vânzării,
astfel ca soldul valorilor mobiliare şi cel al investiţiilor în capitalul altor societăţi
la sfîrşitul anului 2015 a atins o valoare de 55,5 mil. lei (echivalentul a 2.6
milioane Euro) sau cu 8,0 % mai mult decât în anul precedent.
ACTIVE FINANCIARE DESTINATE
VÂNZĂRII (mii lei) 2015 2014 var. %
comp.
%
'15
comp.
%
'14
Titluri de stat 53,675 59,549 8.3 96.6 96.4
Valori mobiliare pentru tranzacţionare 1,865 1,865 0.0 3.4 3.6
TOTAL 55,540 51,413 8.0 100.0 100.0
Pe durata anului 2015 Banca a asigurat suficiente lichidităţi în scopul menţinerii
indicatorului de lichiditate pe termen scurt peste nivelul minim necesar stabilit
de Banca Naţională a Moldovei, fiind la finele anului 41.55%.
Coeficientul lichidităţii pe termen lung a fost egal cu 0.91, încadrându-se în
plafonul maxim de 1.
LICHIDITATEA 2015 2014 Var. p.p.
Lichiditatea curentă(*) 41.55% 30.74% 10.8 p.p.
Lichiditatea pe termen lung(**) 0.91 0.94 -0.03
(*) Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform
normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). (**) Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1.0 conform normativelor Băncii
Naţionale a Moldovei).
10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar
Pe parcursul anului 2015 obligaţiunile EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca au
avut o evoluţie crescătoare, majorându-se spre finele anului cu 23,7% sau cu
636 mil. lei, comparativ cu finele anului 2014, constituind la 31 decembrie
2015 un total de 3,3 mld lei (echivalentul a 154.5 mil. Euro).
43
La 31 Decembrie 2015 Banca a atras mijloace băneşti de la clienţi în sumă de
2,83 mld lei (echivalentul a 131,7 milioane Euro), sau cu 38,3% mai mult decât
în anul precedent. Ponderea acestora în pasive majorându-se până la 62,0%
sau cu 9,2 p.p..
44
La rândul lor, sumele împrumutate de la Veneto Banca au scăzut cu 100,4 mil.
lei (-17,1%).
Banca a rambursat în anul 2015 toate tranşele scadente IFC, în strictă
corespundere cu condiţiile contractuale.
STRUCTURA PASIVELOR
2015 2014 var. %
comp.
%
comp.
%
(în mii lei) '15 '14
Mijloace atrase de la bănci 649 31,051 0.0 0.0 0.8
Mijloace atrase de la clienţi 2,828,925 2,045,814 38.3 62.0 52.8
Capital acţionar 1,242,186 1,190,898 4.3 27.2 30.7
Alte împrumuturi : 470,140 567,162 -17.1 10.3 14.6
Veneto Banca 466,738 567,162 -5.6 10.2 12.8
IFC 0 67,582 -100.0 0.0 1.7
Ministerul Finanţelor 3,402 4,895 -30.5 0.1 0.1
Alte datorii 19,235 38,926 -50.6 0.4 1.0
TOTAL 4,561,135 3,873,852 -17.7 100.0 100.0
Structura depozitelor, în anul 2015, nu a suferit modificări semnificative - prin
prisma termenului de atragere. Astfel ponderea depozitelor la termen a sporit
în detrimentul celor la vedere doar cu 0,2 p.p., până la 64,3%. În anul de
raportare, depozitele la termen ale persoanelor fizice au constituit 1,64 mld lei
(echivalentul a 58 milioane Euro) şi au crescut cu 47,9% (pe fundalul scăderii
soldului depozitelor la termen ale persoanelor juridice cu 12,0%), aceasta se
datorează, în mare parte, creşterii ratelor dobânzii la depozitele în lei (până la
1 an) si deprecierii leului moldovenesc (faţă de USD si EUR), care au accelerat
economiile populaţiei în lei şi respectiv reevaluarea depozitelor în valută
străină.
DEPOZITE DE LA CLIENTI
(în mii lei) 2015 2014 var. % comp.
% '15
comp.
% '14
Depozite la vedere 1,009,953 733,878 37.6 35.7 35.9
persoane fizice 245,556 214,110 14.7 8.7 10.5
persoane juridice 764,397 519,768 47.1 27.0 25.4
Depozite la termen 1,818,972 1,311,936 38.6 64.3 64.1
persoane fizice 1,640,058 1,108,713 47.9 58.0 54.2
persoane juridice 178,914 203,223 -12.0 6.3 9.9
TOTAL DEPOZITE 2,828,925 2,045,814 38.3 100.0 100.0
Depozitele la vedere ale persoanelor fizice s-au majorat cu 14,7% faţă de anul
precedent, însă cota acestora în total depozite a scăzut până la 8,7% (-1,8
p.p.). Totodată, depozitele la vedere ale persoanelor juridice au înregistrat în
45
2015 o creştere de 47,1%, faţă de anul 2014, ponderea acestora în total
depozite a crescut până la 27,0% (+1,6 p.p.).
Ca urmare a scăderii portofoliului de credite, pe fundalul majorării semnificative
a soldului depozitelor atrase de la clienţi, în anul 2015 a scăzut raportul dintre
creditele acordate de către bancă şi depozitele atrase cu 32,6 p.p, de la
107,6% în anul 2014, până la 75,0% la finele anului de raportare.
Capitalul acţionar
În anii precedenţi, Veneto Banca constant a contribuit la majorarea capitalului
social al EXIMBANK-Gruppo Vento Banca, acest fapt permiţând Băncii să-şi
menţină poziţia de lider la acest capitol în sistemul bancar autohton. Pornind de
la gradul suficient de capitalizare, care permite Băncii, atât o dezvoltare
sustenabilă, cât şi conformarea la toţi indicatorii prudenţiali, în anul 2015 nu a
fost nevoie de o nouă majorare a capitalului social. Astfel capitalul social a
rămas la nivelul anului precedent, în sumă de 1.25 mld lei (păstrând poziţia de
lider la acest capitol).
Capitalul normativ total a constituit la finele anului 2015 suma de 928,5 mil. lei
(echivalentul a 43,2 mil, Euro).
46
10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile
În anul 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a obţinut venituri în sumă
totală de 396,8 mil. lei (echivalentul a 18,5 milioane Euro) în creştere cu
30,6% comparativ cu anul precedent.
VENITURI
(în mii lei) 2015 2014 var.%
comp.
% '15
comp.
% '14
Venituri aferente dobânzilor 282,570 246,479 14.6 71.2 81.2
la mijloace băneşti datorate de
bănci 34,950 2,687 1,200.7 8.8 0.9
la active financiare disponibile
pentru vînzare 7,575 3,902 94.2 1.9 1.3
la împrumuturi şi creanţe 240,045 239,891 0.1 60.5 79.0
Venituri neaferente dobânzilor 114,225 57,252 99.5 28.8 18.8
operaţiuni valutare 60,577 20,747 192.0 15.3 6.8
comisioane nete 34,934 34,226 2.1 8.8 11.3
alte venituri 18,713 2,279 721.3 4.7 0.8
TOTAL VENITURI 396,795 303,731 30.6 100.0 100.0
Cheltuielile Băncii au constituit 345,4 mil. lei (echivalentul a 16,1 mil. Euro), în
scădere cu 33,8% faţă de anul 2014.
47
CHELTUIELI
(în mii lei) 2015 2014 var.%
comp.
% '15
comp.
% '14
Cheltuieli aferente dobânzilor
-
139,231
-
125,735 10.7 40.3 24.1
la mijloace băneşti datorate băncilor -25,852 -39,234 -34.1 7.5 7.5
la depozite ale persoanelor fizice -95,197 -60,888 56.3 27.6 11.7
la depozite ale persoanelor juridice -16,927 -21,416 -21.0 4.9 4.1
la împrumuturi -1,255 -4,198 -70.1 0.4 0.8
Cheltuieli neaferente dobânzilor
-
155,884
-
138,228 12.8 45.1 26.5
privind remunerarea muncii -51,676 -49,692 4.0 15.0 9.5
privind alte cheltuieli administrative -39,674 -34,816 14.0 11.5 6.7
privind cheltuieli operaţionale -64,533 -53,720 20.1 18.7 10.3
Cheltuieli privind deprecierea
activelor -78,276
-
253,304 -69.1 22.7 48.6
Cheltuieli privind impozite 28,029 -4,291 -753.3 -8.1 0.8
TOTAL CHELTUIELI -
345,362
-
521,558 -33.8 100.0 100.0
În perioada de gestiune EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a suportat cheltuieli
aferente dobânzilor în sumă de 139,2 mil. lei, mai mult cu 10,7%, faţă de anul
2014. Majorarea acestor cheltuieli este cauzată de creşterea cu 56,3% a
cheltuieli aferente dobânzilor la depozite ale persoanelor fizice (în cea mai mare
măsură din contul majorării ratei dobânzii la mijloacele atrase în monedă
naţională, urmare a înăspririi politicii monetare de către BNM.
Cheltuielile neaferente dobânzilor, în sumă de 155,9 mil. lei au înregistrat o
creştere de 12.8%, ca urmare a majorării cheltuielilor operaţionale şi
administrative cu 20,1% şi respectiv 14%.
Urmare a inplementării, atât în anii precedenţi, cât şi în 2015, a unei politici de
„curăţare” a portofoliului de credite pe calea abordării consecvente şi prudente a
procesului de evaluare a activelor financiare (în vederea diminuării riscurilor de
creditare), Banca a atins rezultatele scontate. Astfel , în anul de raportare,
cheltuielile privind deprecierea activelor au atins suma de 78,3 mil. lei, fiind de
3,2 ori mai mici comparativ cu anul 2014.
Profit sau pierderi
În anul 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a contabilizat un profit net în
sumă de 51,4 mil. lei, realizat prin sporirea veniturilor şi optimizarea
cheltuielilor, asistată de capacităţi operaţionale şi tehnologice ale Băncii, ce au
sporit oferta de servicii inovative bancare, depozite de economii şi credite
clienţilor, atât pentru consumul propriu, cât şi pentru dezvoltarea diverselor
ramuri ale economiei naţionale.
48
RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE
FINANCIARE
(în mii lei)
2015 2014 var. abs. var.%
Venituri aferente dobânzilor 282,570 246,479 36,091 14.6
Cheltuieli aferente dobânzilor -139,231 -125,735 -13,496 10.7
Venitul net aferent dobânzilor 143,339 120,744 22,595 18.7
Comisioane nete 34,934 34,226 708 2.1
Venituri din operaţiuni financiare 60,577 20,747 39,830 192.0
Alte venituri operaţionale 18,713 2,279 16,434 721.3
Marja de intermediere (*) 257,563 177,995 79,568 44.7
Costuri aferente remunerării personalului -51,676 -49,692 -1,984 4.0
Alte cheltuieli operaţionale -104,208 -88,536 -15,672 17.7
Costuri (cheltuieli) operationale -155,884
-
138,228 -17,656 12.8
Venitul brut al activităţii operaţionale 101,679 39,777 61,912 155.7
Cheltuieli privind deprecierea activelor -78,276 -253,304 175,029 -69.1
Rezultatul net până la impozitare 23,404
-
213,537 236,941 -111.0
Cheltuieli privind impozite 28,029 -4,291 32,319 -753.3
Profitul net / pierderea netă 51,432
-
217,827 269,260 -123.6
(*)Marja de intermediere se compune din venitul net aferent dobânzilor, comisioanele
nete, veniturile din operaţiuni financiare şi alte venituri operaţionale.
Veniturile aferente dobânzilor au crescut cu 36 mil. lei (+14,6%), cu un ritm
mai pronunţat decât cheltuielile aferente dobânzilor, care s-au majorat cu 13,5
mil. lei (+10,7%). Dinamica dată fiind influienţată de majorarea ratelor medii la
credite şi depozite a fost posibilă urmare a implementării cu succes a politicii de
dirijare a activelor şi pasivelor Băncii.
Prin urmare, veniturile nete din dobânzi, componenta principală a marjei de
intermediere au înregistrat o creştere de 22,6 mil. lei sau +18,7, comparativ cu
2014.
Veniturile din operaţiuni financiare s-au majorat spectaculos, de aproape 3 ori,
cu 39,8 mil. lei, mai ales din contul valutei straine. Rezultatul dat denotă
capacitatea Băncii de a se orienta perfect în condiţiile unui mediu
macroeconomic favorabil.
Ţinând cont de factorii pozitivi enumăraţi mai sus, marja de intermediere s-a
majorat cu 79,6 mil. lei (+44,7%).
Cheltuielile operaţionale au înregistrat o uşoară creştere (de 12,8%)
argumentată, atât prin creşterea volumului de business, cât şi prin deprecierea
monedei naţionale (o bună parte de contractele de arendă, mentenanţă,
consultanţă, audit prevăd costuri stabilite în valută forte – USD sau EUR).
49
Urmare a modificării regimului fiscal de tratare a provizioanelor, începând cu
anul 2015, în calitate de cheltuieli deductibile fiscale sunt considerate
provizioanele formate în conformitate cu prevederile IFRS (anterior fiind
considerate cele calculate conform normelor prudenţiale stabilite prin
Regulamentul BNM). În rezultat Banca a reflectat la venit suma impozitului
amânat, calculat anterior ca şi diferenţă temporală dintre baza fiscală şi cea
financiară. Modificarea dată a permis Băncii unui rezultat extraordinar pozitiv
de 28 mil. MDL.
11. DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE
11.1. Cadrul general
Pe parcursul anului 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca şi-a consolidat
portofoliul de clienţi persoane juridice prin atragerea şi deservirea segmentului
de întreprinderi mici şi mijlocii dar şi liber profesioniştilor, bazându-se pe o
comunicare transparentă, pe înţelegerea nevoilor specifice acestora şi oferirea
celor mai potrivite soluţii financiare.
A fost implementat un nou model de deservire a clienţilor, axat pe abordare
personalizată considerând profilul, dimensiunea şi nevoilor financiare ale
clienţilor. Banca a pus la dispoziţia clienţilor o echipă specializată în consiliere
financiară cu scopul oferirei de soluţii financiare individualizate.
Astfel la finele anului 2015 numărul clienţilor corporativi activi a înregistrat o
creştere cu 11.1% faţă de anul precedent, atingând cifra de 12,230.
50
Prin programele de comunicare cu clienţii, Banca continuă încurajarea atât a
consumatorilor cât şi a comercianţilor de a utiliza cardul ca mijloc de plată în
punctele de vânzări. Astfel, rulajele prin POS terminale în reţeua comercianţilor
băncii a înregistrat o creştere cu 21,8 % în comparaţie cu anul precedent.
Parte integrantă a eforturilor de a construi parteneriate pe termen lung cu
clienţii persoane juridice pe parcursul anului 2015 a fost o serie de campanii
dedicate, facilitând în mod proactiv acces la diferite produse şi servicii bancare
precum convenţii de plăţi a salariilor, POS terminale, etc.
11.2. Servicii de creditare
Piaţa serviciilor de creditare în anul 2015 a fost influienţată de câţiva factori
negativi: majorarea graduală cu 13 puncte procentuale a ratei de bază la
principalele instrumente de politică monetară (în consecinţă - majorarea
preţului creditelor), scăderea activităţii economice a companiilor şi în
consecinţă a cererii pentru credite etc.
Banca a oferit în continuare un spectru larg de servicii şi produse de creditare
competitive, pentru a satisface cerinţele de resurse financiare în scopuri
investiţionale sau de completare a capitalului circulant, atât din partea clienţilor
existenţi, cât şi a celor potenţiali.
51
La data de 31 decembrie 2015 portofoliul brut de credite a rămas la acelaşi
nivel ca în anul precedent, în sumă de 1,87 mld lei (echivalentul a 86,9 mil.
Euro).
Această stagnare a avut loc pe fondul unui mediu macroeconomic nefavorabil.
Societăţile manifestă în continuare un comportament prudent faţă de credite în
MDL, care au devenit mai scumpe.
În anul 2015, structura portofoliul de credite divizat pe valute (echivalentul în
MDL) a suferit schimbări semnificative. Ponderea creditelor în valuta naţională
a înregistrat o scădere de 14.9 p.p., ponderea creditelor acordate în dolari SUA
s-au majorat cu 4,7 p.p., respectiv ponderea creditelor în Euro a crescut cu
10,2 p.p.. Creditele acordate în valuta naţională au înregistrat o scădere de
26,5%, creditele acordate în dolari SUA au crescut cu 51,2%, respectiv
creditele în Euro au avut o dinamică pozitivă de +29,5%. Dinamica dată a fost
impactată puternic de deprecierea monedei naţionale.
STRUCTURA PE
VALUTE
(în mii lei)
2015 2014 var. % comp. %
،15
comp. %
،14
Lei moldoveneşti 772,576 1,051,096 -26.5 41.4 56.3
Dolari SUA 260,024 172,030 51.2 13.9 9.2
Euro 834,073 643,846 29.5 44.7 34.5
TOTAL CREDITE 1,866,673 1,866,973 0.0 100.0 100.0
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca tinde să crediteze toate sectoarele
economiei naţionale, distribuţia portofoliului de credite pe ramuri reflectând
tendinţele de dezvoltare ale lor.
52
Diversificarea portofoliului de credite, ca una din direcţiile de bază ale politicii
de creditare a băncii, a permis acordarea de resurse creditare prin
implementarea diferitor proiecte într-o serie de sectoare economice. Astfel,
este de remarcat diversitatea ramurilor creditate de bancă, aici regăsindu-se
reprezentanţi din toate sectoarele economii naţionale.
Posibilităţile băncii în finanţarea sectorului real al economiei naţionale pe
termen mediu şi lung, graţie diversificării posibilităţilor de atragere a resurselor
s-a manifestat prin păstrarea ponderii portofoliului de credite structurat după
termen.
Astfel, ponderea creditelor acordate pe un termen de peste 5 ani a înregistrat o
creştere de circa 2,5 puncte procentuale faţă de anul precedent şi a constituit
42.5% din totalul creditelor acordate clienţilor corporativi.
Creditele acordate pe un termen de la 2 ani până la 5 ani, cu o pondere de
50,6%, s-au majorat cu circa 5.4 puncte procentuale.
Ponderea creditelor acordate pe un termen de la 1 an până la 2 ani, s-a
diminuat de la 11,0% în anul 2014, până la 5,6% în anul 2015, respectiv
ponderea creditelor de până la un an s-a micşorat cu 2,5 p.p., până la 1,3%.
53
În scopul asigurării rambursării creditelor, banca a adoptat exigenţe dure
privind calitatea şi lichiditatea gajurilor, care, în comun cu perfectarea continuă
a metodelor şi procedurilor de evaluare a proiectelor creditate şi diversificarea
portofoliului de credite pe ramuri, contribuie la minimizarea riscurilor creditare
ale Băncii şi menţinerea la un nivel înalt al rentabilităţii activităţii de creditare.
54
12. DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE
În anul 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a continuat să deruleze un
proces de optimizare a calităţii modelului de business, precum şi îmbunătăţirea
cantitativă şi calitativă a portofoliului de clienţi şi a celui de produse.
Una dintre principalele sarcini strategice a fost creşterea portofoliului de
produse de economisire. Astfel, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a pus la
dispoziţia clienţilor diferite tipuri de depozite la termen cu caracteristici
speciale, cum ar fi ratele dobânzii mai mari decât cele standard, îmbinate cu
promoţii dedicate acestora, printre care au fost implementate:
3 oferte de economisire pe termen scurt, destinate persoanelor fizice, care
doresc să obţină venituri stabile cu posibilitatea de administrare a banilor în
perioada de menţinere a depozitului - depozitele Sicuro, Dinamico şi Libero.
Depozitele Primavera şi Romantico au oferit oportunităţi perfecte pentru
deponenţi de a investi mijloacele băneşti temporar libere în scopul obţinerii
unui profit maxim împreună cu posibiltatea de a câştiga călătorii în cele mai
frumoase oraşe ale Italiei- Roma şi Veneţia.
Pe parcursul anului 2015 Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi persoane
fizice şi a reuşit să crească acest segment cu circa 14,9% în comparaţie cu
anul precedent, graţie implementării produselor noi, modernizării reţelei
comerciale şi creştera sprijinului oferit de forţa de vânzări din cadrul Băncii.
55
În felul acesta, Banca a reuşit să crească portofoliul de depozite a persoanelor fizice până la 1 621 milioane lei (echivalentul a 75,5 milioane Euro), ceea ce
reprezintă o creştere anuală de 47.7%.
56
Una din cele mai mari provocări a anului raportat a fost diversificarea
produselor creditare. Un pas important a fost lansarea unui nou produs creditar
- creditul 72 ore. Concomitent cu lansarea acestui credit de consum a fost
redus timpul de răspuns la solicitările clienţilor şi a fost îmbunătăţit fluxul de
procesare, ceea ce a permis creşterea numărului creditelor acordate
persoanelor fizice.
57
Pentru a răspunde nevoilor persoanelor fizice de a efectua plăţi în favoarea
instituţilor publice, Banca a aderat la Serviciul Guvernamental de Plăţi
Electronice MPay , prin intermediul căruia se încasează aceste plăţi.
Implementarea proiectului menit pentru susţinerea beneficiarilor de plăţi
sociale, achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) îmbinat cu
comunicarea activă cu clienţi a permis să creştem portofoliul cardurilor de plată
cu 7,08% comparativ cu anul precedent.
În ceea ce priveşte oferirea serviciilor prin sisteme de remiteri de bani,
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a lansat în perioada sărbătorilor Pascale un
nou sistem de remitere de bani MoneyGram, care reprezintă una dintre
companiile lider în domeniul sistemelor de remitere de bani pe plan
internaţional deservind transferuri de mijloace băneşti în toată lumea.
Investiţiile băncii în servicii care permit clienţilor aflaţi departe de familiile lor
şi care au nevoie să trimită sau să primească bani, de a fi mai aproape de cei
dragi- reconfirmă dorinţa Băncii de a oferi servicii rapide şi comode pentru
clienţii săi.
În cadrul proiectului ,,Bancassurance” desfăşurat de bancă în parteneriat cu
C.A. Grawe Carat Asigurari S.A. în cursul anului 2015 a fost încheiat un număr
total de peste 1 200 contracte de asigurare noi. Totodată a fost largită şi grilă
tipurilor de asigurări: răspundere civilă auto, carte verde, CASCO, asigurarea
bunurilor, asigurare de sănătate peste hotare şi asigurare împotriva
accidentelor, valoarea primelor brute subscrise fiind de peste 1,1 milioane lei.
58
59
13. CARDURI BANCARE
În 2015 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a susţinut principalul obiectiv de
construire a soluţiilor de business pentru clienţii săi, bazate pe o abordare
centrată pe client, ce presupune satisfacerea aşteptărilor clienţilor şi adaptarea
la nevoile specifice ale acestora. Eforturile noastre se concentrează pe
îmbunătăţirea continuă a gradului de deservire a clienţilor şi consolidarea
loialităţii acestora, prin crearea unui mediu organizaţional dinamic, capabil să
facă faţă provocărilor.
Eforturile depuse de EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca în scopul menţinerii
clienţilor existenţi şi atragerii noilor clienţi, persoane fizice şi juridice, se pot
observa prin indicatorul cardurilor noi emise. Astfel, tabloul activităţii de
emitere a cardurilor noi este următorul:
emitere carduri salariale pentru persoane fizice: în creştere cu 394 unităţi,
la 36 952 buc.;
emitere carduri de depozit şi carduri deschise la condiţii generale pentru
persoane fizice: în creştere cu 4 061 unităţi, la 12,728 buc.;
emitere carduri corporative pentru persoane juridice: în creştere cu 71
unităţi, la 290 buc.
În anul 2015 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca şi-a consolidat portofoliul de
clienţi persoane fizice, cu prioritate pe segmentul de salariaţi. Astfel, Banca a
continuat strategia ultimilor ani de a creşte concomitent în zona marilor
angajatori, dar şi în cea a ofertelor individuale. Banca a început să
personalizeze strategia sa prin instrumente diverse şi inovatoare de comunicare
şi ofertare. Relaţia directă cu angajatorul rămîne extrem de importantă pentru
derularea unui serviciu relevant pentru segmentul salariaţi. La finele anului
2015 numărul proiectelor salariale a atins cifra de 1 063, comparativ cu 893
proiecte salariale către fine de 2014.
60
2015 a fost un an de succes în iniţirerea proiectului de emitere a cardurilor
Sociale, destinate persoanelor fizice - beneficiari de drepturi sociale şi suport
financiar de stat, achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS).
Banca a adoptat strategia de adresare simplă, activă şi variată, reuşind să
emită catre finele anului 2 359 carduri Sociale.
Per total, portofoliul cardurilor a atins cifra de 49 970 unităţi, în crestere cu 4
526 plastice în comparaţie cu anul precedent. Totodata dorim să menţionăm că
au fost sustrase din circuitul de deservire (anulate sau reemise) un număr
semnificativ de carduri cu bandă magnetică: cca 79.8% sau 6 841 unităţi. La
finele anului 2015 ponderea cardurilor cu bandă magnetică din numarul total de
carduri active emise de banca constituia 3,46% sau 1 731 unităţi.
Anul 2015 a fost remarcat drept an în care a fost dat startul echilibrării
portofoliului de carduri emise in cardul sistemelor de plaţi VISA Inc. si
MasterCard Worldwide Inc., şi anume: dacă în anul 2014 numarul cardurilor
emise sub emblema sistemei de plată MasterCard era de doar 11,27% (4 603
unităţi) din protofoliul total de carduri emise de Banca, în anul 2015 numarul
cardurilor emise sub emblema sistemei de plată MasterCard era deja 14,07%
(7 029 unităţi) din protofoliul total de carduri emise de Bancă, cu crestere de
52,7%.
Creşterea numărului de carduri noi emise se datoarează în mare parte şi
faptului că la început de februarie 2015 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a
anunţat despre operarea modificărilor la Tarifele de emitere şi administrare a
conturilor de card. Astfel, diminuarea comisionului de deservire anuală în cuplu
cu anularea soldului minim la unele tipuri de carduri au contribuit la sporirea
61
numărului de clienţi persoane fizice şi juridice care au solicitat emiterea de
carduri. Astfel, prin continuarea eforturilor de eficientizare a procesului de
colectare a sugestiilor de la clienţi, Banca menţine îmbunătăţirea continuă a
serviciilor oferite.
Prin programele de educare a clienţilor băncii, continuăm încurajarea acestora
de a utiliza cardul pentru plăţile la comercianţi, în defavoarea efectuării de plăţi
cash. Astfel, tranzacţiile în reţeaua comercială prin intermediul cardurilor emise
de Bancă au crescut de la 278 024 tranzacţii în sumă totală de 216 101 079
MDL în anul 2014 la 356 425 tranzacţii în sumă totală de 283 928 995 MDL în
anul 2015. Banca a susţinut şi mediatizat pe larg toate programele oferite de
sistemele de plăţi, care aduceau clienţilor reduceri garantate, precum şi şanse
de a primi cadouri preţioase, printre care:
Campania MasterCard Vara devine mai frumoasă cu MasterCard;
Campania MasterCard Să obții mai mult decât ți-ai fi dorit este de
neprețuit;
Campania Visa Distracție pentru fiecare la Atlantis The Palm, Dubai;
Campania Visa Dubai Shopping Festival.
Suplimentar a crescut şi numărul total al tranzacţiilor efectuate cu cardurile
emise de Bancă, de la 1 320 245 tranzacţii în sumă de 1 540 460 528 MDL în
2014 la cifra de 1 502 342 tranzacţii în sumă de 1 881 059 347 MDL în 2015.
În anul de raportare EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca s-a preocupat nu doar
de aspectul cantitativ al tranzacţiilor, ci şi de sporirea sucurităţii acestora.
Astfel, Banca a propus clienţilor săi, deţinători de carduri de plată, serviciul 3D
Secure pentru a putea face tranzacţii sigure în internet. Serviciul EXIMBANK 3D
Secure înglobează utimele tehnologii în domeniul tranzactiilor pe internet,
reducând şansele de fraudă, fiind conceput să ofere un plus de protecţie şi
siguranţă atunci când se tranzacţionează online. Serviciul se bazează pe
existenţa şi furnizarea unei parole dinamice suplimentare ori de cîte ori se face
o plată online.
Suplimentar, Banca a iniţiat Campania de oferire a serviciului Exim SMS Info
gratuit pentru toţi deţinătorii de carduri de plată emise de Banca, indiferent de
valută sau tip de emitere.
Iniţiativele ce îţi propun creşterea eficienţei celor mai importante procese
interne au continuat şi în 2015, cu scopul de a reduce costurile operaţionale, de
a creşte timpul dedicat activităţii de vânzare, precum şi satisfacţia clienţilor.
Astfel, Banca a implementat automatizarea imprimării majorităţii formularelor
necesare a fi completate pentru a beneficia de servicii pe partea de emitere şi
acceptare oferite de EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca.
O altă preocupare importantă în 2015 pentru Bancă a constituit-o creşterea
satisfacţiei şi loializarea clienţilor persoane juridice, parte integrantă a
eforturilor de a construi parteneriate pe termen lung. Banca a oferit, pe
62
parcursul anului 2015, o serie de campanii dedicate clienţilor, printre care
oferirea de condiţii avantajoase la încheierea contractelor de acceptare a
cardurilor ca instrument de plată şi a convenţiilor de plată a salariilor.
Astfel, reţeaua de POS-uri instalate la agenţii economici s-a extins de la 893
buc. în 2014 pînă la 998 buc. în 2015, fiind pus accent pe soluţii de POS-uri tip
GSM portative.
Prin intermediul terminalelor POS în 2015 au fost realizate 838 409 tranzacţii
cu carduri de plată la suma de 256 894 169 MDL, comparativ cu 649 642
tranzacţii în sumă de 206 063 649 MDL în 2014.
Totodată, prin aceste terminale au fost efectuate 800 364 tranzacţii de tip retail
în reţeaua băncii, în suma de 246,07 mil. MDL, înregistrînd rezultate
semnificative comparativ cu anul 2014, în care au fost efectuate 619 682
tranzacţii în suma de cca 197,6 mil. MDL. Numărul total al tranzacţiilor
efectuate în reţeaua de acceptare a băncii, atât în reţeaua comercială, cât şi în
terminalele POS instalate în filiale şi agenţii, precum şi în bancomate a atins
cifra de 904 308 (+25,02% faţă de anul 2014), în sumă totală de 425,81 mil.
MDL(+26,49% faţă de anul 2014).
63
Pentru comoditatea clienţilor săi, precum şi a deţinătorilor de carduri emise de
bănci străine, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a suplinit 9 din ATM-urile sale
cu bancnote în EUR şi USD, suplimentar la MDL.
Per total, Banca a deservit în 2015 un număr considerabil de carduri de plată: 1
487 877 tranzacţii în sumă totală de 1 423,6 mil. MDL. 904 308 tranzacţii au
fost efectuate cu carduri emise de alte bănci la suma de 425,8 mil. MDL, spre
deosebire de 2014, cînd în reţeaua de acceptare a Băncii au fost efectuate cu
succes 1 185 026 tranzacţii în suma de 1 151,8 mil. MDL, dintre care 723 350
tranzacţii efectuate cu carduri emise de alte bănci în sumă de 336,6 mil. MDL.
64
14. OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE
Activitatea investiţională pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat în anul 2015 s-a
desfăşurat în condiţiile înăspririi graduale a politicii monetare, promovate de
banca Naţională a Moldovei prin majorarea ratelor dobânzii la principalele
instrumente de politică monetară şi creşterea normei Rezervelor Obligatorii.
Astfel, în anul 2015 regulatorul a majorat consecutiv de şase ori rata de bază
aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt de la
6,5% până la 19,5%. Totodată, norma rezervelor obligatorii de la mijloacele
atrase în MDL şi valute neconvertibile a fost majorată gradual de la 14.0 la sută
până la 35.0 la sută. În acelaşi timp, norma rezervelor obligatorii la resursele
atrase în valută străină a rămas neschimbată la nivelul de 14,0 la sută. Banca
Naţională a Moldovei a argumentat acţiunile sale prin accentuarea riscurilor
inflaţioniste, cauzate de deprecierea monedei naţionale, activitatea economică
slabă la principalii parteneri comerciali externi ai ţării, precum şi escaladarea
tensiunii geopolitice din regiune.
Ratele medii ponderate la Valorile Mobiliare de Stat cu scadenţa de până la un
an au fost în creştere continuă şi s-au încadrat în următoarele intervale: la
Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 91 zile ratele medii ponderate s-au
majorat de la 6.82% anual până la 24.06% anual; la Bonurile de trezorerie cu
circulaţia de 182 zile ratele medii ponderate s-au majorat de la 12.19% anual
până la 24.79% anual; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 364 zile ratele
medii ponderate s-au majorat de la 13.01% anual până la 26.46% anual.
65
În anul 2015, procurările de valori mobiliare de stat s-au cifrat la 188.4
milioane lei (echivalentul a 8,78 milioane Euro), în majorare cu 9,3% faţă de
anul 2014, când investiţiile în VMS au constituit 172 milioane lei.
Ca rezultat al investiţiilor în titluri de stat, banca a înregistrat un venit în sumă
de 7.26 milioane lei (echivalentul a 0.33 milioane Euro). Totodată, veniturile
aferente investiţiilor în titluri de stat sunt în creştere cu 94,10%, comparativ
cu anul 2014, din motivul creşterii semnificative pe întreg parcursul anului a
ratelor dobânzii la Valorile Mobiliare de Stat.
Pe parcursul anului 2015 banca a îndeplinit integral criteriile de Dealer Primar
pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat, participând la toate licitaţiile desfăşurate de
către Banca Naţională a Moldovei.
EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este participant profesionist pe piaţa de
capital, fiind acţionar şi membru al Bursei de Valori a Moldovei şi membru al
Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare a Moldovei.
În legătură aprobarea noii Legi privind Piaţa de Capital, elaborată şi aprobată în
cadrul procesului de aliniere a pieţei de capital la directivele Uniunii Europene,
Banca la data de 21.01.2015 a obţinut noua licenţă de societate de investiţii de
categoria ”C”, pe termen nelimitat.
66
Conform noii licenţe Banca, în calitate de societate de investiţii, poate
desfăşura următoarele categorii de activităţi:
primirea şi transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente
financiare;
executarea ordinelor privind instrumentele financiare în numele clienţilor;
tranzacţionarea în cont propriu;
consultanţa de investiţii;
plasamentul instrumentelor financiare fără angajament ferm;
În acelaşi context, Banca a devenit membru al Pieţei Reglementate de
Tranzacţionare şi al Sistemului Multilateral de Tranzacţionare (MTF), ambele
gestionate de Bursa de Valori a Moldovei.
15. TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE
Tehnologiile Informaţionale sunt pe larg utilizate in activitatea Băncii. Pe
parcursul anului 2015, odată cu derularea proceselor de optimizare,
parametrizare şi testare a unor funcţionalităţi noi in cadrul aplicaţiei bancare
Core-Banking, pentru extinderea spectrului de servicii bancare prestate
clientelei Băncii, au fost, de asemenea, iniţiate şi implementate şi alte servicii
cît şi modificări legislative urgente (Implementarea conturilor IBAN). Astfel, în
legătură cu intrarea în vigoare de la 01 ianuarie 2016 a prevederilor Ordinului
Ministerului Finanţelor privind schimbarea modului de achitare şi evidenţă a
plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul de trezorerie al Ministerului
Finanţelor, au fost modificate atît sistemul de Core-Banking cît şi alte sisteme
bancare, inclusiv şi interacţiunea cu ele (Eximbank-online, 1C contabilitate,
etc.).
67
Totodată, pe parcursul anului 2015 putem identifica o serie de măsuri de
control adecvat implementate la nivelul sistemului şi proceselor aferente
acestuia pentru a gestiona riscurile specifice unui sistem Core-Banking, iar
eficienţa funcţionării acestora a fost confirmată de auditorii IT prin înregistrări
verificabile. Putem menţiona controale suficiente la nivelul gestiunii accesului la
sistem (atât la nivelul procesului cât şi măsuri de securitate la nivel aplicativ),
implementarea controlată şi evidenţa schimbărilor în mediul de producţie,
schimbul de date între Core-Banking şi alte sisteme ale Băncii, controlul
accesului administrativ la componentele sistemului, securitatea datelor stocate
în cadrul SGBD Oracle şi altele. Au fost efectuate o serie de activităţi regulate
în scopul asigurării securităţii sistemului şi datelor din cadrul acestuia:
monitorizarea accesului la sistem, monitorizarea schimbărilor implementate în
mediul de producţie, revizuirea anuală a accesului pentru utilizatori, efectuarea
copiilor de rezervă, proceduri zilnice de reconciliere a datelor financiare, etc.
Urmarea a deciziei Consiliului Băncii, în anul 2015 a continuat procesul de
implementare a unui sistem nou modern de prestare a servicilor bancare la
distanţă, funcţionalităţile căruia ar satisface cerinţele actuale a clientelei şi care
ar fi competitiv pe piaţa bancară din R.Moldova. Aplicaţia bancară „BankFlex
Multichannel” (canalele Internet Banking, Mobile Banking şi SMS Banking)
reprezintă o aplicaţie flexibilă, comodă şi uşor parametrizabilă, creată cu
utilizarea celor mai moderne tehnologii din domeniul IT.
În anul 2015, în scopul modernizării structurii IT, precum şi sporirii
fiabilităţii şi securităţii au fost efectuate următoarele lucrări:
Procurarea soluţiei Next Generation Firewall, realizat prin 2 noduri în
cluster, ceea ce asigură continuitate măsurilor de securitate periferice.
Implementarea soluţiei DLP (Data Loss Prevention), care asigură
prevenirea pierderii datelor financiare (confidenţiale);
Implementarea proiectului Disaster Recovery la nivel de Storage, prin
replicarea între sedii (Sediile Filialei 19 şi Oficiului central);
Renovarea reţelei fizice în unele filiale ale băncii (FTP Cat5).
Pentru asigurarea continuităţii funcţionării sistemelor informaţionale şi
deservirii continue a clientelei, in anul 2015 a fost finalizat procesul de
achiziţionare a echipamentelor de reţea de bază. Au fost revizuite Strategia de
restabilire a activităţii băncii şi Planul de asigurare a continuităţii activităţii
băncii.
În continuare Banca va pune accentul pe utilizarea la maximum a tehnologiilor
informaţionale moderne pentru asigurarea realizării cu succes a sarcinilor
strategice, deservirii calitative a clientelei, minimizării riscurilor şi optimizării
procesului tehnologic de prestare a serviciilor bancare, inclusiv şi prin
implementarea unui nou serviciu internet banking BankFlex.
68
16. PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ
Strategiile şi politicile din sfera resurselor umane au urmărit în anul 2015
îndeplinirea obiectivelor de afaceri ale Băncii prin asigurarea resurselor
necesare corespunzătoare cantitativ şi calitativ, aspirînd în principal la
următoarele obiective:
69
asigurarea unui cadru motivaţional adecvat care să stimuleze
performanţa şi să asigure EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca poziţia unui
angajator atractiv pentru forţa de muncă specializată în domeniul financiar-
bancar
pregătirea profesională axată pe dezvoltarea competenţelor manageriale,
tehnice şi de comunicare ale salariaţilor, prin asigurarea unui volum optim de
pregătire pe domenii specifice, în conformitate cu structura personalului şi a
necesităţilor de perfecţionare ale acestuia
La sfârşitul anului 2015, EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca avea 364 angajaţi
faţă de 379 în 2014.
Media de vârstă a angajaţilor era de 37,5 ani. Ponderea anagajaţilor cu studii
superioare şi post-universitare reprezintă 86% din total.
Preocuparea constantă pentru dezvoltarea angajaţilor constituie un punct de
referinţă pentru EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca în al cărei set de valori
organizaţionale se află, la loc de frunte, instruirea.
Anul 2015 a consemnat o intensificare a programelor de instruire demarate şi
derulate în EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca cu scopul de a asigura şi dezvolta
parcursul profesional al angajaţilor. Programele au fost aliniate culturii
organizaţionale şi au urmărit cu precădere aprofundarea abilităţilor şi
competenţelor funcţionale ale angajaţilor, precum şi creşterea nivelului
implicării lor în performanţa organizaţională.
Astfel, Banca a oferit cursuri complexe, dedicate personalului specializat în
vânzări pentru toate segmentele de business. Au fost, de asemenea,
implementate programe care au utilizat metode experienţiale de învăţare şi
tehnologii noi, bazate pe platforme online interactive. Aceste programe au
asigurat rezultate vizibile în manifestarea comportamentelor care vizează
relaţionarea interpersonală şi oferirea de feedback.
Activitatea de instruire s-a adresat tuturor funcţiilor din Bancă şi a fost
susţinută de furnizori interni sau externi, la standarde înalte de calitate.
În anul 2015 a continuat implementarea diferitor proiecte de optimizare şi
eficientizare, precum şi de dezvoltare a capitalului uman, toate acţiunile fiind
orientate în aceeaşi linie cu direcţiile strategice orientate spre facilitarea
dezvoltării reţelei comerciale.
De asemenea, secţia Resurse umane a continuat să ofere sprijin şi consiliere în
proiectele de reorganizare interne în cadrul departamentului Comercial prin
crearea rolului de Director Teritorial, iar în cadrul filialelor prin instituirea
funcţiei de consultant bancar şi identificarea persoanelor-cheie, sarcina
principală fiind îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite şi dezvoltarea Reflexului
Comercial.
70
17. LISTA PRINCIPALELOR BĂNCI CORESPONDENTE
DENUMIREA BĂNCII ŢARA ORAŞUL VALUTA
BANK OF NEW YORK MELLON
S.U.A. NEW YORK USD
COMMERZBANK A.G. GERMANIA FRANKFURT AM MAIN
EUR USD
VTB BANK (DEUTSCHLAND)
AG GERMANIA
FRANKFURT AM
MAIN
EUR
GBP
VENETO BANCA S.c.p.a ITALIA MONTEBELLUNA
EUR
USD GBP
CHF JPY
CAD
INTESA SANPAOLO S.P.A. ITALIA MILANO EUR
RAIFFEISEN BANK INTERNATIONAL AG
AUSTRIA VIENA USD EUR
VENETO BANCA SCPA ITALIA MONTEBELLUNA
SUCURSALA BUCURESTI
ROMÂNIA BUCURESTI RON
BANCA TRANSILVANIA ROMÂNIA CLUJ-NAPOCA
EUR
GBP RON
USD
CHF
SBERBANK ROSSII RUSIA MOSCOVA
RUB
USD EUR
ZAO UNICREDIT BANK RUSIA MOSCOVA RUB
PROMSVYAZBANK RUSIA MOSCOVA RUB
USD
RAIFFEISEN BANK AVAL UCRAINA KIEV UAH
BELGAZPROMBANK BIELARUSI MINSK BYR
71
18. LISTA FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR
DENUMIREA SUBDIVIZIUNII
SEDIUL TELEFOANE DE
CONTACT
FILIALE
Filiala nr. 1 or. Comrat, str. Pobedî, nr. 53 (+ 373 298) 2 47 47
Filiala nr. 2 or. Ungheni, str. Decebal, nr. 16 (+ 373 236) 2 20 98, 2 23 38
Filiala nr. 3 mun. Chişinău, str. Alecu Russo, nr. 1 (+ 373 22) 49 55 68, 43 85 29
Filiala nr. 4 or. Căuşeni, str. Ştefan cel Mare 1, nr. 31 (+ 373 243) 2 18 15, 2 17 49
Filiala nr. 5 or. Orhei, str. Vasile Lupu, nr. 44 (+ 373 235) 3 21 50, 3 21 47
Filiala nr. 6 mun. Chişinău, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 76 (+ 373 22) 23 20 62, 23 20 66
Filiala nr. 7 mun. Chişinău, bd. Dacia, nr. 27 (+ 373 22) 55 15 80, 55 15 89
Filiala nr. 8 or. Soroca, str. Kogălniceanu Mihail, nr. 20 (+ 373 230) 2 30 38, 3 06 21
Filiala nr. 9 mun. Chişinău, bd. Grigore Vieru, nr. 16 (+ 373 22) 21 04 12, 21 03 92
Filiala nr. 11 mun. Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 113 (+ 373 22) 22 48 19
Filiala nr. 13 mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 11 (+ 373 22) 41 14 43
Filiala nr. 15 or. Cahul, str. 31 August, nr. 13 (+ 373 299) 9 38 08
Filiala nr. 16 or. Hânceşti, str. Hâncu Mihalcea, nr. 149 (+ 373 269) 2 14 74
Filiala nr. 18 mun. Bălţi, str. Dostoevski, nr. 14 (+ 373 231) 6 10 70
Filiala nr. 19 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 6
(+ 373 22) 54 33 67
Filiala nr. 20 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 171/1
(+ 373 22) 30 11 88
Filiala nr. 22 mun. Chişinău, str. Alba Iulia, nr. 190/1 (+ 373 22) 59 90 70
Filiala nr. 23 mun. Chişinău, str. Socoleni, nr. 1 (+ 373 22) 85 50 15
72
DENUMIREA
SUBDIVIZIUNII SEDIUL
TELEFOANE
DE CONTACT AGENŢII
Agenţia nr.1 a Filialei nr.1
or. Comrat, str. Lenin, nr. 191, ap.3 (+373 298) 2 94 92
Agenţia nr.6 a Filialei nr.2
or. Ungheni, str. Gh. Crestiuc, nr. 12/119 (+373 236) 2 21 96
Agenţia nr.2 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău , bd. Gagarin, nr. 1 (+373 22) 27 14 03
Agenţia nr.4 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău , str. A. Puşkin, nr. 35 (+373 22) 78 20 30
Agenţia nr.5 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, str. Varlaam Mitropolit, nr. 69 (+373 22) 21 11 56
Agenţia nr.7 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, nr. 43 (+373 22) 99 60 52
Agenţia nr.8 a Filialei nr. 9
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, nr. 5, of. 103 (+373 22) 99 60 51
Agenţia nr. 3 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 3 (+373 22) 54 98 29
Agenţia nr. 11 a Filialei nr.19
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, nr. 5 (+373 22) 27 50 46