raportdemediupjgdjudetulilfov

R A P O R T DE M E D I U PENTRU PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR

Pag.

ILFOV

1

C U P R I N S INTRODUCERE 4 CAP. I CONINUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPLAE ALE PLANULUI 9 1.1. OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI 9 1.1.1. OBIECTIVELE PJGD 10 1.1.2. SCOPUL I LIMITELE PLANULUI JUDEEAN DE GESTIONARE A

DEEURILOR 12

1.1.3. PRINCIPII 14 1.1.4. ORIZONTUL DE TIMP AL PJGD 16 1.1.5. PREVEDERI LEGISLATIVE 17 1.2. CONINUTUL PLANULUI JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR 17 1.2.1. STRUCTURA PJGD 17 1.2.2. ELEMENTE PRINCIPALE DE CONINUT AL PJGD 18 1.3. RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE 34 CAP. II STAREA ACTUAL A MEDIULUI 35 2.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE ALE MEDIULUI 35 2.1.1. POZIIE GEOGRAFIC 35 2.1.2. CONDIII GEOMORFOLOGICE 35 2.1.3. CLIMA 36 2.1.4. STAREA ATMOSFEREI 37 2.1.5. HIDROLOGIE 40 2.1.6. SOLUL 45 2.1.7. ELEMENTE DE GEOLOGIE I HIDROLGEOLOGIE 48 2.1.8. RESURSE NATURALE 50 2.1.9. BIODIVERSITATEA 51 2.1.9.1. VEGETAIA 51 2.1.9.2. FAUNA 52 2.1.9.3. REZERVAII I MONUMENTE ALE NATURII 53

SC NHN ECOINVEST SRL, str. George Georgescu nr 4, et. 2, Bucureti sector 4, tel:+40 (0)21 3360142; tel/fax: +40 (0) 21 336 1516; e-mail: [email protected] ; http://www.nhn.ro


Pag.

ILFOV

2

2.1.9.4. REEAUA NATURA 2000 54 2.1.10. INFRASTRUCTURA 58 2.1.11. AEZRI UMANE 60 2.1.12. UTILITI 61 2.1.12.1. ALIMENTAREA CU AP I SISTEMELE DE CANALIZARE 61 2.1.12.2. SISTEME DE NCLZIRE 66 2.1.12.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC 66 2.1.12.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 54 2.1.13. ASPECTE ECONOMICE 68 2.1.14. ASPECTE CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 71 2.2. EVOLUIA STRII MEDIULUI N SITUAIA NEIMPLEMENTRII PLANULUI 73 CAP.III CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTAT

SEMNIFICATIV 77

CAP. IV PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE 78 CAP. V OBIECTIVELE DE PROTECIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU

PJGD 81

CAP. VI EFECTE POTENIALE ASUPRA MEDIULUI 84 CAP. VII POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI N

CONTEXT TRANSFRONTIER 91

CAP. VIII MSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTRII PLANULUI

91

CAP. IX VARIANTE ALESE I DESCRIEREA MODULUI N CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA 106

9.1. FACTORI CARE INFLUENEAZ GESTIONAREA DEEURILOR I EVALUAREA ALTERNATIVELOR

106

9.2. ANALIZA POSIBILELOR ALTERNATIVE DE GESTIUNE A DEEURILOR MINUCIPALE

108



Pag.

ILFOV

3

CAP. X MSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTRII PLANULUI 117

CAP.XI REZUMAT FR CARACTER TEHNIC 11.1.1. Obiectivelor principale ale planului 11.1.2. Expunerea coninutului 11.1.3. Relaia cu alte Planuri i Programe relevante 11.2. Evoluia strii mediului n situaia neimplementrii Planului 11.3. Probleme de mediu existente 11.4. Efecte poteniale asupra mediului 11.5. Variante alese i descrierea modului n care s-a efectuat

evaluarea 11.6. Msuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementrii planului



Pag.

ILFOV

4

INTRODUCERE

BAZA CONTRACTUAL

Lucrarea intitulat Raportul de mediu pentru Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor

Ilfov este realizat de ctre executantul SC NHN ECOINVEST SRL, n baza contractului nr.

5750/05.06.2008.

Prezentul studiu are ca scop evaluarea impactului produs asupra mediului de activitile

prevzute n Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Ilfov.

Lucrarea servete la obinerea avizului de mediu .

BAZA LEGISLATIV

Raportul de mediu pentru Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Ilfov este elaborat

n conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evalurii de mediu pentru planuri si programe si Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evalurii de mediu pentru planuri si programe.

HG 1076/2004 reprezint transpunerea n legislaia romneasc a Directivei

2001/42/EC a Parlamentului European i a Consiliului, care se refer la evaluarea efectelor

anumitor planuri i programe asupra mediului (Directiva SEA) .

Obiectivul prezentei hotrri este de a asigura un nivel nalt de protecie a mediului i de

a contribui la integrarea consideraiilor cu privire la mediu n pregtirea i adoptarea anumitor

planuri i programe, n scopul promovrii dezvoltrii durabile, prin efectuarea unei evaluri de

mediu a planurilor i programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Subliniem faptul c nscrisurile cuprinse n prezentul studiu sunt destinate n

exclusivitate beneficiarului.

Orice utilizare a informaiilor furnizate n prezentul studiu fr acordul beneficiarului cade

sub incidena legislaiei n vigoare i se pedepsete ca atare.



Pag.

ILFOV

5

SUPORTUL DOCUMENTAR

Documentaii care au stat la baza elaborrii lucrrii:

y HG nr. 1076/8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe

y OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, modificata si aprobata de Legea nr. 265/2006 care transpune DC 85/337/CEE (modificata prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE; DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; DC 91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE; DC 75/439/CEE; DC 91/157/CEE; RC 259/93; DC 92/43/CEE; DC 79/409/CEE;

y Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecia atmosferei care transpune DC 96/62/CEE; DC 1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;

y Legea nr. 24/06.05.1994 pentru ratificarea Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 care transpune Decizia 2004/280/CE si DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE;

y Ordinul Ministrului Sntii nr. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandrilor privind mediul de viata al populaiei ;

y Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor si preparatelor chimice periculoase care transpune DC 67/548/EEC, D 88/379/EEC, R 793/93;

y Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 care transpune prevederile Directivei Consiliului 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor periculoase si ale Directivei 1999/45/CE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase;

y Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanei nr. 78/2000 privind regimul deeurilor care transpune DC 75/442/CEE (amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE;

y H.G. nr. 1159/2003 pentru modificarea H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE si de DC 91/692/CEE);

y Hotrrea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deeurilor in conformitate cu Catalogul European al Deeurilor care transpune Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deeurilor;

y H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deeurilor de ambalaje care transpune in legislaia naionala Directiva Parlamentului si Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele si deeurile de ambalaje, amendata prin Directiva Parlamentului si Consiliului



Pag.

ILFOV

6

2004/12/CE, Decizia Comisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj, Decizia Comisiei Europene 2005/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date;

y H.G. nr. 124/30.01.2003 privind prevenirea, reducerea si controlul polurii mediului cu azbest, modificata de H.G. nr. 734/2006 care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 cu privire la prevenirea si reducerea polurii mediului cauzate de azbest;

y H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor care transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deeurilor;

y H.G. nr. 321/14.04.2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul zgomotului in mediul nconjurtor Declaraia Comisiei formulata in cadrul Comitetului de Conciliere privind evaluarea si managementul zgomotului;

y H.G. nr. 352/21.04.2005 pentru modificarea H.G. nr. 188/28.02.2002 privind aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE;

y H.G. nr. 448 din 19 mai 2005 privind deeurile de echipamente electrice si electronice care transpune Directiva nr. 2002/96/EC privind deeurile de echipamente electrice si electronice si Directiva nr. 2003/108/EC de modificare a Directivei nr. 2002/96/EC privind deeurile de echipamente electrice si electronice.

y H.G. nr. 268 /2005 pentru modificarea si completarea H.G. 128/2002 privind incinerarea deeurilor care transpune Directiva 2000/76/CE.

y Legea nr. 107/1996 - Legea apelor; y STAS 12574-87 - Aer din zonele protejate - condiii de calitate; y STAS 1342-91 - Apa potabil - condiii de calitate; y Ordinul nr. 462/1993 - Condiii tehnice privind protecia atmosferei i Norme

metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare;

y Ordinul nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementrilor privind evaluarea polurii mediului

y STAS 10009-88 - Acustica n construcii. Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;

y STAS 6161/3-82- Determinarea nivelului de zgomot n localiti urbane; y D. Ghinea - Enciclopedia Geografic a Romniei, Ed. Enciclopedic, Bucureti 1998, y Strategia proteciei mediului, Bucureti 1996, y Arhive digitale de arheologie, Institutul de Memorie Cultural i Institutul de Arheologie



Pag.

ILFOV

7

Vasile Prvan, 2003 -2007 y Anuarul Statistic - Institutul Naional de Statistic, Direcia Judeean de Statistic Bihor

2005 y P-100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine social-

culturale, agrozootehnice i industriale, INCERC Bucureti

y SR 11100/1/ 93 - Zonarea seismic - Macrozonarea teritoriului Romniei y Gh. Blaga, I. Rusu, S. Iudrescu, D. Vasile Pedologie, Ed. Didactica i Pedagogic, RA,

Bucureti 1996,

y Monografia geografic a Romniei, Geografia Fizic, Editura Academiei, 1960 y Cartea Roie a vertebratelor din Romnia, Acad. Nicolae Botnariuc ,Dr. Victoria Tatole,

Bucureti, 2005

y Pdurile Romniei, Parcuri Naionale i Parcuri Naturale, Regia Naional a pdurilor Romsilva, Bucureti, 2004



Pag.

ILFOV

8

CAPITOLUL I . OBIECTIVELE PRINCIPALE I CONINUTUL PLANULUI

1.1. OBIECTIVELE, SCOPUL, PRINCIPIILE I ORIZONTUL DE TIMP AL PJGD

Planul judeean de gestionare a deeurilor reprezint un document strategic a crui

utilitate se reflect n :

- diversificarea i dezvoltarea cantitativ a fluxurilor de deeuri,

- organizarea gestionarii acestora, inclusiv n ce privete estimarea necesarului de

investiie pentru atingerea intelor prevzute la nivel judeean ce decurg din

implementarea aquis-ului comunitar n domeniu.

Planul reprezint o obligaie legal a Consiliului Judeean Ilfov, prin care se urmrete:

Obinerea datelor i informaiilor necesare descrierii situaiei existente i a datelor de intrare n modelele tehnico-economice pe care se fundamenteaz calculul capacitaii

infrastructurii de colectare, transport, depozitare, tratare i reciclare a deeurilor;

Identificarea infrastructurii si echipamentelor necesare pentru respectarea responsabilitilor care revin autoritilor locale din planul de implementare al directivelor

referitoare la gestionarea deeurilor;

Estimarea nevoii de investiie pentru respectarea responsabilitilor care revin autoritilor locale din planurile de implementare al directivelor;

Fundamentarea prediciilor privind fluxurile de deeuri menajere si asimilabile celor menajere n judeul Ilfov, n vederea dimensionrii capacitailor de colectare, transport,

depozitare si reciclare, precum si a celor necesare colectrii si tratrii deeurilor biodegradabile,

deeurilor din echipamente electrice, nmolurilor de la staiile de epurare si vehiculelor scoase

din uz.

1.1.1. OBIECTIVELE PJGD

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor

reprezint strategia de gestionare a deeurilor sincronizat cu orientarea judeului realizat prin Planul Regional de Gestionare a Deeurilor.



Pag.

ILFOV

9

serviciile de

emisii cauzate de deeurile biodegradabile, conform

intelor naionale/ regionale/judeene

permite utilizarea avantajelor locale (de exemplu: supra-capacitile de reciclare existente n jude ) pentru a atinge intele stabilite pentru toat regiunea.

creeaz interfaa n vederea elaborrii unei strategii de gestionare a deeurilor care nu pot fi administrate sau finanate de un singur jude (de exemplu: datorit cantitilor prea

mici de deeuri).

reprezint un instrument pe baza cruia se va putea solicita i obine suport financiar din partea Uniunii Europene, prin integrarea armonioas n Planul Regional de

Gestionare a Deeurilor.

este un instrument care permite judeului s primeasc un suport financiar din partea UE, pentru conformarea regiunii cu cerinele legale i atingerea intelor naionale.

Obiectivul global al PJGD

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor stabilete obiectivele strategice pe care

trebuie s le ndeplineasc judeul, precum i msurile necesare n urmtorii 10 de ani, n

domeniul gestionrii deeurilor.

Obiective specifice ale PJGD

Stabilirea obiectivelor i intelor generale pentru gestionarea deeurilor; Stabilirea obiectivelor i intelor specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de

deeuri;

Stabilirea obiectivelor i intelor generale pentru gestionarea deeurilor periculoase; Stabilirea obiectivelor i intelor pentru gestionarea anumitor tipuri de deeuri

periculoase.

Obiectivele principale ale PJGD

atingerea unui nivel nalt de colectare a deeurilor generate prin conectarea lasalubrizare a unui numr cat mai mare de generatori de deeuri

reducerea potenialului de



Pag.

ILFOV

10

reducerea cantitilor de deeuri depozitate i creterea cantitilor reciclate conform intelor naionale/ regionale/judeene,

asigurarea de capacitai suficiente de depozitare i nchiderea vechilor depozite neconforme

1.1.2. SCOPUL I LIMITELE PLANULUI JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR

Scopul Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

Scopul Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor (PJGD) este de a crea cadrul de

programare judeean necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem durabil de

gestionare a deeurilor, care s asigure un sistem eficient din punct de vedere ecologic si

economic, n conformitate cu cerinele si prioritile naionale si ale Uniunii Europene

Planurile de gestionare a deeurilor au un rol cheie n dezvoltarea unei gestionari

durabile a deeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deeuri si

opiunile de gestionare a acestora.

Mai in detaliu, planurile de gestionare a deeurilor prezint cadrul de planificare pentru:

a. Conformarea cu politica UE privind gestionarea deeurilor si atingerea intelor propuse:

- planurile de gestionare a deeurilor reprezint instrumente importante care

contribuie la implementarea politicilor si la atingerea intelor stabilite in domeniul

gestionarii deeurilor.

b. Stabilirea capacitailor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deeurilor:

- planurile de gestionare a deeurilor prezint fluxurile si cantitile de deeuri care

trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la

asigurarea de capacitai si moduri de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a

deeurilor funcie de deeurile care trebuie gestionate.

c. Controlul masurilor tehnologice:



Pag.

ILFOV

11

- prezentarea fluxurilor de deeuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare

masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deeuri.

d. Prezentarea cerinelor economice si de investiie:

- planurile de gestionare a deeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea

cerinelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si

eliminare a deeurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitile pentru

investiiile in instalaii de reciclare, tratare si eliminare a deeurilor.

e. Posibilitatea de atingere a intelor - PJGD-ul reprezint legtura ntre intele regionale i posibilitile i opiunile de a

atinge aceste inte la nivel local, la nivel de jude;

Limitele planului judeean de gestiune a deeurilor Planul judeean enumera i propune metode de colectare i tehnologii de tratare i

reciclare a deeurilor, dar nu poate prezenta n detaliu o soluie tehnic i economic viabil

pentru o anumit investiie determinat. Din acest punct de vedere el poate reprezenta doar un

punct de plecare pentru investiiile necesare pentru conformarea cu aquis-ul comunitar n

domeniu.

Elaborarea planului judeean de gestionare a deeurilor a pornit de la date de intrare privind cantitile de deeuri care sunt n majoritate estimri bazate pe mediile naionale sau regionale i ale UE i nu pe msurtori locale. Condiiile i caracteristicile locale au ns un rol important n determinarea compoziiei deeurilor, fluxurilor i posibilitilor practice de management, astfel nct pentru fundamentarea precis a capacitailor de procesare necesare

Planul judeean nu detaliaz coninutul Studiilor de Fezabilitate, dei o parte din informaiile prezentate, n special cele referitoare la cantitile de deeuri estimate i la

tehnologiile utilizabile faciliteaz elaborarea caietelor de sarcini pentru proiectele de investitii i

chiar elaborarea studiilor de fezabilitate. Ca urmare, planul nu descrie necesarul de proiecte



Pag.

ILFOV

12

tehnice i nu include calculul costurilor de execuie sau de procurare a echipamentelor i

utilajelor necesare.

Dei planul ofer informaii eseniale despre infrastructura de transport, populaia ce

urmeaz a fi deservit i folosinele terenului, fundamentarea deciziei de amplasare a staiilor

de reciclare, de transfer i de procesare a diverselor categorii de deeuri trebuie s fac

obiectul unor studii de baz separate (geologice, cadastrale i alte asemenea), de

prefezabilitate i fezabilitate.

Planul nu i propune s detalieze aspectele ce trebuie avute n vedere la evaluarea

impactului asupra mediului pentru investiiile n infrastructura respectiv.

Nu fac obiectul planului procedurile de operare ale infrastructurii i sistemelor de

colectare i de tratare a deeurilor (se vor elabora pentru fiecare caz n parte, pe baza

standardelor aplicabile i a instruciunilor tehnice ale utilajelor respective) i regulamentele de

organizare a activitii (ce vor fi elaborate conform procedurilor din Ordinele aplicabile ale

ANRSC).

1.1.3. PRINCIPII

Principalele principii care stau la baza activitilor de gestionare a deeurilor sunt enunate n cele ce urmeaz:

1. Principiul proteciei resurselor primare - stabilete necesitatea de a minimiza i eficientiza

utilizarea resurselor primare, n special a celor neregenerabile. Acesta este formulat n

contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabil, punnd accentul pe utilizarea

materiilor prime secundare.

2. Principiul msurilor preliminare, corelat cu principiul utilizrii BATNEEC (Cele mai bune

tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive), stabilete c, pentru orice activitate

(inclusiv pentru gestionarea deeurilor), trebuie s se in cont de urmtoarele aspecte

principale: stadiul curent al dezvoltrii tehnologiilor, cerinele pentru protecia mediului, alegerea

i aplicarea acelor msuri fezabile din punct de vedere economic.



Pag.

ILFOV

13

3. Principiul prevenirii stabilete ierarhizarea activitilor de gestionare a deeurilor, n ordinea

descresctoare a importanei care trebuie acordat: evitarea apariiei, minimizarea cantitilor,

tratarea n scopul recuperrii, tratarea i eliminarea n condiii de siguran pentru mediu;

4. Principiul poluatorul pltete, corelat cu principiul responsabilitii productorului i cel

al responsabilitii utilizatorului, stabilete necesitatea crerii unui cadru legislativ i

economic corespunztor, astfel nct costurile pentru gestionarea deeurilor s fie suportate de

generatorul acestora.

5. Principiul substituiei stabilete necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu materii

prime nepericuloase;

6. Principiul proximitii, corelat cu principiul autonomiei stabilete c deeurile trebuie s

fie tratate i eliminate pe ct posibil pe teritoriul judeean i ct mai aproape de sursa de

generare;

7. Principiul subsidiaritii (corelat i cu principiul proximitii i cu principiul autonomiei) stabilete acordarea competenelor astfel nct deciziile n domeniul gestionrii deeurilor s fie

luate la cel mai sczut nivel administrativ fa de sursa de generare, dar pe baza unor criterii

uniforme la nivel judeean, regional i naional.

8. Principiul integrrii stabilete c activitile de gestionare a deeurilor fac parte integrant

din activitile social-economice care le genereaz

1.1.4. ORIZONTUL DE TIMP AL PJGD

Orizontul de timp al PJGD, pentru planificare a fost stabilit la 10 ani, pe de o parte pentru

a pentru a fi n conformitate cu cerinele legale iar pe de alt parte pentru asigurarea coerenei



Pag.

ILFOV

14

n timp a aciunilor. Anul de referin a fost considerat 2005 iar ori de cte ori a fost posibil au

fost luate in considerare informaii din 2006 i din 2007.

Planul trebuie revizuit, n conformitate cu cerinele legale n vigoare, o data la 5 ani de la

elaborare. Revizuirea va avea n vedere:

verificarea informaiilor privind situaia existent, n special actualizarea acestora, unde este posibil, cu date din studii si analize bazate pe msurtori ale fluxurilor si compoziiei

deeurilor, mai degrab dect pe utilizarea mediilor naionale si a metodelor de calcul indirect;

actualizarea bazelor de date, masuri de perfecionare a metodelor de colectare, nmagazinare si validare a datelor;

actualizarea situaiei cantitative, pe fluxuri si categorii, a cantitilor de deeuri periculoase din deeurile menajere;

actualizarea structuri pe categorii a deeurilor colectate includerea rezultatelor proiectelor pilot si ale celor la scara reala n masurile si

aciunile propuse n continuarea orizontului de planificare;

includerea concluziilor si recomandrilor studiilor de pre-fezabilitate, a planurilor de investiie si a altor studii si cercetri finalizate pn n momentul revizuirii;

re-analizarea tehnologiilor disponibile si recomandabile, ca urmare a progresului tehnic si a rezultatelor aplicrii n jude a unor tehnologii la scara pilot sau reala;

analizarea relevantei indicatorilor de monitorizare a masurilor incluse n plan; actualizarea situaiei managementului deeurilor pe plan judeean din punct de

vedere instituional, legal si administrativ, att ca urmare a evoluiei legislaiei naionale ct si ca

urmare a modificrilor intelor si obiectivelor stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Un studiu de pre-fezabilitate privind colectarea selectiva, ce se va ncheia pn n

momentul revizuirii, va reprezenta un cadru de referina.

Planul regional de gestionare a deeurilor n regiunea Bucureti-Ilfov, menioneaz c n anul 2009 (anterior reviziei planificate) se va atinge un grad de colectare a deeurilor de la populaie de 100%, ceea ce presupune extinderea sistemelor de colectare (selectiva) la toate localitile din jude. Aceasta presupune ca structura i



Pag.

ILFOV

15

ea optima a tehnologiilor si dimensionarea unitarilor de colectare, tratare si eliminare.

1.1.5. PREVEDERI LEGISLATIVE

Prevederile legislative aplicabile gestionarii deeurilor in jude sunt:

niunii Europene;

normele de organizare a salubrizrii, emise de ANRSC.

1.2. CONINUTUL PANULUI JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR

1.2.1. STRUCTURA PJGD

abordr

le ale judeului, relevante pentru organizarea planificrii masurilor

de ges

xistente n domeniul gestionarii deeurilor si a elementelor de

infrastr

n regiunea Bucureti-Ilfov, pentru Consiliul Judeean Ilfov si pentru autoritile locale

din jud

-condiie pentru

dimensionarea investiiilor necesare gestionarii integrate eficiente a deeurilor;

cantitile de deeuri generate sa fie cunoscute, n acel moment, n principal din date de msurtori, ceea ce va facilita planificarea si mbuntirea masurilor de gestionare a deeurilor, inclusiv n ce privete aleger

textele normative ce transpun directivele U

legislaia naionala aplicabila in domeniu;

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor reflect succesiunea logic a planificrii i a

ii integrate a managementului deeurilor la nivel judeean, fiind organizat dup cum urmeaz:

Descrieri generationare a deeurilor;

Descrierea situaiei euctura publica relevante;

Stabilirea obiectivelor, intelor si a responsabilitilor ce deriva din implementarea directivelor referitoare la gestionarea deeurilor si din Planul Regional de Gestionare a

Deeurilor

e;

Predicia/scenarii privind generarea deeurilor n judeul Ilfov ca pre



Pag.

ILFOV

16

Descrierea tehnic a principalelor opiuni pentru infrastructura necesar managementului integrat al deeurilor pornind de la situaia existenta si de la ipotezele utilizate

pentru prognoza fluxurilor de deeuri n jude;

Estimarea costurilor de investiie si operare a infrastructurii propuse, pe baza prognozelor fluxurilor de deeuri;

Planul de aciune, cu masuri, obiective, termene i responsabiliti precise; Lista indicatorilor pentru monitorizarea implementrii planului de aciune. Cuprinsul si coninutul Planului de gestionare a deeurilor n judeul Ilfov respect

metodologia indicat de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile n mai 2007.

1.2.2. ELEMENTE PRINCIPALE DE CONINUT AL PJGD

Dintre elementele principale i specifice judeului Ilfov, prezentate i analizate n PJGD

menionm urmtoarele:

y Deeurile care fac obiectul PJGD sunt deeurile municipale nepericuloase i periculoase din deeurile municipale (deeurile menajere si asimilabile din comer, industrie si instituii), la care se aduga alte cteva fluxuri speciale de deeuri: deeurile de ambalaje,

deeurile din construcii si demolri, nmoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din

uz i deeuri de echipamente electrice si electronice.

y Planul judeean de gestiune a deeurilor nu se refer la: - deeurile medicale periculoase;

- deeurile industriale;

- deeurile rezultate din procese termice;

- deeurile radioactive;

- deeurile miniere (indiferent de tehnologia de excavare si tratare);

- deeurile de animale si rezultate din prelucrarea acestora (cadavre, carcase);

- emisiile n aer si apa (indiferent de sursa acestora);



Pag.

ILFOV

17

y Procesul de planificare stabilit n baza planului judeean de gestionare a deeurilor urmrete dezvoltarea unui sistem controlat de gestionare a deeurilor, concentrat pe

principalele cerine care au urmtoarele inte:

recuperarea i reciclarea deeurilor (intele de recuperare si reciclare vor fi atinse conform prevederilor legale);

depozitarea deeurilor: - nchiderea depozitelor neconforme;

- depozitarea deeurilor biodegradabile: reducerea cantitii de deeuri biodegradabile

depozitate.

y Cantitile de deeuri din construcii i demolri nu prezint variaii mari datorit ritmului rapid de realizare a construciilor i a faptului c o mare parte din cantitile generate au ajuns

la depozitele ne-ecologice de deeuri gestionate de Consiliile Locale.

y Pentru evaluarea generrii deeurilor n judeul Ilfov s-au luat n considerare valorile de 0,4 kg/locuitor. zi n mediul rural i de 0,9 kg/locuitor. zi in mediul urban, n conformitate cu

mediile naionale, aplicndu-se o corecie egal cu +0,8% anual, pe orizontul de prognoz

(conform metodologiei) pentru a reflecta creterea cantitilor de deeuri odat cu sporirea

veniturilor personale i a nivelului de trai.

Cantitile de deeuri menajere sunt estimate innd cont de cantitile raportate de

Consilii Locale, operatori de salubrizare, ADP-uri.

S-a considerat c, fa de anul 2002, compoziia deeurilor menajere a rmas aceeai,

adic: 20 %- hrtie si carton, 7%-sticla, 12 %- plastice, 5%- lemn, 4 %- metal, 2 %- compozite,

3%-textile, 39 %- biodegradabile, 2 %- minerale, 3 %- fracii fine, 3 % - altele.

Ponderea deeurilor biodegradabile n deeurile menajere utilizata n proiecii a fost cea

din studiile la nivel naional existente

y Din punct de vedere instituional colectarea i transportul deeurilor n judeul Ilfov se realizeaz astfel:

de ctre serviciile specializate ale primriilor, cu sau fr personalitate juridic;



Pag.

ILFOV

18

de ctre companii private prin contract de concesiune a serviciului;

de ctre companii private prin contract de prestri servicii.

In Regiunea Bucureti-Ilfov erau liceniai de ctre ANRSC pn la data de 08-10-2007,

17 operatori de salubritate i 16 operatori de colectare a deeurilor menajere (incluznd 7

Consilii Locale).

y Planul Regional de Gestionare a Deeurilor menioneaz ca n anul 2004 un numr de 31 de companii deserveau aproximativ 104.000 locuitori, ceea ce reprezint o rata de conectare

de 38%. Acest lucru indic o conectare la servicii de salubritate a populaiei urbane de 100% i

a populaiei rurale de 25% .

Raportat la totalul populaiei judeului Ilfov -280.403 locuitori, rezult c pentru 5,9%din

populaie nu exist sisteme de colectare a deeurilor n localitile de domiciliu, nici n gestiune

proprie nici n delegare de gestiune.

Cinci localiti din judeul Ilfov nsumnd o populaie stabil n anul 2007 de 18526

locuitori, nu beneficiaz de servicii de salubritate. Acestea sunt :

- Dobroieti

- Drti

- Petrchioaia

- Grditea

- Nuci

Conform raportrilor efectuate la APM Ilfov, la sfritul lui 2006, aveau contract cu

operatorii de salubritate liceniai, 64.120 persoane fizice, ceea ce reprezint aproximativ 22%

din populaia judeului.

n localitile Ciolpani, Gruiu, Cornetu, Copceni, Vidra i Glina, serviciile de salubritate

sunt furnizate direct de Consiliile Locale fr licena.



Pag.

ILFOV

19

y Deeurile periculoase, ca parte a deeurilor menajere i deeurilor asimilabile celor menajere nu au fost colectate separat n judeul Ilfov, pn n anul 2007,.

n conformitate cu PRGD, ntre anii 2005-2008 se estimeaz c gospodriile particulare

i firmele mici vor genera aproximativ 6000 t/an de deeuri periculoase, n judeul Ilfov. n cadrul gospodriilor particulare sau al firmelor mici se folosete un numr relativ mare

de materiale periculoase, care, n final sunt eliminate mpreun cu deeurile municipale. y Este necesar ca la nivelul judeului, s fie iniiate mai multe activiti, n paralel, pentru a reduce generarea deeurilor periculoase i pentru a evita depozitarea necontrolat a acestora.

Dintre acestea se pot meniona:

Colectarea separat prin sistemul de colectare selectiv a deeurilor periculoase din gospodrii;

Utilizarea preferenial a produsele tehnice cu coninut redus de substane periculoase.

Organizarea colectrii, transportului, tratrii i eliminrii deeurilor periculoase necesita o serie de masuri specifice:

Determinarea cantitilor i compoziiei acestor deeuri prin msurtori directe; Introducerea activitii respective, inclusiv n ce privete responsabilitile, modul de

contractare i organizarea general a monitorizrii i raportrii n regulamentele

serviciilor de salubritate respective i, acolo unde este cazul, introducerea acesteia

n caietele de sarcini ale operatorilor de salubritate privai sau n contractele de

delegare de gestiune;

Stabilirea unor modaliti de responsabilizare i raportare; Asigurarea cunotinelor de specialitate privind manipularea acestor deeuri i a

utilajelor de eliminare a acestora;

Asigurarea unei infrastructuri corespunztoare, pe ntreg lanul de gospodrire a deeurilor periculoase: depozitarea n gospodarii/la generatori, depozitare temporara

la punctele de colectare, manipularea deeurilor periculoase, transportul i

eliminarea acestora.

y Planul Judeean pentru Gestionarea Deeurilor prevede o serie de opiuni pentru colectarea deeurilor periculoase, aplicabile n judeul Ilfov:



Pag.

ILFOV

20

- Colectare prin uniti mobile - Colectare direct de la gospodrii - Punctele de colectare a deeurilor periculoase n acelai loc cu containerele de aport

voluntar

- Containere pentru colectarea pe categorii a deeurilor periculoase, amplasate separat

- Colectarea prin magazine sau companii specializate

y Pentru colectarea deeurilor din echipamente electrice i electronice sunt urmrite intele la nivel naional.

n plan local obligaiile autoritilor legale privind colectarea DEEE sunt:

Asigurarea colectrii separate a DEEE de la gospodriile particulare; Punerea la dispoziia productorilor/asociaiilor acestora a spaiilor necesare pentru

nfiinarea i funcionarea punctelor de colectare selectiv a DEEE (aceste zone de

colectare trebuie amplasate astfel nct sa se asigure un acces facil al populaiei si

sa se gseasc n apropierea centrelor populate cu densitate mare);

Verificarea, mpreun cu ageniile locale de protecia mediului, a platformelor de depozitare, permanente sau temporare pentru a se asigura ca sunt

impermeabilizate, prevzute cu instalaii de colectare i evacuare a scurgerilor

lichide i ca au la dispoziie prelate reziste.

Pe teritoriul judeului Ilfov sunt 9 puncte de colectare situate n 7 localiti. Din aceste

puncte au fost colectate 146.164 kg de DEEE, n perioada ianuarie iunie 2007, nregistrndu-

se o cretere substanial n comparaie cu perioada ianuariemartie 2005 cnd n ntreaga

Regiune au fost colectate 30 de tone de DEEE.

y n octombrie 2007 existau n judeul Ilfov 2 puncte pentru colectarea vehiculelor scoase din uz. Un al treilea punct arondat judeului Ilfov este nregistrat pe teritoriul judeului Dmbovia.



Pag.

ILFOV

21

Despre celelalte componente ale lanului de eliminare a VSU (instalaiile de tratare a

VSU la nivelul judeului i la nivel regional, instalaii de valorificare a deeurilor provenite din

dezmembrarea/tratarea VSU) precum si despre evoluia pe ultimii 5 ani, nu exist nregistrri.

Un numr de trei ageni economici colecteaz VSU la nivelul judeului Ilfov .

n 2007 , n judeul Ilfov erau active 5 parcuri de dezmembrri autorizate.

Pe teritoriul judeului Ilfov nu exist uniti industriale care ar putea s preia i s

proceseze oelul rezultat din dezmembrri.

Pentru judeul Ilfov se recomand platformele de dezmembrare, fa de echipamentele

tip SHREDDER destinate tocrii n ntregime a VSU.

Este de ateptat prin urmare ca n judeul Ilfov sa apar n anii 2007-2008 o cantitate de

deeuri de la aceste operaiuni ce s fie depozitat la rampele ecologice din jude, contribuind la

scderea duratei de viata a acestora. O alternativ de eliminare a acestor reziduuri este

incinerarea lor, posibil n incineratoarele pentru deeuri menajere.

Pentru cele 6.000 autovehicule ce ar urma sa fie procesate anual din parcul auto din judeul Ilfov, rezulta o masa de deeuri nevalorificabile de 994,800 kg (aproximativ 1.000 de tone).

Pentru a contracara aceasta ameninare, n judeul Ilfov se vor ncuraja proiectele ce

includ componente de procesare VSU cu recuperarea avansat a materialelor ne- metalice.

Introducerea unor sisteme eficiente de managementul mediului n operare va fi ncurajata n judeul Ilfov.

Costul de depozitare a reziduurilor rezultate din VSU colectate in judeul Ilfov (1.000 tone/an) este de aproximativ 50.000 EUR.

n aceste valori sunt incluse numai costurile de operare si ntreinere, nu i valorile de

investiie.

y Din cele 6.000 de VSU depuse anual n judeul Ilfov va rezulta o cantitate de 3,95% x 869 kg/VSU x 6000 VSU = 206 tone/an deeuri periculoase.



Pag.

ILFOV

22

Deeurile periculoase sunt foarte diverse (dei se gsesc n special in fracia lichid),

astfel nct colectarea, depozitarea i manipularea lor sunt operaiuni dificile, care necesit

instruire i supraveghere.

Transportul VSU, al materialelor feroase i neferoase rezultate din recuperare, al

deeurilor periculoase i al celor din materialul ne - valorificabil de la toctor, se va realiza pe

drumurile judeului Ilfov, pentru ntreaga cantitate colectat i rezultat n Regiune. Acest lucru impune msuri suplimentare n proiectare i ntreinere a drumurilor judeene i chiar locale, acolo unde este cazul.

y n anul 2007 nu exista nici n Judeul Ilfov dar nici n Regiunea 8, capacitate de depozitare pentru deeurile din construcii i demolri.

In prezent n judeul Ilfov exist n zona oraului Popeti-Leordeni un agent economic

care colecteaz deeuri din construcii i demolri pentru a produce i valorifica diverse

materiale reciclabile (deeuri metalice feroase, neferoase, beton spart, crmizi, lemn, sticl,

materiale plastice) utilizate n construcii.

Deeurile sunt eliminate n marea lor majoritate necontrolat (deeurile generate de

activitatea de reconstrucie, reamenajare i refacere a unor construcii pentru care nu se solicit

autorizaie de mediu).

Lipsesc date validate n ceea ce privete cantitatea anual generat de deeuri din

construcii i demolri. Pentru acest motiv ar trebui s existe birouri de mediu la fiecare Consiliu Local care s nregistreze cantitile de deeuri rezultate din construcii si demolri, sa valideze aceste date, sa le raporteze.

Consiliile Locale trebuie s specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare. intele i obiectivele referitoare la sistemul de gestionare a deeurilor din

construcii si demolri, n judeul Ilfov sunt:

Tratarea deeurilor contaminate din construcii si demolri pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/si eliminarea finala n sigurana



Pag.

ILFOV

23

u/si eliminare finala n sigurana

uciei de drumuri

egiunea 8 nu exist capacitate de depozitare specific pentru deeurile din

constru

PRGD menioneaz cantitatea totala de deeuri generate n Regiunea 8 ca fiind de

513.00

euri din construcii de locuine si ansambluri rezideniale n judeu

reutilizate n construcii (drumuri, rampe ecologice), rmnnd de depozitat 30% x

36,000

Tratarea deeurilor contaminate provenite din drumuri, cldiri si spturi pentru valorificare sa

Refolosirea si reciclarea deeurilor din construcii si demolri daca nu au fost contaminate.

Refolosirea si reciclarea deeurilor provenite din spturi, daca acestea nu au fost contaminate

Implementarea tehnologiei de reciclare si valorificare materiala pentru 50% din deeurile rezultate n urma constr

Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deeurile din construcii si demolri ce nu pot fi valorificate.

In R

cii i demolri. Deeurile sunt eliminate n marea lor majoritate mpreun cu deeurile

menajere.

Lipsesc date validate n ceea ce privete cantitatea anual generat de deeuri din

construcii i demolri n judeul Ilfov.

0 t/an (~250.000m) n zonele urbane si 6.700 t/an (~3.000m) n zonele rurale.

Volumul total de del Ilfov va fi prin urmare, n anii 2008-2009 de: 5.500 m3 + 12.500 m3 = 18.0000 m3

anual. La o densitate medie de 2 tone/m3, masa deeurilor din construcii ar putea ajunge

n Ilfov pn la 36.000 tone pe an. Din aceasta cantitate, aplicnd tehnologii de concasare i separare, aproximativ 70% ar

putea fi

tone = 10.800 tone/an, cel puin pentru perioada 2008-2009, dup care ar putea s

scad.

In jude exist 2 platforme de concasare, proprietate privat, a cror capacitate i

vechime sunt necunoscute.



Pag.

ILFOV

24

embrie 2005, din cei 782 km drumuri publice, modernizai sau acoperii cu

mbrc

ora la nivel judeean, creterea

conomic de peste 5% pe an n perioada 2004-2007 a condus la apariia, n special n preajma

cure

va continua odat cu creterea PIB-ului. y taiile de epurare oreneti ncep c

ozitarii ilegale.

e ct posibil, a utilizrii, n agricultura, a nmolului necontaminat ca ngrmnt.

.000 tone substan uscata pe an n cazul judeului Ilfov ar nsemna o investi

estora, pn la uscare. Dei n mod evident costurile de capital i de operare sunt

extrem

a

O alt cantitate de deeuri din aceasta categorie va rezulta din modernizarea drumurilor

din jude. La 31 dec

mini uoare rutiere erau doar 597 km. Se poate presupune ca diferena de 185 km se

reabiliteaz ncepnd cu 2006-2007, prin finanare din programul PHARE i, ulterior, prin

Fonduri structurale.

Construciile industriale i cele realizate de IMM-uri, reprezint o alt surs de deeuri

din aceasta categorie. Dei nu exist o statistic a acest

e

Bu tiului a unui mare numr de hale de producie i spatii de depozitare, tendin ce se

poate presupune ca

inte privind gestionarea nmolurilor rezultate de la s

nd u 2007

Prevenirea dep

Prevenirea deversrii nmolului n apele de suprafa. Promovarea, p

Uscarea sau pre-tratarea nmolului pentru co-incinerare n cuptoare de ciment sau incineratoare.

Tratarea a 51

ie de 51.000 tone x 1.206 EUR/ tona = 61.506.000 EUR. Aceasta investiie ns are n

vedere cooperarea n cadrul Regiunii pentru tratarea i eliminarea deeurilor respective prin

tehnologiile amintite.

Varianta cu cost sczut a tratrii nmolurilor consta ntr-o simpl depozitare pe termen

lung a ac

de reduse n aceasta opiune, costul ridicat al terenului ocupat si pericolele pentru

mediu, ca i dificultatea controlului acestor paturi de uscare n timp nu recomand o asemene

metod.



Pag.

ILFOV

25

e obinuirea utilizatorilor cu aceste tehnol omica a nmolurilor tratate (un alt

cu utilizarea n scop agricol. y

aii sau platforme de obinere a compostului din deeurile

biodeg

jere nu sunt tratate termic.

martie 2007 de

ctre d

pacitate de prelucrare proiectat de 18 tone/or i deservete n principal

populaia din sectorul 3 al Bucuretiului i mai puin populaia din judeul Ilfov.

rtia, plasticul, sticla, metalele.

y ietilor

comer

ile colectate de acestea provenind att din Bucureti cat si din Ilfov.

area responsabilitii n vederea

ri pentru sticl (2), hrtie i carton(8), mase plastice(4) i

n judeul Ilfov, ntr-o prima etapa este nevoie dogii de tratare, ca i cu metodele de valorificare econ mod dect rspndirea pe terenuri agricole), pe calea instruirilor si a proiectelor-

pilot, n paralel Tratarea, sortarea i valorificarea deeurilor In regiune nu exist staii de tratare mecano-biologic.

n judeul Ilfov nu exist instal

radabile.

n judeul Ilfov deeurile mena

Patru societi comerciale din judeul Ilfov, dein incineratoare care trateaz deeurile

periculoase i cadavrele de animale.

n judeul Ilfov exist o staie de sortare care a fost pus in funciune n

oi operatori cu capital privat.

Staia are o ca

Principalele materiale sortate sunt: h

In judeul Ilfov nu sunt puse n practic alte metode de tratare sau valorificare a

deeurilor menajere.

Reciclarea deeurilor municipale Piaa de materiale reciclabile n regiune se caracterizeaz prin prezenta soc

ciale ce ofer servicii mixte: unele doar colecteaz deeurile reciclabile, altele colecteaz

si valorifica deeurile reciclabile, iar altele doar valorifica deeurile reciclabile.

Firmele ce colecteaz si valorifica deeuri au sediul n Bucureti sau n localiti din

judeul Ilfov, cantit

Exist trei operatori economici autorizai pentru prelu

realizrii obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje

Exist reciclatorii de deeu

deeuri textile(12).



Pag.

ILFOV

26

-

-

y v n 3 depozite conforme. trei rime le m te

fu ontractele comerci nate rul de e care

transporta deeuri i operatorul depozitului.

lul nr.1.- 1.- Depozite de d euri care preiau deeuri din judeul Ilfov

ozit conform/

tip* Suprafaa total (ha)

Capacitate total de

proiectata* (mc)

Volum ocupat pn n

(mc)

An deschidere /an nchidere

Prelucrarea in vederea reciclrii/valorificrii const n:

sortarea manual pe grupe de materiale, dezmembrare, mrunire, presare, balotare

operaii de prelucrare primar

reciclarea /valorificarea propriu-zis

Eliminarea deeurilor municipale prin depozitare se realizeaz n judeul Ilfo

Cele depozite p

a m

sc i deeuri

ntre operato

enajere colecta

salubritat

n Bucureti n

ncie de c le se colecteaz i

Tabe

Dep

e

localitate depozitare prezent

SC IRIDEX SRL b 27 120.000,00to 1999/2019com. Chiajna Rudeni

SC SYSTSRL , cVidra

42 6.600.000,00 1.214.000,00

2001/2023EMA om.

b

SC ECcom. Glina S.A

45OREC b 119 26.400.000,00 2001/20

Sursa: Autorizaia integrat de mediu Nota: 1. la o densitate de 0,5 tone/m3.

2. *clasa b- depozit de deeuri nepericuloase, conform clasificrii din HG nr. 349/2005 (art. 4)



Pag.

ILFOV

27

iune: 15 ha la

Chiajna

v

ursa LAPM Bucureti, ediia 2007, n consultare publica).

M

eurile provenite din Ilfov in aceste depozite sunt sub 4-5% din totalul depozitat.

Prin urmare, rata de umplere si durata de exploatare a depozitelor ecologice din Ilfov d ti.

a de le prin depozitare, se realize n 29

d for necon judeul Ilfov tabelul

urmtor.

Tabelul nr. 1 - 2. -Suprafaa i datele de nchidere din l Ilfov

Nr. Crt.

Numele satelor

e

depozitare

, locaia suprafeelor de

Suprafaa acoperita

Capacitatea proiectat se poate atinge n 14-15 ani de la darea n folosin, adic

nainte de anul 2018 (fr a se socoti capacitile care urmeaz a se da n func

/Rudeni, 16 ha la Glina si 4,2 ha la Vidra.

Deeurile care se depoziteaz la IRIDEX reprezint 37% din totalul deeurilor generate

n municipiul Bucureti, restul fiind depozitate la depozitele VIDRA si GLINA din Judeul Ilfo

(S : P

Depozitele de deeuri de pe teritoriul judeului Ilfov deservesc att judeul Ilfov ct si

unicipiul Bucureti, ale crui deeuri sunt in totalitate depozitate in judeul Ilfov.

De

epind n principal de generarea i colectarea deeurilor din municipiul Bucure

y Eliminare eurilor municipa az n judeul Ilfov i de epozite necon me le . Depozite form din e sunt prezentate n

ale depozitelor neconforme judeu

cu suprafede

Adresa

depozitare m

Data sistrii activitii prevzut prin lege

1. Mogooaia Satul Mogosoaia 11.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

2. Clinceni Clinceni, str. Solariilor

5.000 2007, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

3. Afumai N-V de Afumati Necunoscuta 2009 4. Domneti com. Domneti (n

spatele UM) cuta Necunos 2009

5. Com. Drti )

com. Drti (spre com. 1 Decembrie

10.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului



Pag.

ILFOV

28

lpani - Piscu

6. Ciolpani Satul Cio 10.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

7. Com. Peri Satul Peri 15.000 2009 8. Com.

Gneasa sca,

Afumati indrilita, Pite 45.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de

mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

9. Gruiu Satul Silitea Snagovului, satul Lipia

Necunoscuta 20.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de

mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

10. Dasclu Dasclu Necunoscuta 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

11. Vidra VidraCreeti 35.000 2009 12. Petrchioaia 35.000 e

si Petrchioaia 2008, sem II, prin solicitare de Aviz d

mediu pentru sistarea depozitariiecologizarea amplasamentului.

13. Berceni 6.000 e ii si

ecologizarea amplasamentului

Berceni 2007, sem II, prin solicitare de Aviz dmediu pentru sistarea depozitar

14. Dobroieti Dobroieti 30.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

15. com Jilava n aparinnd SC Progesul SA

Pe un tere 5.000 2007, sem II, prin solicitare de Aviz demediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

16. Brneti acc. PUG 6896/0203/2000, land 133, parcela 555

35.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

17. a Satul Grditea, pmntul 15 (AGROMEC)

20.000 de Grdite 2008, sem II, prin solicitare de Avizmediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

18. Com.1 Decembrie

Baloteti 8.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

19. Mgurele Mgurele - na

10.000 , prin solicitare de Aviz de Dumitra

2008, sem IImediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

20. Oraul Buftea 15.000 e pentru sistarea depozitarii.

Depozitul este listat in HG 349/2005 si

04 izare,

a

Buftea 2009, sem I prin solicitare Aviz dMediu

are termen de sistare a depozitarii la 17.07.2009. Din data de 01.01.20a concesionat serviciul de salubriar depozitarea deeurilor la depozit



Pag.

ILFOV

29

fost sistata. 21. Tunari Tunari 25.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de

mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

22. tefnetii de Jos

e Jos Stefanestii d 25.000 2009

23. Bragadiru Bragadiru - Virteju viz de 2008, sem II prin solicitare de Amediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

24. Cornetu Cornetu, pmntul 43

9.000 diu 16, parcela

2008, sem II. Deine Aviz de mepentru sistarea depozitarii

25. Pantelimon Pantelimon e ii si

2007, sem II, prin solicitare de Aviz dmediu pentru sistarea depozitarecologizarea amplasamentului

26. Ciorogirla Ciorogirla 10.000 e ii si

cologizarea amplasamentului

2008, sem II prin solicitare de Aviz dmediu pentru sistarea depozitare

27. Nuci Nuci Necunoscuta 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

28. ozitarii si tului

Copaceni Copaceni Necunoscut 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depecologizarea amplasamen

29. Cernica Pe teritoriul satului 5.000 2008, sem I prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

Suprafaa totala 365.000 Sursa: Planul Judeean pentru Gestionarea deeurilor

dac nchiderea acestor depozite are termenul legal n anii 2007-2009.

n perioada euri

nepericuloase de pe teritoriul judeului Ilfov: itila, Chiajna, Corbeanca, Otopeni,

Domne

Etapizarea nchide cologizrii celorlalte d neconforme este red tabelul

urmtor.

Tabelul nr. 1 - 3.- Planificarea nchiderii depozitelor de deeuri neconforme

Depozitarea deeurilor menajere a fost sistat la cele mai multe dintre acestea pn in

2007, chiar

2004 -2006 au fost nchise si ecologizate 6 depozite neconforme de de

Snagov, Ch

ti.

rii i e epozite at n



Pag.

ILFOV

30

d u

Etapizarea i si- n conformitate cu HG 349/2005-

in jude l Ilfov

nchideri ecologizrii

2007 202008 09

Numr depozite

sem I sem II sem I II sem I sem II sem

1 4 7

17

1

se nchid i se

Clinceni

limon

Cernica Mogooaia

Gneasa Gruiu

Dasclu Petrchioaia

Dobroeti Brneti

Grditea

brie Mgurele

Tunari Bragadiru Cornetu

Nuci Copceni

Buftea Afumai Domneti

Peri Vidra

tefnetii de Jos

ecologizeazBerceni Jilava

Drti Ciolpani

1 Decem

Pante

Sursa: PJGD

E RELEVANTE

ntre planul naional i planul regional stabilind

intele, obiectiv

cu PRGD reprezentnd rspunsul judeului la

cerinele regiunii nr.8 Bucureti - Ilfov precum i la cele naionale i europene lund in

eurilor sincronizata cu strategia

PJGD-ul este un instrument care permite judeelor sa primeasc un suport financiar adiional din partea Uniunii Europene.

Deeurile continu s se depoziteze n depozitele conforme:

- depozitul Ecorec Glina,

- depozitul Ecosud Vidra,

- depozitul Iridex Rudeni

1.3. RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAM

PJGD-ul reprezint legturaele i responsabilitile ce trebuie atinse la nivel local.

PJGD-ul este n strns corelaie

considerare caracteristicile specifice regiunii.

PJGD-ul reprezint strategia de gestionare a dede gestionare a deeurilor la nivel regional.



Pag.

ILFOV

31

CAPIT

principal surs de documentare RRaappoorrttuull pprriivviinndd ssttaarreeaa ffaaccttoorriilloorr ddee

nnuull 22000077 eellaabboorraatt de Agenia de Protecia Mediului Ilfov, o sintez

itudine estica. Judeul este localizat la 60 km nord

de Dun Neagra, fiind dispus ca o

centur

km ptrai

din populaia Romniei, fiind

distribuit dup cum urmeaz:

uitori (7,04%);;

in zone rurale 257 935 locuitori (92,96%)..

2.1.2. C

OLUL II. STAREA ACTUAL A MEDIULUI

2.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE ALE MEDIULUI

Avnd ca

mmeeddiiuu iinn jjuuddeeuull IIllffoovv nn aa a strii actuale a mediului pe teritoriul judeului Ilfov se prezint dup cum urmeaz:

2.1.1. POZIIE GEOGRAFIC

Judeul Ilfov este situat in zona central-estic a Cmpiei Romne, n bazinele inferioare

ale rurilor Arge, Dmbovia, Colentina, avnd ca vecini judeele Prahova la nord, Ialomia la est-nord est, Clrai la est-sud est, Giurgiu la sud-sud vest si Dmbovia la vest nord vest.

Conform zonrii teritoriului rii, judeul Ilfov face parte din Regiunea 8 Bucureti Ilfov,

amplasat n partea de sud sud est a Romniei, centrul geografic al judeului fiind la

442449 latitudine nordica si 260548 long

re, 100 km sud de Carpaii Orientali si 250 km vest de Marea

a n jurul Bucuretiului. Teritoriul sau prezint o nlime cuprinsa ntre + 49 m si + 119 m

fata de nivelul Marii Negre.

Judeul Ilfov are o suprafa de peste 1.583

Populaia este de 277.476 locuitori, reprezentnd 1,23 %

in zone urbane 19.541 loc

ONDIII GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere geomorfologic, suprafaa studiat face parte din marea unitate de

relief a Cmpiei Romne, diviziunea Cmpia Vlsiei, subdiviziunea Cmpia Bucuretiului.



Pag.

ILFOV

32

- Pasrea), netede, cu aspect de cmpuri ce coboar n pant

lin pe

Relieful de cmpie este uor vlurit, format din interfluvii largi (Sabar-Dmbovia,

Dmbovia - Colentina, Colentina

direcia NNV-SSE. Valea Dmboviei are o lunc larg (limea max. 2,5 km) i malul

drept (10-15m) mai nalt dect malul stng(4-6m) dominat de mai multe coline (sau dealuri) sub

forma unor pinteni proemineni.

Pe teritoriul judeului Ilfov se pot delimita urmtoarele uniti morfologice : cmpul Brganului,

cmpul Mosti tei, cmpul Vlsiei, cmpul Gvanu-Burdea, cmpul Burnasului, iar ultima unitate o

constituie terasele si luncile rurilor : Arge, Dmbovia, Neajlov si lalomia.

2.1.3. CLIMA

Clima este temperat-continental, cu nuan excesiv, cu veri clduroase i secetoase i

ierni friguroase, dominate de prezena frecvent a maselor de aer rece continental din E, sau

arctic din N i de vnturi puternice care viscolesc zpada.

In judeul Ilfov , regimul termic se caracterizeaz prin temperaturi medii multianuale ce

variaz , in cea mai mare parte a judeului, intre 10,5C (Fundulea) si 10,7 C (Videle). Zona

sudica a judeului , mai ales lunca Dunrii prezint un regim termic uor mai ridicat, astfel ca

i , s-au nregistrat in ziua de 5 iulie 2000 si au depit 42 C - Videle,

Bucure

) si -32,2C Bucureti -

Bneas

edia anuala a precipitaiilor este de 460-500 mm.

l iernii c e pot

depi

mediile anuale ating 11,0 C 11,2C (Giurgiu 11,2C). Maximele absolute ale temperaturii

aerului, la nivelul judeulu

ti - Bneasa - 42,2 C, Fundulea - 42,4 C, Giurgiu - 43,5 C.

Minimele absolute s-au situat intre 26,5C (Fundulea 14.02.1985

a 25.01.1942). Cantitatea medie multianual a precipitaiilor oscileaz n jurul valorii de 500mm (la

Brneti i Vidra). M

Regimul eolian se caracterizeaz prin predominarea vnturilor dinspre NE (21,6%) i

E(19,7%) care bat cu viteze medii anuale de 2-2,5m/s, cu maxime pe timpu

125km/or.

Majoritatea fenomenelor periculoase se semnaleaz n anotimpurile de iarn i var, iar

n anotimpurile de tranziie, primvara i toamna, ele sunt ntlnite mult mai rar.



Pag.

ILFOV

33

enelor meteorologice periculoase caracteristice sezonului cald s-au

semnalat grindina n anotimpul de tranziie, primvara. Un alt fenomen periculos specific acestui

interva

judeul Ilfov are un caracter specific datorit, n primul rnd,

plas

pe

le existente, zone industriale noi, amplasate n general de a lungul

e mari cu noi zone de locuit, circulaia

auto, n special de-a lu

gurele,

platforma Pantelimon Neferal, dar

o

contribuie major la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul construciilor (staii de

betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.).

Din categoria fenom

l de timp a fost orajul (descrcri electrice) ntre lunile aprilie-septembrie.

2.1.4. STAREA ATMOSFEREI

Poluarea aerului n

am rii teritoriale fa de Municipiul Bucureti, prelund prin dispersie emisiile de aici,

datorate existenei unor surse multiple, nlimi diferite ale surselor de poluare, precum i o

repartiie neuniform a acestor surse.

Surse de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate

platformele industria

oselei de Centur a Capitalei, extinderea pe suprafe

ngul drumurilor naionale ce fac legtura cu Municipiul Bucureti i de

asemenea circulaia pe oseaua de Centur a mainilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in cteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industriale

Obiectivele industriale din judeul Ilfov sunt amplasate n platformele existente ce se

situau la marginea Municipiului Bucureti cum ar fi: platforma Jilava, platforma M

i locaii noi n care s-a dezvoltat o industrie preponderent

alimentar (ora Popeti - Leordeni, Tunari, Domneti, etc.), activiti de depozitare comer,

hiper marketuri. Pe oseaua de Centur s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu



Pag.

ILFOV

34

Gama substanelor evacuate n mediu din procesele tehnologice este foarte variat:

e i anorganice care au i coninut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd),

gaze s

uto

ecente peste 150 de compui si grupuri de

e strbate oraul Otopeni

e trafic intens, poluarea aerului scade rapid i este destul de

r semnalat n zonele suburbane sau rurale.

egul o constituie ozonul care este diferit fa de ceilali

antiere de construcie i betoniere

r de construcii a crescut foarte mult, antierele i betonierele

rmn

Ox, CO, CO2, pulberi, fum, cenu

volant

prin couri nalte care realizeaz concentraii locale

mai reduse, dar amplific efectele de poluare la distan.

Astfel, CET-urile care funcioneaz n Bucureti, pot afecta calitatea aerului din

localitile limitrofe situate n judeul Ilfov.

pulberi organic

i vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solveni organici, funingine etc.;

Traficul a

Poluarea aerului cauzat de traficul auto este un amestec de cteva sute de compui

diferii. Au fost evideniai n urma unor studii r

compui.

Impactul cel mai mare apare n zonele construite i cu artere de trafic supraaglomerate,

unde dispersia poluanilor este dificil de realizat.

Este de menionat traficul de pe DN1, c

Concentraiile poluanilor atmosferici sunt mai crescute n zonele cu artere de trafic

intens ,la deprtarea de arterele d

ra

Singura excepie de la aceast r

poluani generai de traficul auto.

Ponderea activitilo

nd surse poteniale de poluare a aerului, n special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET-urile, dei nu sunt amplasate pe teritoriul judeului Ilfov, reprezint surse majore de

poluare a aerului, prin modul de funcionare cu combustibili lichizi ce au un coninut ridicat de

sulf, deversnd n atmosfer importante cantiti de SO2, N

. Ca instalaii de reinere a principalilor poluani chimici, NOx si SO2 , au fost alese

variante constructive ce prevd dispersia



Pag.

ILFOV

35

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice pentru nclzirea spaiilor, locuinelor, din care, multe

funcioneaz pe combustibil lichid sau solid, constituie o surs de natura celei de la punctul

precedent, lipsit ns, pe lng instalaii de epurare, i de avantajul relativ al dispersiei prin

couri nalte; combustia este de cele mai multe ori incomplet datorit ne-automatizrii arderii,

randamentului redus i unei supravegheri precare i determin degajri de poluani deloc

neglijabili.

De asemenea, nclzirea locuinelor pe timp de iarn cu combustibil solid, combustia

neautorizat, n aer liber, a unor deeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice,

deeuri stradale, ne-ntreinerea salubritii domeniului public, depozitarea inadecvat a

reziduurilor industriale i a deeurilor menajere se constituie prin cumul ntr-o surs global de

poluare permanent cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile,

aspecte sesizabile mai ales n condiii meteorologice nefavorabile (cea, calm atmosferic,

inversiune termic).

La nceputul anului 2004 n cadrul unui program PHARE 2000 a fost pus in funciune

reeaua automat de monitorizare a calitii aerului in regiunea 8 Bucureti - Ilfov, care

funcioneaz la parametrii proiectai, respectnd cerinele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeului Ilfov au fost montate dou staii:

- staie de fond regional Baloteti;

- staie de fond suburban Mgurele.

Staiile fac parte din reeaua automat de monitorizare a calitii aerului din regiunea 8

Bucureti-Ilfov i sunt gestionate, alturi de celelalte 6 staii amplasate n Bucureti, de ctre

personalul calificat din cadrul APM Bucureti.

Datele referitoare la calitatea aerului n regiunea 8 Bucureti - Ilfov (poluanii msurai

fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate n timp real inclusiv

publicului i provin de la toate cele 8 staii automate.

Pe teritoriul judeului nu exist punte de informare pentru ceteni.



Pag.

ILFOV

36

2.1.5. HIDROLOGIE

Ape de suprafa

Reeaua hidrografic cu o densitate de 0,2-0,3 km/km2, se caracterizeaz prin prezena

ctorva ruri mari care tranziteaz sau care formeaz pe distane mici, limita judeului Ilfov cu

alte judee.

Teritoriul judeului este strbtut de reeaua hidrografic a rurilor Arge, Dmbovia,

Sabar, Colentina(care aprovizioneaz cu apa oraul Buftea) si de rul Ialomia mpreuna cu

afluentul sau Gruiu., la care se adaug i civa aflueni tributari dar i ruri mai mici care i au

obria pe teritoriul judeului cum sunt rul Pasrea, Mostitea, Clnu, Cociovalitea, Slotea,

sau Cocioc, Ilfov, Vlsia, .a.

Multe dintre rurile mici au un curs semi - permanent, secnd in timpul verilor secetoase.

Lacurile naturale (predominant din categoria limanelor fluviatile) si antropice sunt concentrate, cu

precdere, in partea de N, de V si de E a judeului.

In judeul Ilfov exista 2 bazine hidrografice majore: Arge si Ialomia.

Bazinul hidrografic Arge cuprinde urmtoarele ruri: rul Arge (de la intrarea in jude

pe teritoriul comunei Ciorogrla pana la ieirea din jude - teritoriul comunei Vidra), rul

Dmbovia , rul Sabar, rul Colentina (amenajat pe acumulri), rul Pasarea, rul Clnu, rul

Ciorogrla.

Bazinul hidrografic Ialomia cuprinde rurile: rul Ialomia (de la intrarea in jude in

dreptul satului Burias i pn la ieirea din jude n dreptul satului Micunetii Mari), rul

Cociovalitea, rul Vlsia si rul Snagov.

Calitatea apelor in subsistemele celor 2 bazine hidrografice este monitorizata de SGA

Ilfov Bucureti.

Alimentarea rurilor se face predominant din ploi i zpezi, aportul apelor subterane fiind

moderat.

Lacuri

Principalele lacuri naturale din regiune sunt :

Lacul Snagov cu suprafaa de 575 ha si volumul de 17,3 mil. mc



Pag.

ILFOV

37

Cldruani cu suprafaa de 224 ha si volumul de 4,5 mil. mc. Buftea cu suprafaa de 307 ha, Buciumeni cu suprafaa de 60 ha, Mogooaia cu suprafaa de 92 ha, Pantelimon cu suprafaa de 313 ha, Cernica cu suprafaa de 360 ha Ciolpani Scrovitea s.a.

Suprafaa ocupat de ape este de 5479 ha n 2001 fa de 6515 n anul 1996.

Principalul lac antropic din regiune este :

Mihileti cu suprafaa de 1013 ha si volumul de 76,30 mil. mc

STAREA APELOR DE SUPRAFA

Principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de

- activitatea industriala

- depozitele de deeuri industriale i menajere

- activitile agricole

Activitatea industrial poate constitui o surs de poluare cnd, datorit deficientelor de

funcionare a instalaiilor de preepurare, sunt deversate in emisarii naturali, odat cu apele

uzate si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natura anorganica si/sau

organica si polueaz, dup caz, fie apele de suprafaa prin restituie directa, fie prin intermediul

reelei de canalizare urbana care nu dispune inga de o staie de epurare finala, astfel nct o

parte din cursurile de apa ale teritoriului prezint indici de degradare calitativa.

Depozitele de deeuri industriale si menajere neamenajate corespunztor, constituie o

sursa de poluare att a apelor de suprafaa cu substane nocive si germeni patogeni antrenai

de apele meteorice de iroire, cat si a apelor subterane prin infiltrarea acestora in sol.



Pag.

ILFOV

38

Activitile agricole prin folosirea unor metode agrochimice necorespunztoare sau

folosirea in exces a pesticidelor si ngrmintelor chimice genereaz aceleai tipuri de efecte.

Calitatea apelor din bazinul hidrografic Arge

Starea de calitate nregistrat pe baza evalurii rezultatelor analizelor efectuate n cursul

anului 2007 este urmtoarea:

Starea rurilor interioare

Starea chimic n anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel i

micropoluani organici; acestea din urm sunt: a. Grupa Compuilor organici semivolatili clorurai :

b. Grupa Compuilor organici semivolatili aromatici

c. Grupa erbicidelor i fungicidelor: atrazin, simazin i trifluralin.

Situaia nregistrat n bazinul hidrografic Ialomia indic o stare bun pentru lacul

Tncbeti II i proast pentru lacurile Snagov i Cldruani iar in bazinul hidrografic Dunre,

o stare bun pentru lacul Petrchioaia.

APE SUBTERANE

Ape subterane freatice: n anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reeaua naional de observaie i exploatare constatndu-se urmtoarele:

zona Domneti Mihileti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a constatat depirea indicatorilor de calitate la substane organice, amoniu, azotai, fier i mangan

n toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart - depiri pentru substane organice, amoniu, Fe i ncrcare bacterian.



Pag.

ILFOV

39

Zona Cernica - ncrcare organic i azotai. Zona Otopeni - ncrcare organic i azotai. Zona Dragomireti - Rudeni - ncrcare organic, nutrieni, Fe i Mn. Zona Buftea - depiri la ncrcare organic. Zona Joia - ncrcare n nutrieni, Fe i Mn. Zona Bragadiru - concentraie ridicat pentru amoniu, ncrcare bacterian. Zona Jilava - 30 Decembrie - ncrcare mare n Fe; F3 amoniu. Zona Flmnzeni - valori ridicate pentru amoniu i Mn. Zona Ciocneti - ncrcare organic, amoniu i Mn; Zona Ghimpai - ncrcare n nutrieni (amoniu i azotai); Zona Slobozia Moara - depire pentru Mn; Zona Rcari - ncrcare mare n amoniu. Zona Drvari Catichea - ncrcare organic, nutrieni, Mn. Zona Gorneni Gvanu Burdea - depire la amoniu. Zona Mogoeti- Gvanu - ncrcare organic, nutrieni, Fe, Mn; Zona Darvari-Catichea -depiri la nutrieni, substane organice, Fe i Mn. Zona Creeti - depiri la amoniu, Fe i Mn, ncrcare organic. Zona Berceni - depiri similare zonei anterioare. Zona Bolintin Deal - ncrcare n Fe i Mn i substane organice.

Valorile au fost raportate la limitele nscrise n Legea apei potabile nr. 458/2002 modificat i

completat cu Legea nr. 311/2004.

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII APELOR DE SUPRAFA I A CELOR SUBTERANE

Ca zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa de pe teritoriul judeului Ilfov,

pot fi amintite zonele de deversare a apelor menajere fr existena staiilor de epurare cum ar

fi, rul Dmbovia n aval de Capital, inclusiv a rului Arge , rul Sabar, rul Ciorogrla,

Cociovalitea, Pasrea i altele.



Pag.

ILFOV

40

2.1.6. SOLUL

Fondul funciar al judeului este constituit din terenuri cu destinaie agricol(arabil,

puni i fnee, vii i livezi), suprafee cu vegetaie forestier, suprafee ocupate de ape,

drumuri, ci ferate, construcii i terenuri de productive

La nivelul anului 2007 existau:

Terenuri neagricole - Pduri i vegetaie forestier 25296 ha

- Teren neproductiv - 917 ha

- Ruri, lacuri, bli - 5311 ha

- Altele (Drumuri, construcii) 17106 ha

Suprafaa arabila - 104405 ha din care:

- cultivat 82843 ha

- ogoare i rmas nensmnat 21562 ha

Suprafee scoase din circuitul agricol - 1161 ha n vederea realizrii de investiii ca

(locuine, birouri, hale, mprejmuiri, racorduri utiliti, fose septice, puuri, alei i alte investiii i

utiliti). Surse de poluare a solului - depunerile uscate si umede din atmosfera

- depozitarea inadecvata de deeuri si reziduuri menajere si industriale pe terenuri

neamenajate corespunztor

- deversarea de nmoluri, lamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de alta natura

- chimizarea in exces a terenurilor si culturilor agricole

- degradarea solului prin factori fizici a cror aciune este favorizata de practici greite

(despduriri, lipsa unor lucrri de consolidare si aprare, etc.)

- poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens



Pag.

ILFOV

41

Soluri afectate de reziduurile zootehnice Solurile predominante din judeul Ilfov prezint, n general o reacie bun, la impactul

multor ageni poluani datorita capacitaii de tamponare bune.

Pe suprafee mici au fost puse in evidenta procese de poluare a solurilor cu ape uzate,

nmoluri de la staiile de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din

zonele Peri, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a produciei agricole in toate aceste situaii a

variat intre 25 i 100 %.

Situaia amenajrilor de mbuntiri funciare / agricole Suprafeele de teren amenajate cu lucrri de mbuntiri funciare ( irigaii,

desecare)de pe teritoriul judeului Ilfov s-au redus de la an la an datorit extinderii intravilanului construibil. Reelele de irigaii au fost dezafectate n zonele construite. Au rmas funcionale

canalele de desecare care preiau apele pluviale i apele n exces.

Poluarea solurilor n urma activitii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

n urma activitilor din sectorul industrial siderurgic, s-au identificat cca. 100 ha de teren

poluat cu metale grele n zona platformei industriale Pantelimon (poluare istoric). Din

rapoartele de amplasament i bilanurile de mediu efectuate pentru societile de pe platform,

poluarea solului nu este profund, solul avnd n aceast zon o capacitate ridicat de

regenerare. Au fost evideniate procese de distrugere a solului prin lucrri de excavare n zona

canalului Arge i prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcii n diverse zone.

Pe suprafee mici au fost puse n eviden alte procese de poluare a solurilor cu ape

uzate, nmoluri de la staiile de epurare i reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

S-au identificat cteva restricii rezultate din aciunea entropica activitati industriale,

agro-zootehnice, ceea ce a dus la degradarea clasei iniiale de calitate a solului prin poluarea

cu diveri poluani.

Pe teritoriul judeului Ilfov nu s-au identificat terenuri degradate prin aciunea eoliana

sau alunecri de teren.



Pag.

ILFOV

42

Principala restricie a calitii solurilor din judeul Ilfov au fost solurile cu exces de

umiditate, (cca. 2030ha la nivelul anului 2005)pe care s-au realizat lucrri de ameliorare n

suprafa de 1201 ha si soluri degradate ca urmare a excavaiilor pentru exploatarea

agregatelor de ru (balastiere).

De asemeni, o cauza importanta o reprezint

raportdemediupjgdjudetulilfov

Documents