Raport asupra vizitei efectuate la Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul de Psihiatrie şi Ftiziopneumologie Orhei

§1. La data de 01 noiembrie 2011 reprezentanţii Centrului pentru Drepturile Omului, precum şi membrii Consiliului Consultativ au efectuat o vizită de monitorizare în Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul de Psihiatrie şi Ftiziopneumologie Orhei. Vizita s-a înscris în activitatea planificată a Centrului pentru Drepturile Omului privind monitorizarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în spitalele de psihiatrie şi instituţiile psiho-neurologice.

§2. Componenţa grupului de lucru a fost reprezentată de următoarele persoane:1. Gheorghe Bosîi, consultant superior, Serviciul investigaţii şi monitorizare2. Aladin Lozan, consultant superior, Serviciul investigaţii şi monitorizare;3. Oxana Gumenîi, psiholog, membru al Consiliului Consultativ;4. Alexandru Covalischi, psihiatru, membru al Consiliului Consultativ;5. Tatiana Cernomoriţ, sociolog, membru al Consiliului Consultativ.

§3. Vizita a debutat cu întîlnirea grupului de lucru cu conducerea Spitalului, în persoana directorului instituţiei Valeriu Rotaru şi medicului şef adjunct Tamara Şuter. În cadrul întîlnirii directorul Instituţiei a informat grupul de lucru despre specificul activităţii Spitalului şi funcţiile acestuia.

§4. Spitalul de psihiatrie şi Ftiziopneumologie Orhei şi-a avut anterior localizarea în localitatea Curchi. Sediul precedent a fost retrocedat Mănăstirii Curchi prin decizia Guvernului, iar Spitalul şi toată infrastructura a fost strămutat în or. Orhei în anul 2002.

§5. Anterior în Spital era o secţie de tratare a tuberculozei, de aceea în denumirea acestuia a fost inclusă specificarea de instituţie de ftiziopneumologie. La momentul actual, începînd cu anul 2009, în spital nu există pacienţi care ar urma un tratament de tuberculoză. Comasarea tratării bolnavilor de tulburări psihice cu cei de tuberculoză a fost interzis de Centrul de Sănătate Publică, dat fiind că spitalul este situat în apropiere nemijlocită de localitate (circa 30 metri), iar foştii pacienţi care se tratau de tuberculoză se plimbau în oraş, scuipau în fîntîni şi prezentau un pericol real pentru contaminarea locuitorilor care trăiesc în apropierea Spitalului.

Organizarea, amplasarea IMSP Spitalul de Psihiatrie şi Ftiziopneumologie Orhei

§6. Spitalul de psihiatrie din Orhei este o instituţie publică, încadrată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Spitalul este amplasat în imediata apropiere a or. Orhei pe adresa str. Dubăsari nr. 2, şi este alcătuit dint-un bloc cu 4 etaje, precum şi clădirea unde este amplasată cazangeria spitalului.

§7. Spitalul deserveşte 4 raioane din centrul ţării – Orhei, Teleneşti, Rezina şi Şoldăneşti cu o populaţie în jur de 300 mii de locuitori.

§8. În spital funcţionează 4 secţii în care sunt tratate afecţiunile mintale: psihiatrie bărbaţi, psihiatrie femei,somatogeriatrie, narcologie.

§9. Spitalul dispune de un izolator, în care sunt plasaţi pacienţi cu boli contagioase şi infecţioase, un cabinet de fizioterapie, stomatologie, un laborator biochimic, farmacie şi un cabinet al psihologului.

§10. Capacitatea de internare a pacienţilor este de 200 de paturi, la momentul vizitei fiind internaţi 181 de pacienţi.

§11. Teritoriul spitalului nu este îngrădit. În faţa Spitalului sunt amplasate două pavilioane destinate posibil pentru adăpostire în cazul unui timp urît. Pavilioanele sunt parţial deteriorate, nu sunt dotate cu scaune.

§12. Posturi de înregistrare a vizitatorilor pe teritoriul adiacent spitalului nu s-au atestat, astfel fiind asigurat accesul liber pe teritoriul acestuia.

§13. Ordinea publică şi paza obiectivelor de pe teritoriul Spitalului este asigurată de paznici, care îşi exercită activitatea într-un regim de lucru de 24 ore, pauza între ture fiind de 3 zile.

§14. Uşa centrală a Spitalului este încuiată la ora 18-00, iar uşile care asigură intrarea în secţii sunt încuiate permanent.

§15. Spitalul este aprovizionat cu apă potabilă de la fînîtna arteziană proprie, aflată la balanţa Spitalului. Încălzirea încăperilor este asigurată de cazangeria autonomă, a cărei funcţionare este bazată pe gaze naturale. Tot în cazangerie este încălzită apa necesară pentru asigurarea igienei săptămânale a pacienţilor.

Informaţii despre angajaţi

§16. Personalul spitalului de psihiatrie din Orhei îl reprezintă medicii de diferit profil, asistentele medicale, personalul medical inferior, personalul administrativ şi gospodăresc.

§17. În anul 2010 au fost aprobate statele personalului Spitalului în număr de 250,25 unităţi. Dintre acestea 22,25 funcţii 13 sunt medici – 7 medici psihiatri, terapeut, stomatolog, laborant, fizioterapeut, medic - narcolog. Personalul medical mijlociu e alcătuit din 74, 5 funcţii în care activează 75 de persoane. În ceea ce priveşte personalul medical inferior, sunt angajate 105 persoane. Pe parcursul anului 2010 au fost angajate 6 asistente medicale, tot atîtea eliberîndu-se din serviciu. Aceeaşi tendinţă se atestă şi la infirmieri, fiind angajaţi 12 infirmieri şi eliberîndu-se 13 persoane. Se constată o tendinţă de menţinere stabilă a colectivului de muncă, fluctuaţia de cadre fiind redusă, comparativ cu instituţiile similare.

§18. Salariul mediu pe instituţie pe parcursul anului 2010 a constituit 1925 de lei:Medici - 4042 lei;Personal medical mediu - 2160 lei;Personal medical inferior - 1344 lei;Alt personal - 2216 lei.

§19. În mediu unui medic psihiatru îi revin 28 pacienţi, iau unei asistente medicale - 2 pacienţi. Birourile medicilor, sălile de proceduri sunt dotate conform cerinţelor sanitar-epidemiologice, inclusiv cu mobilier adecvat. Personalul este asigurat cu hrană la dorinţă, contra unor plăţi rezonabile achitate în contabilitatea instituţiei.

§20. În scopul asigurării securităţii personalului sunt utilizate următoarele procedee: vaccinarea personalului contra gripei şi hepatitei de tip B; asigurarea cu mijloace individuale de protecţie – halate, măşti, ochelari, bahile, bonete,

mănuşi etc;

instruiri în ceea ce priveşte îngrijirea bolnavilor de profil psihiatric. Folosirea telefonului intern în cazuri de urgenţă.

§21. Secţiile nu sunt dotate cu sisteme de securizare, butoane de alarmă, angajaţii unei subdiviziuni structurale nu au posibilitatea de a contacta între ei prin intermediul unor dispozitive tehnice în caz de situaţii alarmante.

§22. În spital este angajat un psiholog, activitatea de bază al căruia este îndreptată spre psihodiagnoză.

§23. Nu este realizată terapia individuală sau de grup, consilierea psihologică, motiv principal invocat de specialist fiind lipsa timpului necesar.

Probleme depistate: Numărul redus de psihologi angajaţi; Lipsa asistenţilor sociali şi a specialiştilor în ergoterapie; Numărul sporit de bolnavi deserviţi de un medic pshiatru( 46 de pacienţi pentru medicul

din Secţia nr. 1 Psihiatrie bărbaţi); Salarizarea redusă a lucrătorilor medicali în raport cu gradul sporit de risc pentru sănătate

în condiţiile de lucru cu persoane cu dezabilităţi mintale; Efort emoţional excesiv şi surmenaj în urma contactului cu bolnavi cu dizabilităţi

mintale; Număr redu al personalului medical inferior de gen masculin; Asigurarea insuficientă a securităţii fizice a angajaţilor; Lipsa unor condiţii de recreare pentru personal.

Informaţii despre pacienţi.

§24. Capacitatea de internare a pacienţilor în Spitalul de psihiatrie din Orhei, conform informaţiilor oferite de conducerea acestuia constituie 200 de paturi. La momentul vizitei erau internate 181 de persoane.

§25. Durata medie de tratare a unui pacient constituie 33 de zile.

§26. Pacienţii sunt plasaţi în saloane în dependenţă de severitatea afecţiunii mintale, fiind împărţiţi în cîteva regimuri de supraveghere. Cele 4 secţii ale Spitalului sunt amplasate la diferite nivele ale clădirii, astfel încît secţiile psihiatrie femei şi bărbaţi sunt separate. În acelaşi timp în secţiile somatogeriatrie şi narcologie bărbaţii şi femeile sunt trataţi în aceeaşi secţie, fiind plasaţi în saloane diferite conform sexului.

§27. În ceea ce priveşte pacienţii declaraţi incapabili şi lipsiţi sau limitaţi în capacitatea de exerciţiu o asemenea informaţie nu este ţinută la evidenţă.

§28. Pe parcursul anului 2010 s-au tratat în Spital 2257 de persoane, iar în primele 10 luni ale anului 2011 - 1696 de persoane.

§29. În perioada aflării la tratament în Spital pe parcursul anului 2009 au decedat 18 persoane, în anul 2010 şi 10 luni ale anului 2011 au decedat cîte 7 persoane. Conform informaţiei oferite de administraţie, cauzele decesului persoanelor aflate la tratament sunt discutate la conferinţele medicale organizate de vice-directorul instituţiei. Informaţii centralizate privind vîrsta

persoanelor decedate şi cauzele deceselor lipsesc. Nu există o procedură specială de investigare a deceselor (conform standardelor internaţionale).

Probleme depistate: lipsa unor date statistice segregate după diferite criterii lipsa unei proceduri independente de investigare a deceselor

Internarea în Spitalul de Psihiatrie Orhei.

§30. În secţia de internare a Spitalului se acordă servicii de diagnostic preliminar şi adoptarea unei decizii privind necesitatea internării pacientului. De obicei în secţia de internare pacienţii se prezintă însoţiţi de rude apropiate sau prieteni, cu biletul de trimitere de la medicul psihiatru raional.

§31.În cazuri de urgenţă persoanele cu dereglări acute de personalitate sunt aduse de către Serviciul de asistenţă medicală de urgenţă. Accesul în secţia de internare nu este adaptat pentru persoanele cu dezabilităţi locomotorii, instalarea unei rampe de acces este imposibilă din cauza dimensiunilor scării de acces.

§32. La internare în staţionar pacientului i se solicită semnarea consimţămîntului privind internarea şi i se explică drepturile. Acest consimţămînt este anexat la fişa de boală a pacientului. Cu toate că este necesar de consfinţit consimţămîntul în fişa medicală, s-a constat că nu întotdeauna pacienţii înţeleg pentru ce se semnează, aceasta fiind una formală. Unul dintre pacienţi a menţionat că a fost rugat de către medicul din secţie să semneze în fişa medicală precum că a fost internat la tratament cu liberul consimţămînt chiar în ziua vizitei echipei de monitorizare. Acest fapt denotă faptul că prevederile art. 11 din Legea nr. 1402, privind sănătatea mentală, nu se respectă, medicii fiind obligaţi să informeze şi să comunice pacienţilor informaţii despre caracterul tulburării psihice, despre scopul, metodele şi durata tratamentului, riscurile tratamentului.

§33. Registrul în care se consemnează internarea şi diagnosticul pacienţilor nu este cusut şi sigilat. Nu există Registrul care ar oferi informaţii despre persoanele a căror internare în spital a fost refuzată, precum şi Registrul de evidenţă a persoanelor internate în staţionar fără liberul consimţămînt.

§34. Secţia de internare asigură recepţionarea documentelor şi bunurilor pacienţilor, lucrurile de preţ păstrîndu-se în safeuri. Din explicaţiile medicilor s-a stabilit că există cazuri cînd la externare pacienţii nu dispun de surse financiare pentru a pleca la domiciliu, aceştia fiind transportaţi pînă la Gara auto Orhei. De multe ori medicii le dau bani personali pacienţilor pentru a ajunge acasă.

Probleme depistate

Cunoaşterea insuficientă de către personal a principiilor şi standardelor privind drepturile persoanelor cu dezabilităţi.

Lipsa unor sisteme de acces în secţia de internare pentru persoanele care se deplasează în cărucioare.

Standardele şi condiţiile existente în secţiile de tratament.

§35. Cele 4 secţii vizitate de membrii grupului, precum şi Izolatorul sunt amplasate la cele 4 nivele ale edificiului Spitalului.

§36. Accesul în secţii este limitat, uşa de la intrare este permanent încuiată, cheia se păstrează la unul din infirmieri.

§37. Infrastructura nu este adaptată pentru persoanele cu dizavilităţi locomotorii.

§38. Pacienţii sunt îmbrăcaţi în haine personale.

§39. Compartimentul unde sunt situate birourile medicilor, saloanele unde sunt plasaţi pacienţii, precum şi alte facilităţi sunt situate împreună, nefiind delimitate. Numărul paturilor variază de la 5 în Izolator pînă la 60 în Secţia psihiatrie bărbaţi. Deşi la momentul vizitei numărul pacienţilor era sub limita plafonului de paturi, în unele saloane s-a stabilit faptul plasării a cîte 2 persoane pe un pat.

§40. Conform observaţiilor echipei de monitorizare, starea igienică din secţii era satisfăcătoare, culorile utilizate în saloane şi holuri fiind de un ton deschis, plăcut.

§41. În saloane sunt plasate paturi de setcă, impresia generală fiind că acestea sunt prea aglomerate. Saltelele utilizate sunt în opinia vizitatorilor uzate şi urmează a fi înlocuite cu unele ortopedice. Acest fapt este necesar, dat fiind că persoanele cu dezabilităţi locomotorii necesită condiţii speciale pentru utilităţile de somn.

§42. În fiecare secţie vizitată era asigurată curăţenia, însă atît pe holuri cît şi în saloane se simţea un miros urît înţepător. Acest fapt se datorează faptului că blocul curativ nu este aerisit, nefiind instalat un sistem de ventilaţie. În acelaşi timp toate ferestrele de la saloane au fost încleiate cu hîrtie pentru a menţine căldura pe timp de iarnă. Astfel ventilarea nu poate fi efectuată prin deschiderea ferestrelor.

§43. Lenjeria este schimbată cel puţin odată în săptămînă, însă la prima vedere ea pare murdară. §44. În fiecare salon sunt instalate noptiere în care 2 sau chiar 3 pacienţi îşi pot păstra lucrurile personale. Numărul noptierelor este redus şi nu asigură fiecărui pacient spaţiu suficient pentru păstrarea bunurilor personale în intimitate.

§45. Saloanele sunt spaţioase, geamurile sunt largi şi asigură accesul suficient a luminii naturale. La toate geamurile sunt instalate gratii metalice. Lumina artificială de asemeni este asigurat suficient.

§46. În fiecare salon este instalat un lavoar cu robinet, apa potabilă fiind asigurată neîntrerupt.

§47. Din cele menţionate de pacienţi curăţenia în saloane este efectuată de dînşii, însă acest lucru este efectuat benevol, fără o impunere din partea medicilor sau infirmierilor.

§48. Pe holul secţiilor sunt amenajate cantine, unde pacienţii servesc masa de 4 ori pe zi.

§49.Pe pereţii din secţii sunt afişate panouri informative privind drepturile pacienţilor, acestea fiind scrise cu caractere mari şi care pot fi uşor citite.

§50. În cele 2 secţii de psihiatrie: pentru bărbaţi şi pentru femei, cu sprijinul asociaţiilor obşteşti au fost amenajate săli de terapie ocupaţională. Destinaţia acestora este de a contribui la

incluziunea socială a persoanelor cu dezabilităţi mintale, şi de a-i învăţa deprinderi practice, cotidiene, precum şi în care pacienţii ar petrece timpul liber, făcînd diferite aplicaţii, desena, colora sau de a citi,a aranja diferite compoziţii( ichibane, aplicaţii cu plastilină etc). În practică aceste saloane nu sunt utilizate aproape deloc, motivul administraţiei fiind lipsa specialiştilor care s-ar ocupa cu pacienţii.

§51. Un alt aspect abordat de grupul de vizită s-a axat pe accesul pacienţilor la informaţie, şi dreptul la viaţa familială, privată etc. Astfel, pacienţii pot viziona televizorul ori de cîte ori doresc, conform programului zilei. Televizorul este instalat în holul secţiilor, unde pacienţii iau masa. Cele 6 canale TV satisfac necesităţile pacienţilor şi contribuie la informarea despre cele ce se întîmplă în societate.

§52. Fiecare pacient poate fi vizitat în orele prescrise de programul zilei de rude sau prieteni, cu care au întrevederi în camera de întrevederi. Întrevederile au loc de obicei în prezenţa unei surori medicale, însă la dorinţa pacienţilor şi rudelor acestora se pot petrece fiindu-le asigurată confidenţialitatea.

§53. Pacienţii pot primi produse alimentare de la vizitatori pe care le pot păstra în frigiderele amplasate în secţii.

§54. Încăperile de duş în general sunt amenajate corespunzător şi starea igienică este bună. Totuşi în Secţia psihiatrie femei în încăperea băii este necesară reparaţia capitală. Conform informaţiei oferite de administraţie şi de bolnavi, baia are loc în fiecare joi a săptămînii, cînd este asigurată apa caldă din cazangeria spitalului. Astfel, bolnavii sunt spălaţi de obicei de către infirmieri cîte 2-3 deodată. Persoanele care spală pacienţii de multe ori sunt de sex opus, aces fapt reprezentînd acte de intimidare a pacienţilor, care le poate provoca sentimente de jenă, frică.

§55. Încăperile pentru îmbăiere nu sunt dotate cu utilaje de încălzire a apei, de tip boiler.

§56. În fiecare secţie sunt amenajate veceuri separate pentru pacienţi şi pentru personal. În secţiile geriatrie şi narcologie, unde se tratează şi bărbaţi şi femei, veceurile nu sunt separate.

§57. Hîrtia igienică şi săpunul sunt asigurate de pacienţi individual.

§58. Pacienţii sunt liberi să circule în perimetrul secţiei unde sunt internaţi. Ieşirea la plimbare are loc în grupuri mici , fiind însoţiţi de un lucrător medical din secţie. Totodată, din convorbirile cu pacienţii aceştia au declarat că nu sunt scoşi la plimbare zile întregi. Unicul acces la aer liber este ieşirea la o terasă îngrădită cu gratii metalice, la un fost balcon. Aici pe o suprafaţă de 6m 2

pacienţii pot ieşi la fumat ori de cîte ori doresc. Ţigări sau alte produse de la magazinele din localitate sunt aduse de rude sau de personalul Spitalului.

§59. Bucătăria este compusă din cîteva încăperi, unde este preparată hrana pentru bolnavii aflaţi la tratament, precum şi pentru personalul care a acceptat să ia masa în Spital contra unei plăţi.

§60.În încăperea pentru curăţarea legumelor lipsesc mesele pentru legume. Toate legumele se află stocate împreună. Maşina de curăţat legume este defectă. Starea sanitară în încăpere este insalubră, podeaua este murdară, în vasele cu legume se aflau resturi de corji.

§61. În sala de pregătire a hranei din două cazane electrice funcţiona doar unul, din două plite electrice una era defectă. În încăpere din cauza lipsei unui sistem de ventilare erau mulţi vapori,

iar pe tavan şi lîngă geamuri s-a atestat mucegai, care prezintă un pericol pentru sănătatea angajaţilor din bucătărie.

§62. În încăperea destinată prelucrării cărnii şi a peştelui s-a atestat o masă, o buturugă şi frigidere de păstrare a produselor animaliere.

§63. Conform informaţiei oferite de conducerea spitalului meniul calculat în fiecare zi pentru pacienţi este întocmit conform normativelor privind valoarea energetică pentru un bolnav şi conform normativelor de dietă corespunzătoare. Norma produselor din care au fost pregătite mesele la data vizitei a constituit în jur de 17 lei. Cu toate acestea pacienţii au declarat că de multe ori din hrana oferită lipsesc carnea şi produsele animaliere, fiindu-le oferită caşe şi supe de legume. Acest fapt, în condiţiile administrării unor medicamente cu efecte adverse puternice nu poate contribui la un tratament adecvat al pacienţilor cu dezabilităţi mintale.

Probleme depistate: Restricţionarea plimbărilor la aer liber; Neasigurarea intimităţii pacienţilor la WC-uri şi în sălile de duş; Neasigurarea intimităţii din partea personalului faţă de pacienţi; Neasigurarea ventilării adecvate a secţiilor; Lenjeria spălată neadecvat şi modalităţi de îngrijire a unor pacienţi dificili; Efectuarea curăţeniei în saloane de către pacienţi; Existenţa formală a sălilor de terapie ocupaţională; Lipsa unor activităţi de terapie individuală sau de grup sau de intervenţie

psihologică în activitatea psihologului; Neadaptarea infrastructurii la nevoile persoanelor cu dificultăţi de deplasare; Starea igienică neadecvată a încăperii bucătăriei – prezenţa mucegaiului pe tavan

şi lîngă geamuri, precum şi utilajul defect utilizat la prepararea hranei; Alimentaţia insuficientă a bolnavilor cu produse de origine animalieră, ce nu

contribuie la tratament eficient al bolnavilor.

Asistenţa medicală.

§64. Tratamentul propriu zis are loc conform standardelor medicale în domeniu şi constă din vizitarea şi discuţiile medicului cu pacienţii, activitate ce are loc în fiecare zi. De obicei medicul întreabă pacienţii cum se simt şi care este efectul administrării medicamentelor. Pacienţii au declarat că atât la momentul internării cît şi pe parcursul aflării în secţie medicii îi informează despre maladia pe care o au şi despre medicamentele administrate.

§65. Medicamentele de bază sunt achiziţionate prin licitaţie. Deşi normativul reprezintă 22 lei pe zi, Spitalul este asigurat cu medicamente la un nivel de 12 lei pe zi pentru un pacient. În cazul în care în Spital lipseşte un preparat, pacientul îl procură în mod individual.

§66.La mulţi pacienţi s-a observat o stare apatică, datorată efectelor secundare ale medicamentelor administrate – încordare, agitare în vorbire, comportament inhibat etc. Medicii au menţionat că pacienţilor le sunt administrate medicamente cu efect curativ rapid dar care au un efect minim în timp – haloperedol, aminazin etc.

§67. Echipa de monitorizare s-a convins de faptul, că tratamentul administrat pacienţilor este de regulă unul medicamentos. Lipseşte comunicarea cu pacienţii, terapia ocupaţională este formală, ergoterapia nefiind implementată din lipsă de spasţiu necesar amenajării unor ateliere de muncă ocupaţională. Pacienţii au menţionat că în timpul liber joacă cărţi, şah, privesc televizorul.

§68. În urma discuţiilor cu pacienţii şi cu personalul medical s-a stabilit că informaţia despre maladie, tratamentul administrat şi efectele acestuia sunt discutate. În cazul îmbunătăţirii stării de sănătate a pacienţilor, acestora li se fac formele de ieşire şi sunt externaţi. Totodată pacientul X a menţionat că se simte bine, dar medicii i-au fixat un termen de 30 de zile pentru tratament, după expirarea căruia va putea fi externat. Acelaşi pacient a înaintat doleanţa creării unor servicii de îngrijire comunitară în localitatea de baştină, fără a fi necesare internarea într-un Spital psihiatric.

Probleme existente:

Volumul sporit de bolnavi la un medic psihiatru; Lipsa psihologilor şi specialiştilor în ergoterapie; Asigurarea insuficientă cu medicamente, în special de ultimă generaţie; Accesul limitat al pacienţilor la informaţia din fişa medicală proprie; Abordarea tratamentului de pe poziţia biomedicală, fiind necesară accentuarea pe

poziţii psihosociale.

Recomandări către administraţia Spitalului de Psihiatrie Orhei:

1. Adaptarea infrastructurii pentru necesităţile persoanelor cu dezabilităţi locomotorii – invalizi care se deplasează în cărucioare;

2. Evitarea plasării mai multor pacienţi pe un singur pat şi asigurarea tutoror pacienţilor cu paturi separate;

3. Identificarea unor măsuri pentru dotarea saloanelor cu mobilier – noptiere, scaune etc, în saloanele unde acestea lipsesc;

4. Asigurarea regimului antiepidemic, în special în bucătăria spitalului, repararea şi înlăturarea mucegaiului;

5. Întreprinderea unor măsuri eficiente pentru construcţia unor sisteme ce ar asigura ventilarea eficientă a saloanelor, pentru a exclude mirosul urît din acestea;

6. Asigurarea intimităţii pacienţilor în veceuri şi în sălile de baie, prin excluderea supravegherii din partea personalului medical cînd aceasta nu este necesar şi asigurarea îmbăierii pacienţilor de către persoane de acelaşi sex;

7. Asigurarea permanentă a pacienţilor cu lenjerie curată;8. Asigurarea cantităţii necesare de obiecte de toaletă;9. Asigurarea locurilor speciale pentru fumat;10. Asigurarea zilnică a plimbărilor la aer liber;11. Asigurarea accesului pacienţilor la informaţia din fişa medicală, în cazurile cînd

aceasta nu poate dăuna stării de sănătate a acestora;12. Abordarea tratamentului pacienţilor atît la nivel medicamentos cît şi psiho-social;13. Asigurarea cu medicamente performante de ultimă generaţie.14. Asigurarea securităţii fizice a personalului medical – butoane de alarmă în secţii

pentru a face posibilă legătura urgentă între personal;15. Crearea unor facilităţi de recreare pentru personal;

16. Asigurarea cunoaşterii de către personal a principiilor şi standardelor internaţionale privind drepturile persoanelor cu dezabilităţi mintale( CpDOM ar putea acorda un asemenea sprijin);

17. Consolidarea eforturilor pentru angajarea specialiştilor – psihologi, psihoterapeuţi, asistenţi sociali şi specialişti în ergoterapie, pentru asigurarea unui tratament eficient;

18. Asigurarea angajării unui număr suplimentar de medici psihiatri, pentru evitarea surmenării emoţionale a medicilor – în special în Secţia nr. 1 Psihiatrie bărbaţi;

19. Colectarea, la nivel de administraţie, a datelor statistice segregate pe diferite criterii, conform cerinţelor art. 31 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi;

Recomandări către autorităţile abilitate:

1. Asigurarea finanţării adecvate pentru procurarea de către IMSP Spitalul de Psihiatrie şi Ftiziopneumologie Orhei a medicamentelor de bază de generaţia a III-a (Guvernul, Compania Naţională de Asigurări în Medicină);

2. Sensibilizarea opiniei publice privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi mintale (Ministerul Sănătăţii, Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Centrul pentru Drepturile Omului, societatea civilă);

3. Revizuirea cadrului legislativ în vigoare care reglementează procedura spitalizării fără liberul consimţămînt (Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii);

4. Revizuirea conceptului de „liber consimţămînt pentru spitalizare” (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei);

5. Asigurarea pregătirii speciale a judecătorilor care examinează cererile de spitalizare în staţionarul de psihiatrie fără liberul consimţămînt (Institutul naţional al Justiţiei, Curtea Supremă de Justiţie);

6. Conlucrarea între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei pentru implementarea măsurilor de susţinere socială şi recuperare a persoanelor cu dizabilităţi mintale după perioada de tratament staţionar;

7. Conlucrarea între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei pentru plasarea persoanelor care au rupt legăturile sociale în instituţiile psiho-neurologice;

8. Implementarea serviciului comunitar – locuinţă protejată şi dezvoltarea reţelei instituţiilor de plasament temporar;

9. Diversificarea serviciului ergoterapie.