RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN CADRUL BIROULUI DE REPREZENTARE AL UNCJR LA BRUXELLES

26 IUNIE-15 SEPTEMBRIE 2006

În cadrul Biroului de reprezentare al UNCJR la Bruxelles, în perioada mai sus menţionată am desfăşurat următoarele activităţi:

28 - 29 iunie 2006, participare la conferinţa cu tema „Reforma Fondurilor Structurale – Politica de Coeziune Modernă”, organizată de către Partidul Socialiştilor Europeni la Parlamentul Europei.

Context: De la menţionarea sa în Tratate, odată cu adoptarea Actului Unic European (1986), politica de coeziune a Uniunii Europene a suferit modificări majore. Accederea a 10 noi state membre în 2004 a dus la creşterea diferenţelor economice şi sociale din cadrul Uniunii. Pentru a face faţă acestei provocări, politica de coeziune a fost semnificativ revizuită.

În consecinţă, a patra generaţie a programelor de fonduri structurale (2007-2013) va răspunde celor 3 noi obiective majore (Convergenţă, Competitivitate şi Locuri de muncă, Cooperare teritorială) şi va urmări o abordare mai strategică în privinţa principiului „parteneriatului” – ceea ce înseamnă articularea guvernanţei europene, naţionale şi locale – care conduce întreaga procedură de implementare.

Perspectiva Financiară 2007-2013 a alocat 307,6 mld. € pentru politica de coeziune. 81,7% din această sumă serveşte obiectivul Convergenţă (în principal cele 10 noi state membre), 15,8% va merge spre regiunile eligibile obiectivului Competitivitate, iar 2,44% rămâne disponibil pentru Cooperare teritorială europeană.

Vorbitori: Martin SCHULZ, Preşedintele Grupului PES Jacques DELORS, Fostul preşedinte al Comisiei Europene Danuta HÜBNER, Comisar UE Constanze KREHL, Coordonator PES pentru politică regională Poul Nyrup RASMUSSEN, Preşedintele PES Barbara DÜHRKOP-DÜHRKOP, Vicepreşedinte Grupul PES Vladimir ŠPIDLA, Comisar UE Sir Albert BORE, Vicepreşedinte COR Johannes ROSSBACHER, Reprezentant Consiliul European, Preşedenţia

Austriacă Paavo PIRTTIMAKI, Reprezentant Consiliul European, Preşedenţia Finlandeză

Probleme ridicate: Prudent în păstrarea componentei de solidaritate a viitoarei politici de coeziune, Partidul Socialiştilor Europeni a invitat actorii interesaţi de la nivel european şi regional, pe 28 - 29 iunie, pentru un schimb de păreri asupra acestei reforme controversate care urmează să dimensioneze programele fondurilor structurale din ianuarie 2007.

Politica de coeziune ca şi „valoare adăugată europeană”1

Unul dintre părinţii fondatori ai politicii regionale, Jacques Delors a reamintit

audienţei de spiritul ei – în principal, pentru echilibrarea liberalizării pieţei şi a politicilor competiţionale prin cooperare şi redistribuire. În topul beneficiilor economice, a subliniat, de asemenea, contribuţia politicii de coeziune la răspândirea cetăţeniei europene, datorită principiului parteneriatului.

Conform fostului preşedinte al Comisiei Europene (1985-1995), Uniunea Europeană are nevoie, mai mult ca oricând, de o politică de coeziune ambiţioasă pentru a face faţă provocărilor actuale: demografia, economia cunoaşterii şi globalizarea. În special datorită efectului său asupra altor politici europene privind infrastructura, mobilitatea, mediul, energia, cercetarea şi educaţia, Jacques Delors a apreciat politica de coeziune ca fiind principalul instrument pentru lupta competiţiei inter-state.

Noi priorităţi strategice ale comunităţii pentru coeziunea 2007-2013Comisarul european Danuta Hübner a prezentat viitoarea politică de coeziune

ca fiind "un instrument cheie de livrare" care, pentru prima dată, "pune în acelaşi cadru noţiunile de competitivitate şi coeziune". Domnia sa a insistat asupra obiectivelor strategiei Lisabona, cum ar fi inovarea, pentru care mulţi factori sunt înrădăcinaţi la nivel regional.

Constanze Krehl – parlamentar european (coordonatorul pentru politică regională al PSE) a prezentat contribuţia Parlamentului European la noul pachet financiar şi de politici, deşi a subliniat îngrijorările social-democraţilor cu privire la insuficienţa fondurilor alocate pentru coeziune, la fel ca şi cele cu privire la o serie de probleme nerezolvate cum ar fi: răspunsurile politicilor la delocalizarea firmelor, propunerile pentru un fond de ajustare al globalizării şi o mai mare transparenţă a banilor europeni investiţi.

Fonduri structurale pentru un model social europeanPoul Nyrup Rasmussen (Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni -

PES) l-a susţinut pe Jacques Delors în privinţa nevoii de a combate competiţia socială şi fiscală între statele membre, a cărei primă pierdere ar fi la nivel regional.

Poziţii exprimate:Membrii grupului PSE au pus la îndoială politica de coeziune "lisaboniană",

care, consideră ei, nu este cea mai bună metodă pentru a evita o Europă duală din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale. Problema fondurilor deja alocate şi neutilizate a fost, de asemenea, ridicată, cu apeluri către Comisie pentru opţiunea „reciclării”. Deşi o astfel de „reciclare” a fost definitiv eliminată de Consiliul European, Comisarul european Hübner a subliniat existenţa uneltelor flexibile în pachetele viitoare, cum ar fi regula "N+3" (conform căreia statele membre vor avea 3 ani după expirarea perioadei 2000-2006 pentru a-şi utiliza cota din fondurile UE).

In contextul crizei de identitate a UE, Sir Albert Bore (Vicepreşedintele Comitetului Regiunilor) şi-a exprimat regretul pentru faptul că guvernele statelor membre nu informează suficient cetăţenii cu privire la „valoarea adăugată” a politicii de coeziune europene. De asemenea, a încurajat actorii interesaţi să înceapă deja pregătirile pentru 2009, deoarece compromisul asupra perspectivei financiare va fi readus pe masa negocierilor.

2

Conferinţa Regiunilor Maritime Periferice (CPMR) a deplâns că, în pachetul

politicii viitoare de coeziune, conceptul „coeziunii teritoriale” s-a diluat la o „dimensiune teritorială” mai mare, care s-ar putea dovedi în detrimentul celor mai multe regiuni defavorizate.

Reprezentanţii regiunilor montane (Association Nationale des Elus de la Montagne) au exprimat aceleaşi critici.

Paşi următori: Trimestrul III şi IV 2006: statele membre şi regiunile să propună Cadrul

Naţional Strategic de Referinţă şi Programe Operaţionale pentru a fi acceptate de Comisie înaintea implementării

2007: începerea programelor

28 iunie 2006. Clubul "România-UE" Bruxelles a lansat pe 28 iunie 2006 studiul "Amprenta României" ("Footprint România") printr-o dezbatere la Parlamentul European. Studiul acoperă 474 de respondenţi si are ca principal obiectiv evaluarea percepţiei României in mediul afacerilor europene din Bruxelles. Mulţi văd o perioadă optimistă în viitorul apropiat al României.

"Amprenta României" este un studiu independent, realizat de Clubul "România-UE" Bruxelles, fără finanţare instituţională europeană sau românească. Alături de o poza-semnal asupra proiecţiei României pe structura europeană, studiul face 10 recomandări pentru a îmbunătăţi imaginea României în UE", a arătat Dan Luca, coordonatorul proiectului "Amprenta României".

Comisarul European pentru extindere Olli Rehn preciza: "Consider ca binevenită iniţiativa proiectului "Amprenta României", de a lansa o dezbatere constructivă asupra imaginii României în UE", atrăgând atenţia asupra transformărilor prin care România a trecut în ultimii ani. "Pentru a convinge toţi cetăţenii europeni că ţara este perfect pregătita pentru rendez-vous-ul istoric, cel mai bun sfat al meu este de a încuraja România sa se concentreze pe ultimele eforturi si sa parcurgă ultimul kilometru al aderării", a adăugat Comisarul European.

Până la data aderării, România trebuie sa accepte o realitate nu întotdeauna încurajatoare, a percepţiei pe care cetăţeanul european a dezvoltat-o în ultimii ani. Studiul relevă că, în general, România este văzută ca o ţară cu o cultura şi atitudine bine individualizate, care are un bun potenţial economic de creştere (42% din cei întrebaţi). Resurse există pentru o dezvoltare viitoare a ţării, iar creativitatea poporului român joacă un rol important. Cu toate acestea 66% din respondenţi văd România ca "învechită", iar 52% ca dezorganizată şi nestructurată.

Societatea civilă din România şi din afara României are un rol hotărâtor pentru a schimba percepţii. Studiul subliniază că 43% din participanţi nu au o opinie clară dacă România este o ţară productivă sau nu, dar susţin că este necesară o mai bună promovare a oportunităţilor de afaceri ale României, cu reguli mai clare şi sigure.

Roxana Lesovici, Preşedintele Clubului "România-UE", a concluzionat că "statutul României se va schimba dintr-un stat în curs de aderare într-un stat membru într-o perioadă scurtă de timp; şi în acelaşi timp, se vor schimba imaginea şi percepţia ţării în Uniune. Trebuie să consolidam

3

imaginea unui nou stat membru responsabil şi să schimbăm percepţiile greşite din momentul de faţă."

51% dintre cei chestionaţi au o atitudine pozitivă legată de condiţiile de viaţă şi muncă din România. Românii s-au arătat interesaţi să-şi folosească experienţa în ţară, în timp ce ideea de a munci în România constituie o provocare, ba chiar o aventură. Nu neapărat în sensul pozitiv. Protecţia socială şi standardele scăzute de viata din România au fost menţionate ca motive de îngrijorare de participanţii români la studiu, atunci când au fost întrebaţi despre posibilitatea de a se întoarce. Dincolo de legăturile de afaceri cu Europa Occidentală, România este percepută ca având un 'mod latin de viaţă' şi oameni calzi şi sociabili.Totuşi, unii percep relaţiile de muncă din România ca fiind 'foarte reci', văd românii ca având o atitudine neprofesionistă, lipsită de respect faţă de muncă , iar, profesional, "trişarea altora este o practică comună în România".

In comparaţie cu ţările vecine, România este văzută ca având manageri mai buni şi având o atitudine mai bună faţă de mediu. Totuşi, un participant la studiu a spus că românii sunt 'prea concentraţi pe rezultate rapide şi prea subţiri', in timp ce un altul a spus că în România există întotdeauna o 'diferenţă între aparenţe şi realitate'.

Mulţi dintre cei care au răspus chestionarului au spus ca infrastructura din România nu este stimulantă pentru străini. Mulţi asociază numele României cu ideea de sărăcie, lipsa de modernitate si, bineînţeles, corupţie.

Studiul clubului România-UE a fost realizat între 12 martie şi 22 aprilie 2006 în rândurile a 474 de specialişti care lucrează în domeniul afacerilor europene în Bruxelles şi nu numai. Dintre aceştia, 66% nu au cetăţenie română, 80% trăiesc în Uniunea Europeană şi 89% au relaţii cu cineva din România.

4 iulie. Reuniunea de birou - Stagiul iulie – septembrieŞedinţa a fost condusă de Mădălina Trandafir, responsabilul cu comunicarea în

cadrul Biroului. S-au discutat următoarele aspecte:- programul de activităţi pentru perioada stagiului – (conform celor prezentate,

pentru luna iulie sunt programate următoarele activităţi: Vizită la Parlamentul european, Reuniune Misiunea României pe lângă UE, Vizită la Parlamentul Regiunii Bruxelles-Capitale, Reuniune cu Patrizio Fiorilli – responsabil pe comunicare - Consiliului Comunelor si Regiunilor din Europa (CEMR), Pavel Tychtl – Comisia europeana - Prezentarea programului town twinning, Formare Euractiv -Dan Luca – Director PR, Reuniune cu Ambasada României la Bruxelles)

- activităţi în grupurile de lucru: începând cu stagiul anterior, s-a început activitatea în birou pe grupuri de lucru: dezvoltare regională, social, mediu, cooperare transfrontalieră şi management instituţional.(judeţul Mureş face parte din grupul management instituţional – coordonator)

- regulament de ordine interioară, aspecte organizatorice şi administrative ale biroului.

5 iulie. Vizită la sediul din Bruxelles al Parlamentului European

4

În cadrul vizitei efectuate la Parlamentul European, doamna Mariana Cosac,

administrator Direcţia Generală de Informare, ne-a făcut o prezentare a acestei instituţii. Parlamentul European îşi desfăşoară activitatea în 3 locaţii: Luxemburg – sediul Secretariatului General, Bruxelles şi Strasbourg.

Parlamentul European reprezintă, în viziunea Tratatului de la Roma din 1957 "popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene". Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 1979. Numărul de mandate este repartizat pe ţări, în funcţie de mărimea acestora. Începând cu 2004, 338 milioane de alegători din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene îşi aleg cei 732 de reprezentanţi în Parlamentul European (aceasta cifră a fost stabilită prin Tratatul de la Nisa, intrat în vigoare la 1 februarie 2003).

Legitimat prin vot universal direct şi ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European şi-a sporit continuu influenţa şi puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, în mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 şi Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naţionale.

Prin Tratatului de aderare din 25 aprilie 2005 de la Luxemburg, Preşedintele Parlamentului European a invitat parlamentele Bulgariei şi României să numească observatori din rândul membrilor lor. Aceştia, 35 pentru România şi 18 pentru Bulgaria, vor deveni europarlamentari după momentul aderării.

6 iulie. Întâlnire grup de lucru management instituţionalLa întâlnire au participat am participat în calitate de coordonator al grupului de

lucru, alături de: Mădălina Trandafir, responsabil comunicare - Biroul UNCJR, Terci Iosif (judeţul Olt), Dan Morar (judeţul Neamţ), Marin Costel, Cristea Constantin (judeţul Galaţi), Dumitru Sorin (judeţul Argeş).

În cadrul întâlnirii s-au abordat următoarele subiecte:- organizarea unei întâlniri cu reprezentanţii unei regiuni din Belgia, atât la nivel de

funcţionari, cât şi la nivel de politicieni în perioada imediat următoare, eveniment legat de sărbătorirea Zilei Naţionale a Belgiei –21 iulie. În acest sens, am întocmit o scrisoare de intenţie pe care am transmis-o administraţiilor din regiunea Hainaut.

- organizarea unei întâlniri cu parlamentarii români euro-observatori. Am trimis o scrisoare de invitaţie celor 35 de euro-observatori şi am propus ca întâlnirea să aibă loc în data de 12 iulie.

7 iulie. Prezentare „Organizarea administrativă a Belgiei”Reprezentantul judeţului Argeş, domnul Sorin Dumitru, a făcut, în cadrul

biroului, o prezentare a sistemului administrativ al Belgiei.Belgia este un stat federal cu o organizare administrativă asimetrică, cu 5 nivele administrative: autoritatea federală, comunităţi, regiuni, provincii, comune.

Autoritatea federală: La nivel legislativ există: Camera reprezentanţilor - 150 de membri aleşi direct de populaţie şi Senatul - senatori aleşi direct, numiţi de comunităţi, cooptaţi şi de drept. Executivul este format din rege, miniştri şi secretari de stat.

5

Miniştrii sunt în număr de 14 sau 15. Sunt 7 francezi şi 7 neerlandofoni. Primul ministru poate fi unul dintre aceştia sau poate fi o altă persoană. Actualul guvern federal numără 15 de miniştri şi 6 secretari de stat.

Comunităţi şi regiuni: 3 comunităţi (neerlandofonă, franceză, germană) şi 3 regiuni (flamandă, valonă, regiunea Bruxelles-capitală).

Parlamentul flamand are 124 de membri: 118 sunt aleşi direct de populaţie, iar 6 membri provin din Consiliul regiunii Bruxelles-capitală. Guvernul flamand poate avea maximum 11 membri.

Consiliul regional valon are 75 de membri aleşi direct de populaţie. Guvernul regiunii valone este format din maximum 9 membri.

Consiliul comunităţii franceze este format din 94 de membri: cei 75 de membri ai Consiliului regional valon + 19 care provin din Consiliul regiunii Bruxelles-capitală. Guvernul comunităţii franceze este format din maximum 7 membri.

Consiliul comunităţii germanofone este format din 25 de membri aleşi direct de populaţie. Guvernul comunităţii germanofone are 3 membri. Consiliul regiunii Bruxelles-capitală este format din 75 de membri, aleşi direct de populaţie. (actualmente sunt 64 de francezi şi 11 flamanzi) . Guvernul regiunii Bruxelles-capitală este format din 8 membri: un ministru-preşedinte, 2 francezi, 2 flamanzi şi 3 secretari de stat.

Provincii. Belgia are 10 provincii: 5 neerlandofone (Flandra occidentală, Flandra orientală, Antwerpen, Limbourg, Brabantul flamand), 5 francofone (Brabantul valon, Liege, Luxemburg, Namur, Hainaut. În regiunea Bruxelles-capitală nu sunt provincii, această regiune are 19 comune. Consiliul provincial are între 47 şi 84 de membri în funcţie de populaţia provinciei. Membrii consiliului provincial sunt aleşi pe o perioadă de 6 ani. Executivul provinciei este format din 1 guvernator (numit de rege pe viaţă) şi 6 deputaţi permanenţi (aleşi din consiliul provincial).

Comune. Belgia are 589 de comune. Consiliul comunal are între 7 şi 55 de membrii în funcţie de populaţia comunei. Membrii acestuia sunt aleşi pe o perioadă de 6 ani. Executivul este format din burgmaster (şef de comună) şi colegiul permanent (de la 2 la 10 membri în funcţie de populaţia comunei – provin din Consiliul comunal).

10 iulie. Întâlnire cu reprezentanţii Agenţiilor de Dezvoltarea Regionale West Pannon şi North Great Plain, Ungaria

La întâlnire au participat doamnele Judit Kiss, reprezentanta Biroului de la Bruxelles al Agenţiei de Dezvoltarea Regională West Pannon, repectiv Kincso Izsak, reprezentanta Agenţiei de Dezvoltare Regională North Great Plain, din Ungaria.

Scopul întâlnirii a fost schimbul de informaţii privind activitatea celor 2 regiuni din Ungaria şi a judeţelor din România, în vederea identificării unor puncte comune de interes pentru dezvoltarea de proiecte viitoare în parteneriat.

Cele 2 reprezentante au prezentat regiunile, priorităţile lor, precum şi proiectele europene pe care le desfăşoară sau pe care le au în vedere pentru perioada imediat următoare. Pe parcursul întâlnirii, am adus în discuţie relaţiile de colaborare ale judeţului Mureş cu judeţele Gyor Moson Sopron şi Zala din regiunea West Pannon, respectiv Szabolcs Szatmar Bereg din regiunea North Great Plain.

6

În afara domeniilor pentru care există deja relaţii de colaborare, am identificat o

posibilă continuare a cooperării comune pe domeniul parcurilor industriale, precum şi menţinea contactelor pentru organizare comună în vederea participării la evenimente viitoare Open days, desfasurate sub egida Comitetului Regiunilor.

10 iulie. Întâlnire cu reprezentanţii Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană

La întâlnire au participat reprezentanţii Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles, domnul Marius Hirţe, Ministru - Consilier, adjunctul Şefului Misiunii, responsabil COREPER I şi doamna Doris Theodora Mircea, Secretar II, Ataşat de presă, Politici culturale şi audiovisual, Strategia de Comunicare pentru extinderea UE şi Relaţii cu presa.

Cei 2 reprezentanţi au prezentat informaţii privind organizarea, rolul, competenţele şi activitatea Misiunii României la Bruxelles, precum şi proiectele desfăşurate în care se pot implica şi autorităţile judeţene.

De asemenea, reprezentanţii Misiunii au avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor adresate, referitoare la stabilirea de legături în mediul european, priorităţile României ca stat membru, probleme europene curente cu impact asupra procesului de aderare.

11 iulie. Vizită la Parlamentul Regiunii Bruxelles Capitală În cadrul vizitei, doamna Dominique Desprechins, consilier adjunct relaţii publice şi internaţionale, ne-a făcut o prezentare a sistemelor de organizare administrativă şi legislativă ale Belgiei şi ale regiunii Bruxelles – Capitale.

11 iulie. Întâlnire cu Asociaţia Europeană a Aleşilor Locali din Zonele Montane

La întâlnire au participat reprezentanţii Asociaţiei Europene a Aleşilor Locali din Zonele Montane - AEM, domnul Nicolas Evrard, delegatul Asociaţiei la Uniunea Europeană şi doamna Beata Bibrowska, manager de proiect.

Este a doua întâlnire la care judeţul Mureş participă, prima având loc în data de 19 mai a.c., la care a participat doamna Livia Fabian.

Cei 2 reprezentanţi au făcut o prezentare a Asociaţiei:- Asociaţia s-a înfiinţat în anul 1991 şi are statut de ONG;- Membri: Aleşi locali ai autorităţilor din regiunile montane din Europa (sunt

reprezentate 9 ţări, 50 regiuni, 100 provincii/judeţe, 12.000 municipalităţi);- Scop: apărarea intereselor zonelor montane şi ale populaţiei din aceste zone,

informarea membrilor şi a opiniei publice despre probleme şi evenimente curente de interes direct sau indirect pentru regiunile montane, promovarea unei politici echilibrate privind dezvoltarea durabilă a regiunilor montane europene

- Asociaţia acţionează pe două niveluri: unul politic – din perspectiva autorităţilor cu statut de membri şi unul de cooperare, dezvoltare proiecte – în parteneriat cu ONG-uri.Asociaţia este interesată de atragerea de noi membri – regiuni/judeţe din

România. Cotizaţia este de 3.700 €/an pentru autorităţi cu populaţie peste 500.000 7

locuitori (cazul judeţului Mureş). Pentru autorităţile din România (considerat stat membru nou) se plăteşte în primul an 1/3 din taxă, în al doilea an 2/3 din taxă, iar începând cu anul al treilea, taxa completă. În acest sens, urmează ca Biroul de reprezentare de la Bruxelles al UNCJR să trimită o informare tuturor Consiliilor judeţene, pentru o viitoare colaborare cu această Asociaţie. În cadrul întâlnirii, am făcut o prezentare a judeţului, a priorităţilor, aducând în discuţie activitatea Asociaţiei Judeţene de Turism şi Asociaţia Judeţeană de Dezvoltare Montană.

12 iulie . Întâlnire cu parlamentarii români euro - observatoriÎn calitate de coordonator de Grupului de lucru management instituţional, din

cadrul Biroului de reprezentare al UNCJR la Bruxelles, am organizat miercuri, 12 iulie a.c., o întâlnire cu parlamentarii români, euro-observatori la Parlamentul European.

Scopul întâlnirii a fost o dezbatere comună privind: - activitatea de lobby a euro-observatorilor; - opinii privind următorul raport de monitorizare; - rolul administraţiei locale în facilitarea integrării României în Uniunea

Europeană.Au participat la întâlnire:

1. Adrian Cioroianu, senator PNL2. Titus Corlatean, deputat PSD3. Gabriela Cretu, deputat PSD4. Monica Maria Iacob Ridzi, deputat PD5. Konya-Hamar Sandor, deputat UDMR6. Marian-Jean Marinescu, deputat PD7. Alexandru Ioan Mortun, senator PNL8. Monica Musca, deputat PNL9. Maria Petre, senator PD10.Radu Podgorean, deputat PSD11. Nicolae Vlad Popa, senator PNL12. Adriana Ticau, senator PSD.

Fiecare parlamentar prezent a făcut o scurtă prezentare a activităţii pe care o desfăşoară în cadrul comisiilor din cadrul Parlamentului European, aducând în discuţie nevoia promovării comune a interesului naţional în cadrul activităţii din mediul european.

Discuţiile purtate au vizat posibilităţi concrete de colaborare între stagiarii de la Bruxelles şi euro-observatori, în sensul schimbului de informaţii privind contacte europene, pentru organizarea de acţiuni de promovare a imaginii României. S-a adus în discuţie problema fondurilor europene post aderare, din perspectiva întocmirii proiectelor şi a cofinanţării acestora. S-au emis ipoteze privind reorientarea celor care fac proiecte pentru accesarea de fonduri nerambursabile nu numai către domeniile clasice cum ar fi agricultură şi infrastructură, dar şi către domenii mai puţin cunoscute, dar cu impact profund şi cu şanse mari de câştig al finţării, cum ar fi energiile alternative.

D-na Mona MUSCĂ a evidenţiat că imaginea judeţelor româneşti poate fi promovată mai ales prin organizarea de evenimente culturale, expoziţii şi spectacole.

8

Toţi euro-observatorii prezenţi şi-au exprimat convingerea că România va adera

la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.Stagiarii Biroului de Reprezentare UNCJR au prezentat activitatea pe care o

desfăşoară la Bruxelles, contactele stabilite şi proiectele pe care le au în vedere pentru perioada următore.

Euro-observatorii şi-au exprimat dorinţa de a avea o colaborare mai strânsă cu stagiarii Biroului de Reprezentare UNCJR (organizarea mai des a unor astfel de întâlniri) şi ne-au asigurat individual de tot sprijinul lor pentru furnizarea de informaţii şi stabilirea de contacte.

De asemenea, euro-observatorii au avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor adresate referitoare la percepţia instituţiilor europene faţă de România, carenţele legislaţiei româneşti privind salarizarea funcţionarilor publici, piaţa internă şi relaţia ei cu piaţa europeană, etc..

S-a convenit reluarea contactelor cu euro-observatorii după revenirea acestora din vacanţă, în septembrie.

14 iulie. Întâlnire cu Consiliul Municipalităţilor şi Regiunilor EuropeneLa întâlnire a participat reprezentantul Consiliului Municipalităţilor şi Regiunilor

Europene, domnul Patrizio Fiorilli, ofiţer de presă şi comunicare. Acesta a făcut o prezentare a asociaţiei:

Consiliul Municipalităţilor şi Regiunilor Europene este o asociaţie de asociaţii de regiuni şi municipalităţi europene din 35 de state, creată în 1951, având ca activităţi principale: town twining, lobby în interesul regiunilor europene, schimb de informaţii/experienţă/exemple de bune practici. UNCJR este membru al acestei asociaţii din mai 2005.

Domnul Fiorilli a prezentat, de asemenea, ultimele proiecte ale asociaţiei, precum şi modul de lucru în asociaţie, stabilirea agendei, relaţiile cu alte asociaţii din mediul european.

17 iulie. Întâlnire cu reprezentanţii Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană

La întâlnire au participat: Dna. Carmen IFRIM, Consilier, Coordonarea asistenţei de pre-aderare, Reforma

administraţiei publice, Comitetul Regiunilor Dl. Achim IRIMESCU, Consilier Agricultură, SAPARD şi dezvoltare rurală,

silvicultura, ASC, Comercializarea produselor agricole Dra. Oana CĂMĂSOIU, Secretar II, Politici Sociale (inclusiv strategia Lisabona,

ECOSOC), EU - OSHA, EUROFUND Dna. Delia Neagu, reprezentanta firmei de consultanţă pe managementul proiectelor

Haut Finance, Olanda.Doamna Carmen Ifrim a făcut o prezentare a fondurilor europene de care va

beneficia România, a autorităţilor de management responsabile în gestionarea acestora. A făcut, de asemenea, câteva recomandări cu privire la paşii de urmat în atragerea de fonduri structurale: schimb de informaţii cu alte regiuni ce au birouri de reprezentare la

9

Bruxelles, parteneriate cu structuri administrative din ţări cu experienţă, angajarea de consultanţi.Domnul Achim Irimescu a abordat aspecte ale Politicii Agricole Comune, punând în evidenţă suma mare alocată României pentru agricultură şi probleme ce ar putea apărea în gestionarea acesteia. S-a adus în discuţie programul SAPARD, care urmează să se continue până în martie 2007, precum şi problema agriculturii ecologice, o piaţă potenţială de exploatat de către România.

Doamna Cămăşoiu a prezentat programul comunitar PROGRESS (codiţii de muncă, ocupare, egalitate de şanse, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, incluziune socială) şi Fondul de Ajustare a Globalizării (măsuri personalizate pentru cei care au suferit de pe urma globalizării).

Doamna Delia Neagu a făcut o scurtă prezentare a firmei Haut Finance, care oferă consultanţă privind managementul proiectelor europene, interesată să colaboreze cu autorităţi administrative.

19 iulie. Vizită în Regiunea Hainaut, BelgiaUrmare a iniţiativei avute în cadrul Grupului de management instituţional, al

cărui coordonator sunt, de a contacta structuri administrative europene în scopul de stabilirii de relaţii de colaborare, schimburi de experienţă şi posibile parteneriate, am primit invitaţia de a efectua o vizită de lucru în provincia Hainaut, Belgia, pentru a avea o discuţie cu reprezentanţi ai adminitraţiei locale a provinciei, aleşi şi funcţionari, precum şi de avizita câteva proiecte finanţate din funduri structurale.

Vizita s-a desfăşurat după următorul program:9.00 – 10.45 Întâlnire cu reprezentanţii provinciei Hainaut, oraşul Mons:

- domnul Gerald Moortgat, deputat permanent, responsabil cu economia şi mediul

- domnul Alain Schoon, profesor universitar, evaluator fonduri structurale- domnul Lionel Bonjean, director, Agenţia de Dezvoltare a Provinciei

HainautDomnul deputat Gerald Moortgat a făcut o scurtă prezentare a provinciei Hainaut.

Provincia Hainaut, situată în regiunea valonă, are cca. 1.200.000 locuitori. Activitatea principală este agricultura, dar există şi o industrie veche, de exploatare a cărbunelui, în care s-a redus mult activitatea, ceea ce a dus la creşterea şomajului, în prezent situat la o rată de 20%. Astăzi, provincia se situaeză la 69% din media europeană a venitului/cap de locuitor, ceea ce o face eligibilă pe Obiectivul 1, din punctul de vedere al alocării fondurilor structurale (la fel ca şi România).

Există o reţea de canale, nod feroviar (legături cu Franţa, Marea Britanie, Germnaia).

Poziţia geografică a permis dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere, în domeniul culturii, învăţământului, administraţiei, dar şi crearea reţelei FUTURALIA, pentru dezvoltarea IMM-urilor.

Domnul Alain Schoon a făcut o expunere privind elemente cheie în atragerea şi utilizarea cu succes a fondurilor structurale, făcând referire la: necesitatea cunoaşterii şi utilizării limbajului comun specific , manipularea informaţiei de acest tip prin crearea de

10

reţele de informaţii, generarea de noi structuri, parteneriate public – privat, necesitatea evaluării ca dignostic intern, extern şi activitatea de lobby.

11.00 – 12.00 Vizita la proiectul Garocentre – platformă logistică La Louviere, localitatea Houdeg

Doamna Genevieve Finet, responsabil cu dezvoltarea economică şi investiţiile a făcut o prezentare a proiectului:

Beneficiarul şi administratorul proiectului este IDEA – Agenţie de Dezvoltare Locală. Proiectul a constat în crearea unei platforme logistice de 100 ha, care cuprinde firme de logistică, vămi, centru de formare, federaţia belgiană a transportatorilor, staţii service, spălătorii auto. Proiectul a început în 1994 şi are ca termen de finalizare iunie 2008. Deşi s-a estimat la valoarea de 12,5 mil. €., proiectul a costat 30 mil. € (40% - fonduri europene, 50%- fonduri publice, 10% - contribuţie proprie)

Administratorul proiectului oferă spre vânzare firmelor de logistică interesate teren cu utilităţi (gaz, electricitate, apă, canalizare, telecomunicaţii) la preţul de 15-25€/mp.

12.15 – 14.15Vizită la proiectul Ascensorul de vapoare Strepy – Thieu (cel mai mare din

lume)Acest proiect s-a realizat deoarece s-a dovedit a fi cea mai bună soluţie tehnică

pentru fluidizarea traficului pe canale, dată fiind diferenţa de nivel de 88,15 metri între 2 extremităţi ale canalelor. Acest lucru a permis crearea legăturilor către arterele de transport naval şi porturile europene, având consecinţe pozitive asupra dezvoltarea economice şi turistice locale.

Ascensorul realizat este proprietate publică, proiectul în valoare totală de 600 mil. €, a fost finanţat de către Ministerul Lucrărilor Publice cu contribuţia SOFICO (societate valonă de finanţare complementară a infrastructurii) - 150 mil. €.

Ascensorul are 117 m înălţime, 130 m lungime, 75 metri lăţime şi este acţionat prin 4 motoare electrice, 8 mecanisme de reducere a vitezei, 16 motoare de control al cablurilor. Durata unei ascensiuni/coborâri este de cca. 40 minute.

15.00 – 17.00Vizită în staţiunea turistică Lacs de l’Eau d’HeureDomnul Lemercinier, directorul general, a făcut o prezentare: Staţiunea, în

proprietatea administraţiei provinciei Hainaut, s-a construit pe o suprafaţă de 40 ha teren şi 160 ha apă (lac). Trenul a fost echipat cu infrastructura necesară şi s-au construit 216 case, un aquacentru, o sală de sport, terenuri de tenis, cluburi private care oferă activităţi de petrecere a timpului liber (schi nautic, ambarcaţiuni cu velă).Proiectul are o valoare de 50 mil. €, din care 20 mil. € fonduri europene. Veniturile se obţin din vânzarea terenului (cu şi fără case) şi taxe plătite de cluburile private. Proiectul urmează să beneficieze de o altă finanţare europeană, pentru realizarea unui centru de promovare şi comunicare.

Administraţia provinciei are în vedere continuarea acestui prim proiect, prin construcţia de alte astfel de sate turistice tematice: golf, călărie, activităţi acvatice.Pe parcursul vizitei am fost însoţiţi de reprezentanţi ai mass media locală. Ataşez articolul apărut în ziarul La Libre Belgique, 20-21 iulie 2006, apărut în urma vizitei efectuate. În

11

articol se regăseşte o informaţie privind proiectul Parc industrial – judeţul Mureş.

12

25 iulie. Întâlnire cu coordonatorii grupurilor de lucru din cadrul Biroului

de la Bruxelles al UNCJRLa întâlnire am participat în calitate de coordonator al grupului management

instituţional alături de: Dna. Mădălina Trandafir – responsabil comunicare Birou UNCJR Dl. Dan Morar (Neamţ) - coordonator Grup turism Dna. Eliza Dobrişan - coordonator Grup energie Dna. Monica Sorescu - coordonator Grup mediu Dna. Alina Pătraşcu - coordonator Grup social

Fiecare coordonator şi-a prezentat activitatea desfăşurată în cadrul grupului şi s-a discutat programul de activităţi pentru luna august:

ovizită la Casa Energiei (Bruxelles)ovizită la Observatorul Social (Bruxelles)oprezentare EPRO (în cadrul biroului)o identificare programe turism sustenabil.

25 iulie. Reuniune în cadrul biroului în vederea organizării evenimentului „Târgul de proiecte”

Draft organizare eveniment - Târg de proiecteI. Organizatori   Promotori: Biroul de Reprezentare al UNCJR la Bruxelles, functionarii delegati ai Consiliilor judetene.Parteneri: Ambasada Romaniei la BruxellesParticipanti: organisme din regiunea Wallonia II. Data de desfasurare:- săptămâna 18-22 eptembrie 2006 III. Obiective:- promovarea proiectelor locale/regionale;- stabilirea unor viitoare colaborari cu diferite organisme, asociatii, institutii din Regiunea Wallonia;- atragerea unor potentiali investitori straini.IV. Teme de discutie/grupuri de lucru:

1. parcuri industriale in acceptiune generala (tehnologice, stiintifice, logistice, etc.);

2. turism;a) forme alternative de turism;b) turism cultural si ecumenic;c) retele de promovare a turismului.3. mediua) energie inteligenta;b) deseuri;c) educatia pentru mediu.4. formare resurse umane;5. regenerarea zonelor industriale afectate de globalizare;

IV. Resurse materiale si umane 13

a) resurse umane : echipa biroului de reprezentare al UNCJR (echipa executiva si

functionari delegati) in colaborare cu Ambasada Romaniei la Bruxelles;b) resurse materiale: UNCJR si Consiliile judetene implicate in eveniment.

26 iulie. Întâlnire cu Ambasadorul României în Belgia, Excelenţa Sa, domnul Ion Jinga

Domnul ambasador Ion Jinga a venit însoţit de doamna Liliana MANGEAC, Secretar I la Secţia economică şi comercială.

Domnul ambasador a făcut o prezentare a ambasadei. În cadrul ambasadei funcţionează:

o secţie consulară, care gestionează activitatea de vize şi servicii consulareo secţie culturalăo secţie de presăo secţie economicăo Centru Român de Informare.Dl. ambasador, a făcut, de asemenea, o prezentare a principalelor evenimente din

agenda domniei sale, precum şi cele pe care ambasada urmează să le organizeze în perioada următoare.

În cadrul discuţiilor, s-a abordat problema organizării evenimentului Târg de proiecte, în vederea promovării imaginii României şi a găsirii de parteneri belgieni pentru dezvoltarea de proiecte comune.

Dl. ambasador a răspuns întrebărilor adresate, legate de promovarea imaginii României în Belgia, de programul de schimburi de experinţă româno-belgiene, de mandatul unui ambasador.

28 iulie. Întâlnire cu doamna Corina Teodorescu, stagiar Comisia Europeană, pe domeniul managementului de mediu

Doamna Corina Teodorescu, specialist în dezvoltare durabilă şi gestiunea deşeurilor şi a poluării, a făcut o prezentare despre politica de gestiune a deşeurilor (evaluarea zăcământului de deşeuri, modalităţi de selectare, sisteme de triere, filiera de valorizare, mod de tratare, stocare).

1 – 3 august. Sesiune de formare WELCOMEUROPE în domeniul managementului de proiect şi a finanţării europene

PROGRAMUL SESIUNII nr. 1 - 1 august 2006, Conceperea de proiecte cu finanţare din partea Comisiei Europene

- Înţelegerea diverselor categorii de finanţare înainte şi după 2007- Conceperea unui proiect care să răspundă aşteptărilor Comisiei Europene- Înţelegerea funcţionării programelor de finanţare- Metoda de identificare a programului de finanţare relevant- Informaţii privind cererea de finanţare - Formularea unei aplicaţii si crearea bugetului proiectului - Principalele programe din perioada 2007-2013

PROGRAMUL SESIUNII nr. 2 - 2 august 2006, Management de succes a proiectelor cofinanţate de Comisia Europeană

14

- Selecţia si contractarea - Raportarea administrativă- Managementul parteneriatului- Managementul acţiunilor – planul de acţiune, sub-contractarea, monitorizarea- Bune practici in managementul financiar

PROGRAMUL SESIUNII nr. 3 - 3 august 2006, Conceperea de proiecte cu Fonduri Structurale – pregătirea pentru 2007 - 2013

- Politica regională a Uniunii Europene si fondurile structurale UE pentru 2000-2006 - Pregătirea pentru programarea 2007-2013 - Procesul de luare a deciziilor în cadrul global - Programe operaţionale în România - Structuri de implementare în România - Conceperea unui proiect ca parte a fondurilor structurale

Pe parcursul celor trei zile „pline” de formare am reuşit să-mi însuşesc o multitudine de aspecte ce vor caracteriza perioada de după 2007, în ceea ce priveşte cadrul de desfăşurare al finanţărilor europene.

Astfel, FONDURILE STRUCTURALE vor constitui instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană va acţiona pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul de a realiza o coeziune economică şi socială, şi de a creşte competitivitatea şi atractivitatea regiunilor Uniunii Europene.Noua perioadă de programare 2007-2013 va dispune de mai multe fonduri de finanţare dintre care: 1. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi IMM-uri, precum şi la conversia economică şi socială pentru zone care se confrunta cu dificultăţi structurale.2. Fondul Social European (FSE) – este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane.Contribuie la:

- promovarea oportunităţilor pentru angajarea forţei de muncă - şomeri şi grupuri dezavantajate, prin creşterea mobilităţii lor si facilitarea adaptării lor la schimbările industriale;

- implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Forţei de Munca.Măsuri eligibile

- Asistenţă pentru persoane: instruire educaţională şi vocaţională, ajutor pentru angajare, educaţie superioara în ştiinţă şi cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de munca;

- Asistenţa pentru structuri şi sisteme: îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi instruire, modernizarea serviciilor de angajare a forţei de muncă, dezvoltarea de sisteme care să anticipeze nevoile de calificare;

3. Fondul European pentru Orientare si Garantare în Agricultura (FEOGA) – secţiunea „Orientare” – este fondul structural destinat politicii agricole comune (PAC) a Uniunii Europene, care sprijină măsuri pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltare rurală.

15

Secţiunea „Orientare” contribuie la sprijinirea regiunilor mai puţin dezvoltate, prin îmbunătăţirea eficienţei structurilor de producţie, procesarea şi marketingul produselor agricole şi forestiere, precum şi dezvoltarea potenţialului local în zonele rurale.Secţiunea „Garanţii” a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurală în cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultăţi structurale.Măsuri eligibile

- investiţii in holdinguri agricole;- sprijin de început pentru tineri fermieri;- instruire profesionala;- sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;- alocaţii compensatorii pentru zone dezavantajate;- masuri de agro-mediu;- procesarea si marketingul produselor agricole;- dezvoltarea si promovarea pădurilor;- masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

4. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) – este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil între resurse şi capacitatea de exploatare. Contribuie la adaptarea şi modernizarea industriei pescuitului în regiunile Obiectiv 1 şi în alte regiuni, prin:

- crearea unui echilibru durabil intre resursele marine si folosirea lor;- creşterea competitivităţii companiilor;- îmbunătăţirea furnizării şi dezvoltării de produse de pescuit şi acva-cultură;- susţinerea revitalizării zonelor dependente de pescuit.

Măsuri eligibile- ajustări ale efortului in sectorul pescuitului;- modernizarea flotei;- dezvoltarea de ferme de pescuit;- protecţia zonelor maritime;- facilităţi în porturile de pescuit;- procesarea si marketingul produselor de peste;- promovarea produselor.

La acestea se vor mai adăuga şi noile programe de cooperare transfrontalieră şi transnaţională.

În acest context, la mai puţin de 1 an de la posibila aderare la Uniunea Europeană este necesar să reflectăm îndeaproape la documentul strategic (PND) definit la ora actuală în România, document care ne poate ghida şi pregăti pentru „cursa de rezistenţă” în care vom intra.Priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare vizează o serie de obiective şi măsuri care se vor transforma în programe operaţionale finanţate de Fondurile Structurale începând cu 2007. În aceste condiţii, trebuie să ne gândim de pe acum care ar fi soluţia optimă pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor pe care România le va primi de la Uniunea Europeană, la nivelul instituţiei.

16

După părerea mea, una din soluţii ar fi specializarea, stimularea şi motivarea

resurselor umane direct implicate în gestionarea fondurilor comunitare. În acest context voi încerca să abordez posibili interesaţi parteneri specializaţi în

formări de resurse umane şi schimb de bune practici pe tema accesării de fonduri structurale, în ideea de a aplica eventual pe un program în parteneriat cu ei, care să aibă ca obiectiv formarea diverselor grupuri de persoane identificate a se implica pe viitor în operarea fondurile structurale.

Consider că informarea şi formarea în special a angajaţilor, a reprezentanţilor şi factorilor de decizie de la nivelul autorităţilor publice locale poate avea un impact pozitiv şi totodată poate da valoare adăugată oricărei entităţi unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.

17 august. Prezentare – Legislaţia europeană în turismDl. Dan Morar, consilier judeţean de Neamţ, coordonatorul grupului de lucru

“Turism” din cadrul Biroului de Reprezentare a UNCJR la Bruxelles a făcut o prezentare privind legislaţia europeană în domeniul turismului.

În legislaţia europeană găsim referiri la domeniul turismului în 71 de acte normative (32 de directive, 20 de regulamente, 14 decizii şi 5 recomandări). O listă a acestora poate fi consultată la adresa de mail http://www.ec.europa.eu/enterprise/services/tourism/policy-areas/legislation.htm.

În februarie 2005 Comisia a propus o nouă abordare a Strategiei de la Lisabona axând eforturile Uniunii Europene pe două principale direcţii:

- creştere economică solidă şi rezistenţă în timp;- crearea de mai multe locuri de muncă şi de o mai bună calitate.Înca din 1997, potenţialul turismului de a genera noi locuri de muncă şi creştere

economică a fost recunoscut la nivelul Uniunii Europene.Varietatea atracţiilor şi calitatea serviciilor turistice face din Europa principala

destinaţie turistică a lumii. Turismul este un sector divers care implică o gamă variată de servicii şi specializări, legate de multe alte activitati economice.

Cu toate că numeroase mari companii contribuie la acest sector, industria europeană de turism este dominată de întreprinderile mici şi mijlocii. În cea mai sintetică prezentare industria europeană de turism crează mai mult de 4 % din Produsul Intern Brut comunitar, având aproape 2 milioane de întreprinderi care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 4 % din totalul de forţă de muncă, reprezentând aproximativ 8 milioane de slujbe.

În ultimul deceniu, rata anuală de creştere a populaţiei ocupate în sectorul HORECA (hoteluri, restaurante, cafenele), a fost aproape întotdeauna peste rata de creştere a totalului angajărilor din comunitate. Un motiv important pentru situarea industriei turismului în fruntea acestui top, a fost acela ca a oferit oportunităţi la angajare femeilor, tinerilor şi persoanelor cu un nivel scazut de calificare. Tipul de angajare part-time şi flexibilitatea condiţiilor de muncă au reprezentat şi ele atuuri.

Infrastructura creată pentru turism, contribuie la dezvoltarea locală, iar locurile de muncă sunt create sau menţinute chiar şi în zone industriale sau rurale în declin sau în zone afectate de degenerare urbană.

17

Comisia şi actorii din domeniul turismului au recunoscut acest lucru şi

actionează activ la elaborarea Agendei Europene 21. Turismul este un sector important pentru strategia reînnoită de la Lisabona. Pentru a răspunde provocarilor lansate de strategia de la Lisabona, va fi nevoie de implicarea tuturor structurilor la nivelul Uniunii Europene, la nivel naţional, regional şi local în cadrul unui partenariat reînnoit pentru dezvoltarea acestui sector.

Comisia intentionează să implementeze o nouă politică europeană în domeniul turismului, bazată pe experienţa căştigată până acum care să răspundă provocărilor actuale. Principalul scop al acestei politici va fi îmbunătăţirea competitivităţii industriei europene a turismului şi crearea mai multor locuri de muncă mai bine corelate cu o dezvoltare economică sustenabilă a turismului în Europa.

Comisia a creionat o abordare revizuită a cadrului legislativ având ca scop îmbunătăţirea competitivităţii la nivel european. De asemenea, s-au indentificat trei direcţii de abordare :

- îmbunătăţirea şi extinderea folosirii analizei de impact (AI) pentru noile propuneri. Această abordare integrată asigură condiţia ca turismul să fie luat complet în considerare în toate lucrările de tip AI pentru propuneri care pot afecta acest sector;

- monitorizarea propunerilor legislative în aşteptare;- simplificarea legislaţiei europene existente.Aceasta va include legislaţie precum directiva cu privire la pachetele de

destinaţii turistice şi directiva referitoare la repartizarea timpului, ultima fiind privită ca o prioritate. Comisia va continua să consulte şi să informeze actorii din turism despre problemele şi iniţiativele care afectează acest domeniu. Acest exerciţiu ar trebui extins la nivel naţional pentru a evita cumularea birocraţiei administrative în industria turismului.

Turismul a beneficiat foarte mult de suportul financiar oferit de diferitele instrumente europene. În perioada 2007-2013, Fondurile Structurale şi alte Programe europene vor oferi sprijin financiar pentru dezvoltarea afacerilor în turism, a serviciilor şi a infrastructurii turistice. Comisia a prevăzut posibilitatea finanţării, pentru proiectele referitoare la turismul sustenabil, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în sprijinul dezvoltării economico-sociale. FEDR va sprijini acele proiecte care vor scoate în evidenţă patrimoniul cultural şi natural, vor dezvolta accesibilitatea şi mobilitatea prin intermediul infrastructurii şi vor promova Tehnologia Informatiei, IMM-uri inovative, reţele şi grupuri de afaceri, servicii cu valoare adaugată mai mare, strategii de turism care să implice cooperare transfrontaliera şi schimburi de experienţă interregionale.

Infrastructura de transport şi mediu, extrem de importante pentru turism, vor fi finanţate prin Fondul de Coeziune. Fondul Social European va asigura fonduri pentru instruire şi pentru înfiinţarea de microintreprinderi în domeniul turismului.

Ca urmare a iniţiativei Parlamentului European, programul “Leonardo da Vinci” va include fonduri ce se vor aloca unui program de mobilitate pentru stagiari şi persoane tinere.

18

Zonele rurale, au devenit mai atractive şi oferă mai multe oportunităţi legate de mediul înconjurator ceea ce a facut ca în ultimii ani turismul rural să fie o sursă importantă de diversificare a economiei rurale. Această tendinţă poate deveni o importantă oportunitate pentru noile state membre şi ţările candidate. Fondul European pentru Dezvoltare Rurală va finanţa activităţi turistice ce vor duce la diversificarea economiei rurale.

Noul fond propus de Uniunea Europeană în domeniul pescuitului, introduce o nouă temă prioritară “dezvoltarea sustenabilă a zonelor piscicole” şi va finanţa proiecte în eco-turism precum şi proiecte pentrul pescuitul la scară mică pentru agrement. Complexitatea activităţilor turistice şi marea diversitate a actorilor implicati, necesită colaborarea între aceştia în planificarea şi implementarea politicilor şi măsurilor europene în domeniu. Instituţiile comunitare, administraţiile naţionale, organizaţiile profesionale, angajatori şi angajati, ONG-urile ar trebui să construiască partenariate la toate nivelurile pentru a imbunătăţi competitivitatea şi să demonstreze importanţa turismului european. Succesul acestui demers depinde de răspunsul şi implicarea tuturor factorilor responsabili.

18 august. Prezentare – Reţeaua NEEBORDl. Andrei Buzatu, consilier în cadrul Direcţiei Programe, Integrare Europeană

la Consiliul Judeţean Botoşani a făcut o prezentare privind NEEEBOR (Reţeaua Europeană a Regiunilor de Graniţă Externă).

NEEBOR este o iniţiativă interregională care are ca scop intensificarea cooperării între membrii săi precum a vizibilităţii şi înţelegerii aspectelor generale care vizează graniţele externe ale UE.

Prezenta linie de graniţă externă cuprinde 10 state membre ale Uniunii Europene şi 10 state non-membre, adunând peste 40 de regiuni, pe linia de la Marea Barents până la Marea Maditerană, pe o distanţă de 5.500 kilometri lungime. Această reţea reprezintă o adevarată provocare dar şi o multitudine de oportunităţi pentru dezvoltarea regională şi activităţi tranfrontaliere. Dezvoltarea zonelor de graniţă este de o importanţă deosebită pentru întreaga UE în ideea prevenirii instituirii unor linii de demarcaţie şi în ideea de a institui o zonă de securitate, prosperitate şi armonie, după valul de aderare din 2004.

NEEBOR conectează regiuni din Finlanda, ţările baltice, Polonia, Ungaria, Slovacia, Romania şi Grecia, precum şi unele regiuni din Rusia, Ucraina şi Belarus. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din Romania este membru NEEBOR.  Acestă reţea ia în calcul un fenomen emergent al UE: noile graniţe rezultate în urma valurilor succesive ale extinderii europene. Atât ca dimensiune, cât şi ca diversitate, noile realităţi riscă să producă efecte de necontrolat pentru membrii UE. Ca atare, Comisia Europeană a elaborat şi a lansat trei iniţiative principale : conceptul de «wider Europe», o «nouă politică de vecinătate», respectiv acela a unui «Instrument European de Vecinătate şi Parteneriat». Toate acestea sunt destinate dezvoltării unei noi

19

politici de vecinătate, deschisă parteneriatului de o parte şi de alta a frontierei UE, dar şi prevenirii unor fenomene negative.

Principalul obiectiv al acestei reţele interregionale este de a spori cooperarea între regiunile membre şi de a asigura vizibilitatea şi înţelegerea problemelor ce apar de-a lungul frontierelor estice ale UE.

NEEBOR va lucra pentru colaborarea şi dialogul de o parte şi de alta, respectiv de-a lungul regiunilor frontaliere de est ale UE, atât prin iniţiative bi şi multilaterale, cât şi printr-un lobby susţinut pe langă instituţiile europene, statele membre, regiuni, autorităţi locale şi societatea civilă.  

Regiunile semnatare ale Declaraţiei politice fondatoare vor încuraja diseminarea bunelor practici şi schimbul de experienţe, precum şi proiecte individuale. Într-o primă fază, o atenţie sporită va fi acordată implementării şi managementului Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, cu referire la politica de cooperare transfrontalieră de-a lungul frontierelor UE.

Priorităţile NEEBOR sunt:- promovarea intereselor comune şi dezvoltarea de iniţiative comune;- creşterea gradului de conştientizare privind existenţa punctelor forte şi a celor

slabe, în ideea de a le aduce în atenţia forurilor înalte ale UE, statelor membre, regiunilor, autorităţilor locale şi organizaţiilor civile;

- întărirea şi completarea activităţilor şi politicilor UE privind zonele de graniţă externă;

- schimbul şi diseminarea de bune practici între membrii săi prin proiecte comune şi individuale;

- crearea unei structuri permanente şi a unui secretariat al reţelei. NEEBOR este o reţea deschisă şi non-exclusivistă în care sunt binevenite toate

regiunile şi zonele de graniţă interesate de dezvoltarea pe criterii teritoriale iniţiată de UE având la bază activităţi comune tranfrontaliere.

21 august. Prezentare - Programul de management al deşeurilor în judeţul Prahova

Doamna Silvia Constantinescu, consilier în Direcţia Integrare Europeană la Consiliul judeţean Prahova, a făcut o prezentare a programului de management al deşeurilor pentru judeţul Prahova.

Acest program a început în 2001şi în perioada 2001-2004 s-a desfăşurat în 3 etape:

Etapa I a prevăzut intrarea în funcţiune a rampei ecologice Boldeşti-Scăieni şi înfiinţarea a 10 staţii de transfer. Aria de deservire este formată din municipiul Ploieşti şi toate localităţile situate în partea de sud a judeţului.

Datele tehnice sintetice previzionate pentru această rampă ecologică au fost:- capacitate: 300.000 mc;- suprafaţă: 7,5-15 ha;- populaţie deservită: 550.000 persoane; - durată de exploatare:15 ani;- cost investiţie: 7.000.000 euro;- sursă de finanţare: S.C. IRIDEX GROUP Bucureşti.

20

Etapa a II-a a prevăzut intrarea în funcţiune a rampei ecologice Băneşti şi

înfiinţarea a 2 staţii de transfer. Aria de deservire este formată din municipiul Câmpina şi toate localităţile situate pe valea superioară a Prahovei.

Datele tehnice sintetice previzionate pentru această rampă ecologică au fost:- capacitate: 135.000 mc;- suprafaţă: 3 ha;- populaţie deservită: 150.000 persoane; - durată de exploatare:10 ani;- cost investiţie: 1.200.000 euro;- sursă de finanţare: parteneriat (Consiliul Judeţean Prahova, Consiliul Local

Câmpina, Consiliul Local Breaza, Consiliul Local Comarnic, Consiliul Local Băneşti, Consiliul Local Brebu, Consiliul Local Cornu, Consiliul Local Poiana Câmpina, Consiliul Local Telega, S.C. APASCO S.A. Măneciu).

Etapa a II-a a prevăzut intrarea în funcţiune a rampei ecologice Vălenii de Munte şi înfiinţarea a 2 staţii de transfer. Aria de deservire este formată din toate localităţile situate pe valea superioară a Teleajenului şi pe valea Slănicului.

Datele tehnice sintetice previzionate pentru această rampă ecologică au fost:- capacitate: 170.000 mc;- suprafaţă: 5 ha;- populaţie deservită: 100.000 persoane; - durată de exploatare:15 ani;- cost investiţie: 3.000.000 euro;- sursă de finanţare: Programul PHARE 2000 – Coeziune Economică şi

Socială – Componenta Infrastructură Regională - parteneriat (Consiliul Judeţean Prahova, Consiliile Locale Vălenii de Munte, Ceraşu, Drajna, Gornet, Gura Vitioarei, Izvoarele, Măgurele, Măneciu, Poseşti, Predeal Sărari, Starchiojd, Teişani).

După 2004 s-a proiectat o altă rampă ecologică, la Băicoi, cu următoarele date tehnice sintetice previzionate:

- capacitate: 110.000 mc;- suprafaţă: 5 ha;- populaţie deservită: 49.000 persoane;- durată de exploatare: 10 ani;- cost investiţie: 500.000 euro;- sursă de finanţare: parteneriat (Consiliul Judeţean Prahova, Consiliul Local

Băicoi, Consiliul Local Plopeni, Consiliul Local Cocorăştii Mislii, Consiliul Local Dumbrăveşti, Consiliul Local Păuleşti, Consiliul Local Scorţeni, S.C. AGENDA 21 S.A. Bucureşti).

Situaţia actuală se prezintă astfel: Rampa Boldeşti- Scăieni:

- cantitate deşeuri depusă: 342.169 tone;- grad de ocupare: 35%;- populaţie deservită: 350.000 persoane;- durată de exploatare rămasă: 10 ani, cu posibilitate de extindere;

21

- operator: S.C. IRIDEX GROUP Bucureşti.

Rampa Băneşti:- cantitate deşeuri depusă: 41.278 tone;- grad de ocupare: 50%;- populaţie deservită: 120.000 persoane;- durată de exploatare rămasă: 7 ani, cu posibilitate de extindere;- operator: S.C. APASCO SA Măneciu.

Rampa Vălenii de Munte:- cantitate deşeuri depusă: 0 tone;- grad de ocupare: 0%;- populaţie deservită: 0 persoane;- durată de exploatare rămasă: 15 ani, cu posibilitate de extindere;- operator: S.C. Termoelectrica SA – operator judeţean.

Rampa Băicoi: - cantitate deşeuri depusă: 87.453 tone;- grad de ocupare: 40%;- populaţie deservită: 50.000 persoane;- durată de exploatare rămasă: 7 ani, cu posibilitate de extindere;- operator: S.C. Ecologica SA.În prezent este în proiect o staţie de tranfer la Buşteni, cu următoarele date

tehnice sintetice previzionate:- capacitate: 7.500 mc;- suprafaţă: 0,08 ha;- populaţie deservită: 17.000 persoane;- durată de exploatare: 10 ani;- cost investiţie: 70.000 euro;- sursă de finanţare: S.C. IRIDEX GROUP Bucureşti.

Ca proiecte de viitor în acest domeniu, Consiliul Judeţean Prahova are: "Reducerea impactului asupra mediului produs de depozitele de deşeuri neamenajate

din judeţul Prahova" , cu următoarele obiective:- izolarea depozitului de deşeuri şi asigurarea drenării controlate;- practicarea de puţuri de monitorizare şi de aerisire;- asigurarea tratării apei de scurgere;- realizarea de lucrări suplimentare, şi anume: perdele de protecţie, garduri, drumuri

de acces, clădiri administrative;- efectuarea de lucrări specifice pentru redarea în circuit a terenului (scop recreativ,

utilizare agricolă, etc.)Beneficiarii acestui proiect vor fi oraşele: Ploieşti, Câmpina, Buşteni, Sinaia,

Breaza, Băicoi, Slănic, Vălenii de Munte, Mizil. “Amenajarea unei rampe de deşeuri industriale", cu următoarele obiective:- realizarea unui depozit ecologic pentru deşeurile industriale provenite de la unităţile

industriale de pe teritoriul judeţului;- asigurarea neutralităţii din punct de vedere fizico-chimic;- realizarea de puţuri de monitorizare;- tratarea corespunzătoare a apelor uzate.

22

Beneficiarii acestui proiect vor fi unităţile industriale din judeţul Prahova. “Incinerator judeţean de deşeuri periculoase", având ca obiectiv realizarea

unui incinerator de deşeuri periculoase prin care să se gestioneze corespunzător problema deşeurilor periculoase la nivelul judeţului Prahova. Beneficiarii acestui proiect vor fi unităţile spitaliceşti din judeţul Prahova.

"Managementul deşeurilor electro-casnice voluminoase, micşorarea volumului acestora în vederea reciclării", cu următoarele obiective:- realizarea unui sistem pilot de colectare, transport şi prelucrare, în vederea reciclării

deşeurilor din electrocasnice;- amenajarea unei platforme intermediare, în apropierea rampei ecologice, în vederea

prelucrării primare.

22 august. Prezentare – Aplicaţia GIS (Sistem Informaţional Geografic) în judeţul Vâlcea

Doamna Carmen Alexandrescu, director executiv al Direcţiei Dezvoltare, Programe, Integrare europeană la Consiliul Judeţean Vâlcea a făcut o prezentare a aplicaţiei GIS (Sistem Informaţional Geografic) în judeţul Vâlcea.

Sistemul GIS s-a realizat în judeţul Vâlcea printr-un proiect numit ”Utilizarea tehnologiilor informaţionale de vârf în administraţia publică locală”. Acest proiect a costat până în prezent peste 1.000.000 de euro, din care peste jumătate au costat imaginile satelitare care au stat la baza obţinerii suportului topografic.

Prelucrarea imaginilor satelitare se face cu ajutorul unui soft, care prin ortorectificare şi vectorizare ajunge la obtinerea unor suporturi topografice cu o precizie de până la 60 de cm. Licenţa pentru acest soft costă în jur de 500 de euro pentru un post de lucru.

Avantajele acestui sistem sunt:- realizează legătura între bazele de date existente la în diferite structuri ale

administraţiei;- oferă suport pentru decizii la diferite nivele în procesul de planificare;- simplifică şi optimizează exploatarea informaţiei pe care o oferă un PUG;- rezolvă rapid analize şi scenarii mari consumatoare de timp.

Sistemul este utilizat în cadastru imobiliar şi în administrarea reţelelor edilitare şi crearea Băncii de Date Urbane.

23 august. Vizită la Centrul de triere a deşeurilor menajere din regiunea Bruxelles-Capitală

Cu ocazia vizitei, am aflat următoarele informaţii. Colectarea deşeurilor menajere din regiunea Bruxelles-Capitală se face pe 5 categorii:

- în saci albaştri se colectează sticle şi flacoane de plastic, ambalaje metalice şi ambalaje TetraPack;

- în saci galbeni se colectează hârtie şi carton;- în containere speciale se colectează sticlă;- în saci verzi se colectează deşeurile de grădină (aceasta se face din anul

2002, numai vara şi numai în cartierele cu o vegetaţie bogată);- în saci albi se colectează restul deşeurilor menajere nesortate.

23

Maşinile societăţii de salubritate ridică aceşti saci de două ori pe săptămână şi îi

transportă la centrul de triere, cu excepţia sacilor cu deşeuri menajere nesortate, care sunt duşi la o uzină de incinerare. Uzina de incinerare a fost construită în 1985 şi are capacitate de a incinera toate deşeurile menajere din regiunea Bruxelles-Capitală, depozitarea acestor deşeuri în această regiune fiind o soluţie mai scumpă datorită ofertei limitate de teren. Prin recuperarea energiei calorifice, această uzină produce, de asemenea, 5% din necesarul de energie al întregii regiuni.

La Centrul de triere deşeurile colectate în saci albaştri sunt triate pe categorii, în mod automat, prin centrifugare, spălare, atragere a metalelor cu magneţi, etc. Deşeurile colectate în saci galbeni, respectiv hârtia şi cartonul, sunt triate manual. După triere sunt îmbalotate şi vândute ca materie primă diferiţilor agenţi economici.

Deşeurile de gradină sunt duse la un centru de compostaj, unde în urma unui proces care durează circa 6 luni, devin îngrăşămînt, care este vândut ca atare.

Societatea de salubritate, care deţine şi acest Centru de triere, este societate publică.

24 august. Prezentarea societăţii financiare Haute FinancePrezentarea societăţii financiare Haute Finance a fost facută de dl. Hen Gerritse,

Director de Marketing, Strategie şi Dezvoltare de Produs şi dra. Delia Neagu, Consultant Afaceri Europene la această firmă.

Haute Finance este o societate de origine olandeză, cu sediul principal în Bruxelles având filiale în Franţa şi Germania. Societatea are 150 de experţi în finanţe publice care acţionează la nivel local şi regional (sistemul de impozitare/taxare). Cifra de afaceri a acestei societăţi este de aproximativ 10.000.000 euro.

În anul 2000 Haute Finance a înfiinţat European Affairs, o companie independentă de consultanţă ce aparţine acestui holding. European Affairs are 15 experţi care îşi dedică activitatea strategiilor Uniunii Europene, dezvoltării de programe, dezvoltării de proiecte şi managementului (financiar).

European Affairs are birouri în Olanda, Belgia, Marea Britanie, Germania şi Ungaria şi intenţionează ca în 2007 să mai deschidă în România şi Bulgaria.

Această societate are experienţă în următoarele domenii: Dezvoltare de Strategii Europene şi analize la nivelul politicilor:

– Programul Operaţional “Cooperare Interregională” (2006);– Programul transfrontalier Franţa - Spania - obiectivul 3 (2006);– Programul Operaţional 2007-2013 pentru regiunea South Holland (2005);– Indicaţii financiare pentru implementarea unui plan de dezvoltare regională

a regiunii Budapesta, Ungaria (2006); Dezvoltare de proiect:

– ComCoast: acest proiect încearcă să găseasca noi posibilităţi de combatere a creşterii nivelului mării (2004);

– ELAT: Eindhoven-Leuven-Aachen - se încearcă dezvoltarea unei strategii comune de inovare (2005);

– LIFE, FP6, ESF; Managementul proiectului:

24

– Programe inovative: Provincia North Holland (2005), Provincia Zeeland

(2006);– INTEREG IIIB North West Europe (1998-2004);

Managementul financiar şi de proces:– Time2C: identificarea oportunităţilor pentru dezvoltarea proiectelor

maritime de cooperare transfrontalieră în Regiunea Mării Nordului (2004);– Telemedecine: introducerea de noi soluţii ICT pentru anumite grupuri de

pacienţi care sunt imobilizaţi în propria locuinţă (2004); Studii:

– INTERACT: criteriile de selecţie folosite în cadrul programului (2005), pachete informaţionale folosite în programele interreg (2005), procedurile folosite First Level Control pe baza cărora urmează a se face recomandări pentru perioada următoare (2006);

Training, Seminarii, Workshop-uri:– Workshop “Maritime Economy”, Essex (2006);– Training pe “Dezvoltare de Proiect” pentru programul Interact în Polonia

(2004).Dl. Hen Gerritse a declarat că Haute Finance e dispusă să investească timp şi

resurse în serviciile de consultanţă pe care le oferă pentru montarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă, urmând să îşi primească onorariul numai dacă proiectele respective se vor finanţa.

Întrebat care ar fi atuurile societăţii pe care o reprezintă în faţă altor societăţi similare care deja au pătruns pe piaţa românească, domnia sa a spus că dispun de o experienţă bogată privind fondurile structurale, iar în România vor colabora cu alte 2 societăţi de consultanţă care au deja experienţă pe această piaţa.

28 august. Vizita la Casa Energiilor Regenerabile, BruxellesIn anul 2000, mai multe asociatii europene care activeaza in domeniul energiei

regenerabile au decis sa imparta un sediu a carui functionare sa fie bazata pe acest tip de energie. Asa a luat nastere conceptul Casei energiilor Regenerabile. Conceptul s-a dovedit a avea succes si numarul personalului a crescut, astfel incat spatiul initial a devenit insuficient. Printul Laurent al Belgiei a propus Consiliului European al Energiilor Regenerabile crearea unei Case a Energiilor Regenerabile in centrul orasului Bruxelles care sa fie accesibila persoanelor din Europa si nu numai.

Excelenta colaborare intre actorii implicati a facut ca in mai putin de un an sa se realizeze acest proiect: a fost creat un sediu care foloseste energii regenerabile chiar in centrul capitalei Europei, demonstrand pe de o parte, o semnificativa reducere a consumului de energie pentru incalzire, iluminat si ventilatie prin aplicarea masurilor de eficientizare a consumului de energie, iar pe de alta parte, oferirea de cat mai multa energie regenerabila pentru restul de energie necesara.

In ianuarie 2006, 11 asociatii s-au mutat in noua Casa a Energiilor Regenerabile, care este mai mult decat un birou, este un model de integrare a energiilor regenerabile si a tehnologiilor de eficientizare a consumului de energie intr-o cladire – monument protejata, intr-un mare oras. Aceste asociatii sunt:

- EREC – Consiliul European al Energiei Regenerabile25

- AEBIOM – Asociatia Europeana a Biomasei- EGEC – Consiliul European al Energiei Geotermale- EPIA – Asociatia Europeana a Industriei Fotovoltaice- ESHA – Asociatia Europeana a Micii Hidroenergii- ESTIF – Federatia Europeana a Industriei Solare Termale- EUBIA – Asociatia Europeana a Industriei Biomasei- EUFORES – Forumul European pentru Sursele de Energie Regenerabila- EUREC – Agentia Europeana pentru Energie Regenerabila- EWEA – Asociatia Europeana a Energiei Eoliene- GWEC – Consiliul Global al Energiei Eoliene.Casa Energiilor Regenerabile este exemplul perfect pentru a demonstra eficienta

aplicarii tehnologiilor inovatoare ce produc energie regenerabila. Pentru prima data in Bruxelles, o cladire veche de 120 de ani a fost renovata si adaptata astfel incat, sa consume un minim de energie si sa experimenteze metode de integrare a tehnologiei energiilor regenerabile, fiind in ziua de azi o cladire a carei functionare se bazeaza 100% pe aceste energii.

Aceasta cladire dispune de :- un sistem de incalzire si racire bazat pe energia solara- sistem de incalzire bazat pe biomasa- sistem de incalzire si racire bazat pe enrgia geotermala- panouri fotovoltaice care transforma energia solara in energie electrica. Casa Energiilor Regenerabile asigura necesarul de incalzire si racire in intregime

din surse de energie regenerabila. Utilizand o combinatie de biomasa, energie solara si geotermala, sistemele de incalzire, racire si ventilatie asigura un inalt nivel de confort pe parcursul intregului an. Casa Energiilor Regenerabile demonstreaza deci ca incalzirea si racirea bazate in intregime pe surse regenerabile este fezabila pe scara larga in cladirile europene.

29 august. Prezentarea firmei de consultanta Groupe IngenerisFirma a fost prezentată de domnii Serban Hagau (Director de Dezvoltare) si

Daniel Lion (Director). Holdingul Groupe Ingeneris este format din 4 structuri permanente si doua

structuri asociative. Structurile permanente sunt:- TECHNOLOGIA (creata in anul 1989), structura ce are ca activitati consilierea-

expertiza, evaluarea riscurilor;- INGINERIS INTERNATIONAL (creata in 1996), cabinet specializat in

evaluarea si prevenirea riscurilor profesionale, optimizarea gestiunii tehnice si financiare a organismelor (publice si private) si participarea in cadrul parteneriatelor internationale pentru finantarea si implementarea proiectelor;

- INITIATIVE PLURIELS (infiintata in 1998) a carei activitatea este ergonomia;- INA – Institut de Audit National (creata in 2004) si care se ocupa cu expertiza

contabila. Cele doua structuri asociative sunt:- LOCALEO (infiintata in anul 2002), care ofera consiliere colectivitatilor locale

26

- TECHNO JURIS, structura infiintata in anul 2005 a carei activitate este

consilierea juridica.INGINERIS INTERNATIONAL are ca misiuni evaluarea si prevenirea riscurilor

profesionale, optimizarea gestiunii tehnice si financiare a patrimoniului organizatiilor publice si private, proiecte internationale, asistenta pentru imbunatatirea perenitatii intreprinderilor si training.

Are relatii stranse cu diferiti parteneri publici si privati, printre care: federatii profesionale, Camere de Comert si Industrie, ministere, primarii, consilii regionale, intreprinderii, birouri de studii, constructori.

In prezent, aceasta firma a initiat proiectul de constructie al unui spital universitar la Brasov, proiect care este finantat de Uniunea Europeana si statul Spaniol. Valoarea totala a proiectului se ridica la 30 milioane de euro si se preconizeaza a fi finalizat la mijlocul anului 2008.

Printre proiectele pe care Ingeneris International le-a realizat sau sunt in stadiu de implementare se numara: Transferul de tehnologie intre o companie americana si o universitate din Franta, proiect finantat de Reteaua Franceza PACo; Imbunatatirea managementului la JIRAMA (Companie de Energie din Madagascar), finantat de Banca Mondiala; Studiu pentru reducerea costurilor cu energia pe santierele din Spania; Comercializarea de produse viticole si alimentare spaniole in Romania; participarea la punerea in practica a unor sisteme moderne si eficace de comunicare intre structurile publice si cetateni, etc.

De asemenea, in prezent aceasta firma mai are si proiecte in curs de negociere: Organizarea unei retele de distributie pentru produse cosmetice si medicamentoase de productie franco-spaniola in Romania; Realizarea unui sistem de import-export de produse agro-alimentare: relatii stabilite intre Spania, Franta, Maroc si Romania; Cautare de parteneriate industriale in domeniul agroalimentar (cerere din Romania si investitori straini specializati), etc.

31 august. Prezentarea firmei de consultanţă RomadvicePrezentarea firmei a fost realizata de domnii Filip Hamerlinck, Luc Geukens si

Christian De Neef.RomAdvice este o firma de consultanta tanara, cu sediul in Bucuresti dar cu

sprijin puternic de la Bruxelles, care se bazeaza pe experienta celor trei membrii fondatori: Filip Hamerlinck, Luc Geukens si Christian De Neef. Impreuna acestia au acumulat mai mult de 45 de ani de experienta in management si consultanta in domeniile finante, guvern, tehnologia informatiei si manufactura.

Misiunea RomAdvice este de a oferi consultanta si servicii de implementare pentru imbunatatirea performantelor firmelor, asigurand totodata succesul firmelor romanesti pe piata europeana.

RomAdvice este un provider de servicii complete – de la ideea de afacere la finantare si implementare, clientii lor putand fi siguri ca le vor fi oferite rezultate reale cuantificabile. Strategia RomAdvice este sa construiasca parteneriate pe termen lung cu clientii pentru ca impreuna sa maximizeze potentialul firmelor respective printr-o combinatie de calitate a serviciilor oferite, marketing creativ, modalitate inovativa de stabilire a preturilor si eficienta de cost, urmarind totodata succesul pe piata europeana.

27

Serviciile oferite de RomAdvice sunt:- Strategii de afaceri si infiintarea firmelor (studii de piata sau industriale,

stabilirea de repere)- Consultanta tehnologica (selectia produselor si furnizorilor, etc)- Consultanta organizationala (restructurari, optimizarea resurselor)- Managementul resurselor umane (training, workshop-uri, etc) - Managementul procesului de productie (optimizarea procesului de

productie, managementul serviciilor IT, imbunatatirea performantelor, etc)

- Managementul Valorii (managementul portofoliilor de proiecte, idei de afaceri si justificare economica, finantarea proiectelor – inclusive subventii, managementul programelor si proiectelor, etc).

S ăptămâna 4-8 septembrie Aceasta saptamana a fost dedicata in totalitate pregatirii “Targului de proiecte”. Pe

parcursul acestei saptamani au avut loc mai multe sedinte pentru stabilirea ultimelor detalii organizatorice ale acestui eveniment.

Au fost stabilite judetele participante si s-a intocmit lista cu proiectele cu care acestea vor participa la targul de proiecte, precum si ordinea in care reprezentantii consiliilor judetene vor face prezentarile power point ale proiectelor in cadrul atelierelor.

Judetul Dolj va participa cu un numar de trei proiecte: un proiect in cadrul atelierului Resurse umane - „Formarea funcţionarilor publici din administraţia publica locala pe tema fondurilor structurale” si doua proiecte in cadrul atelierului Mediu si energie inteligenta - „Studiu privind managementul integrat al deşeurilor in judeţul Dolj” si „Pregătirea pentru întocmirea planului de management al riscului de inundaţii (harţi de risc)”.

De asemenea, au fost nominalizaţi coordonatorii fiecărui atelier de lucru, respectiv:- atelierul Parcuri industriale – reprezentantul judeţului Mureş, Mihaela Kardos - atelierul Resurse umane – reprezentantul judeţului Vâlcea, Carmen Alexandrescu- atelierul Turism – reprezentantul judetului Neamt, Dan Morar- atelierul Mediu si energie inteligenta – reprezentantul judeţului Dolj, Monica

Sorescu.Coordonatorul grupului s-a ocupat de centralizarea, adaptarea si promovarea intr-o

forma grafica adecvata a propunerilor venite din partea reprezentanţilor consiliilor judeţene.

In cadrul atelierului Parcuri industriale vor prezenta fise de proiect următoarele judeţe: Argeş, Bistriţa Năsăud, Braşov, Calarasi, Gorj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Bihor si Satu Mare.

Judeţele participante la atelierul Turism sunt: Vâlcea, Calarasi, Tulcea, Sibiu, Mureş, Neamţ, Teleorman, Olt, Iaşi, Covasna, Cluj, Galaţi, Caras Severi, Dâmboviţa, Botoşani, Braşov, Gorj, Bistriţa Năsăud, Argeş, Giurgiu, Prahova, Bihor, Ilfov si Satu Mare.

La atelierul Resurse umane vor participa 7 judeţe: Dolj, Tulcea, Vâlcea, Cluj, Iaşi, Galaţi si Brăila.

28

La atelierul Mediu si energie inteligenta vor participa 17 judeţe, dintre care 11 vor

avea si prezentări power point ale proiectelor (Mures, Gorj, Tulcea, Dolj, Covasna, Valcea, Galati, Iasi, Prahova, Teleorman si Sibiu) si 6 doar cu fise de proiect in mapele de prezentare (Bihor, Braila, Caras-Severin, Ilfov, Olt si Vaslui).

De asemenea, au fost întocmite mape de prezentare, pentru fiecare atelier in parte, conţinând propunerile de proiecte precum si prezentări ale judeţelor. O alta activitate de pregătire a evenimentului a constat in realizarea prezentărilor power point ale fiselor de proiect.

8 septembrie. Prezentare NEEBORAm asistat la prezentarea NEEBOR (Network of Eastern External Border

Regions), realizata de doamna Kincsö Izsak.NEEBOR este o iniţiativă interregională care are ca scop intensificarea cooperării

între membrii săi precum si a vizibilităţii şi înţelegerii aspectelor generale care vizează graniţele externe ale UE.

Obiectivele acestei reţele sunt:- promovarea vizibilităţii regiunilor de la graniţa de est a Uniunii Europene,- diseminarea de exemple de bune practici,- crearea de organizaţii de ambele parţi ale graniţei- facilitarea utilizării instrumentelor de finanţare, - networking.Printre activitatile realizate in cadrul NEEBOR se numara:- cooperarea intre birourile de reprezentare a regiunilor, cu sediul in Bruxelles,- cooperarea cu regiunile nationale individuale,- cooperarea in diverse domenii intre regiunile din est, situate pe ambele parti ale

granitei.NEEBOR va lucra pentru colaborarea şi dialogul de o parte şi de alta, respectiv

de-a lungul regiunilor frontaliere de est ale UE, atât prin iniţiative bi şi multilaterale, cât şi printr-un lobby susţinut pe langă instituţiile europene, statele membre, regiuni, autorităţi locale şi societatea civilă.  

Regiunile semnatare ale Declaraţiei politice fondatoare vor încuraja diseminarea bunelor practici şi schimbul de experienţe, precum şi proiecte individuale. Într-o primă fază, o atenţie sporită va fi acordată implementării şi managementului Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, cu referire la politica de cooperare transfrontalieră de-a lungul frontierelor UE.

NEEBOR este o reţea deschisă şi non-exclusivistă în care sunt binevenite toate regiunile şi zonele de graniţă interesate de dezvoltarea pe criterii teritoriale iniţiată de UE având la bază activităţi comune transfrontaliere.

În zilele de 14-15 septembrie 2006, la sediul Biroului de Reprezentare al UNCJR la Bruxelles, s-a desfăşurat Târgul de proiecte „Parteneri pentru Europa”, organizat de Biroul de Reprezentare al UNCJR la Bruxelles împreună cu Ambasada României în Belgia, eveniment ce a reprezentat un exerciţiu de promovare locala si regionala, prin care fiecare judeţ a propus idei de proiecte care ar putea prezenta un anumit interes si pentru diferite instituţii sau asociaţii din regiunile belgiene.

29

Evenimentul a fost structurat pe 4 ateliere de lucru:

„Parcuri industriale” „Resurse umane” „Turism” „Mediu şi energie inteligentă”

La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din regiunea Wallonia, ai ONG-urilor şi ai altor organisme publice şi private.

Târgul de proiecte a avut mai multe obiective: promovarea judeţelor care s-au înscris la acest târg, crearea de contacte intre reprezentanţii consiliilor judeţene prezenţi la Bruxelles si reprezentanţi din diferite organisme din Belgia, precum si prezentarea unor propuneri de proiecte pentru viitoare parteneriate.

La atelierul Mediu si energie inteligenta au participat 17 judeţe (Mureş, Gorj, Tulcea, Dolj, Covasna, Vâlcea, Galaţi, Iaşi, Prahova, Teleorman, Sibiu, Bihor, Brăila, Caraş-Severin, Ilfov, Olt si Vaslui).

La atelierul Resurse umane au participat 7 judeţe: Dolj, Tulcea, Vâlcea, Cluj, Iaşi, Galaţi si Brăila.

Judeţul Mureş a participat la acest târg de proiecte cu o fisa de proiect la atelierul „Parcuri industriale” – „Parc industrial Mureş” si cu 3 fişe la atelierul „Turism” – Centru de Informare Turistică, Amenajarea în scop turistic a potenţialului lacurilor şi al apelor balneoclimaterice din judeţul Mureş, Satul de Vacanţă Transilvania - Dorf şi cu 1 fişă la atelierul „Mediu si energie inteligenta” – „Depozit ecologic zonal Mureş”.

În cadrul fiecărui atelier de lucru, reprezentanţii consiliilor judeţene au prezentat fisele de proiect si au răspuns întrebărilor venite din partea participanţilor.

Întocmit, Mihaela KardosConsilier judeţean

30