podisul moldovei, campia romana

33
1 PODIŞUL MOLDOVEI AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE Aşezarea . Se află în nord -estul şi estul României, cuprinde o suprafaţă de pest 2 (cca 9,4% din suprafaţa ţării), se continuă la est de Prut până geografică se mai folosesc şi denumirile: Podişul Moldovenesc şi Podi Limitele. Până la valea Moldovei (în nord-vest) limita faţă de traseul Straja – Vicov – Marginea – Solca – Cacica – Pălt dintre flişul cutat carpatic şi depozitele monoclinale sarmaţie 300...500 m (în munte 750...900 m, în culmile podişului 500. culmile împădurite la spaţiile largi cu păşuni, fâneţe şi culturi agr văilor ce ies din munte, schimbării tipului de aşezări (de la sate mi sate mari răsfirate în depresiuni şi la baza versanţilor). A Solca şi Cacica în vatra cărora apar, la mică adâncime, sâmburi de s determinat pe unii geografi (N. Lupu) le considere ca de eroziunea care s-a manifestat diferenţiat la limita dintre do petrografic. Pe măsura adâncirii râurilor şi a îndepărtării st ajuns la miocenul din cuta diapiră. Deci structura de adânc influenţat şi nici nu determină cu nimic fizionomia reliefului. Culoarul Moldovei, în cele mai multe studii geografice este atri El s-a individualizat pe măsura adâncirii râului Moldova în formaţiun în vecinătatea acestuia cu anticiclinalul subcarpatic din Dealul Pleş Baia şi toată valea cu câteva sute de metri prin versanţi relativ abr Între Târgu Neamţ şi Bacău situaţia este ceva mai complexă. De la lun spre vest se desfăşoară terase şi apoi un glacis prelung ce altitudini de 500 – 580 m (Boldeşti 578 m, Vlădiceni 489 m, Bahna 50 largi (4 – 5 km) aflate la 350 m prin care se realizează legături cu Dealurile sunt alcătuite din formaţiuni sarmaţiene similare ca alcătu slab) cu cele din podiş, pe când depresiunea din vest constituie un s reflectare directă în relief. Deci, cele două râuri (Siret ş marginea podişului, ele aparţin acestuia şi nu Subcarpaţilor. datorită peisajului lor, spaţiului subcarpatic, limita trecând de laTârgu Neamţ(E) pe la Războieni – Budeşti – Bahna şi Izvoarele. Între Bistriţa şi Trotuş, Culoarul Siretului este dominat de Cul (înălţimi de 500...716 m) care dezvoltă un povârniş accentuat şi bine Limita de sud se face în raport cu Câmpia Română. G. Vâlsan (1910) o până la valea Gerului (Nicoreşti – Corod Geru) şi apoi pe aceasta spre sud separă tot ca unitate de câmpie şi sudul Covurluiului. Ca u Nicoreşti pe Bârlad până la Ţepu apoi pe la Corod Valea Mărului valea Gerului până la Cudalbi, iar de aici spre sud-est, până la nord de Tuluceşt uşoară ruptură de pantă, o atenuare spre sud a unghiului de cădere a unei generaţii de văi specifice câmpiei, trecerea de la i nterfluviul mai îngust din dealuri plate (câmpuri) din sud etc. În nord şi est, podişul depăşeşte valea

Upload: ioana-bilea

Post on 21-Jul-2015

178 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

PODIUL MOLDOVEI

AEZAREA GEOGRAFIC I LIMITELE Aezarea. Se afl n nord-estul i estul Romniei, cuprinde o suprafa de peste 22.200 km2 (cca 9,4% din suprafaa rii), se continu la est de Prut pn la valea Nistrului. n literatura geografic se mai folosesc i denumirile: Podiul Moldovenesc i Podiul Moldav. Limitele. Pn la valea Moldovei (n nord-vest) limita fa de Obcina Mare se desfoar pe traseul Straja Vicov Marginea Solca Cacica Pltinoasa, ce corespunde contactului dintre fliul cutat carpatic i depozitele monoclinale sarmaiene din podi, unei denivelri de 300...500 m (n munte 750...900 m, n culmile podiului 500...550 m), trecerii rapide de la culmile mpdurite la spaiile largi cu puni, fnee i culturi agricole, unei deschideri brute a vilor ce ies din munte, schimbrii tipului de aezri (de la sate mici, liniare pe vale n munte la sate mari rsfirate n depresiuni i la baza versanilor). Aici sunt dou depresiuni Solca i Cacica n vatra crora apar, la mic adncime, smburi de sare mioceni. Acest lucru a determinat pe unii geografi (N. Lupu) s le considere ca depresiuni de contact create de eroziunea care s-a manifestat difereniat la limita dintre dou uniti deosebite structural i petrografic. Pe msura adncirii rurilor i a ndeprtrii stratelor monoclinale sarmaiene s-a ajuns la miocenul din cuta diapir. Deci structura de adnc a fost scoas la zi, dar ea nu a influenat i nici nu determin cu nimic fizionomia reliefului. Culoarul Moldovei, n cele mai multe studii geografice este atribuit Podiului Moldovei. El s-a individualizat pe msura adncirii rului Moldova n formaiunile miocene ale podiului, n vecintatea acestuia cu anticiclinalul subcarpatic din Dealul Pleu (acesta domin Depresiunea Baia i toat valea cu cteva sute de metri prin versani relativ abrupi). ntre Trgu Neam i Bacu situaia este ceva mai complex. De la luncile Moldovei i Siretului spre vest se desfoar terase i apoi un glacis prelung ce urc pn la un ir de dealuri cu altitudini de 500 580 m (Boldeti 578 m, Vldiceni 489 m, Bahna 507 m etc.) separate de ei largi (4 5 km) aflate la 350 m prin care se realizeaz legturi cu satele din Depresiunea Cracu. Dealurile sunt alctuite din formaiuni sarmaiene similare ca alctuire i structur (un monoclin slab) cu cele din podi, pe cnd depresiunea din vest constituie un sinclinoriu subcarpatic tipic cu reflectare direct n relief. Deci, cele dou ruri (Siret i Moldova) s-au adncit aproape de marginea podiului, ele aparin acestuia i nu Subcarpailor. n schimb, dealurile sunt ataate, datorit peisajului lor, spaiului subcarpatic, limita trecnd de la Trgu Neam (E) pe la Rzboieni Budeti Bahna i Izvoarele. ntre Bistria i Trotu, Culoarul Siretului este dominat de Culmea subcarpatic Pietricica (nlimi de 500...716 m) care dezvolt un povrni accentuat i bine mpdurit. Limita de sud se face n raport cu Cmpia Romn. G. Vlsan (1910) o traseaz la est de Siret pn la valea Gerului (Nicoreti Corod Geru) i apoi pe aceasta spre sud. V. Mihilescu separ tot ca unitate de cmpie i sudul Covurluiului. Ca urmare, n detaliu, ea ar trece de la Nicoreti pe Brlad pn la epu apoi pe la Corod Valea Mrului valea Gerului pn la Cudalbi, iar de aici spre sud-est, pn la nord de Tuluceti. Pe acest aliniament se constat o uoar ruptur de pant, o atenuare spre sud a unghiului de cdere a depozitelor pliocene, obria unei generaii de vi specifice cmpiei, trecerea de la interfluviul mai ngust din dealuri la cele plate (cmpuri) din sud etc. n nord i est, podiul depete valea Prutului.1

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC ALCTUIREA GEOLOGIC I EVOLUIA PALEOGEGRAFIC Podiul Moldovei se desfoar n cadrul a dou mari uniti structurale ce vin n contact pe aliniamentul Bacu Vaslui Flciu (fig.5,6). Platforma moldoveneasc. Se afl la nord de aceast limit. Ea are un fundament proterozoic rigid, care nclin din nord-est spre vest i care cade n trepte spre sud. Este alctuit ndeosebi din gnaise, paragnaise, isturi migmatice, granite, bazalte etc. Peste acesta urmeaz o cuvertur sedimentar realizat n mai multe cicluri (fig. 5,6). Depresiunea Brladului. Se desfoar n centrul i sudul regiunii. A luat natere la nceputul mezozoicului prin fracturarea fundamentului de platform (nordic) i a celui hercinic dobrogean (n sud) ntre faliile profunde Bacu Flciu i respectiv Tecuci Braul Sf. Gheorghe. A funcionat ca depresiune subsident activ independent pn la finele cretacicului. Ulterior, evoluia a fost comun cu cea a regiunii din nord. Geologii separ trei cicluri de sedimentare proterozoic superior silurian cu gresii, conglomerate, calcare; mezocretacic cu carbonatite i miocen mediu pliocen superior cu caracter detritic, separate de intervale de exondare ca reflex al manifestrilor orogenice din bazinele limitrofe (micrile hercinice, kimmerice, alpine). Paleogeografic, uscatul s-a realizat treptat de la nord la sud (la finele volhinianului pn la Buhui Negreti, la nceputul dacianului la linia Adjud Brlad, n pleistocenul mediu la contactul cu cmpia etc.). Micrile neotectonice au produs ridicarea cu intensitate mic, dar diferit spaial. Efectul cel mai mare a fost n nord-vest, la contactul cu muntele, iar cel mai redus n est i sud. n Podiul Brladului, jocul deosebit al blocurilor din fundament s-a reflectat la suprafa n bombri care au influenat i desfurarea radial a reelei hidrografice sau n lsri uoare (mai ales n lungul unor fracturi profunde ale fundamentului ex. falia Siretului) ce-au devenit direcii pentru ruri axa hidrografic Siret. Relieful Este rezultatul unei evoluii nceput n nord la finele sarmaianului, i continuat treptat la sfritul pliocenului i pn n cuaternar, n centru i sud. Caracteristicile morfografice i morfometrice. Podiul Moldovei are o altitudine medie de cca 250 m, iar extremele se situeaz la 688 m (Dl.Ciungi) i 10 m (Lunca Prutului). nlimile cele mai mari sunt concentrate n nord-vest i centru unde, n mai multe vrfuri, ele depesc 400 m. De aici planul general nclin spre Prut i ctre sud. Hipsometric, peste 25 % sunt nlimi mai mari de 300 m (0,5 % peste 500 m), apoi peste 63 % sunt culoare de vale i dealuri dezvoltate ntre 100 i 300 m. Circa 11 % aparin culoarelor Siretului i Prutului, la altitudini mici (sub 100 m) care constituie nivele de baz regional ce impun un ritm accelerat proceselor de albie din ntregul podi. Albiile lor se afl la altitudini diferite (pe Siret coboar de la 300 m, la intrarea n ar, la 185 m la Roman i 26 m la intrarea n cmpie; pe Prut, 130 m n nord, cca 30 m n zona Iai i 10...16 m n sud), de unde rezult un potenial denudativ mult mai activ la afluenii Prutului. Ca urmare, fragmentarea major este sub 1 km/km2, iar cea general n jur de 1,5 km/km2 (mai mare pe versanii cuestici i n sectoarele de convergen hidrografic). Energia de relief variaz de la o unitate la alta (n Podiul Sucevei2

n jur de 150 m, n Podiul Brladului de 150...200 m, n Cmpia Moldovei 50...75 m, n Podiul Covurului sub 50 m). n peste 70 % din suprafaa podiului, declivitatea este sub 15 0 (sub 50 pe suprafeele structurale, poduri de teras, lunci), iar ntre 50 i 150 pe glacisurile deluvioproluviale). Pantele mai mari (frecvent peste 200) se ntlnesc n cadrul cuestelor, la obriile torenilor i n rpele de desprindere. Treptele de relief. Interpretarea datelor geologice relev trei concluzii evolutive principale: - relieful nscut n proterozoic a fost adus la stadiul de pediplen la finele acestei ere; ulterior aceasta a fost fragmentat i acoperit de o cuvertur sedimentar; - n timpul regresiunilor (paleozoic mediu superior, oligocen miocen inferior), cmpiile marine au suferit o modelare parial, suprafeele rezultate fiind fosilizate de sedimentele ulterioare; - relieful actual s-a realizat treptat n pliocen i, pe ntreaga suprafa a podiului, n cuaternar; reeaua hidrografic s-a organizat n concordan cu panta general (la contactul cu muntele s-a adncit n piemontul sarmaian, iar n est i sud a fragmentat cmpiile litorale n care se extindeau treptat). Adncirea ei a fost nsoit de detaarea mai multor trepte cu caracteristici diferite (glacisuri, terase etc.). Suprafeele de nivelare. n 1921, Emm. de Martonne a sesizat n partea central nordic existena a dou trepte de nivelare. Ulterior, apar studii detaliate n aceast problem ntre care sunt cele realizate de M. David (1923, 1932, 1941) care indic trei nivele Repedea ponian, Crpineni, levantin cuaternar inferior i unul n Cmpia Moldovei, pe care ncearc s le paralelizeze cu cele din Subcarpaii Moldovei; i V.Mihilescu (1930, 1946) stabilete treptele: Holm Dealul Mare sarmaian superior; Bolohani Sngeap ponian; Siret Bahlui levantin; Botoani Hrlu cuaternar). Contribuii notabile sunt aduse i de V. Tufescu (1930, 1936), Natalia enchea (1941, 1943) iar, dup 1960 de mai muli geografi, ntre care V.Bcuanu (1964), I.Hrjoab (1965) .a. Interpretarea tuturor datelor duce la urmtoarele concluzii: - n Cmpia Moldovei exist o singur suprafa de nivelare (pliocen cuaternar) ce nclin de la nord (250 m) la sud (125 m); - n jumtatea sudic a podiului se desfoar o singur suprafa, cu caracter complex (eroziv n nord i acumulativ n sud); aceasta a fost realizat n villafranchian pleistocen inferior; - n nord-vest i centru se pstreaz dou suprafee: una la nivelul culmilor superioare, de vrst pliocen inferior i alta sub form de umeri i nivele n culoarele de vale i pe marginea depresiunilor sculptate n pliocen superior i cuaternar inferior. - modelarea din intervalul sarmaian superior ponian s-a realizat asupra cmpiei joase aflate n imediata apropiere a unui nivel de baz general. Ca urmare, rurile s-au adncit puin, iar condiiile climatice au favorizat retragerea versanilor i realizarea unei nivelri aproape generalizate, suprafaa rezultat tind deopotriv sarmaianul i meoianul; - retragerea treptat a nivelului de baz mult n sud, paralel cu ridicarea general a regiunii, a dus la intrarea ntr-o etap nou de modelare la finele pliocenului. Rurile au fragmentat suprafaa veche din nord (chiar au eliminat-o n Cmpia Moldovei, ca urmare a rocilor uor de dislocat) i s-au adncit n cmpia litoral de la sud i centru. Eroziunea este activ i n villafranchian, cnd n sud se acumuleaz ntinse conuri toreniale de nisip i pietri i scade ctre pleistocenul mediu. Din vechea suprafa au rmas martori n sectoarele alctuite din roci mai dure (Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc). n Cmpia Moldovei, unde precumpnesc rocile friabile, ea a fost nlocuit de o suprafa nou (glaciso-plen susinut de V. Bcuanu i I. Donis), creia n

3

regiunile vecine i corespund nivelele de eroziune din culoarele vilor. n sud, nivelele de eroziune se racordeaz cu acumulrile din Cmpia Covurlui. Terasele. n 1889, Gr.Coblcescu, n zona Iai, realizeaz prima descriere a unei terase pe teritoriul Romniei. De atunci, dar mai ales dup 1950, numrul de lucrri n aceast problem a crescut foarte mult. Se impun prin rezultate materialele aparinnd lui V.Bcuanu (1960), V. Bcuanu i colab. (1980). Din analiza acestora reies urmtoarele: - n lungul rurilor mari exist 6 8 terase (la Siret i Prut se adaug un nivel superior n roc); la rurile mici, autohtone, numrul variaz de la 3 la 5; - un paralelism clar ntre desfurarea petecelor de teras i luncile actuale cu racordri largi la confluene; - dac terasele superioare sunt puternic fragmentate i uneori acoperite cu deluvii groase, cele inferioare au desfurare larg, constituind principalele suprafee pentru aezri i culturi; - depozitele la rurile autohtone sunt nisipo-argiloase, pe cnd la cele cu obrie n Carpai sunt grosiere. Peste aluviuni sunt deluvii, proluvii groase; - terasele de 20-25 m, 50-60 m, 90-125 m, cu dezvoltare clar i cu suficiente elemente pentru datare (wurm II, pleistocen mediu i pleistocen inferior), reprezint repere n stabilirea sistemului morfocronologic cuaternar al podiului (Gr. Posea i colab. 1974). Luncile ocup o mare parte din culoarele de vale, avnd limi de la cteva sute de metri pn la peste 10 km (Siret, Prut) i o pant longitudinal de la 0,4 la 1 m/km; au depozite cu grosimi de pn la 10 m pe vile principale i 2...3 m pe cele mici. n lunc, se disting grinduri longitudinale, numeroase cursuri prsite, meandre vechi, lacuri, sectoare cu exces de umiditate i vegetaie adecvat, glacisuri, 1...3 trepte, cursuri paralele ale afluenilor, albii secundare numite prutee, sireele. n luncile multor ruri mici s-au amenajat n ultimele secole iazuri, dar procesele de versant au favorizat colmatarea lor. Dup 1980 s-au realizat lacuri de baraj pe Siret, Prut, bazinul Brladului pentru folosirea apei n piscicultur, industrie i ca surs energetic. Relieful structural. Structura monoclinal are rol esenial n dezvoltarea unor trsturi specifice. De aici i unele denumiri acordate: podi erozivo-structural, podi structural. Relieful structural s-a individualizat pe un ansamblu monoclinal cu cdere spre E, SE, dar n condiiile existenei unor orizonturi de roc ce opun rezisten la atacul agenilor externi, i care au grosime mai mare (calcarele oolitice, tufurile andezitice, conglomeratele). Ies n eviden: platouri structurale (n Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc) mrginite de abrupturi cuestice pe care se produc degradri intense (ndeosebi alunecri, curgeri noroioase, iroire), cel mai mare fiind Coasta Iailor, n lungime de cca 100 km, energie de relief de peste 200 m i cu desfurare n dou nivele, rezultate din dezvoltarea vilor subsecvente; se adaug vi consecvente i obsecvente (fig.7). Modelarea actual. Prezena rocilor friabile, lipsa vegetaiei forestiere, climatul continental cu nuane de excesivitate favorizeaz desfurarea unei game largi de procese care provoac degradri intense. ntre acestea, splarea n suprafa are rol esenial pe marea majoritatea a pantelor ce depesc 50 (V. Bcuanu indic valori medii de 0,5...1 t/ha/an n nord, vest i centru i 5...5,5 t/ha/an n sud, dar care cresc mult n raport de pante i culturi); iroirea i torenialitatea (I. Ioni, 2000) acioneaz pe suprafee cu nclinri de peste 100 alctuite din nisipuri, argile, etc.; la baza versanilor creeaz trene proluvio coluviale. Deplasrile de teren (alunecri cu dimensiuni i forme variate, curgeri noroioase, surpri etc.) cunosc o desfurare deosebit mai ales pe frunile de cuest i n bazinele toreniale. Se adaug tasri i sufoziuni n est i sud n depozitele loessoide.

4

Formarea reelei hidrografice. Exist dou sectoare unde n literatur se confrunt dou categorii de idei asupra realizrii structurii hidrografice i anume la contactul Podiului Sucevei cu Cmpia Moldovei i n bazinul Brladului. n primul sector, problema principal a fost modul de realizare a vii Siretului pn la Roman. Unii autori (Gh. Murgoci emitea ideea, iar M. David, Gh. Nstase, V. Tufescu au dezvoltat-o cu argumentri) susin c Siretul s-a realizat n urma unei suite de captri efectuate de un ru sudic asupra unor cursuri ce se desfurau din muni spre est (fig.7). Argumentele principale sunt: existena unor ei largi pe interfluviul de pe stnga Siretului n dreptul Siretului superior, Sucevei, Moldovei (Lozna, Bucecea, Ruginoasa); prezena unor pietriuri n alternan cu nisipuri, cu elemente carpatice att n ei, ct i n componena prii superioare a dealurilor de la est i vest de Siret. Ali autori susin c Siretul s-a format treptat prin naintarea spre sud, pe msura retragerii liniei de rm ncepnd cu sarmaianul superior. Ca urmare, eile sunt de eroziune diferenial la obria unor praie cu desfurare opus, pietriurile i nisipurile din ei au provenit din alterarea gresiilor i conglomeratelor sarmaiene acumulate n bazinul marin sarmaian i nu n condiii de albie; altimetric, baza eilor aflate pe dealurile de pe stnga Siretului, este inferioar peticelor de terase superioare de dreapta Siretului ce se dezvolt nord sud. Aici sunt i dealuri ce au nlimea mai mare dect eile i care au o direcie perpendicular pe traseele rurilor presupuse c ar fi curs de la vest la est. Toate acestea infirm posibilitatea realizrii unui drenaj spre est. Se adaug i lrgimea foarte mare a Culoarului Siretului, greu de realizat printr-o suit de captri. Originea eilor (dup M.Ielenicz, 1996) poate fi legat de existena pe stnga Siretului a unor bazine hidrografice cu desfurare spre est, nord-est, i care au fost distruse treptat de ctre afluenii din bazinul Jijiei care au naintat rapid (nivelul de baz era cobort, iar formaiunile marno-argiloase, grezoase, uor de dislocat). De altfel, V. Bcuanu (1968) i anterior V. Tufescu i V. Mihilescu indic numeroase captri recente tocmai n aceast zon. Atacul actual al afluenilor Prutului este foarte activ n eile Lozna, Dersca i Bucecea unde cumpna de ape a fost mpins spre vest, ajungnd la nivelul terasei joase a Siretului. Se vorbete chiar, n sens geomorfologic, de captarea iminent a Siretului de ctre afluenii Jijiei i Sitnei. Ct privete bazinul Brladului, problema care s-a ridicat a fost aceea a explicrii configuraiei curioase a traseului su (n form de semn de ntrebare). Dac D. Paraschiv (1964) l leag de un reflex la suprafa al jocului blocurilor din fundament cu accent pe subsidena de la Tecuci, I. Hrjoab (1968) l pune pe seama unui culoar nscut la mbinarea conurilor aluviale create n pliocenul superior villafranchian de ctre Siret (n vest) i Prut (n est). Cele dou argumentri se coreleaz. Clima Podiul Moldovei se ncadreaz n climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie. Distribuia i regimul de manifestare ale tuturor elementelor climatice ce l caracterizeaz sunt determinate de mai muli factori: - larga deschidere a regiunii spre nord, est i sud ce faciliteaz o circulaie activ a maselor de aer din aceste direcii (din est mase continentale, iarna reci i uscate ce dau temperaturi joase, viscole, geruri i vara calde i uscate ce imprim nuana continental; din sud, mase de aer cald, umede sau uscate care accentueaz fenomenele de secet sau provoac n sud desprimvriri sau precipitaii la nceputul iernii; din nord, mase baltice, polare reci i umede);

5

- desfurarea Carpailor Orientali care se constituie ntr-o barier n calea maselor de aer vestice, oceanice, care totui coboar de pe acetia fiind mai uscate, uneori crend efecte foehnale; - amplitudinea reliefului podiului de cca 600 m i structura orohidrografic (culoare de vale largi ncadrate de interfluvii de podi) care impun diferenieri topoclimatice evidente (al platourilor i culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale i dealurilor joase); - desfurarea podiului pe mai mult de dou grade de latitudine se reflect n variaia cantitii de radiaie global (112,5 kcal/cm2/an n nord i 122 kcal/cm2/an n sud), urmare a unei durate diferite a strlucirii Soarelui. Se pot diferenia dou trepte cu caracteristici climatice distincte : Podiurile i dealurile cu nlimi mai mari de 350 m. Acestora le sunt caracteristice: temperaturi medii anuale de 8...90 C, n ianuarie de 20...- 40 C, n iulie de 18...200 C; peste 120 de zile cu nghe i peste 40 de zile de iarn; precipitaiile depesc anual 600 mm, cad preponderent n intervalul aprilie septembrie (peste 70 %), multe fiind generate de prezena maselor de aer baltice; variaii de la an la an i de la lun la lun n cantiti czute (sunt ani cnd valoarea total reprezint 50 70% din cea multianual i ani ploioi cnd aceast valoare este cu mult depit; n lunile de var, aversele din cteva zile includ peste 50% din cantitatea medie a acestora); n sezonul rece, se nregistreaz cca 40 de zile cu ninsoare, iar stratul de zpad persist cca 75 de zile; se produc brume n peste 20 de zile (inclusiv n mai i septembrie), oraje, grindin, secete. Dealurile i culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, au drept caracteristic de baz nuana continental accentuat. Aceasta este susinut de valorile medii ale temperaturii anuale (9...100) i din lunile calde (20...210), care sunt cu 1...20 C mai ridicate dect n situaia anterioar, gerurile de durat i inversiunile de temperatur cauzate de stagnarea n timpul iernii a maselor de aer rece nordice i nord-estice n culoarele de vale i Cmpia Moldovei (media termic a lunii ianuarie oscileaz ntre 3 i 4,5 oC), amplitudinile termice accentuate (n jur de 700), numrul ridicat al zilelor de var (70 90), tropicale (peste 30), frecvena perioadelor de uscciune i de secet favorizate de masele de aer cald de provenien estic i sudic, cantitatea medie anual a precipitaiilor (450...500 mm) distribuite extrem de neuniform sezonier, lunar (una-dou zile cu ploi alterneaz cu lungi intervale n care acestea lipsesc) i de la an la an, viscole cu durat, frecven i intensitate din cele mai mari n ara noastr. Apele Poziia geografic la exteriorul Carpailor, de unde vin i cele mai nsemnate artere hidrografice (Siret, Prut, Suceava, Moldova, Bistria etc.), sedimentarul gros ce faciliteaz ptrunderea apei la adncime mare, condiiile climatice continentale cu influen determinant n scurgere sunt principalii factori care dau un anumit specific hidrologic i hidrografic apelor din Podiul Moldovei. Analiza acestora relev urmtoarele aspecte: Apele de adncime. Au debite mari i grade de mineralizare deosebite. Infiltrarea apei se face cu uurin la peste 1000 m, dar prezena unor orizonturi impermeabile faciliteaz existena unor pnze de ap la adncimi diferite. Acestea au grad de mineralizare deosebit, sunt cloruro-sodice, sulfuroase, bicarbonatate i au caracter artezian sau ascensional. Duritatea mare nu permite utilizarea economic a lor.6

Apele freatice. Sunt cantonate n depozitele pliocen-superioare i cuaternare, la adncime redus. Sunt dependente de regimul precipitaiilor i de temperaturile ridicate din sezonul cald. Unele apar la zi pe aliniamente de izvoare desfurate la baza cuestelor, frunilor de teras, avnd debite mai mari i caliti ce permit folosirea pe plan local. Cele mai multe izvoare, ndeosebi din dealurile joase, au debite reduse i un grad de mineralizare la limita de potabilitate acceptat. Dac n aezrile mici alimentarea cu ap se face din pnzele aflate la baza aluviunilor teraselor sau a celor din lunci, n orae, n condiiile unei dublri a populaiei i a construirii a numeroase uniti industriale, problema apei se pune cu stringen. n prezent, aici necesarul este acoperit parial de transportul prin conducte din alte regiuni (la Iai este racordat o conduct de la Timieti din Valea Moldovei) sau din lacurile de acumulare amenajate n acest scop (pe Prut, Racova, Bistria etc.). Hidrografia. Podiul Moldovei se desfoar n cadrul a dou bazine hidrografice mari (Siret i Prut). Cele mai multe ruri aparin unei reele autohtone, cu lungimi variate. Cele mai nsemnate sunt: Jijia, Bahlui, Sitna, Brladul, omuzurile etc., care depesc 30 km; cele mai multe au, ns, lungimi sub 30 km i frecvent vara seac sau au o scurgere slab (fig.9). Densitatea reelei hidrografice permanente variaz ntre 0,3 i 0,6 km/km2. Panta medie a albiilor este ceva mai ridicat n podiurile nalte (20 m/km) i mai redus n dealurile joase i spre cursul inferior (2...5 m/km). Scurgerea apei rurilor este puternic influenat de cantitile de precipitaii, evapotranspiraie i constituia litologic. Alimentarea rurilor din Podiul Sucevei i Podiul Central Moldovenesc se face dominant din precipitaii (70...85%) sub form de ploi (60...70%) i zpad (30...40%) i moderat din ape subterane (15...30%), situaie care le asigur o scurgere bogat. n regiunile din est i sud, alimentarea subteran este mai redus (10...15%), iar cea din precipitaii (mai ales apa provenit din topirea zpezii) are o pondere ridicat (40...50%). Regimul scurgerilor se caracterizeaz prin ape mari primvara i la viituri i apoi prin intervale lungi cu ape mici n a doua parte a verii i toamna. Primvara, ploile bogate i topirea zpezii asigur o scurgere de 40...50% din volumul anual, vara (30...40 % din volumul anual) se produc 5 7 viituri ce dau creteri brute ale scurgerii provocnd inundaii, toamna i iarna debitele mai reduse fiind ntreinute doar de alimentarea subteran, condiii n care, n multe situaii rurile seac (fig.10). La rurile din sudul podiului, uneori la nceputul iernii, pe fondul unei circulaii ciclonice sudice active se produc viituri ce dau creteri ale debitelor. La rurile din Podiul Sucevei diferenele dintre extremele scurgerii sunt mai reduse, dect n est i sud. Scurgerea solid se face n proporie de peste 95 % sub form de suspensii. Dup V.Bcuanu i colab. (1980), n peste 80 % din Podiul Moldovei turbiditatea variaz ntre 1000 i 2500 g/m 3 fiind favorizat de alctuirea petrografic a dealurilor cu altitudini de 300...500 m, pant i lipsa pdurii, condiii ce stimuleaz splarea n suprafa, iroirea etc. Este mai mic n regiunile joase, unde pantele reduse ale albiilor determin viteze mici ale apei i stimuleaz depunerea. Lacurile. n Podiul Moldovei exist numeroase lacuri, majoritatea de provenien antropic. Lacurile a cror cuvet a rezultat prin procese naturale (tasri, alunecri, prsirea i rectificarea albiilor) au adncimi mici i sunt frecvent invadate de vegetaie hidrofil (ndeosebi n Cmpia Moldovei, luncile Prutului, Jijiei etc.). ntre lacurile antropice se impun, prin numr i suprafa, heleteele (ndeosebi n Cmpia Moldovei) a cror ap este folosit pentru irigaii, pisicultur,7

alimentare cu ap etc. ntre acestea sunt: Dracani pe Sitna, Podu Iloaiei pe Bahlue, Ciric pe Nicolina i mai multe pe Baeu. Se adaug iazurile (n Podiul Sucevei), lacurile de baraj a cror ap este folosit n scopuri variate (alimentarea oraelor, hidroenergie etc.) de pe Prut (StncaCosteti), Siret (Bucecea, Galbeni, Rcciuni, Bereti, Climneti), Bistria (Bacu I i II), Racova la Puca, Ciric lng Iai etc. Vegetaia i fauna Condiiile de relief i de clim, ca i o complex evoluie a vegetaiei n pleistocenul superior holocen au impus structura biogeografic actual. Ca urmare, aici intr n contact elemente central-europene, estice i sudice. Dup R.Clinescu i colab. (1969), dealurile nalte (peste 400 m) din centru, vest i nord se afl la extremitatea estic a provinciei dacice (provincia central european), Cmpia Moldovei n extremitatea sud-vestic a provinciei sarmatice cu specific silvostepic, iar dealurile din sud i sud-est se includ n provincia pontic cu caracter stepic i silvostepic (fig.11). Dezvoltarea reliefului pe vertical, ntre 10 i 688 m, a determinat, mai ales n cadrul dealurilor provinciei dacice, o difereniere a asociaiilor vegetale n raport cu altitudinea. ndelungata populare i activitile umane orientate spre agricultur au dus la ndeprtarea pe mari suprafee a vegetaiei iniiale, la diminuarea fondului faunistic i la introducerea peisajului agricol care se desfoar n peste 60 % din suprafaa Podiului Moldovei. Provincia dacic (zona de pdure). n cadrul ei intr Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc, nordul Colinelor Tutovei i Dealurile Flciului. Desfurarea altimetric a determinat prezena a trei tipuri de pduri care au o distribuie etajat. Pdurea de amestec cu fag i conifere se afl la contactul cu Obcina Mare, pe dealurile cu structur piemontan (Ciungi). Alturi de fag intr bradul i molidul pe terenurile nalte i gorunul, teiul, frasinul pe cele mai joase. Stratul arbustiv i cel ierbos prezint elemente comune pdurilor de munte i pdurilor de deal. Pdurea de fag pur apare ca insule n Podiul Dragomirnei, Dealu Mare, Culmea Ttrui i n Podiul Central Moldovenesc la nlimi mai mari de 400 m. Este considerat ca relict din holocenul mediu (subatlantic), cnd avea areale mari. Condiiile climatice (temperaturile mai mici i umiditatea) au permis existena ei la altitudini att de joase. Se asociaz frecvent cu gorunul, carpenul, mesteacnul. Arbutii (alun, soc, corn) sunt puini i apar n sectoarele mai rare ale pdurii. De asemenea, pajitile secundare sunt srace (predomin pruca, piuul, pieptnria, ovsciorul). Exist cteva sectoare n care, n pdurea de fag, se pstreaz elemente secundare care sunt ocrotite (la Zamostea, Mitocu Dragomirnei, Oroftiana). Pdurea de gorun i stejar ocup peste 80 % din arealul pdurilor din aceast provincie. n structura ei exist unele diferenieri regionale impuse de topoclimat, gradul de fragmentare i expunere a reliefului sau substratul litologic. n Podiul Sucevei frecven mare (ntre 300 i 450 m) o are stejarul pedunculat care, adesea, formeaz pduri pure mai ales n sectoarele cu substrat marno-argilos ce asigur soluri grele i mai umede. La nlime se amestec cu gorunul i chiar cu fagul, iar ctre baz cu frasinul, teiul, ararul etc. n aceste pduri exist i un strat arbustiv mai bogat (alun, clin, corn, snger, lemn cinesc, porumbar etc.), iar pajitile au caracter mezoxerofil (predomin piuul i firua). n Podiul Central Moldovenesc, la 300...400 m, pdurea are un caracter mixt, datorat prezenei, n combinaii diferite a stejarului, gorunului i fagului favorizate de condiiile locale de relief,

8

roc i topoclimat. Reprezint sectorul unde caracteristicile climatice nordice se combin cu cele din sud. n cadrul Colinelor Tutovei i n Dealurile Flciului predomin pdurea de gorun fie n amestec cu carpen, tei argintiu, frasin, fie sub form de arborete pure (ndeosebi pe substrat nisipos, nisipo-lutos care asigur un drenaj vertical optim). Spre contactul cu Podiul Central Moldovenesc, la nlimi mai mari de 400 m, intr n amestec cu fagul, pe cnd n sud, la altitudini de 250 300 m, n componena pdurii se afl i elementele termofile. Fauna pdurilor este reprezentat prin cervidee, porc mistre, lup, dihor, nevstuic, pisic slbatic, veveri, diferite specii de oareci, o mare varietate de psri (ghionoaie, ciocnitoare, ciuful de pdure, huhurezul, buha, privighetoarea, cucul, pupza, graurul etc.); se adaug o bogat faun de nevertebrate. n ultimul timp se constat prezena cinelui enot ptruns din Ucraina. Provincia sarmatic (zona de silvostep). Se desfoar n cadrul Cmpiei Moldovei, pe culmi cu nlimi de 200...250 m. Continentalismul mai accentuat a favorizat dezvoltarea unei vegetaii de silvostep. Pdurea are caracter de leau de gorun n centru i sud i leau cu stejar n vest, pe substrat mai argilos. n componena ei intr i carpen, tei pucios, arar, jugastru, ulm, cire. Arbutii apar la periferia plcurilor de pdure i sunt reprezentai de voniceriu pitic, migdal pitic, cire pitic, scumpie. Pe terenurile erodate s-au dezvoltat asociaii secundare cu firu cu bulb, pelini, laptele cucului. Provincia pontic (zona de step). Se desfoar n sudul Podiului Moldovei, ocupnd areale ntinse n Depresiunea Hui, Depresiunea Elan - Horincea etc. Ea nainteaz mult pe Prut (pn la nord de Albia) i pe Brlad. Vegetaia caracteristic n sud (Pod. Covurlui) este de silvostep, dar cu foarte multe elemente sudice, termofile. Plcurile de pdure cu gorun, stejar penduculat au i stejar pufos, stejar brumriu, frasin, ulm, jugastru, grni, mojdrean, scumpie, scoru, crpini. Unele din acestea formeaz i arborete pure (stejar pufos, stejar brumriu, grni), dar cu predilecie pe expunerile sudice i sud-estice. Vegetaia ierboas este reprezentat prin asociaii de piu i colilie. n est, n lungul Prutului, leaurile cu stejar penduculat i gorun conin mai multe elemente sarmatice, pontice i mai puin specii termofile. Fauna caracteristic silvostepei i stepei, datorit activitii antropice a fost mult limitat ca areal i numr de specii. Rspndire mai mare o au roztoarele (popndul, oarecele de cmp, hrciogul, iepurele de cmp, la care s-a adugat, dup 1905, iepurele de vizuin introdus n zona Iai), apoi cprioara, mistreul, vulpea, lupul, numeroase psri, reptile, nevertebrate. Vegetaia intrazonal este ntlnit, pe de o parte n lungul albiilor principale unde este alctuit din pajiti mezo-hidrofile i esene lemnoase slabe (slciuri, plopiuri), iar pe de alt parte, n jurul lacurilor i mlatinilor (centuri de stuf, pipirig, papur, rogoz, iar n ochiul de ap plante hidrofile). La Dersca Lozna exist o turbrie, iar la Iezru Dorohoi o mlatin tipic declarate rezervaii naturale. Exist o bogat faun acvatic n care se impun unele mamifere (bizamul, vidra), avifauna cu numeroase specii cu rol cinegetic i tiinific i ihtiofauna. Pe suprafee mici n luncile rurilor Prut, Brlad, Jijia, Bahlui, Elan, Crasna, Tutova i pe unele fii de versani marno-argiloi din Cmpia Moldovei, pe soluri de tipul solonceacurilor i soloneurilor s-au individualizat areale cu vegetaie halofil (Salicornia, Suaeda, Artemisia, Statice etc.).

9

Solurile Sub raport pedogeografic, Podiul Moldovei este inclus n Provincia Moldavic. Condiiile orofitoclimatice au determinat o desfurare zonal i chiar o uoar etajare a principalelor tipuri de soluri. Defriarea, procesele erozionale pe pante au determinat degradarea, n stadii diferite, a solurilor i scderea corespunztoare a posibilitii de folosire a lor. O mare parte din fondul pedologic se caracterizeaz printr-o fertilitate medie spre foarte bun, solurile aflndu-se la altitudini mai mici de 350 m, dezvoltate n condiii fitoclimatice de silvostep, pe un substrat ce asigur circulaia apei i pe pante mici pe care eroziunea lipsete sau este foarte slab. n regiunea dealurilor nalte unde s-au dezvoltat soluri de pdure, acide, argiloiluviale, fertilitatea, ndeosebi pentru culturile de cmp, este mai sczut. Aceast caracteristic este redus i la solurile hidromorfe, halomorfe i erodisoluri. Pe ansamblu, n Podiul Moldovei se contureaz dou zone pedogeografice cu diferenieri locale determinate de altitudine, pant, substrat. Se adaug solurile intrazonale. Zona molisolurilor (cernisolurilor, cf. S.R.T.S., 2003). Se desfoar precumpnitor n sudul podiului i n Cmpia Moldovei. Legtura dintre cele dou areale se realizeaz prin Culoarul Prutului. Se suprapune cu silvostepa i stepa, dezvoltndu-se ndeosebi ntre 100 i 250 m altitudine. Tipice sunt cernoziomurile cambice (slab, moderat, puternic levigate, numite dup S.R.T.S., 2003 cernoziomuri i faeziomuri), bine pstrate pe terenurile slab nclinate. Pe pante mai mari, ele se afl n diferite grade de degradare. Au o mare cantitate de humus i proprieti care le asigur o fertilitate deosebit. Un tip specific numai zonei de est a rii sunt Solurile cenuii (dup S.R.C.S., 1980), care au poziia altimetric la 200...300 m, dezvoltndu-se ndeosebi n fiile de racord dintre domeniul forestier i cel de silvostep; au o fertilitate medie spre bun. Tot molisoluri sunt rendzinele (pe calcare n Podiul Central Moldovenesc) i pseudorendzinele (faeziomuri - pe marne). Solurile cernoziomoide (faeziomuri) sunt ntlnite doar n cteva areale din Podiul Flticeni i n eile largi (Lozna, Bucecea, Ruginoasa, Strunga) de pe dealurile din stnga Siretului. Unii autori le caracterizeaz ca cernoziomuri cambice sau pseudorenzide cambice. Caracteristicile lor sunt legate de formarea n dou faze: la nceput n condiii fitoclimatice de silvostep, iar ulterior de pdure. Prin proprietile lor fac trecerea de la cernoziomurile cambice la solurile brune (de pdure) avnd i un grad ridicat de fertilitate. Zona solurilor argiloiluviale (luvisoluri). Se desfoar la nlimi de 300...600 m i are n alctuire soluri brune argiloiluviale (preluvosoluri) i soluri brune luvice (luvosoluri), la care, izolat, se mai adaug luvisoluri albice (luvosoluri). Solurile brune luvice (luvosoluri) sunt pe areale mai mari pe dealurile de la contactul podiului cu muntele i Subcarpaii, apoi pe podiurile din interior, n general sub pduri de fag sau fag cu conifere. Sunt soluri acide, cu fertilitate redus pentru culturi agricole. Solurile brune argiloiluviale (preluvosoluri), cu larg desfurare n Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc la altitudini de 300...450 m, sunt formate sub pdurea de stejar pedunculat i gorun. Pe substratul marno-argilos au caracter podzolit. Sunt fertile i sunt folosite larg n culturile agricole. Solurile intrazonale. Ocup areale reduse, fiind determinate de condiiile locale de relief, roc, grad de umiditate, intensitate a eroziunii etc. Tipice sunt: solurile aluviale (aluviosoluri, n lunci, au fertilitate bun), lcovitile (gleiosoluri n sud-estul podiului), solurile gleice (gleiosoluri,10

Podiul Sucevei n luncile Siretului, Moldovei, Depresiunea Rdui) folosite pentru puni i fnee, soluri halomorfe (salsodisoluri - ndeosebi n Cmpia Moldovei, Culoarul Prutului, Dealurile Flciului, pe marne i argile n condiiile climatului excesiv continental) i erodisoluri (erodosoluri) pe versanii afectai intens de iroire, splare n suprafa i alunecri de teren. POPULAIA I AEZRILE CONSIDERAII DE GEOGRAFIE ISTORIC Podiul Moldovei reprezint una din regiunile geografice a crei populare s-a realizat nc din cele mai vechi timpuri istorice. Urmele de cultur material identificate, ncepnd cu paleoliticul inferior, indic nu numai vechimea locuirii, ci i continuitatea i accentuarea treptat de-a lungul secolelor a acestui proces. Sunt renumite pe plan mondial aezrile paleolitice de la Mitoc i Ripiceni, apoi cele neolitice de la Cucuteni, uguieta, Hbeti, Stoicani, Mstcani etc. Ultimele sunt numeroase ntr-un spaiu geografic comun din Transilvania i pn la Bug indicnd, prin elementele de cultur similare, legturile multiple ntre diferitele comuniti. Din epocile bronzului i fierului s-au identificat aezri mari cu forme de aprare (anuri i valuri de pmnt la Dersca, Arsura, Mona, Stnceti, Brheti, Mereti, Criveti, Coplu Cotu, Ctlina Cotnari etc.), urme care indic o activitate economic bazat pe creterea animalelor, unele culturi agricole i practicarea unor meteuguri. S-au identificat dave la Lozna, Stnceti, Cotnari, Brad (Zargidava), Mona, Arsura, Rctu de Jos (Tamasidava), Poiana (Piroboridava), Smuli etc. care fceau parte la nceputul primului mileniu cretin din teritoriul liber al dacilor (D. Chiriac, 1980). Ca urmare, nc din antichitate, a nceput s se contureze sistemul de aezri din podi, proces favorizat de condiiile naturale, dar care a ntmpinat n secolele ce-au urmat numeroase opreliti impuse de factori externi (invazii ale popoarelor migratoare, iar n al doilea mileniu cele ttrti, poloneze, cazace, apoi campanii militare ale puterilor vecine nsoite de anexri teritoriale) i interni (numeroase opreliti n legturile economice etc.). Aezrile primului mileniu se ncadrau n categoria satelor frecvente n regiunile mpdurite (mai ales la obria vilor) i mai puin n silvostep. Unele dintre acestea, n secolele XIII XIV, au devenit orae, procesul fiind determinat de condiii diverse ndeosebi de ordin politic i economic (stabilirea curii domneti la Siret, Baia, Suceava, Bacu, Iai etc.) sau numai economice (Vaslui, Brlad, Roman, Dorohoi, Botoani, Hrlu, Trgu Frumos, Hui D.Chiriac, Al.Ungureanu,1980). Pentru unele dintre acestea (Bacu, Suceava, Vaslui, Brlad) un rol aparte l-au avut i legturile tradiionale cu orae din Transilvania i ara Romneasc. n general, erau aezri cu mai puin de 1.000 locuitori (excepie Suceava care era capitala statului i care, n secolul XV, depea 4.000 locuitori). n secolele XVII XVIII se intensific procesul de dezvoltare a reelei de aezri, inclusiv a oraelor. Se dezvolt mai nti cteva orae care au un important rol politic i comercial (Suceava, Iai, Bacu) i o populaie de peste 4.000 locuitori. n al doilea rnd apare un numr important de satetrguri (trguoare) cu activiti comerciale i meteugreti, din rndul crora n secolul XIX apar oraele Flticeni, Pacani, Dorohoi, Sveni etc. Se remarc i creterea numrului de sate n Culoarul Moldovei i Cmpia Moldovei concomitent cu extinderea suprafeei agricole (sate de roire sau slobozenie). Totodat, unele orae aflate la deprtare de principalele artere comerciale din aceast perioad, vor stagna (Vaslui, Hui) sau vor decade (Baia).11

Sfritul secolului XIX i prima parte a secolului XX a reprezentat o etap important nu numai n creterea populaiei, dar i n sporirea numrului de aezri. Procesul a fost favorizat de: limitarea treptat a aservirii fa de Imperiul Otoman, abolirea iobgiei, reformele agrare n 1864, 1871, 1921, prezena activitilor industriale, dezvoltarea reelei de ci de comunicaie (amenajarea primelor tronsoane feroviare), unirea n 1918 a Bucovinei i Basarabiei cu Romnia etc. Ca urmare, se constat apariia a numeroase sate n Cmpia Moldovei i n sudul podiului pe terenuri despdurite sau deselenite (sate de mproprietrii), apariia unor sate n lungul cilor de comunicaie importante i decderea altora aflate la distane mari; impunerea sub raport demografic, economic, administrativ a oraelor Iai, Bacu, Suceava; predominarea oraelor mici n care unele activiti industriale se mbinau cu cele agricole, comerciale, de transport (noduri feroviare la Pacani, Roman), administrative etc. n a doua parte a secolului XX, schimbrile social-politice i economice survenite au fcut ca: mai multe orae (reedin de regiune, ulterior jude, unele municipii) s se extind i s creasc demografic rapid (rezultat al unei industrializri forate), iar unele aezri rurale aflate n condiii naturale favorabile, n vecintatea oraelor sau n lungul arterelor de comunicaie s creasc. Multe sate din regiunile deluroase fragmentate i totodat situate la deprtare de cile de comunicaie nsemnate au stagnat sau se afl n regres sub raport demografic i economic. Dup Revoluia din 1989 se produc mai multe modificri. Mai nti este meninerea reedinelor de jude (mai ales Iai, Suceava, Bacu) i a unor municipii (Brlad, Flticeni etc.) ca principale centre urbane n cadrul crora scade numrul de locuitori, se reduce ponderea activitilor industriale afirmndu-se cele din domeniul teriar, noi orientri n tipul de construcii etc. n al doilea rnd se remarc decderea oraelor mici, la cele dinainte de 1989 adugndu-se altele noi, n multe situaii promovarea lor nefiind justificat economic, social, edilitar. n mediul rural apar evidente dou aspecte meninerea la un nivel ridicat a satelor din vecintatea oraelor mari din unitile cu resurse importante (turistice, meteugreti etc.) i decderea celor din est, sud i deprtate de axele de comunicaie nsemnate unde influenele negative de natur morfoclimatic (manifestri ale secetei, inundaii, alunecri etc.) ca i lipsa acut de resurse financiare i a nfptuirii unei agriculturi moderne i diversificate, au cobort mult nivelul de via, limitnd posibilitile de dezvoltare a aezrilor (acestea au devenit principale zone de plecare a tineretului n strintate unde constituie o for de munc slab retribuit i la discreia angajailor). CARACTERISTICI DEMOGRAFICE Evoluia numrului de locuitori. De la peste 1,5 milioane la nceputul secolului XX, numrul total al populaiei a crescut la peste 2,6 milioane n 1966 i peste 3 milioane n prezent. Ritmul de cretere a fost mai mare n Podiul Sucevei, Culoarul Moldova Siret, sudul Cmpiei Moldovei i mai lent n celelalte uniti. Cea mai intens cretere s-a realizat n oraele mari (spor migratoriu, spor natural ridicat) ca urmare, n principal, a construirii de uniti industriale cu capacitate de atracie a forei de munc. Acest proces a impus modificri brute n ritmul creterii numrului populaiei din mediul rural sau urban (de la 85 % rural i 15 % urban, n 1956 la sub 50 % i respectiv peste 50 % dup 1977). Populaia urban a crescut cu peste 50 % n Podiul Sucevei (ndeosebi n oraul Suceava), cu peste 80 % n Cmpia Moldovei (mai ales n Iai, Botoani) i Podiul Brladului (Vaslui, Brlad). Dup 1990 creterea a fost lent n oraele mici (Sveni, Solca, Tg.Bujor); n 1996 s-a nregistrat o populaie urban de 1.326.650 locuitori. n 2002 populaia urban era de numai 1.285.800 locuitori ca urmare a rentoarcerii n sate sau a plecrii n strintate a celor care au rmas fr loc de munc.12

n mediul rural, ritmul creterii din sec XX a fost mai ridicat n aezrile din vecintatea oraelor din lungul cilor de comunicaie sau n cele n care existau uniti industriale, de servicii n stare s absoarb fora de munc (culoarele vilor Suceava, Moldova, Siret, Bahlui, Brlad). El a fost lent n cele din interiorul regiunilor de podi sau de deal (nordul Cmpiei Moldovei, Colinele Tutovei, o parte din Culoarul Prutului, Podiul Covurlui etc.). Dup Revoluie n multe sate populaia a crescut prin revenirea unor locuitori din orae devenii omeri i fr posibiliti de a mai ocupa un loc de munc. Ritmul a fost mai alert n regiunile cu resurse de sol sau unde turismul i schimburile au constituit baze nsmenate de afirmare. n paralel, satele mici prin plecarea tinerilor i creterea populaiei mbtrnite au trecut n faz de depopulare treptat (n centrul podiurilor i dealurilor din sud, pe valea Prutului). Densitatea populaiei. Relev modificri mari ntre situaia de la nceputul secolului XX i cea din ultimele decenii. Pe ansamblul podiului, aceasta a crescut de la peste 50 loc./km2 la peste 115 loc./km2, dar exist diferene la nivelul unitilor acestuia (n 1912 peste 100 loc./km2 i chiar peste 125 loc./km2 n Podiul Sucevei, culoarele vilor Moldova, Siret, 50 75 loc./km2 n cea mai mare parte a Podiului Central Moldovenesc i sub 50 loc./km2 n centrul i nordul Cmpiei Moldovei, valea Prutului etc.; dup 1970 s-a ajuns ca n marile orae s se depeasc 500 loc./km2, n Podiul Sucevei, culoarele vilor Moldova, Siret i la contactul Cmpiei Moldovei cu unitile limitrofe s fie n jur de 150 loc./km2 sau chiar mai mult, pe cea mai mare parte a spaiului dintre Siret i Prut s se situeze la 50 100 loc./km2 i numai insular (Colinele Tutovei, Podiul Covurluiului, Dealurile Flciului etc.) s scad sub 50 loc./km2. Modificri mici sunt dup anul 2000. Micarea natural. Micarea natural asigur un excedent de populaie i, prin acesta, o rentinerire demografic i a forei de munc. Natalitatea la finele secolului XX relev valori din cele mai mari din ara noastr. Frecvent, pe ansamblul unitii, a fost ntre 16 i 20 ; deosebiri apar pe subuniti (peste 25 n podiul Sucevei, culoarele vilor Moldova, Siret i sub 20 izolat n sectoarele din interiorul regiunilor interne, fragmentate, unde predomin populaia btrn; (Al.Ungureanu, 1980). Mortalitatea, cu peste 9,5 se situeaz n jurul valorii medii pe ar. Este mai redus n orae, sudul Cmpiei Moldovei i Podiul Sucevei i mai ridicat (peste 12 ) n Colinele Tutovei, Dealurile Flciului, Culoarul Prutului unde o pondere nsemnat o are populaia ce depete 60 de ani. Ca urmare, bilanul demografic natural avea valori ntre 8 i 17 , depind situaia la nivelul rii. Ariile cu excedent demografic sunt: culoarele vilor Siret, Moldova, Suceava, Bahlui, iar cele n care acesta este modest sunt n Podiul Brladului, nordul Cmpiei Moldovei etc. Dup 2000 mortalitatea a crescut la peste 10 (foarte mare n mediul rural i n judeele Botoani i Vaslui, unde se apropie de 17 ). n acelai timp natalitatea, dei prin tradiie este mare, atinge doar valori de 11...14. Ca urmare, bilanul demografic natural s-a redus pe ansamblu la valori sub 4 (este negativ n sate din judeul Botoani i Vaslui), n majoritatea satelor oscileaz ntre 0 i 2 ; se menine la 4...6 n oraele i aezrile din culoarele Vilor Siret, Suceava, Brladul superior sau pe axele de circulaie nsemnate). Micarea migratorie. Este un proces demografic caracteristic acestei regiuni, el fiind determinat de mai muli factori (sporul natural ridicat, potenialul economic limitat al multor aezri rurale, industrializarea rapid, forat, nainte de 1990 din unele orae din podi sau din alte judee etc.). Ariile de unde se nregistreaz plecri definitive importante sunt centrul i nordul Cmpiei Moldovei, cea mai mare parte din Podiul Brladului (ndeosebi Colinele Tutovei, Dealurile Flciului, Podiul Covurlui etc.), iar centrele spre care s-au desfurat cele mai nsemnate fluxuri au fost n afara podiului Bucureti, Braov, Piatra Neam, Oneti, Tulcea, Galai, Brila,13

Litoral, centre miniere etc., iar n podi oraele Iai, Botoani, Vaslui, Brlad, Bacu etc. (D.Chiriac, Al.Ungureanu, 1980). Deplasrile zilnice sau sptmnale, destul de frecvente nainte de 1990, se realizeaz spre orae (mai ales cele mari) din satele aflate n lungul cilor de comunicaie importante. Un numr extrem de mic din fora de munc face naveta din orae n sate pentru servicii n domeniul nvmntului, ocrotirii sntii, n comer i transporturi etc. Dup 1990, procesul este foarte redus, n unele situaii producndu-se reveniri n satele de batin. CARACTERELE GENERALE ALE AEZRILOR Aezrile urbane. n Podiul Moldovei la finele secolului erau 26 de orae, dar numrul lor s-a mrit subiectiv n ultimele decenii, azi fiind de 33. Numrul de locuitori nainte de anul 2000 la marea majoritate a crescut mult att pe seama sporului migratoriu, ct i a celui natural. Erau i situaii (Sveni, Negreti, Solca, Darabani) n care se constata o stagnare sau chiar un recul determinat de plecrile definitive, nsemnate, spre alte centre (mai ales Iai, Botoani, Dorohoi) (D.Chiriac, Al.Ungureanu). Dup Revoluie, n toate oraele numrul de locuitori a sczut, dar diferit n funcie de posibilitile de folosire a forei de munc disponibile (fig. Nr....). Noile centre urbane provenite din promovarea la acest rang a unor comune n special cu populaie numeroas a meninut ridicat cota populaiei urbane, dar a cobort pe ansamblu valoarea caracteristicilor social economice i culturale. Dup funciile economice principale, aezrile urbane se pot grupa n: orae cu funcii complexe (Iai, Suceava, Bacu, Botoani, Vaslui), la care se pot diferenia sectoare cu concentrare mai mare a unitilor industriale, comerciale, administrative, rezideniale; orae n care activitile industriale au un rol esenial (Brlad, Roman), orae n care serviciile, activitile agricole se mbin cu cele industriale (Siret, Bereti, Pacani, Dolhasca, Miliui, Rdui .a.) etc. Dup numrul de locuitori (fig. 12) sunt, n 2002, dou orae mari (Iai, 321.580 locuitori; Bacu, 175.921 locuitori), cinci mijlocii cu o populaie ntre 50.000 i 150.000 locuitori (Botoani, 115.344 loc, Suceava, 106.138 loc., Vaslui, 70.267 loc., Roman, 69.483 Brlad 69.183); dousprezece orae mici, cu o populaie ntre 10.000 i 50.000 locuitori (Pacani, 42.172 loc., Dorohoi, 31.073 loc, Flticeni, 29.899 loc., Hui, 29.582 loc., Rdui, 27.759 loc., Adjud, 17.677 loc., Vicovu de Sus, 14.161 loc, Trgu Frumos, 13.619 loc., Flmnzi, 11.877, Darabani, 11.867 loc., Hrlu, 11.271 loc., Dolhasca, 11.091 loc.,) i paisprezece orae foarte mici, sub 10.000 locuitori (Negreti 9.921 loc., Liteni, 9.892, Podu Iloaiei, 9.742, Siret, 9.371 loc., Salcea, 8.707 loc., Miliui, 8.442, Sveni 8.177 loc., Murgeni, 7.704, Tg.Bujor, 7.617 loc., Cajvana, 7.279, tefneti, 5.641, Bucecea, 5.174, Solca, 4.462 loc., Bereti, 3.607 loc.). Exist 13 municipii (Iai, Bacu, Botoani, Suceava, Vaslui, Roman, Brlad, Pacani, Dorohoi, Flticeni, Hui, Rdui, Adjud). Aezrile rurale. n Podiul Moldovei satele (concentreaz 54 % din populaie) se desfoar pe toate formele de relief, dar frecvente sunt: pe terasele i luncile nalte din lungul vilor principale (cele mai extinse), la obria multor vi toreniale (n interiorul dealurilor sau podiurilor), pe versani (Coasta Iailor, Dealurile Botoaniului, versanii Prutului, Brladului etc.) sau pe podurile interfluviale cu caracter structural (Podiul Central Moldovenesc, Podiul Sucevei). Dup numrul de locuitori sunt aezri mari (peste 1.500 loc.) concentrate pe terasele Sucevei, Siretului, Moldovei, la contactul Cmpiei Moldovei cu regiunile limitrofe; aezri mijlocii (800 1.500 loc.) situate la obriile vilor i n zone deprtate de cile de comunicaie (vestul i centrul Podiului Brladului) etc.14

Dup funciile economice, marea majoritate sunt cele cu activiti agricole dominante, dar cu unele diferenieri cerealiere, cerealiere i viticole (Cmpia Moldovei, Podiul Brladului), cerealier pomicole (Podiul Sucevei, pe contactul Cmpiei Moldovei cu unitile limitrofe) cerealier i creterea animalelor (Podiul Sucevei, Culoarul Moldovei) etc. La acestea se adaug aezrile cu funcie principal cea agricol, la care cu rol complementar sunt i unele activiti industriale (Cacica, Sascut, Podu Turcului etc.), serviciile (n ultimul timp turismul se afirm n satele de la contactul cu Obcina Mare, pe rurile Suceava, Moldova, pe axele mnstireti etc.), transport i ci de comunicaie (Vereti, Leorda, Crasna, Strunga etc.). ACTIVITILE ECONOMICE Caractere generale Pn ctre finele secolului XIX, economia aezrilor din Podiului Moldovei avea un caracter net agricol. Doar n unele orae, existau uniti meteugreti n care se prelucrau produse agricole (cereale, carne, piei, blnuri etc.) i ateliere de reparaii. La sate se produceau esturi, dar erau i unele ateliere de olrit, fierrit, cizmrie etc. Agricultura, care avea la baz marea proprietate, era axat pe producia de cereale (din ce n ce mai mult solicitat pe piaa extern) i creterea animalelor. Cile de comunicaie erau nemodernizate, fiind dominant axate pe culoarele de vale i ntre orae, trguri i puzderia de sate. La sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX s-au nfptuit mai multe reforme agrare, industria a beneficiat de cteva legi protecioniste, s-au construit cteva tronsoane de cale ferat. Industria era axat pe uniti mici din ramurile alimentar (morrit, bere, carne), textil, materiale de construcie; dup construirea cilor ferate pe Siret i Brlad au aprut i ateliere de reparaii la depourile din Iai i Pacani. ntreprinderile mai importante erau concentrate n Iai i Bacu. Lipsa de resurse naturale i orientarea celor bneti spre Bucureti, i zonele cu exploatri petroliere (ndeosebi din bazinul Prahovei) i forestiere etc. au favorizat meninerea acestei stri a industriei n ansamblul podiului. n agricultur se mresc suprafeele cultivate prin defriri mari n regiunile deluroase joase, prin deselenirea unor suprafee extinse din silvostep. Crete producia cerelarier i a culturilor tehnice (sfecl de zahr, floareasoarelui, tutun) a cror produse sunt cutate la export sau reprezentau materii prime pentru inteprinderile aprute. n a doua parte a secolului XX se produc schimbri de structur. Mai nti n industrie; dup rzboi, s-au reparat, comasat unitile mici i s-au dezvoltat ramurile de tradiie (alimentar, textil, hrtie etc.). Treptat, au fost construite uniti mari n Iai, Brlad, Bacu, Roman, Suceava, Vaslui etc., n diverse ramuri construcii de maini (rulmeni, electronic, electrotehnic, maini unelte, mecanic fin etc.), chimic (fire i fibre sintetice, ngrminte), textil, lemn etc. i s-au realizat uniti mai mici i n celelalte orae i chiar n unele comune aflate pe ci de comunicaie nsemnate. Ca urmare, a crescut ponderea produciei industriale, aceast ramur ajungnd s devanseze agricultura. Unele subramuri s-au impus nu numai pe plan regional, dar i la nivelul rii (alimentar, textil, celuloz i hrtie, fire i fibre sintetice, medicamente, electrotehnic etc.). Dup anul 2000 s-a nregistrat privatizarea celor mai multe uniti industriale, desfiinarea celor considerate ca nerentabile (ndeosebi n oraele mici). Ca urmare, valoarea produciei a sczut dramatic, interprinderile anterioare au fost nlocuite cu diverse depozite, ateliere i uniti mici profilate pe sisteme de ansamblare sau de creare de bunuri vandabile imediat. Marile combinate au fost fie nchise ca urmare a falimentrii lor fie au fost divizate n fabrici mici cu un specific economic limitat. Dac n marile orae au supravieuit unele ramuri industriale dar cu profil15

productiv modificat, n celelalte schimbrile au fost profunde, aici rmnnd de baz unitile mici din domeniul industriei alimentare, materialelor de construcii. Podiul Moldovei constituie o nsemnat regiune agricol a rii (d peste 15 % din producia agricol a Romniei). Condiiile naturale sunt extrem de favorabile: n culoarele vilor i n regiunile joase culturilor cerelariere, unor plante tehnice cum ar fi sfecla de zahr, floarea soarelui, inul, cnepa etc., apoi pe versanii dealurilor viti pomiculturii, iar n luncile marilor ruri legumiculturii. Punile i fneele din dealurile nalte, ca i diversele culturi furajere au favorizat creterea animalelor, care era ocupaie tradiional. Creterea suprafeei agricole s-a nfptuit prin lucrri complexe de amenajare local a spaiului din luncile Siretului, Bahluiului, Brladului etc., apoi prin terasri i plantaii (silvice, vitipomicole) pe versanii afectai de alunecri i eroziune. Un loc nsemnat n studiul degradrilor de teren i a metodelor de combatere a acestora n Podiul Moldovei l-a avut staiunea experimental de la Perieni (Colinele Tutovei) ale crei activiti au fost mult diminuate dup Revoluie. n ultimele decenii, prin desfiinarea unitilor agricole de stat i a CAP-urilor prin mproprietrirea ranilor i a motenitorilor marilor familii boiereti, dar i a cumprrii de terenuri ntinse de ctre cei cu resurse financiare s-a ajuns la dou situaii nete. Pe de o parte s-a individualizat o agricultur bazat pe mica proprietate, cu producie limitat ce are caracter de subzisten i srcie i care este specific marei majoriti a populaiei steti. Procesul este dominant n judeele Vaslui, Botoani dar i n celelalte sate aflate n regiuni deluroase cu relief accidentat, unde degradarea terenurilor prin alunecri, iroire, inundaii etc. este activ sau la care manifestarea secetelor prelungite este nsoit de distrugerea de multe ori n totalitate a produciei agricole. Acestor gospodrii le sunt caracteristice nu numai producia limitat, dar i cultivarea unui numr redus de soiuri de plante (frecvent porumb, gru) la care se asociaz, n funcie de condiiile de relief, unele petice de vie sau cu pomi fructiferi (mai ales pruni, meri, corcodui etc.) i creterea ctorva psri, oi etc. O not aparte n satele din apropierea oraelor o d practicarea culturii legumelor la nivel de loturi gospodreti sau n solarii. A doua situaie s-a prefigurat treptat prin constituirea (uneori refacerea) de moii mari. La acestea, structura produciei agricole are caracter complex (de baz cerealier la care, n funcie de caracteristicile oropedoclimatice, se adaug cultura de vi-de-vie, livezile, creterea animalelor, legumicultura etc.), se realizeaz prin folosirea forei de munc salariate i cu mijloace tehnice moderne. Structura general a cilor de comunicaie s-a realizat de-a lungul secolelor pe msura apariiei i dezvoltrii de aezri, ea fiind, n cea mai mare msur legat de culoarele de vale i de contactele dintre unitile naturale. Modernizarea ei i impunerea ctorva artere magistrale sunt, ns, legate de secolul XX (pe Siret, Suceava, Moldova, Bistria, Brlad, Cmpia Moldovei etc.). Dup anul 2000 a nceput un proces de modernizare a lor plecnd de la reeaua drumurilor naionale. Exist un program complex care vizeaz realizarea de autostrzi (n lungul Siretului, pe Brlad spre Iai, de legturi cu Transilvania), modernizarea magistralelor feroviare i dezvoltarea aeroporturilor. Deci, dup Revoluie, s-au produs treptat modificri eseniale care au vizat tipul de proprietate, ponderea n structura economiei a ramurilor acestora, distribuia i gradul de utilizare a forei de munc etc. Pe ansamblu este o economie de tip capitalist care i pstreaz caracterul agrar industrial i unde o bun parte din fora de munc rmne nefolosit, ceea ce au facilitat pe de-o parte migrarea n strintate pe diferite intervale de timp, iar pe de alta omajul i condiii de via dificile pentru numeroi locuitori (ndeosebi n judeele Vaslui i Botoani).

16

Industria n Podiul Moldovei sunt puine resurse de subsol i cu valoare economic limitat. Exist hidrocarburi n Culoarul Siretului, turb la Dersca, sare la Cacica, nisip cuaros la Miorcani i Hudeti, materiale de construcie (ndeosebi balast n albiile principalelor vi). Ca urmare, necesarul de materii prime se asigur, n cea mai mare msur, prin legturi de cooperare cu uniti aflate n Carpai, Subcarpai, DealurileTransilvaniei (sare, gaze naturale etc.). Necesarul de ap pentru consum i economie este asigurat din apa rurilor (rezerve de peste 7 km3/an, dar cu fluctuaii sezoniere i regionale i concentrare n marile artere Siret, Prut, Moldova), din unele pnze subterane, din lacuri amenajate n acest scop i prin conducte tocmai din Subcarpai (Timieti pe Moldova). Potenialul hidroenergetic este parial valorificat pe Siret i pe Prut. Agricultura i pdurea asigur materia prim pentru ramurile industriale tradiionale (alimentar, lemn, textil etc.) care au o pondere nsemnat n producia industrial, alturi de subramurile noi (construcii de maini, chimic etc.). Industria energetic. Se axeaz pe obinerea de energie electric n termocentralele aflate n oraele principale (Iai, 200 MW) ce dein peste 4/5 din puterea instalat, apoi unele hidrocentrale pe Prut (StncaCosteti, 15 MW), Siret (Galbeni 30 MW, Bereti 40 MW, Rcciuni), Bistria (Racova, Grleni, Bacu I i Bacu II) nsumnd peste 100 MW. Exploatrile de gaze naturale sunt restrnse la cteva centre n Colinele Tutovei (Giceana, Glvneti), Culoarul Siretului (Roman Secuieni Onicani), la care se adaug unele rezerve de petrol n sud. Industria metalurgic. Are uniti n Iai (evi sudate) i Roman (laminate tubulare i evi fr sudur). Industria construciilor de maini. Se realizeaz diverse utilaje (la Bacu pentru instalaiile petroliere i avioane, la Roman strunguri, utilaj forestier, la Iai utilaje pentru industria chimic, Suceava utilaje agricole, pentru industria celulozei i hrtiei i industria lemnului, la Botoani pompe i compresoare, la Pacani utilaj pentru C.F.R. i scule, basculante, la Brlad rulmeni etc.), aparatur electronic i electrotehnic (Iai, Botoani, Pacani), aparate de msur i control (Brlad, Vaslui) etc. Industria chimic. Mai multe uniti au fost desfiinate (poluare excesiv) sau reprofilate. Cele existente sunt concentrate la Iai (fire i fibre sintetice, medicamente, mase plastice), Bacu (ngrminte), Suceava, Roman etc. Industria materialelor de construcii. Cele mai numeroase sunt balastierele mari (pe Moldova, Bistria, Siret), carierele de lut i argil pentru crmizi (Roman, Iai, Dorohoi, Bacu), nisip cuaros (Miorcani), gresii, calcare etc. Se produc: crmid (Roman, Iai, Bacu, Botoani i Vaslui), prefabricate din beton (Roman, Iai, Suceava, Vaslui, Bacu), liani (Roman, Bucecea), semicristal i ceramic fin (Dorohoi), sticl menaj (Flticeni), izolatori (Botoani). Industria lemnului. Din podurile podiurilor nalte se exploateaz lemn de fag i stejar. Industria de prelucrare se bazeaz mai ales pe lemnul de rinoase (adus din Carpai). Se obin: cherestea de rinoase (Vicovu de Jos, Cacica, Flticeni) i fag (Bacu, Hrlu, Ciurea), plci aglomerate (Flticeni, Suceava, Bacu), plci fibrolemnoase (Suceava, Bacu), mobil (Rdui, Bacu, Iai) etc. Industria celulozei i hrtiei. Este ramur veche la Bacu (din 1885, intreprinderea Letea). Industria textil. Are tradiie ndelungat i numeroase subramuri. Se realizeaz fire i esturi din bumbac (Botoani, Iai, Vaslui, Hui), a (Suceava), vat (Brlad), fire i esturi din in i17

cnep (topitorii la Dorneti, Icani, Vereti, Vaslui; filatur de in la Flticeni, estorii la Iai, Botoani, Pacani), mtase artificial (Iai), stofe fine de ln (Bacu), tricotaje (din bumbac la Iai, Suceava, Siret etc., mtase, ln, fire sintetice la Rdui, Roman, Pacani; ciorapi la Hui etc.), confecii etc. Industria alimentar. Constituie nu numai o ramur de tradiie, dar ocup un loc nsemnat n economia podiului, valorificnd produsele agricole. Sunt mari abatoare de carne la Suceava i Bacu. Se obin ulei vegetal la Iai, Vaslui, Brlad, produse lactate la Suceava, Iai, Botoani, Bacu; zahr la Roman, Sascut, Bucecea, Pacani; exist centre de vinificaie recunoscute la Cotnari, Hui, Tg.Bujor etc. Se mai produc: bere (Suceava, Iai, Bacu), tutun (Iai, Brlad) etc. Agricultura A fost i este ramura economic de baz, ntruct condiiile de relief i pedoclimatice favorizeaz culturile agricole, dar i zootehnia. Aproape 2/3 din suprafaa podiului este teren arabil. n rest sunt pduri (cca 13 %), puni i fnee, 15%. Culturile principale sunt: cerealele (4/5 din arabil) preponderent porumb (n centru i sud), gru, secar, orz i ovz (numai n Podiul Sucevei), plante oleaginoase (floareasoarelui n Cmpia Moldovei i n sud; soia, in pentru ulei etc.), plante textile, inul ndeosebi n Podiul Sucevei i cnepa n culoarele vilor Siret, Moldova, Brlad, cartofii (suprafee mari n Podiul Sucevei, culoarele vilor Siret, Moldova etc.), sfecla de zahr (Podiul Sucevei, culoarele vilor Siret i Moldova unde sunt i fabricile de zahr), tutun (n centru i sud). Pomicultura i viticultura sunt ocupaii tradiionale. Exist livezi de meri (Podiul Sucevei la Flticeni, Rdeni), meri i cirei (Dealul Mare Hrlu Cotnari), meri, cirei, viini (n jurul Iaiului), pruni, cirei, viini, meri (la sud-est de Iai la Rducneni Mona Bohotin). Cele mai ntinse suprafee cu vii i care sunt renumite prin vinurile obinute se desfoar pe versanii cu expunere estic i sudic de la Cotnari, Coasta Iaiului, Rducneni Bohotin Hui, Dealurile Bujorului. Creterea animalelor. Are la baz suprafeele ntinse de puni, fnee, culturi furajere, furaje concentrate etc. Bovinele au o rspndire mai mare n jumtatea nordic a podiului (n Podiul Sucevei rasele Pinzgau i Siementhal, Cmpia Moldovei Sura de step). Ovinele se cresc peste tot n cadrul podiului dar au o densitate peste media pe ar ntre Prut i Siret (urcana n nord i centru, spanca i merinosul n sud, karakul n Cmpia Moldovei). Porcinele au frecven mai mare n regiunile unde se cultiv cartofi i porumb. Cile de comunicaie i transporturile Transporturile feroviare. Se realizeaz pe cca 1.180 km cale ferat ce aparin la 2 magistrale (Adjud Vicani i Tecuci Iai Botoani) unite prin patru legturi judeene. Din acestea, pornesc spre Carpai i alte regiuni 12 trasee secundare. Prin trei puncte (Vicani, Ungheni, Flciu) se face racordul cu reeaua feroviar din Republica Moldova i Ucraina. Densitatea reelei feroviare este de 5,3 km/100 km2 (mai mare dect media pe ar). Transporturile rutiere. Se realizeaz pe o reea de drumuri cu grad de modernizare variat. Cele mai nsemnate artere urmresc culoarele vilor mari (Siret, Moldova, Prut, Brlad, Bistria, Jijia). Pe ansamblu, densitatea reelei rutiere este de 38 km/100 km2. Prin drumurile modernizate se asigur n mai multe puncte legturi cu Republica Moldova i Ucraina sau treceri spre Transilvania i judeele din sud. Faciliteaz traficul de cltori i transportul de mrfuri i materie prim pe distane scurte. Principalele noduri rutiere sunt: Suceava, Iai, Botoani, Roman, Bacu, Vaslui, Brlad etc., iar ca puncte de trecere spre Ucraina Siret i spre Moldova Stnca, Secueni, Ungheni, Albia, Oancea etc.18

Transporturile aeriene. Dispun de trei aeroporturi (Iai, Suceava, Bacu) cu legturi zilnice cu Bucuretiul. Vara sunt i curse directe Suceava Constana. Transporturile prin conducte. Se transport gaze naturale din Transilvania (magistrala de pe Trotu care se ramific spre Suceava, Botoani, Iai, Vaslui), iar ap din lunca Moldovei (Timieti Iai). Exist o reea electric cu linii de nalt tensiune (110 KV, 220 KV, 440 KV) ce leag centrele electrice din regiune cu cele din afar i care asigur necesarul de energie pentru industrie i consumul casnic. Potenialul turistic Podiul Moldovei se ncadreaz n Provincia turistic Moldova care dispune nu numai de un valoros potenial turistic natural i social-istoric, dar i de un bogat echipament (capaciti de cazare, reea de drumuri, uniti de servire etc.). Cel mai important centru turistic din Podiul Sucevei este municipiul Suceava (fost capital a Moldovei n secolele XIV XVI, ruinele cetii medievale lng care se afl monumentul lui tefan cel Mare, muzeul satului bucovinean i parcul dendrologic, mai multe biserici ctitorii ale voievozilor tefan cel Mare, Petru Rare, Vasile Lupu, parcul Arini i un muzeu cu valoroase exponate de istorie, art, tiinele naturii etc.). Spre nord-vest sunt: Mnstirea Dragomirna (sec. XVII), bisericile Ptrui (sec. XV), Arbore (sec. XVI), Solca (sec. XVII), Rdui (sec. XIV), Siret (sec. XIV XV). Se adaug staiunea climateric Solca, centrul de ceramic neagr de la Marginea, herghelia de la Rdui. La sud de Suceava se afl rezervaia floristic Bosanci Ponoare, casa memorial i muzeul Ciprian Porumbescu, oraul Flticeni, mnstirea Probota ctitorie a lui Petru Rare. n Culoarul Siretului se afl oraul Roman (fragmente din fosta cetate din sec. XIV), la confluena cu Bistria municipiul Bacu (biserica Precista din sec. XVI, casa memorial George Bacovia, edificii din secolele XIX XX). Cel mai important centru turistic din Cmpia Moldovei (i din ntreg podiul) este municipiul Iai, capital a Moldovei n secolele XVI XIX. Aici exist numeroase cldiri i monumente cu valoare istoric i ahitectonic din secolele XV XX (fragmente din zidurile Curii Domneti, biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitorie a lui tefan cel Mare, biserici i mnstiri renumite, precum Galata a lui Petru chiopul, Trei Ierarhi i Golia ridicate de Vasile Lupu, Cetuia ctitorie a lui Duca Vod, palate din secolele XIX i XX, cel mai mare i mai renumit fiind Palatul Culturii, instalaiile balneare de la Nicolina, Parcul Copou, Grdina Botanic cea mai mare din ar, case memorilale precum bojdeuca lui Creang, numeroase statui de voievozi i oameni de cultur i tiin etc.). n vecintate sunt mai multe lacuri de agrement (Ciric), rezervaii naturale (Valea lui David, Repedea). n vestul Cmpiei Moldovei sunt mai multe obiective turistice. La Ruginoasa, exist muzeul memorial Al.I.Cuza, la Cucuteni un muzeu al culturi neolitice, la Hrlu ctitorii ale lui tefan cel Mare i Petru Rare, la Cotnari o ntins podgorie renumit nc din sec. XV, n municipiul Botoani sunt biserici din sec. XVI, casa memorial N.Iorga, la Ipoteti se afl Complexul memorial a lui Mihai Eminescu, n Dorohoi exist o ctitorie a lui tefan cel Mare, o biseric din lemn din sec. XVIII i muzeul memorial George Enescu. n sudul Podiului Moldovei, obiectivele turistice mai nsemnate sunt dispersate n cteva localiti, majoritatea n lungul Brladului. Astfel, n Vaslui exist o ctitorie a lui tefan cel Mare i monumentul voievodului; n apropiere de Podu nalt se afl un monument ridicat n amintirea victoriei acestuia asupra otii otomane la 1476. n Brlad, alturi de cteva monumente religioase din secolele XVI XVII exist un parc renumit i edificii din secolele XIX XX iar la Hui,19

cunoscut nc din timpul lui tefan cel Mare pentru podgoriile sale, sunt o vinotec de ordin naional i edificii din secolele XV XIX.

CMPIA ROMN1. 1. Aezare, limite Situat n sudul rii, Cmpia Romn se desfoar n lungul Dunrii, care o delimiteaz ctre sud i est pe o distan de 840 km. Are o suprafa de 49.594 km2, adic 21 % din teritoriul Romniei, n cadrul creia ocup locul al doilea dup Carpai (28 %). Prezint o form alungit de la vest la est, cu o curbur ctre nord la contactul cu Dobrogea, curbur urmat i de Dunre i care se conformeaz arcuirii Subcarpailor i Carpailor de la Curbur. Lungimea sa este de peste 400 km, dar, msurat pe o median curbat, pn la rul Trotu, are peste 500 km. Limea minim (20 km) se gsete n Oltenia, pe meridianul Pleniei, iar cea maxim atinge 140 km, pe linia Zimnicea Piteti. 1. Geologie Geologic, Cmpia Romn se suprapune, n cea mai mare parte pe Platforma Valah. Aceasta este cuprins ntre falia Fierbini la nordest i Dunre la sud. Soclul, interceptat n cteva foraje la adncimi de 3000 m, este alctuit din isturi cristaline mezometamorfice, reprezentate n principal prin amfibolite frecvent retromorfozate i isturi cristaline epimetamorfice reprezentate prin isturi clorito-cuaritice, cloritoisturi etc. isturilor cristaline li se asociaz corpuri magmatice reprezentate prin granitoide i gabbrouri. Vrsta acestor formaiuni este Neoproterozoic Cambrian inferior (ciclul baikalian). Ulterior consolidrii, aria soclului valah a evoluat ca bazin de sedimentare, n care s-au acumulat depozite ce pot atinge mii de metri grosime. Acumularea acestora s-a realizat n mai multe cicluri de sedimentare: Ciclul Cambrian mediu Carbonifer superior acum s-au acumulat depozite detrito pelitice, anhidrite, tufite; Ciclul Permian terminal Triasic: formaiunea roie inferioar, formaiunea carbonatic evaporitic median i formaiunea detritic superioar; o Ciclul Jurasic mediu Cretacic este predominant carbonatic; o Ciclul Badenian Pleistocen; depozitele acestui ciclu marcheaz o transgresiune major. Apele au atins expansiunea maxim n Sarmaian. Formaiunile acumulate n acest ciclu sunt: depozite grosiere i gipsuri (Badenian), marne i argile n alternan cu nisipuri i gresii calcaroase, calcare lumaelice, calcare oolitice i calcare recifale (Sarmaian), nisipuri i argile (Meoian), depozite predominant pelitice (Ponian), nisipuri (Dacian), depozite marnoase i argiloase (Romanian). n Villafranchian (Romanian superior Pleistocen inferior) s-au acumulat aanumitele Strate de Cndeti (depozite fluvio lacustre), iar dup acestea, Stratele de Frteti (depozite aluvionare cu resturi de mamifere). Cu timpul, lacul pleistocen s-a restrns i s-a colmatat; apele s-au retras spre est i nord-est, ultima regiune exondat fiind Cmpia Siretului Inferior. 1. 3. Relieful Relieful major al Cmpiei Romne prezint o mare varietate de subtipuri, datorit mai multor cauze ce pot fi reunite n dou grupe: poziia n fund de sac, gtuit n nordul Dobrogei a cmpiei fa de nivelul Mrii Negre i respectiv raporturile sale cu unitile vecine. Prima20

grup de cauze (poziia n fund de sac) a fcut ca procesul de colmatare s nu se produc convergent, dinspre Carpai, Podiul Prebalcanic, Pod. Dobrogei, Pod. Moldovei ci din mai multe direcii i cu intensiti variabile n timp. A doua grup de cauze (raporturile cu unitile vecine) evideniaz cum fiecare unitate i subunitate vecin a influenat subtipul genetic de cmpie din dreptul su. Astfel, la contactul cu podiurile apar cmpii piemontane vechi sau cmpii de terase; n continuarea Subcarpailor sunt cmpii de glacis, cmpii piemontane noi i cmpii de subsiden. Au fost conturate 12 subtipuri genetice de cmpii i cmpuri (Gr. Posea, 1987), care ar mai putea fi diversificate, n plus, dup morfometrie i structur. 1. 1. Cmpiile piemontane vechi, getice reprezint o prelungire lin, n cmpie, a Piemontului Getic (n prezent n stadiu de podi). Aici se ncadreaz: Cmpia Slcuei (la vest de Jiu), Cmpia Leu Rotunda (ntre Jiu i Olt), Cmpia Boianului i Cmpia Burdea. 2. 2. Cmpiile piemontane cu Strate de Frteti (prebalcanice) sunt reprezentate de Burnas i partea de sud a Brganului, fiind construite din pietriuri de provenien balcanic. 3. 3. Cmpiile piemontane subcarpatice (de tip conuri terase) sunt tipice n golful Trgovite Ploieti. S-au format pe fundament carpatic, puternic subsident n Romanianul superior Pleistocenul inferior i moderat subsident n Pleistocenul mediu, peste care s-au depus sedimentele a dou niveluri de conuri piemontane, echivalente teraselor 3 i 2 din Subcarpai, ultimul nivel fiind mbucat n cel anterior. La acestea se adaug i Cmpia joas a Rmnicului, care are o suprafa mult mai nou, echivalent dominant cu prima teras, dar format dintr-o multitudine de conuri juxtapuse. n aceast cmpie s-au inclus i terasele 13 ale Siretului, situate ntre Trotu i uia. 4. 4. Cmpiile piemontan subsidente au fost realizate n timpul formrii teraselor 4 2 ale Argeului. Este vorba de cmpiile situate n sudul Cmpiei Pitetiului Cmpia Dmbovnicului i cea a Clnitei (mpreun formeaz Cmpia Gvanu). n suprafaa lor se pierd, cam la acelai nivel, toate terasele Argeului, subsidena funcionnd foarte lent pn la terasa ultim. 5. 5. Cmpiile piemontan terminale se plaseaz la oarecare distan de Subcarpai, cel mai adesea dup fia subsident. Se gsesc fragmentar numai la est de Arge. S-au format, n majoritate (partea lor superioar), n timpul teraselor a 4 a i a 3 a ale Dunrii i au aspect de con complex. Acestea sunt: Cmpia Vlsiei (Snagov, Movilia etc), Cmpia Mostitei, Cmpia Lehliului, Cmpia Padinei (con cldit de Buzu) i Cmpia Ianci (cldit de Rmnicu Srat). 6. 6. Cmpiile de glacis subcarpatic sunt specifice contactului cu Subcarpaii de la est de Teleajen, cu ntreruperi la rurile Buzu i Putna. S-au realizat n special la nivelul i n timpul formrii teraselor 5 i 4 din Subcarpai, dar au continuat i ulterior, pe marginea unde dealurile s-au ridicat destul de rapid iar cmpia din fa a cobort subsident i unde nu exist ruri carpatice. Aici se ncadreaz Glacisul Istriei i Cmpia nalt a Rmnicului (la peste 100...120 m), cu podgorie. 7. 7. Cmpia de glacis premoldav (cu fundament aparinnd Orogenului Nord-Dobrogean) este situat n continuarea spre sud a Podiului Covurlui. Pe fia dintre Siret i Prut a existat iniial, se pare, o cmpie piemontan, ulterior terasat i acoperit de loess n grosime de 25...70 m, cu pn la apte orizonturi de soluri fosile.

21

8. 8. Cmpiile de glacis piemontan predobrogean (de platform) sunt reprezentate prin resturi ale unei cmpii care se extindea din Dobrogea de Sud spre Brgan. S-au constituit ncepnd din Romanianul superior, pe fondul coborrii nivelului lacului dacic. n timpul teraselor 4 2, Dunrea a erodat lateral aceast cmpie, pe care apoi a i reduso la o fie Cmpul Hagieni i Nasul Mare, izolnd-o de Dobrogea printr-o captare de tip deversare (cnd Dunrea se mut la est de Cmpul Hagieni). 9. 9. Cmpiile de terase sunt cele care, prin terasare, au fost sculptate i detaate n detrimentul podiului: Cmpia Olteniei (minus Cmpia Slcuei), Cmpia Pitetiului, Cmpia Tecuciului. 10. 10. Cmpiile de terase cu nisipuri sunt o variant a celor anterioare. 11. 11. Cmpiile de subsiden sunt cele care suport i n prezent micri de lsare: Titu, Puchenilor, Sratei, Buzu Clmui, Cmpia Siretului Inferior. 12. 12. Cmpiile fluvio lacustre vechi (tabulare), provin din foste bli dunrene, la nivelul teraselor 4 2, i cuprind: Cmpia Mrculeti (din Brganul de Sud), Cmpia Strachinei (n cea mai mare parte) i Cmpul Viziru (sau terasa Brilei). Exist i cmpii de tip balt actual, respectiv Blile Dunrii, care sunt, n fapt, lunci extrem de largi sau cmpii fluvio lacustre n formare. Ele nu se ncadreaz strict n Cmpia Romn. Schimbri ale cursurilor de ruri (albii vechi prsite). Acestea se recunosc n relieful actual, n special ncepnd de la Arge spre est. Argeul pare s fi curs, ca direcie, pe actualul Teleorman superior, pe Dmbovnic i chiar pe Neajlov, precum i, apoi, ctre est de Bucureti; Dmbovia a urmat albii diverse, ntre care spre Geti, dup aceea pe Colentina, Ilfovul inferior, Ciorogrla .a.; Ialomia a avut oscilri pe diferite vi, cum ar fi: Snagov (continuat cu uianca), Blteni, Vlsia, Cociovalite; a suferit chiar o captare, la Dridu Fierbini; Cricovul Dulce a deviat recent de pe valea Poienarilor (Cricovul Sec); Prahova a oscilat mult n golful Ploietiului, dar a rmas epigenetic la Tinosu; Cricovul Srat (poate i Teleajenul) a curs ctre Blana i Ghighiu, Buzul a mers pe mai multe trasee ctre Brganul Central (spre Srata, pe valea Strachinei, pe Clmui), ocupnd, apoi, o vale a Rmnicului Srat. Acesta din urm s-a deplasat continuu spre stnga, curgnd, pe rnd, peste toate limanele din stnga Buzului. Trebuie amintit i Dunrea, care a curs iniial pe la vest de Cmpul Hagieni. Sistemele de terase sunt patru: sistemul dunrean, sistemul getic, sistemul subcarpatic i sistemul Argeului inferior. Sistemul dunrean se compune din 7 8 terase. Primele trei terase (cele mai vechi, deci cele mai nalte) se pstreaz n vest, la contactul cu Podiul Getic, unde exondarea s-a produs mai devreme. Cea mai nalt teras (T8) a fost identificat ntr-un areal restrns, n jurul localitilor Drvari Castrele Traiane Plenia. Podul se situeaz la 158 170 m altitudine absolut i 115 120 m altitudine relativ. Terasa 7 are o dezvoltare mare ntre Dunre i Desnui. Altitudinea absolut scade din amonte (150 170 m) spre avale (135 150 m) iar cea relativ este de 100 120 m. Terasa 6 descrete altimetric spre avale, de la 120 135 m la 95 105 m (alt. absolut), iar depozitul aluvial se afl la alt. rel. de 75 90 m n V i 23 24 m n E. Terasa 5 este cea care arat c Dunrea a ajuns n Cmpia Romn pn la Arge n timpul aluvionrii ei i are altitudini relative de 55 85 m ntre Dunre i Drincea i 28 31 m amonte de confluena Arge Dunre.

22

Terasa 4 avanseaz pn la Mostitea. Are altitudine relativ ntre 35 50 m ntre Dunre i Drincea i 7 10 m ntre Arge i Mostitea. Terasa 3 ajunge tot pn la Mostitea i are altitudinea relativ ntre 20 i 40 m. Terasa 2 are 18 20 m i scade la 11 m spre Mostitea; ea avanseaz pn la limanul Glui i, cu indicii slabe, pn la valea Jeglia; de aici se continu spre NE pe sub loessoidele actuale pn n estul Cmpiei Brilei (terasa Brilei), de unde dispare. Terasa 1 (de 5 7 m) are 5 m la Spanov (n estul Argeului) i este prima care trece prin sudul Cmpului Hagieni, necndu-se la gura Ialomiei. n afar de terasa nti, restul teraselor se pierd spre est n cmpuri tot mai joase. Toate aluviunile din terase au n alctuire cel puin trei strate: pietri cu nisip, nisip mediu fin i argil prfoas sau argil. Peste acestea urmeaz nisipuri prfoase eoliene sau argile prfoase deluviale. Grosimea acestor depozite luate mpreun oscileaz ntre 12 i 55 m, iar n cazul luncii, chiar mai mult. Sistemul Getic de terase ptrunde din Podiul Getic n Cmpia Romn cu 5 terase, racordabile cu cele ale Dunrii, dei n amonte rurile au 2 3 terase n plus. Este vorba de Jiu, Olt, Arge, Dmbovia. Terasele Argeului se desfoar ntr-un evantai cu 5 trepte ce formeaz Cmpia Pitetiului. Toate, ns, se afund spre avale sub nivelul actualei lunci, la sud de Negrai, fiind identificate n foraje n primii 45 50 m adncime. Dmbovia aparine acestui sistem numai prin terasele de pe dreapta, formate cnd curgea aproximativ ctre Geti. Sistemul subcarpatic ptrunde n cmpie cu ultimele 3 terase (3 1), care se pierd, ns, n cmpia subsident. Sistemul de terase al Argeului inferior include terasele existente ntre fostul i actualul areal subsident (ce ncepea la vest de Titu) i pn la Dunre. Este vorba de cmpiile Gvanu, Vlsia i, n parte, Mostitei. Unele denivelri uoare indic o treapt (T4) pe stnga Dmboviei (ncepnd de la NV de Bucureti, ctre Pasrea i apoi spre Dunre) i un cmp echivalent pe stnga Argeului (Cmpul Dmbovia Arge), care fceau corp comun i se uneau cu terasa 4 a Dunrii. Urmeaz, apoi, trei terase sigure, materializate bine, din care T1 apare n general slab. n cadrul subsistemului Neajlov se ntlnesc, de asemenea cele trei nivele, dar totdeauna greu de racordat. Cert este, ns, c aceste terase se desprind ca trepte de sub nivelul liniei Negrai, unde se pierd terasele 5 2 ale Argeului din Cmpia Pitetiului (de exemplu, pe rurile Dmbovnic i Mozacu). Luncile sunt foarte bine dezvoltate, mai ales la Dunre i la rurile mari carpatice: Jiu, Olt, Arge, Dmbovia, Ialomia, Buzu, Siret, Prut, chiar i Clmui (motenire de la Buzu). Limea luncilor, n medie de 2 5 km i de 8 10 km la Dunre, crete spre aval, dar i n funcie de unitile structurale strbtute. La ieirea din Subcarpai, luncile sunt adesea largi i sub form de vaste conuri. De asemenea, ele se lrgesc i n zonele de subsiden de la est de Arge. La trecerea peste boltiri anticlinale, lunca se ngusteaz. n general, luncile ocup 60 90 % din suprafaa reliefului de vale. Relieful minor este de dou categorii: de lunc i de cmp. n lunci se ntlnesc: grinduri, microdepresiuni cu exces de umiditate i cu bli i lacuri, cursuri i meandre prsite, popine, conuri ale rurilor afluente, uneori dune de nisip pe grinduri. Microrelieful de cmp este legat de loess i nisipuri, dar pot aprea independent i urme de vi colmatate i prsite (de exemplu n Cmpia Piemontan a Rmnicului, albia Dmboviei la est de Lunguleu etc). Pe loessuri i depozite loessoide se dezvolt crovuri, gvane i padine. Aceste forme sunt foarte frecvente n Burnas (unde se numesc padine), inclusiv pe terasele Dunrii (cu excepia terasei 1), n cmpiile Iminogului, Gvanu Burdea (numite gvane), Vlsiei, Mostitei (inclusiv pe23

terasele 2 4), i o parte nsemnat din Brgan. La formarea crovurilor particip sufoziunea i apoi tasarea, n procesul formrii lor loessul suferind i o decalcifiere prin dizolvarea srurilor de ctre apele meteorice. Bltirile n crovuri i dezvoltarea unor acvifere sezoniere suprafreatice se datoresc slabei permeabiliti a paleosolurilor argiloase intercalate ntre loessuri (ntre 1 i 7 strate). Relieful de dune este rspndit n Oltenia (nisip ridicat de vnt din luncile Dunrii i Jiului), pe dreapta rurilor Ialomia, Clmui i Buzu (toate n Brgan), dar i pe stnga Brladului (nisipuri scoase la zi de ctre eroziune, din terasa Brladului). Majoritatea dunelor sunt fixate prin vegetaie i un strat de sol ce se impune a fi protejat prin lucrri agrotehnice i plante adecvate. Se vorbete despre deplasrile de nisipuri din Oltenia (nisipuri mictoare), plantate n secolul XIX cu salcm, defriate n timpul Primului Rzboi Mondial i nivelate recent (perioada comunist) pe mari suprafee, irigate i cultivate cu vi de vie i cu alte plante protectoare. Direcia dunelor este conform cu cea a vnturilor dominante. Apele n Cmpia Romn Cmpia Romn este strbtut de o reea hidrografic relativ bogat, mai dens la vest de Arge i care este adncit n formaiuni cuaternare i n romanian superior. Sistemul de ruri principale s-a realizat treptat, pe msura exondrii regiunii (de la vest la est i nordest), ncepnd cu pleistocenul mediu i ncheind cu holocenul (acum se formeaz i reeaua secundar, care are caracter semipermanent i intermitent). Cea mai mare parte dintre acestea sunt concentrate n bazine al cror colector se vars n Dunre, fcnd parte preponderent din grupa hidrografic sudic; numai n nord-estul cmpiei rurile din bazinul Siretului aparin grupei hidrografice de est. n Brgan exist areale mici cu caracter semiendoreic (exist drenaj subteran). 1. Apele subterane n Cmpia Romn cuvertura sedimentar are grosime mare, n alctuirea ei intrnd strate permeabile i impermeabile cu grosimi variabile. Ca urmare, n cadrul acestora s-au format pnze de ap cu debite i caracteristici dinamice deosebite. 1.1. Apele freatice. La suprafa, pe grosimi de cteva zeci de metri se afl dominant depozite cuaternare (loessuri i depozite loessoide, nisipuri, pietriuri, lentile de argil, nisipuri argiloase sau argile nisipoase), n care s-au individualizat pnze freatice la adncimi deosebite, de la sub 5 m n lunci la peste 20 m pe cmpurile acoperite cu depozite loessoide. Condiiile climatice (temperaturi ridicate, precipitaii puine, secete de durat) nu asigur o alimentare bogat i uniform n timp. Ca urmare, regimul debitelor apelor freatice pe parcursul anului este fluctuant. Valoarea acestuia este tot mai mult supus variaiei, pe msura utilizrii lor n consumul populaiei, consumul industrial i la irigat. Apele freatice din Cmpia Romn au n marea lor majoritate un grad de mineralizare vairat, dar mic (1 3 g/l) i o compoziie chimic cu carbonai, cloruri i sulfai. 1.2. Apele de adncime se afl cantonate deasupra stratelor argiloase i marnoase mio pliocene sau umplu golurile din calcarele mezozoice. Au un grad de mineralizare ridicat, dar variat spaial, duritate mare, caracter ascensional sau artezian.Importante sunt cele din stratele de Cndeti, care au debite mai mari i sunt potabile. n nordul Bucuretiului, prin foraje, au fost interceptate strate cu ap termal, mezotermal, mineralizate care ajung la suprafa. Sunt sulfuroase i parial folosite n balneoterapie.

24

2. Apele de suprafa Se pot separa ruri alohtone i ruri autohtone, cu deosebirea a cel puin dou subtipuri n cadrul fiecreia. 2.1. Reeaua alohton, cu obrii n Carpai. Se includ: Jiul, Oltul, Argeul, Dmbovia, Ialomia, Prahova, Buzul, Rmnicul Srat, Putna, Siretul care n cuprinsul cmpiei i dezvolt sectorul hidrografic inferior. Au caracteristici hidrometrice deosebite, o scurgere permanent dar influenat de condiiile ce o genereaz, deosebite de la o unitate natural la alta. Cele 10 ruri mari, cu izvoare n Carpai, strbat cmpia pe distane ce depesc 70 km. Au albii largi, meandrate, iar n lunci mai multe cursuri prsite, n care scurgerea este efemer. Faptul c au bazine hidrografice mari, suprapuse pe toate marile uniti de relief din Romnia, le asigur o alimentare bogat din ploi i zpezi, dar i din ape subterane. Ca urmare, diferenierile climatice ce exist ntre estul i vestul cmpiei nu se resimt prea mult i n regimul scurgerii. La toate, scurgerea de primvar reprezint 40 45 % din total, dup care urmeaz scurgerea de var, cu 24 30 %, cea de iarn 14 25 % i cea de toamn cu numai 10 15%. Unele influene impuse de climat apar la Jiu, unde iarna valorile se apropie mult de cele de var. Lunile cu scurgerile cele mai bogate sunt aprilie i apoi mai, iar cele cu scurgeri mici octombrie i septembrie. Debitele medii multianuale variaz ntre civa m3/s i 153 m3/s (Siret). Fenomenele de nghe sunt frecvente. Ele se manifest n intervale mai lungi n estul cmpiei. ncep din luna decembrie, podul de ghea se produce frecvent n ianuarie februarie, iar dezgheul se realizeaz n martie. 2.2. Ruri alohtone cu obria n dealurile periferice Se includ ruri ale cror bazine superioare se afl n regiunile deluroase i cea mai mare parte din acestea se desfoar n cmpie, situaie care reflect mult mai pregnant rolul condiiilor climatice n nuanarea regimului de scurgere i al condiiilor geologice n imprimarea calitii hidrochimice a apei. Sunt ruri mai mici n raport cu celelalte. Se difereniaz patru areale distincte. 1. rurile de la vest de Olt. Se includ Blahnia, Drincea, Desnui, Teslui. Au lungimi sub 100 km, suprafee bazinale reduse (cca. 10 15% n dealuri), pant longitudinal mic, albii nguste i meandrate. Cea mai mare parte din volumul scurgerii se realizeaz primvara (peste 45%), ndeosebi n martie cnd se nregistreaz intervalul cu precipitaii cel mai bogat i apoi iarna (peste 25%), legat de prezena activitii ciclonale mediteraneene (februarie) care dau ploi i topesc zpada. n celelalte sezoane scurgerea este redus (10 15%), fenomenul de secare afectnd pri din cursul acestor ruri, iar n anii secetoi chiar n ntregime. Au debite mici dar fluctuante; valoarea medie multianual a debitului lichid este n jur de 1 m3/s. 2. Rurile dintre Olt i Dmbovia ce fac parte din aceast grup aparin dominant bazinului Vedea, care se vars n Dunre. Se adaug cteva praie afluente Argeului, ce coboar din Podiul Cndeti (Potopu, Cobia). n afar de Vedea i de afluentul ei Teleormanul, care n cmpie au lungimi de peste 150 km, toate celelalte i dezvolt cursul inferior n cmpie pe lungimi de la civa km, pn la 30 km (au cea mai mare parte a bazinului n dealuri). n cmpie au pant longitudinal sub 1m/km i o albie puternic meandrat. Scurgerea este aproape permanent, ntruct vile sunt adnci, iar pnzele de ap, alimentate din podi, dau izvoare bogate. Scurgerea este bogat primvara (n jur de 50 %, cu maxim n martie) i iarna (30 %) i sczut vara (sub 15 %, subteran i din puinele

25

ploi) i toamna (sub 10 %, dominant din apele subterane; minimum n septembrie, octombrie cu 1,5 2%). Valorile medii ale debitului sunt de 13,8 m3/s la Vedea (la vrsare) i 3,6 m3/s la Teleorman. Cele maxime survin la intervale mari de timp i au fost: pe Vedea de 949 m3/s (Alexandria, 12.10.1972) i pe Teleorman de 232 m3/s (06.10.1972); constituie accidente n mersul normal al regimului scurgerii, fiind condiionate de precipitaii abundente. 1. Rurile de la exteriorul Subcarpailor de C