S.A.5.4. Selec

1

Raport

Aferent subactivității

S.A.5.4. Selecția alternativelor de politică public

ă publică

Selecția alternativelor de politic

procesului de identificare a obiectivelor

forestier.

Principalii termeni utiliza

Dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltare durabil

dezvoltare socio-economică al c

sistemele socio-economice și poten

Cea mai cunoscută definiție a dezvolt

Mediu și Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorului nostru comun", cunoscut

de "Raportul Bruntland":

satisfacerea nevoilor prezentului, far

și satisface propriile nevoi".

Fondul forestier național

Potrivit Codului silvic totalitatea p

celor care servesc nevoilor de cultur

albiilor pâraielor, a altor terenu

cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modific

suprafaţă, conform operaţiunilor de intr

indiferent de forma de proprietate,

Fondul forestier național include:

2

ia alternativelor de politică publică reprezintă o continuare

procesului de identificare a obiectivelor și definire a alternativelorpoliticiipublice

Principalii termeni utilizați sunt:

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor

ă al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între

și potențialul natural.

ție a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondial

(WCEF) în raportul "Viitorului nostru comun", cunoscut

"dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmare

satisfacerea nevoilor prezentului, fară a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a

ional

Potrivit Codului silvic totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împ

celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică

albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive,

cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modific

ţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, constituie,

rma de proprietate, fondul forestier naţional.

țional include:

ă o continuare firească a

tivelorpoliticiipubliceîn sectorul

totalitatea formelor și metodelor de

asigurarea echilibrului între

de Comisia Mondială pentru

(WCEF) în raportul "Viitorului nostru comun", cunoscut și sub numele

este dezvoltarea care urmarește

ile generațiilor viitoare de a-

durilor, a terenurilor destinate împăduririi, a

ţie silvică, a iazurilor, a

, inclusiv cele neproductive,

cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de

ţiile legii, constituie,

fon

du

l fo

rest

ier

3

pădurile

terenurile în curs de

regenerare

terenurile în curs de

regenerare

terenurile destinate

împăduririi

terenurile care servesc

nevoilor de administraţie

silvică

terenurile care servesc

nevoilor de producţie silvică

terenurile care servesc

nevoilor de cultură

iazurile, albiile pâraielor,

precum şi terenurile

neproductive

terenurile ocupate de

construcţii şi curţile

aferente acestora

nevoilor de producţie silvică

a) pădurile;

b) terenurile în curs de regenerare

c) terenurile destinate împ

stabilite în condiţiile legii a fi împ

d) terenurile care servesc nevoilor de cultur

plante-mamă;

e) terenurile care serves

Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali

f)terenurile care servesc nevoilor de administra

asigurării hranei vânatului ş

personalului silvic;

g) terenurile ocupate de construc

cabane, fazanerii, păstrăvării, cresc

ferate forestiere de transport, spa

forestier, terenurile ocupate temporar

terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontier

şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a

Frontierei de Stat;

h) iazurile, albiile pâraielor, precum

amenajamentele silvice.

Toate terenurile incluse în fondul forestier na

Pădure

Sunt considerate păduri

suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie s

minimă de 5 m la maturitate în condi

Termenul pădure include:

a) terenurile cu folosin

ianuarie 1990, inclusiv cu modific

efectuate în condițiile legii;

b) perdelele forestiere de protec

c) terenurile pe care sunt instalate jnepeni

4

terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;

terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmp

iile legii a fi împădurite;

terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje

terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de r

şti ornamentali şi fructiferi;

terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate

rii hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosin

terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative,

ă ă ării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri

ransport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului

forestier, terenurile ocupate temporar şi cele afectate de sarcini şi/sau litigii, precum

terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei

ării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a

iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în

Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţ

ădurişi sunt incluse în fondul forestier naţional terenurile cu o

ţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să

de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.

ădure include:

a) terenurile cu folosință pădure cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1

ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intr

b) perdelele forestiere de protecție;

c) terenurile pe care sunt instalate jnepenișurile;

ate în scopuri forestiere;

şi terenuri neîmpădurite,

: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de

: culturile de răchită, pomi de

ă: terenuri destinate

ri date în folosinţă temporară

ile aferente acestora: sedii administrative,

ătoresc, drumuri şi căi

ri tehnice specifice sectorului

şi/sau litigii, precum şi

ţie a frontierei de stat

rii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a

i terenurile neproductive incluse în

ional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.

ţional terenurile cu o

atingă o înălţime

dure cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1

iunilor de intrări-ieșiri

d) terenurile acoperite cu p

0,4, calculată numai pentru suprafa

e) plantațiile cu specii forestiere din zonele de protec

de îmbunătățiri funciare realizate pe terenurile proprietate public

plantațiile cu specii forestiere de pe terenurile administrate de Agen

care îndeplinesc condițiile legale.

Caracterul multifuncț

- ecologic,

- economic

- social.

Astfel, din punct de vedere ecologic, p

- contribuie laprotejarea solurilor (de exemplu împotriva eroziunii),

- participă la circuitul apei

- echilibrează clima la nivel local (mai ales prin evapotranspira

nivel mondial (îndeosebi prin stocarea carbonului).

numeroase specii, având un rol primordial în

biodiversităţii ecosistemlor forestiere.

terenurile cu

folosință

pădure

perdelele

forestiere de

protecție

5

d) terenurile acoperite cu pășuni împădurite cu consistența mai mare sau egal

suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră

iile cu specii forestiere din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice

iri funciare realizate pe terenurile proprietate publică a statului, precum

restiere de pe terenurile administrate de Agenția Domeniilor Statului,

țiile legale.

țional al pădurilor este dat de rolul lor multiplu:

Astfel, din punct de vedere ecologic, pădurile:

contribuie laprotejarea solurilor (de exemplu împotriva eroziunii),

ă la circuitul apei

ă clima la nivel local (mai ales prin evapotranspira

nivel mondial (îndeosebi prin stocarea carbonului). Pădurile sunt habitat

numeroase specii, având un rol primordial înconservarea

ăţii ecosistemlor forestiere.

pădure

perdelele

forestiere de

protecție

terenurile pe

care sunt

instalate

jnepenișurile

plantațiile cu

specii

forestiere din

zonele de

protecție a

lucrărilor

hidrotehnice

și de

îmbunătățiri

funciare

terenurile

acoperite cu

împădurite

ța mai mare sau egală cu

ia forestieră;

ărilor hidrotehnice și

ă a statului, precum și

ția Domeniilor Statului,

durilor este dat de rolul lor multiplu:

contribuie laprotejarea solurilor (de exemplu împotriva eroziunii),

clima la nivel local (mai ales prin evapotranspirație), precum și la

ădurile sunt habitat pentru

conservarea şi ameliorarea

terenurile

acoperite cu

pășuni

împădurite

Din punct de vedere socio

special lemn.

Utilizarea lor este multipl

din energia regenerabilă consumat

industria hârtiei și panourilor etc. P

exemplu, fructe de pădure ș

anumite servicii (vânătoare, turism etc.).

Pădurile sunt o sursa în generarea de locuri de munc

Pădurile ocupă un loc important în cultura na

Grupurile țintă ale politicii publice

Între om și pădure relaț

această relație este accentuată

românul", dupa cum deseori o reg

Pădurea este principalul factor activ de protec

înconjurator, constituie un filtru natural pentru poluan

carbon și are un potențial deosebit în domeniul energiilor regenerabile. Prin apa

înmagazinată anual ea stochează

freatic, cu debitul cursurilor de ap

6

Din punct de vedere socio-economic, exploatarea pădurilor genereaz

Utilizarea lor este multiplă cu accent pe domeniul energetic (aproximativ jum

ă consumată în UE este produsa din lemn), pentru cherestea, pentru

i panourilor etc. Pădurile furnizează și produse „nelemnoase": alimente (de

și ciuperci), plută, rășini, uleiuri, etc. Totodat

ătoare, turism etc.).

durile sunt o sursa în generarea de locuri de muncă, în special în zonele rurale.

un loc important în cultura națională și europeană.

ț ă ale politicii publice în domeniul forestier

ădure relația este complexă iar dependența este reciproc

ie este accentuată de o istorie încărcată de situații în care "codrul a fost frate cu

pa cum deseori o regăsim descrisă în operele literale.

durea este principalul factor activ de protecție și îmbunatățire a calit

înconjurator, constituie un filtru natural pentru poluanți, asigură captarea dioxidului de

țial deosebit în domeniul energiilor regenerabile. Prin apa

anual ea stochează în sol o rezervă aflată în permanență legă

freatic, cu debitul cursurilor de apă.

rolul economic

al pădurii

rolul

social al

pădurii

rolul

ecologic

al pădurii

durilor generează resurse, în

e domeniul energetic (aproximativ jumătate

în UE este produsa din lemn), pentru cherestea, pentru

i produse „nelemnoase": alimente (de

ini, uleiuri, etc. Totodată generează și

, în special în zonele rurale.

a este reciprocă. În România

ii în care "codrul a fost frate cu

ățire a calității mediului

ă captarea dioxidului de

ial deosebit în domeniul energiilor regenerabile. Prin apa

ță legătură, prin stratul

Are un important rol social, cultural, economic

context, Strategia Forestieră Na

punctual se axează pe:

• proprietarii de fond forestier;

• administratorii/prestatorii de serviciisilvicepentrufondulforestierna

• operatorii economici care î

• personalul din domeniuforestier;

• organizațiilesindicaleșiprofesionale cu activitateîndomeniulforestier.

Din consultărileefectuate

reieșiturmatoareleproblemeprincipale ale sectoruluiforestier

7

Are un important rol social, cultural, economic și de protecție. În acest amplu

ă Națională vizează ca public țintă general întreaga societate, iar,

proprietarii de fond forestier;

administratorii/prestatorii de serviciisilvicepentrufondulforestiernațional;

operatorii economici care își desfașoară activitatea în domeniu forestier;

personalul din domeniuforestier;

iilesindicaleșiprofesionale cu activitateîndomeniulforestier.

ărileefectuateși din analizadocumentelor au

problemeprincipale ale sectoruluiforestier:

proprietarii de

fond forestier

proprietarii de

fond forestier

organizațiile

sindicale și

profesionale cu

activitate în

domeniul

forestier

personalul din

domeniu

forestier

operatorii

economici care

își desfașoară

activitatea în

domeniu

forestier

ție. În acest amplu

general întreaga societate, iar,

țional;

activitatea în domeniu forestier;

iprofesionale cu activitateîndomeniulforestier.

i din analizadocumentelor au

• Legislațieexcesivă. Inconsecven

inaplicabilitateaunorreglementari normative;

• Lipsauneicorelarieficiente a prevederilorlegale din domeniulsilviculturii cu

reglementari din altedomenii

șiregimularmelorșimunițiilor, protec

• Modificarearepetată a prevederilorlegaleîntr

cu accent pe sancționareafaptelorp

• Angajarea/existențară

pădurii;

• Nefinalizareaprocesului de retrocedare a p

majora a proprietății;

• Existențauneisuprafe

esteasiguratăadministrareasauserviciilesilvice

amenajamentesilvice;

• Dificultățiînreducereavolumului de lemntaiatilegal din paduri;

• Accesibilitateredusă a fonduluiforestierna

• Neacordareaunorforme de sprijinadecvatepentruproprietariipriva

• Lipsaevidențeiinformatizate a terenurilorforestiere

• Lipsaunorreglementarispecificesuprafe

forestieraparținândmicilorproprietari;

• Nerealizarea/nedezvoltareaunorsubsistemenecesaresistemuluiinforma

vicultură.

8

ă. Inconsecvențașiincoerențalegislativă din domeniulforestier,

inaplicabilitateaunorreglementari normative;

Lipsauneicorelarieficiente a prevederilorlegale din domeniulsilviculturii cu

reglementari din altedomeniișialteministere (codul fiscal, codul penal, codul civil

țiilor, protecțiamediului etc);

ă a prevederilorlegaleîntr-un termenscurt. Cadrul legal elaborat

ionareafaptelorproduseși nu pe prevențiaaparițieiacestora;

țarăspunderiipatrimoniale a personalului cu atribu

Nefinalizareaprocesului de retrocedare a pădurilor care a dus la o segmentare

țeimportante de pădurepentru care nu

administrareasauserviciilesilviceșipentru care nu sunt elaborate

iînreducereavolumului de lemntaiatilegal din paduri;

ă a fonduluiforestiernațional;

ordareaunorforme de sprijinadecvatepentruproprietariiprivați de p

țeiinformatizate a terenurilorforestiereși a delimitarilorîntreproprietari;

Lipsaunorreglementarispecificesuprafețelor de fond

inândmicilorproprietari;

alizarea/nedezvoltareaunorsubsistemenecesaresistemuluiinforma

ă din domeniulforestier,

Lipsauneicorelarieficiente a prevederilorlegale din domeniulsilviculturii cu

ialteministere (codul fiscal, codul penal, codul civil

un termenscurt. Cadrul legal elaborat

țieiacestora;

spunderiipatrimoniale a personalului cu atribuții de pază a

durilor care a dus la o segmentare

durepentru care nu

ipentru care nu sunt elaborate

ți de pădure;

i a delimitarilorîntreproprietari;

elor de fond

alizarea/nedezvoltareaunorsubsistemenecesaresistemuluiinformaționalpentrusil

• Neactualizareaindicatorilorpentrugestionareadurabil

europeanșinațional. Culegerea de date statisticeinsuficiente

nivelnaționalșieuropean;

• Necuantificareaserviciilorecosistemiceoferite de p

de zonarefuncțională a pădurilor;

• Neaplicareaunorforme de sprijinpentrustimulareaproprietarilor

fond forestierînscopulconservarii

• Lipsainformațiilordesprepia

lipsaunorindicatorispecificisectorului care s

radiografierealășisăoferepredictibilitate;

• Lipsauneipolitici la nivelna

realizeze o maximizare a valoriilemnului pe pia

redusasupramediului;

• Inexistențaunorprograme de stimulare a achizitiei

cu impact redusasupramediului, în special înceeaceprive

exploatăriiforestiereșiactivitatea de prelucrare/procesare a lemnului;

• Existențauneilegislațiiexcesive de mediu care vizeaz

domeniulsilviculturii, în special a activi

împădurire, activități care au înfaptrolul de conservaredinamic

• Lipsauneibalanțeîntresumeledepuseînfondul de mediu

de mediupentrudezvoltareasectoruluifo

• Insuficientătrasparen

9

Neactualizareaindicatorilorpentrugestionareadurabilă a pădurilorîn context

ional. Culegerea de date statisticeinsuficienteșidistorsionate, necorelate la

Necuantificareaserviciilorecosistemiceoferite de pădureînconcordan

ă ădurilor;

Neaplicareaunorforme de sprijinpentrustimulareaproprietarilorșiadministratorilor de

conservariişiameliorareabiodiversităţiiecosistemelorforestiere;

țiilordesprepiațaproduselorforestiere, internășiexternă

lipsaunorindicatorispecificisectorului care săasigure o

oferepredictibilitate;

olitici la nivelnaționalprivindvalorificarealemnuluiastfelîncâts

realizeze o maximizare a valoriilemnului pe piață, cu costuriminime

aunorprograme de stimulare a achizitieișiutilizăriiunortehnologiimoderne,

u impact redusasupramediului, în special înceeacepriveșteactivitatea de

șiactivitatea de prelucrare/procesare a lemnului;

auneilegislațiiexcesive de mediu care vizează

domeniulsilviculturii, în special a activităților de exploatare a pădurilor, respectiv de

ți care au înfaptrolul de conservaredinamică a ecositemelorforestiere;

țeîntresumeledepuseînfondul de mediușisumeleacordate din fondul

de mediupentrudezvoltareasectoruluiforestier;

ță la valorificarealemnuluiprovenit din pădurile private;

ădurilorîn context

idistorsionate, necorelate la

dureînconcordanța cu sistemul

șiadministratorilor de

iiecosistemelorforestiere;

ășiexternă, corelată cu

ăasigure o

ionalprivindvalorificarealemnuluiastfelîncâtsă se

, cu costuriminimeși cu impact

ăriiunortehnologiimoderne,

șteactivitatea de

iiexcesive de mediu care vizeazăactivitățile din

ădurilor, respectiv de

a ecositemelorforestiere;

isumeleacordate din fondul

ădurile private;

• Lipsaunorstudii de actualitate

la activitatea de exploatareșiprelucrareprimar

• Lipsaunorinstrumenteprestabilite de comunicareinterna/externa la

nivelulsectoruluigenerează pe de o parteblocaje de comunicareînraport cu

parteneriișistructurileinteresateș

diluareașiîntarziereamesajelorcă

• Lipsaunorstrategii de dezvoltare

pentruresurseleumane din domeniulforestier;

• Subfinanțareasectorului, precum

obligațiilorlegaleceîirevinpotrivitprevederilorlegale;

• Menținereauneisalariză

silvic din funcțiile de conducere a ocoalelorsilvice

promovareaînacestefuncții;

• Insuficientapregatire a personalului din cadrulsectoruluipentrucomunicare.

Implicarearedusă a factorilor din domeniupentru

informareşicomunicare;

• Lipsauneistrategii de comunicareîndomeniul silvic. Inexisten

sectorului;

• Lipsa de reacțiesaurăspuns cu întârziere la evenimentele din sector;

• Lipsaunorplatformeșiprograme de

special copiilor;

• Lipsastandardelorocupa

10

Lipsaunorstudii de actualitateșimetodele de cercetareînvechite, în special cu privire

șiprelucrareprimară a lemnului;

eprestabilite de comunicareinterna/externa la

ă pe de o parteblocaje de comunicareînraport cu

istructurileinteresateși, pe de alt

iîntarziereamesajelorcătrepublicullarg;

Lipsaunorstrategii de dezvoltareșiformare, pe termenmediu

pentruresurseleumane din domeniulforestier;

areasectorului, precum șineîndeplinirea de că

iilorlegaleceîirevinpotrivitprevederilorlegale;

inereauneisalarizărinemotivante a personalului silvic, instabilitateapersonalului

iile de conducere a ocoalelorsilviceșilipsa de competen

Insuficientapregatire a personalului din cadrulsectoruluipentrucomunicare.

a factorilor din domeniupentruconstituireauneiplatformecomune de

Lipsauneistrategii de comunicareîndomeniul silvic. Inexistențaunorbrenduri ale

țiesaurăspuns cu întârziere la evenimentele din sector;

șiprograme de educațieforestierăadresatăsocietăț

Lipsastandardelorocupaționaleadaptatesituațiiloractuale.

imetodele de cercetareînvechite, în special cu privire

eprestabilite de comunicareinterna/externa la

pe de o parteblocaje de comunicareînraport cu

i, pe de altăparte,

iformare, pe termenmediuși lung,

ineîndeplinirea de către stat a

, instabilitateapersonalului

ilipsa de competență la

Insuficientapregatire a personalului din cadrulsectoruluipentrucomunicare.

constituireauneiplatformecomune de

țaunorbrenduri ale

spuns cu întârziere la evenimentele din sector;

ăsocietățiicivileși in mod

Prezentareaalternativelor de eficientizare a cadruluiinstitu

a activităților din domeniulforestier

Autoritateacentrală de stat pentrusilvicultur

şicercetareaştiinţifică de profiltrebuies

priorităţilesectorului la nivel global sintetizateînprincipaleleelemente ale program

IFF şi cu strategiaforestieră a UE:

• Săacţioneze de

urgenţăpentruelaborareaplanuluina

programuluiforestierna

politicăforestier

bazaelementelorStrategieina

abordareholistic

încorporareaproceselortradi

• Săanalizeze care sunt cauzelefenomenelor de degradare a p

şisăacţioneze rapid pentrustopareaacestora.

• Săstabileasc

secetăşiincendii

• Săanalizezeimpactulpolu

• Săanalizezenevoile

eficientizarea cadrului instituțional și de reglementare a

activităților din domeniul forestier

Implementarea reglementărilor UE, a acordurilor și tratatelor internaționale specifice domeniului forestier

Corelarea legislației aplicabile domeniului forestier cu

Îmbunatățirea cadrului legislativ privind sprijinirea

11

alternativelor de eficientizare a cadruluiinstituționalș

ilor din domeniulforestier

ă de stat pentrusilvicultură, administraţiaforestier

ă de profiltrebuiesă-şiorientezeacţiunileşipriorităţileînconformitate cu

ilesectorului la nivel global sintetizateînprincipaleleelemente ale program

ă a UE:

ă ţioneze de

ţăpentruelaborareaplanuluinaţionalpentrusilvicultur

programuluiforestiernaţional), ca instrument principal de

ăforestieră, pe

bazaelementelorStrategieinaţionalepentrusilvicultură, printr

abordareholisticăşi un procesparticipativ, cu

încorporareaproceselortradiţionalesilviculturiiţăriinoastre.

ăanalizeze care sunt cauzelefenomenelor de degradare a p

ş ă ţioneze rapid pentrustopareaacestora.

ăstabilească care sunt ecosistemeleforestiere fragile atinse de

ăşiincendii

ăanalizezeimpactulpoluăriiasuprapădurilor.

ăanalizezenevoileşiexigenţelezonelor slab acoperite de p

eficientizarea cadrului instituțional și de reglementare a

activităților din domeniul forestier

Implementarea reglementărilor UE, a acordurilor și tratatelor internaționale specifice domeniului forestier

Corelarea legislației aplicabile domeniului forestier cu legislația altor domenii

Îmbunatățirea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de păduri

ționalși de reglementare

ţiaforestieră precum

ăţileînconformitate cu

ilesectorului la nivel global sintetizateînprincipaleleelemente ale programului IPF-

ioneze de

ionalpentrusilvicultură (sau a

ional), ca instrument principal de

, pe

ă, printr-o

i un procesparticipativ, cu

ţăriinoastre.

analizeze care sunt cauzelefenomenelor de degradare a pădurilor,

care sunt ecosistemeleforestiere fragile atinse de

elezonelor slab acoperite de păduri.

eficientizarea cadrului instituțional și de reglementare a

Implementarea reglementărilor UE, a acordurilor și tratatelor internaționale specifice domeniului forestier

Corelarea legislației aplicabile domeniului forestier cu

Îmbunatățirea cadrului legislativ privind sprijinirea

• Săidentificenoiresursefinanciare care s

gospodărireadurabil

• Săimplementezeîndomeniulp

• Săevaluezefunc

• Să conserve ariileforestiereaflateînregim de protec

• Săpromoveze

• Săevaluaezecomercialbunurile

• Săelaborezeinstrumenteeconomice, s

politicifiscale

silvic înpă

• Săanalizezeviitorulcererii

lemnoase.

• Săimplementezecriteriile

pădurilor

• Săpromovezecooperarea cu institu

domeniulcomer

• Săactivezeînorganiza

• Săpromoveze,

sărespecteş

nternaţionalepentrupromovarea, gestionarea,

conservareaş

Principaleleconvenţiiş

cătreţaranoastrăşirezoluţiile r

rapoarte de ţară, sunt următoarele:

- UNCED şi IPF

- Convenţiaprivinddiversitateabiologic

- Convenţiaasuprafenomenului de de

- Convenţia-cadruasupraschimb

- ConferinţeleMinisterialeasupraProtec

- DirectiveleComisieiEuropenereferitoare la

pădurivalabilepentru

- Strategiapentrup

12

ăidentificenoiresursefinanciare care săcontribuie la

ărireadurabilă a pădurilor

ăimplementezeîndomeniulpădurilornoitehnologiiecologice

ăevaluezefuncţiile multiple ale tuturortipurilor de pădure

ă conserve ariileforestiereaflateînregim de protecţie.

ăpromovezeşisădezvolteproiectele de cercetareforestieră

valuaezecomercialbunurileşiserviciilefurnizate de că

ăelaborezeinstrumenteeconomice, să determine

politicifiscaleşiregulamente care săcontribuie la menţ

silvic înpăduri.

ăanalizezeviitorulcereriişioferteipentruproduseleforestiere

lemnoase.

ăimplementezecriteriileşiindicatoriidefiniţipentrugestionareadurabil

ădurilor

ăpromovezecooperarea cu instituţ

domeniulcomerţuluişimediului

ăactivezeînorganizaţiileinternaţionaleşiregionale

ăpromoveze,

ărespecteşisăurmăreascăimplementareaaranjamentelorş

ţionalepentrupromovarea, gestionarea,

conservareaşidezvoltareadurabila a tuturortipurilor de pă

ţiişiînţelegeriasumate la nivelinterna

ţiile respective la care se referăţările care prezintă

ătoarele:

şi IPF-IFF,

ţiaprivinddiversitateabiologică,

ţiaasuprafenomenului de deşertificare,

cadruasupraschimbărilorclimaticeşiprotocolul de la Kyoto,

ţeleMinisterialeasupraProtecţieiPădurilorîn Europa,

DirectiveleComisieiEuropenereferitoare la

durivalabilepentruţărilemembreşi candidate;

Strategiapentrupăduri a UE cu aspecte care se îmbunătăţesc permanent.

ăcontribuie la

durilornoitehnologiiecologiceşiraţionale

ădure

ţie.

dezvolteproiectele de cercetareforestieră.

iserviciilefurnizate de cătrepădure

ă determine

contribuie la menţinerearegimului

ioferteipentruproduseleforestierelemnoaseşine

ipentrugestionareadurabilă a

promovezecooperarea cu instituţiile din

implementareaaranjamentelorşimecanismelori

ionalepentrupromovarea, gestionarea,

idezvoltareadurabila a tuturortipurilor de pădure.

elegeriasumate la nivelinternaţional de

rile care prezintăîn diverse foruri,

protocolul de la Kyoto,

durilorîn Europa,

DirectiveleComisieiEuropenereferitoare la

ă ăţesc permanent.

Autoritateacentrală de stat pentrusilvicultur

şicercetareaştiinţifică de profiltrebuies

progreselefăcuteşimăsurileluate de Româniastabilireaunorm

ale deciziilor pe care le

celedouătendinţemajoreînpoliticaforestier

descentralizare-regionalizare pe de alt

impunerevizuireadesemnăriisaudup

raportorilorpentrufiecare organism interna

ţaranoastrăraporteazăînconformitate cu obliga

ReprezentareaRomâniei la nivelulorganismelorinterna

pe plan internaţional a speciali

corespunzător cu resurseleforestiereexistenteîn

Regia Naţională a Pădurilor din România, trebuies

niveleuropean, la nivelulpotenţ

perioadă de dinamismşi de schimb

Conferinţele

Ministeriale asupra

Protecţiei Pădurilor

în Europa

Directivele Comisiei

Europene referitoare

la păduri valabile

pentru ţările

membre şi candidate

13

ă de stat pentrusilvicultură, administraţiaforestier

ă de profiltrebuiesăraportezeorganismelorinternaţionale respective

ăsurileluate de Româniastabilireaunormăsurispeciale de implementare

or pe care le-au luat la nivelinternaţionalînconformitate cu

emajoreînpoliticaforestierăglobalizarea pe de o parteş

regionalizare pe de altăparte. Înacestsens se

ăriisaudupăcazdesemnareapunctelorfocaleşi a

raportorilorpentrufiecare organism internaţionalcătre care

ăînconformitate cu obligaţiileşiresponsabilităţileasumate.

ReprezentareaRomâniei la nivelulorganismelorinternaţionale de profil

ional a specialiştilorromânitrebuiesă fie la acelaş

tor cu resurseleforestiereexistenteînţaranoastră.

ă a Pădurilor din România, trebuiesă fie reprezentată

niveleuropean, la nivelulpotenţial al resursei pe care o administrează. La oraactual

şi de schimbărifără precedent însectorulforestier, pe plan

Strategia pentru păduri a

UE

UNCED

Convenţia privind

diversitatea

biologică

Convenţia asupra

fenomenului de

deşertificare

Convenţia-cadru

asupra schimbărilor

climatice şi

protocolul de la

Kyoto

Conferinţele

Ministeriale asupra

Protecţiei Pădurilor

în Europa

Directivele Comisiei

Europene referitoare

la păduri valabile

pentru ţările

membre şi candidate

ţiaforestieră precum

raportezeorganismelorinternaţionale respective

surispeciale de implementare

ţionalînconformitate cu

globalizarea pe de o parteşi un proces de

parte. Înacestsens se

şi a

ţ ătre care

ăţileasumate.

ţionale de profilşiactivitatea

fie la acelaşinivel superior

fie reprezentatăcorespunzator la

ă. La oraactuală, într-o

precedent însectorulforestier, pe plan

Convenţia privind

diversitatea

biologică

Convenţia asupra

fenomenului de

deşertificare

europeanşimondial, fără o cunoa

politicaforestierăinternaţională

şidesfăşoarecorespunzătoractivitateaîntr

elocventce se întâmplă la oraactual

Pădurilor din Româniaîşidesfăş

care şi-au diversificatactivitatea

acţioneazăînasociereînscopulspoririieficien

Stabilirearesponsabilităţilorîndetaliu, pe oameni, pentrufiecaredomeniu de

activitateinternaţionalăîndomeniulsilviculturii,

tip de activităţi, va conduce înviitor la o maibun

silvicultorilorromâni.

De asemenea

coordonarecentralizatăînsensuldistribu

participăriinternaţionale la to

observăuneoriunelelipsuriprivindreprezentareaRomâniei

care se fac periodic privind diverse componente ale silviculturii, lipsurice pot fi

uşorcorectateprinraportări bine documentate

Strategiapentrusilviculturăşipoliticaforestier

desfăşoareînstrânsăconcordanţă

valoaregenerală,

putemspunecăvitezaschimbăriiînpoliticaforestier

crescutînultimii ani, majoritatea

de politicăforestieră.

Alt aspect important estereprezentat de interac

nivelnaţionalşiceaformulată la nivelinterna

nivel global şi regional, inclusiv IPF/IFF

definireaunuiconsensinternaţional, ci au declan

ar fi existatfărăstimululdat de dezbaterileinterna

puternicăjustificarepentruactivităţ

fiindpreaîncete, preaabstracteş

Administrareapădurilor s

prinlegişiregulamentenaţionalebazate pe planificarea pe termen lung a m

14

ă ă o cunoaştere a realităţilorşifără un contact permanent cu

ţională, Regia Naţională a Pădurilor din România, nu vaputeas

ătoractivitateaîntr-o competiţiedupăprincipiilepieţ

ă la oraactuală, când pe teritoriuladministrat de către Regia Na

şidesfăşoarăactivitateaadministraţii ale pădurilor de stat din alte

au diversificatactivitateaşi care

înasociereînscopulspoririieficienţeieconomice.

ăţilorîndetaliu, pe oameni, pentrufiecaredomeniu de

ăîndomeniulsilviculturii, şi o necesarăstabilitate, condi

i, va conduce înviitor la o maibunăcoordonare a activităţ

De asemenea,participareainternaţionalătrebuiesăaibă

ăînsensuldistribuţieiinformaţiei de specialitatefurnizat

ionale la toţifactoriiinteresaţi din sectorul silvic. Se

uneoriunelelipsuriprivindreprezentareaRomânieişi RNP în diverse statistici

periodic privind diverse componente ale silviculturii, lipsurice pot fi

ări bine documentateşiîntimp util.

ăşipoliticaforestieră a ţăriinoastretrebuiesă se defineasc

concordanţă cu evoluţiileinternaţionale. Ca o observa

ăriiînpoliticaforestierăşiatenţiapoliticăacordatăpă

crescutînultimii ani, majoritateaţărilortrecândprintr-o perioadă de intensificare a ac

Alt aspect important estereprezentat de interacţiuneadintrepoliticaformulat

ă la nivelinternaţional. Proceseledeclanşate de că

i regional, inclusiv IPF/IFF şi MCPFE, nu au servitnumai la

definireaunuiconsensinternaţional, ci au declanşatrăspunsurioficiale la nivelna

stimululdat de dezbaterileinternaţionale. Acestlucrureprezint

justificarepentruactivităţileinternaţionale care au fostcriticateînmul

fiindpreaîncete, preaabstracteşiinsuficient orientate spreacţiune.

ădurilor s-a desfăşurat de-a lungulistoriei,

ţionalebazate pe planificarea pe termen lung a m

un contact permanent cu

durilor din România, nu vaputeasă-

principiilepieţeilibere. Este

ătre Regia Naţională a

ădurilor de stat din alteţări,

şi care

ilorîndetaliu, pe oameni, pentrufiecaredomeniu de

stabilitate, condiţionată de acest

coordonare a activităţiiinternaţionale a

ăaibă o

iei de specialitatefurnizată din

i din sectorul silvic. Se

i RNP în diverse statisticişisituaţii

periodic privind diverse componente ale silviculturii, lipsurice pot fi

şiîntimp util.

ă se defineascăşisă se

ionale. Ca o observaţie cu

ăacordatăpădurii a

de intensificare a acţiunilor

iuneadintrepoliticaformulată la

şate de către UNCED la

i MCPFE, nu au servitnumai la

spunsurioficiale la nivelnaţional, care nu

ionale. Acestlucrureprezintă o

ionale care au fostcriticateînmultecercuri, ca

a lungulistoriei,

ionalebazate pe planificarea pe termen lung a măsurilor

administrative, pădurilefiindinflue

de activităţileumane, cu tot ceimplic

Pădurile de stat ocup

niveleuropeanşiîndeplinescfuncţ

conservareaşidezvoltareabiodiversit

utilizateşiînscopeducativ, de cercetare, de ap

pot contribuisemnificativ la dezvoltarearural

Rolul primordial al p

îlconstituieasigurareaunuiechilibruîntreobiectivele de administrare,

astfelîncâtbeneficiileadusesociet

înasigurareaunorbeneficiisociale

darcosturileacestorserviciitrebuies

Pădurileproprietateprivată sunt la fel de importantepentrusocietate.

Îndeplinind un rol specific îndezvoltareadurabil

pădurileproprietateprivatătrebuies

partener, integrate înstrategiilesectorului

cătrepoliticaforestieră.

Pădurile din Europa crescîntr

regiunileboreale, la celemediteraneene

Întoateţărileeuropeneestesubliniat

pădurilorşipentrunevoiaexistenţ

ale pădurilor. Cu toateacestea, înc

întremetodele de formulareîn care

fiecareţarăeuropeanăîşiprezintă

Organismeleeuropeneş

dereapromovăriilemnului ca materieprim

neficiilecomercialeînglobează

inclusivstocareacarbonului. Înscopultras

corespunzătoarepentrupădurile de stat, administra

părerileşiopiniiletuturorfactorilorimplica

Cooperareaadministraţ

nivelulstateloreuropenetrebuiedezvoltat

15

durilefiindinfluenţate de-a lungulsecolelor de existenţaaş

ileumane, cu tot ceimplicăacestea.

durile de stat ocupăsuprafeţe de terenmariatât la nivelmondialcât

iîndeplinescfuncţii multiple: producţia de lemn, recreere,

idezvoltareabiodiversităţii. De asemenea, pădurile de stat sunt

iînscopeducativ, de cercetare, de apărare, înaltescopuriimportantepentrusocietate

pot contribuisemnificativ la dezvoltarearurală.

Rolul primordial al pădurilor de stat

nstituieasigurareaunuiechilibruîntreobiectivele de administrare,

astfelîncâtbeneficiileadusesocietăţiisă fie maxime. Pădurile de stat pot juca un rol particular

înasigurareaunorbeneficiisocialeşi de protecţie a mediului,

darcosturileacestorserviciitrebuiesuportatefinanciar de c

ă sunt la fel de importantepentrusocietate.

Îndeplinind un rol specific îndezvoltareadurabilă a zoneirurale, în special,

ătrebuiesă fie abordate conform importanţeilor,

partener, integrate înstrategiilesectoruluişitotodatăprivite ca o prioritate de

durile din Europa crescîntr-o mare diversitate de condiţ

regiunileboreale, la celemediteraneeneşi din zonele alpine

rileeuropeneestesubliniatănecesitateavitalăpentru o gospodă

ipentrunevoiaexistenţeiunuiechilibruîntrefuncţiileeconomice, ecologice

durilor. Cu toateacestea, încăexistămaridiferenţeîntre forma de

întremetodele de formulareîn care

ă şiprezintăpoliticileşistrategiaforestieră.

Organismeleeuropeneşicelenaţionaletrebuiesă-şicreascăresurseleînve

riilemnului ca materieprimăregenerabilăşidurabilă, care pe lânga be

neficiilecomercialeînglobează multiple beneficii pe liniaprotec

inclusivstocareacarbonului. Înscopultrasăriiunorobiective de administrare

ădurile de stat, administraţiapădurilortrebuies

piniiletuturorfactorilorimplicaţiînsilvicultură, princonsultăriefective

Cooperareaadministraţiilorforestiere la

nivelulstateloreuropenetrebuiedezvoltatăînsensul de a

a lungulsecolelor de existenţaaşezărilorumaneşi

e de terenmariatât la nivelmondialcâtşi la

ia de lemn, recreere,

ădurile de stat sunt

rare, înaltescopuriimportantepentrusocietateşi

durilor de stat

nstituieasigurareaunuiechilibruîntreobiectivele de administrare,

durile de stat pot juca un rol particular

ie a mediului,

uportatefinanciar de cătresocietate.

a zoneirurale, în special,

ţeilor, considerate ca

privite ca o prioritate de

o mare diversitate de condiţiiecologice, din

i din zonele alpine până la şes.

pentru o gospodăriredurabilă a

iileeconomice, ecologiceşisociale

eîntre forma de prezentare,

întremetodele de formulareîn care

resurseleînve-

ă, care pe lânga be-

multiple beneficii pe liniaprotecţieimediului,

riiunorobiective de administrare-management

durilortrebuiesăţinăcont de

ăriefectiveşidiscuţii.

iilorforestiere la

însensul de a

facilitaabordăricomuneînproblemelesilviculturiiîn general

şipentrufurnizareaserviciilorforestiereîn special. P

înmarealormajoritateexemple concrete de

succesprivindgospodărireauneiresursenaturaleînscopulasigur

societăţii. Întrucât la nivelul UE, la oraactual

sectoruluiforestier, intereselesilviculturii sunt reprezentate de c

AgriculturăşiMediu.

Ţările UE au o mare independen

Aceastălipsă de coordonare la nivelul UE a

avutefecteimportanteînultimuldeceniuasuprasilviculturiieuropene. Astfel,

silviculturaînmaimulteţăriprintre care

treceprinmomentedificile.

La oraactuală, România ca

sale forestiere, atâtînceprive

datorităvaloriişidiversităţiiacestora. De asemenea, trebuiemen

Regia Naţională a Pădurilor, ca administrator al p

important ca potenţial economic

şi la acelaşinivel cu Franţa.

Silvicultura din Româniatrebuies

nivelulorganismeloreuropeneactuale (Direc

Mediu), iarîncazulfoarteprobabil al restructur

atribuţiiîndomeniulsilviculturii,

şiregăseascădintruînceputloculînorganismele de profil, înconformitate cu statutul

organismeleeuropene.

Prezentarea alternativelor de gestionare durabil

În accepțiuneasaactual

conturatînultimii ani, dup

adoptat,printrealtedocumente de importan

forestiere, precum șicapitolul 11, referitor la p

16

ricomuneînproblemelesilviculturiiîn general

serviciilorforestiereîn special. Pădurile din Europa sunt

înmarealormajoritateexemple concrete de

ărireauneiresursenaturaleînscopulasigurăriidezvoltăriidurabile a

ii. Întrucât la nivelul UE, la oraactuală nu există o reprezentare

sectoruluiforestier, intereselesilviculturii sunt reprezentate de că

rile UE au o mare independenţăînceeacepriveşteorganizareasectoruluiforestier.

de coordonare la nivelul UE a

nteînultimuldeceniuasuprasilviculturiieuropene. Astfel,

ţăriprintre care şiţări cu tradiţie (Franţ

ă, România ca ţarăocupă un loc important în Europa, datorit

ere, atâtîncepriveştecantitateaacestora, câtmai ales

ăţiiacestora. De asemenea, trebuiemenţionatcăîn context european,

ădurilor, ca administrator al pădurilor de stat din România, ocup

ial economic şi biologic, dupăadministraţiapădurilor de stat din Polonia

Silvicultura din Româniatrebuiesă se regăseascăreprezentat

nivelulorganismeloreuropeneactuale (DirecţiaGenerală de AgriculturăşiDirec

Mediu), iarîncazulfoarteprobabil al restructurăriiorganismelor care au

iiîndomeniulsilviculturii, şiapariţieiDirecţieiGeneralepentruSilvicultur

dintruînceputloculînorganismele de profil, înconformitate cu statutul

Prezentarea alternativelor de gestionare durabilă a fondului forestier na

iuneasaactuală, conceptulgestionăriidurabile a p

nultimii ani, dupăConferința de la Rio de Janeiro (1992), care a

printrealtedocumente de importanțăcapitalăpentruplanetanoastră, cunoscute principii

icapitolul 11, referitor la păduri, din Agenda 21.

ricomuneînproblemelesilviculturiiîn general

durile din Europa sunt

înmarealormajoritateexemple concrete de

ăriidurabile a

ă o reprezentaredirectă a

sectoruluiforestier, intereselesilviculturii sunt reprezentate de cătreDirecţiile de

teorganizareasectoruluiforestier.

de coordonare la nivelul UE a

nteînultimuldeceniuasuprasilviculturiieuropene. Astfel,

ţie (Franţa, Germania),

un loc important în Europa, datorităresurselor

tecantitateaacestora, câtmai ales

ăîn context european,

durilor de stat din România, ocupă un loc

ădurilor de stat din Polonia

ăseascăreprezentată la

ăşiDirecţiaGenerală de

riiorganismelor care au

ieiGeneralepentruSilvicultură, să-

dintruînceputloculînorganismele de profil, înconformitate cu statutulţăriifaţă de

a fondului forestier național

riidurabile a pădurilor s-a

a de la Rio de Janeiro (1992), care a

, cunoscute principii

Conceptulrespectivesteaxat pe ideea ca gestionareap

desfășoareînașafelîncâtacesteasă

estecunoscut, pornește de la necesitateasatisfaceriiîntoateplanurile a

nevoilorgenerațiiloractualeșiviitoare.

O definirecorespunză

ConferințaMinisterialăasupraProtec

„administrareașifolosireapădurilor

șimenținăbiodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea

de a exercitaînpermanențăfunc

economic, cultural și spiritual al genera

Se poateafirmac

obiectiveleluateînconsiderare

reacomponentelorșifuncțiiloresen

Înscopulevaluăriiprogreselorrealizate pe liniadezideratelor de principiumen

pe liniaaplicăriiînpractic

apărutnecesitateastabiliriiunorcriterii

Pentrupădurileeuropene, asemeneacriterii

reuniunileexperților de la Geneva, din iunie 1994

încadrulprocesului de urmă

Inițiativesimilare au fostluate

pentrupădurileborealeși temperate din afaraEuropei; Organiza

pădurilortropicale – pentrup

Finlanda) șichiar local, la nivel de gestiuneforestier

de criteriișiindicatori ca nivel global. Totu

încadrul FAO s-a convenitasupracaracteriz

șasecriterii.

Treicriterii sunt legate de aspectecantitative

conservareadiversitățiibiologice, s

de funcțiileecosistemelorforestiere: func

protecție.Al șaseleacriteriuse refer

acestea se adaugăși un numă

aprecierecâtmaiobiectivă a modului de gospodarire a p

17

onceptulrespectivesteaxat pe ideea ca gestionareapă

afelîncâtacesteasăcontribuie la dezvoltareadurabilă care, a

ște de la necesitateasatisfaceriiîntoateplanurile a

șiviitoare.

O definirecorespunzătoare a gestiuniidurabile a pădurilor, a fostceaadoptat

ăasupraProtecțieipădurilor din Europa de la Helsinki (1993):

ădurilorși a terenurilorforestiereînașafelîncât, eles

biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea

țăfuncții multiple care sărăspundănecesităților de ordin social,

și spiritual al generațiiloractualeșiviitoare”.

Se poateafirmacă o asemeneagestiunepresupune ca

obiectiveleluateînconsiderareșimijloaceleutilizatesăasigureîncondițiicorespunz

iiloresențiale ale ecosistemelorforestiere.

riiprogreselorrealizate pe liniadezideratelor de principiumen

npractică a gestionăriidurabile, a

biliriiunorcriteriișiindicatori care săcaracterizeze o astfel de gestiune.

durileeuropene, asemeneacriteriișiindicatori au foststabili

ilor de la Geneva, din iunie 1994 și de la Antalya din ianuarie 1995

ărire a rezoluției de la Helsinki privindgestiuneadurabil

iativesimilare au fostluateșipentrualteregiuni ale Globului: procesul Montreal

i temperate din afaraEuropei; Organizațiainterna

trupăduriletropicaleumede, precum și la nivelna

ichiar local, la nivel de gestiuneforestieră. Pânăînprezent nu s-a realizat un sistem

iindicatori ca nivel global. Totușipornindu-se de la initia

a convenitasupracaracterizăriigestiuniidurabile a pădurilor pe baza a

reicriterii sunt legate de aspectecantitativeșicalitative: întindereap

iibiologice, sănătateașivitalitateapădurilor. Alte două

iileecosistemelorforestiere: funcțiile productive ale pădurilor, func

se referă la alteaspecteeconomiceșisociale legate de p

ărînsemnat de indicatoridescriptivișicantitativi care s

a modului de gospodarire a pădurilor.

onceptulrespectivesteaxat pe ideea ca gestionareapădurilorsă se

ă care, așa cum

te de la necesitateasatisfaceriiîntoateplanurile a

durilor, a fostceaadoptată la

durilor din Europa de la Helsinki (1993):

șafelîncât, elesă-

biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitateașipotențialul

ăților de ordin social,

o asemeneagestiunepresupune ca

corespunzătoaremenține

iale ale ecosistemelorforestiere.

riiprogreselorrealizate pe liniadezideratelor de principiumenționateșirespectiv

riidurabile, a

caracterizeze o astfel de gestiune.

ori au foststabiliți la

i de la Antalya din ianuarie 1995 –

iei de la Helsinki privindgestiuneadurabilă.

ipentrualteregiuni ale Globului: procesul Montreal –

iainternațională a

i la nivelnațional (Canada,

a realizat un sistem

se de la initiațivelemenționate,

durilor pe baza a

ntindereapădurilor,

ăcriterii sunt legate

durilor, funcțiile de

isociale legate de pădure. La

icantitativi care săducă la o

Toate cele șase criterii men

că aspectele calitative nu sunt

sănătatea și vitalitatea și, eventual, prin cel referitor la conservarea diversit

Alături de acestea s-ar impune luarea

dimensională, care ar îmbogă

În prezent, Codul Silvic prive

Aranjamentele silvice sunt preg

și aplicate zonelor la care se refer

anumit tip de masă lemnoas

autorizațiilor de tăiere, prin aceea c

pe baza amenajamentelor silvice.

În prezent, Codul nu reglementeaz

fac parte din fondul forestier na

proprietarului.

18

ase criterii menționate pot fi îmbunătățite. Se poate observa, de exemplu,

pectele calitative nu sunt în mod suficient exprimate numai prin criteriul privind

i, eventual, prin cel referitor la conservarea diversit

ar impune luarea în considerare a unor elemente de structur

ăți caracterizarea pădurilor la nivelul dorit.

n prezent, Codul Silvic privește gospodărirea pădurilor ca o disciplin

Aranjamentele silvice sunt pregătite într-o maniera tehnico-științifică de c

referă. Gospodărirea pădurilor nu implică numai recoltarea unui

lemnoasă. Codul Silvic stabilește o bază solidă

iere, prin aceea că le limitează la maximul permis anual de t

menajamentelor silvice.

n prezent, Codul nu reglementeazăîn mod expres plantarea pădurilor private care

fac parte din fondul forestier național. Regenerarea pădurilor tăiate este responsabilitatea

. Se poate observa, de exemplu,

imate numai prin criteriul privind

i, eventual, prin cel referitor la conservarea diversității biologice.

n considerare a unor elemente de structură

durilor ca o disciplină tehnocratică.

de către administrație

numai recoltarea unui

pentru eliberarea

la maximul permis anual de tăiere stabilite

durilor private care

iate este responsabilitatea

În silvicultură, ideea

silvicultorul german G.L. Hartig,

pădurilor, includea ideea că

Conservarea şi ameliorarea

biodiversităţii ecosistemelor

forestiere

Extinderea amenajarii în sistem integrat a bazinelor

hidrografice torențiale

Evaluarea și monitorizarea

funcţiilor, serviciilor ecosistemice oferite

de pădure și a resurselor forestiere

19

a durabilității nu este nouă. La sfârșitul secolului al

silvicultorul german G.L. Hartig, într-o definire largă a continuității

„tăierile din păduri trebuie să se reglementeze

Extinderea suprafeței pădurilor și a altor terenuri cu vegetație forestieră

Conservarea şi ameliorarea

biodiversităţii ecosistemelor

forestiere

Gestionarea durabilă a fondului forestier naţional

Adaptarea continuă a pădurilor la schimbările

climatice

Evaluarea și monitorizarea

funcţiilor, serviciilor ecosistemice oferite

de pădure și a resurselor forestiere

Dezvoltarea sistemului de amenajare a

fondului forestier național

Armonizarea sistemului național de indicatori pentru gestionarea durabilă

a pădurilor cu cel european

Creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier

itul secolului al-XVIII-lea,

ii în gospodărirea

se reglementeze în așa fel încât

Creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier

național

generațiile viitoare să poată avea de pe urma lor cel pu

actuală”. În această formulare, principiul continuit

respectivă, cerințele față de p

aceea, transpunând principiul continuit

contur și a pus bazele acestei discipline

primul rând, ca “ din pădure s

și egale”.

În această formulare, principiul continuit

amenajamentului silvic. Urmă

decenii, acest principiu a suferit adapt

pe de o parte, de creșterea continu

și amplificarea cerințelor societ

ecologice și sociale ale acesteia. Prin intermediul amenajamentului

de reglementare din silvicultur

gospodărire a pădurilor. În Rom

fondului forestier dateazăîncă

pădurii, se dezvoltă notabil încep

Odată cu trecerea la amenajarea integral

instrucțiunile tehnice de amenajare, al

principiul ridicării productivit

amenajamentului ca, prin m

nevoilor mereu crescânde ale societ

Normele tehnice de amenajare din 1980 impun principiul asigur

funcțiilor de producție și protec

dată sarcina amenajamentului de a urm

fond lemnos adecvat, ca structur

lemnoase și nelemnoase, precum

amenajare din 1986 precizeaz

pentru ca din pădure să se ob

servicii protective și sociale, c

20

avea de pe urma lor cel puțin tot atâtea avantaje ca

formulare, principiul continuității este amplu și generos. La vremea

de pădure priveau însă cu precădere aprovizionarea

nd principiul continuității în planul amenajării pădurilor, Hartig

i a pus bazele acestei discipline științifice si activități practice – a avut

dure să se realizeze, anual producții de lemn permanente, constante

formulare, principiul continuității a devenit unul din principiile de baz

ărirea evoluției lui în timp evidențiază că, în special

enii, acest principiu a suferit adaptări și modificări importante. Ele au fost determinate,

terea continuă a nevoilor de lemn, iar pe de altă parte, de diversificarea

elor societății față de pădure, în special față de func

i sociale ale acesteia. Prin intermediul amenajamentului – principalul instrument

de reglementare din silvicultură, principiul respectiv s-a transmis în activitatea practic

n România, deși primele reglementări privind gospod

ă din secolul al XVIII-lea, o activitate practic

ncepând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut.

cu trecerea la amenajarea integralăși unitară a fondului forestier na

iunile tehnice de amenajare, alături de principiul continuității a fost introdus

rii productivității pădurilor. Prin instrucțiuni oficiale se preved

amenajamentului ca, prin măsuri preconizate, să asigure satisfacerea

nde ale societății de lemn și față de alte produse forestiere.

Normele tehnice de amenajare din 1980 impun principiul asigur

i protecție a pădurilor“. Principiul continuității exprim

sarcina amenajamentului de a urmări realizarea la nivelul unității amenajate, a unui

s adecvat, ca structurăși mărime, satisfacerii în permanență a nevoilor de produse

i nelemnoase, precum și a celor de protecție. Pe aceeași linie, normele tehnice de

amenajare din 1986 precizează că prin amenajament trebuie să se creeze condi

se obțină continuu produse lemnoase și de altă natur

i sociale, cât mai mari posibile și de calitate superioară

tea avantaje ca și generația

i generos. La vremea

dere aprovizionarea cu lemn. De

durilor, Hartig – care a dat

a avut în vedere, în

ii de lemn permanente, constante

ii a devenit unul din principiile de bază ale

n special în ultimele

ri importante. Ele au fost determinate,

parte, de diversificarea

de funcțiile productive,

principalul instrument

n activitatea practică de

ri privind gospodărirea

lea, o activitate practică de amenajare a

tate a secolului trecut.

a fondului forestier național, prin

ii a fost introdus

iuni oficiale se prevede obligația

asigure satisfacerea în permanentă a

de alte produse forestiere.

Normele tehnice de amenajare din 1980 impun principiul asigurării “continuității

ii exprimă de această

ii amenajate, a unui

a nevoilor de produse

i linie, normele tehnice de

se creeze condițiile necesare

natură, precum și de

ă.

Prezentareaalternativelorpentru

Procesul de producţie, în accep

muncă, reprezentată prin indivizi afla

mijloacelor de producţie (a uneltelor) asupra obiectului muncii în sc

acestuia în bun material necesar societ

(simplificat: exploatarea lemnului) reprezint

silvicultural, tehnic şi economic care urm

produselor rezultate din valorificarea biomasei lemnoase a p

transformarea părţii lemnoase a arborilor în sortimente de lemn brut sau semifinit

transportul acestora (livrarea) în vederea consumului sau a

Procesul de producţie al exploat

forestieră, care include şi procesul de produc

acesta, are un caracter tehnico

numai printr-o eventuală condiţ

producţie al exploatării lemnului sunt incluse procese de baz

procese anexe.

Pădurile și industria prelucr

reală la succesul Strategiei Europa 2020. Cu toate acestea, realizarea acestui deziderat

presupune corelarea îndeaproape a strategiei pentru p

Strategiei Europa 2020, prin promovarea implement

toate domeniile politice relevante.

În vederea stimulă

importanța unei utilizări optime a oportuni

sprijini cercetarea și inovarea

european pentru inovare (PEI) sau parteneriatul public

CESE încurajează Comisia

gestionării active a pădurilor

obiectivelor pentru 2020, recunoscând totodat

Procesele și produsele respon

al utilizării resurselor și energiei contribuie la competitivitatea sectorului forestier

21

Prezentareaalternativelorpentrucreșterea competitivității și a sustenabilit

industriilor forestiere

ţie, în accepţiune generală, este un proces social în care for

ă prin indivizi aflaţi în relaţii de producţie, acţioneaz

ţie (a uneltelor) asupra obiectului muncii în sc

acestuia în bun material necesar societăţii. Procesul de producţie al exploat

(simplificat: exploatarea lemnului) reprezintă ansamblul de activităţ

şi economic care urmăresc introducerea în circuitul economic a

produselor rezultate din valorificarea biomasei lemnoase a pădurilor. Aceasta presupune

ii lemnoase a arborilor în sortimente de lemn brut sau semifinit

transportul acestora (livrarea) în vederea consumului sau a unei prelucr

ţie al exploatării lemnului face parte integrantă din procesul de produc

şi procesul de producţie din cultura pădurilor, dar, spre deosebire de

acesta, are un caracter tehnico-industrial pronunţat, factorii naturali de produc

ă condiţionare a activităţii de exploatare. În structura procesului de

ării lemnului sunt incluse procese de bază, auxiliare, de deservire

i industria prelucrătoare bazată pe silvicultură pot aduce o contribu

la succesul Strategiei Europa 2020. Cu toate acestea, realizarea acestui deziderat

presupune corelarea îndeaproape a strategiei pentru păduri cu îndeplinirea obiec

Strategiei Europa 2020, prin promovarea implementării efective și eficace a celei dintâi în

toate domeniile politice relevante.

În vederea stimulării competitivității sectorului forestier, CESE subliniaz

ări optime a oportunităților de finanțare existente și viitoare pentru a

și inovarea și evidențiază rolul unor inițiative precum parteneriatul

european pentru inovare (PEI) sau parteneriatul public-privat (PPP) privind bioindustriile.

ia și statele membre să caute activ modalități de promovare a

ădurilor și a utilizării îmbunătățite a lemnului în contextul urm

obiectivelor pentru 2020, recunoscând totodată limitele durabilității.

i produsele responsabile față de mediu și eficiente din punctul de vedere

și energiei contribuie la competitivitatea sectorului forestier

ăț și a sustenabilității

, este un proces social în care forţa de

ţ ţionează cu ajutorul

opul transformării

ţie al exploatării lemnului

ansamblul de activităţi cu caracter

circuitul economic a

durilor. Aceasta presupune

ii lemnoase a arborilor în sortimente de lemn brut sau semifinit şi

unei prelucrări ulterioare.

ă din procesul de producţie

durilor, dar, spre deosebire de

at, factorii naturali de producţie intervenind

ii de exploatare. În structura procesului de

ă, auxiliare, de deservire şi

ă pot aduce o contribuție

la succesul Strategiei Europa 2020. Cu toate acestea, realizarea acestui deziderat

duri cu îndeplinirea obiectivelor

și eficace a celei dintâi în

ii sectorului forestier, CESE subliniază

are existente și viitoare pentru a

țiative precum parteneriatul

privat (PPP) privind bioindustriile.

caute activ modalități de promovare a

ite a lemnului în contextul urmăririi

i eficiente din punctul de vedere

i energiei contribuie la competitivitatea sectorului forestier și vor

juca, în particular, un rol mai important în bioeconomia UE. Acest lucru va spori cererea

în consecință, nevoia de mobilizare sporit

necesar să se reevalueze stocul lemnos poten

de proprietate a pădurii, și chestiunea facilit

mod durabil. Ar trebui elaborate solu

baza consultării întregului lan

La nivelul Comisiei Europene

din punct de vedere juridic cu privire la ierarhia utiliz

definească utilizările prioritare ale lemnului, ar fi în mod cert contrare economiei bazate pe o

piață deschisă și libertății participan

Pe lângă lemn de const

păduri, cărora li se acordă o aten

este foarte importantă, de exemplu, produc

un produs natural din surse regenerabile, bazat pe un proces nepoluant care nu necesit

recoltarea în întregime a copacilor. Industria plutei î

mod semnificativ la crearea de locuri de munc

ecosistemului mediteraneean fragil

procesul de producţie

al şantierelor de

exploatare

22

juca, în particular, un rol mai important în bioeconomia UE. Acest lucru va spori cererea

, nevoia de mobilizare sporită a lemnului obținut în mod durabil. Se consider

se reevalueze stocul lemnos potențial, de exemplu prin cartografierea structurilor

și chestiunea facilitării unei mobilizări sporite a le

mod durabil. Ar trebui elaborate soluții adecvate pentru mobilizarea sporită

rii întregului lanț valoric forestier.

La nivelul Comisiei Europene se are în vedere introducerea unor norme obligatorii

vedere juridic cu privire la ierarhia utilizărilor biomasei forestiere, care s

rile prioritare ale lemnului, ar fi în mod cert contrare economiei bazate pe o

ății participanților la piață.

lemn de construcții și energie, există diverse alte produse furnizate de

ă o atenție redusă în strategie. În special în zona mediteraneean

ă, de exemplu, producția de plută, care are diverse avantaje: acesta este

s natural din surse regenerabile, bazat pe un proces nepoluant care nu necesit

recoltarea în întregime a copacilor. Industria plutei își dovedește importanț

mod semnificativ la crearea de locuri de muncă, în timp ce menține stabilitatea ec

ecosistemului mediteraneean fragil și periclitat.

transportul

procesul de producţie

al depozitelor centrale

şi al centrelor de

sortare şi

preindustrializare a

lemnului

juca, în particular, un rol mai important în bioeconomia UE. Acest lucru va spori cererea și,

inut în mod durabil. Se consideră

ial, de exemplu prin cartografierea structurilor

ri sporite a lemnului obținut în

ii adecvate pentru mobilizarea sporită a lemnului, pe

se are în vedere introducerea unor norme obligatorii

rilor biomasei forestiere, care să

rile prioritare ale lemnului, ar fi în mod cert contrare economiei bazate pe o

diverse alte produse furnizate de

în strategie. În special în zona mediteraneeană

, care are diverse avantaje: acesta este

s natural din surse regenerabile, bazat pe un proces nepoluant care nu necesită

te importanța contribuind în

ține stabilitatea ecologică a

procesul de producţie

al depozitelor centrale

şi al centrelor de

sortare şi

preindustrializare a

lemnului

Procesul de producţie de baz

scop este realizarea sortimentelor de lemn brut din biomasa pus

secţionat în trei părţi corespunză

- procesul de produc

- transportul şi

- procesul de produc

preindustrializare a lemnului.

Procesele de producţ

întreţinereşi reparare a mijloacelor de munc

forme de energie. Procesele de deservire, dup

activităţi ajutătoare, acestea deservind procesele de produc

exemplu: aprovizionarea, controlul produselor, transportul netehnologic, conducerea

tehnico-organizatorică şi financiar

Procesele de producţ

exploatare se extind şi asupra altor produse (nelemnoase) ale arborilor sau atunci când se d

o utilizare superioară unor pă ţ

(de exemplu: mangalizarea buturilor greu despicabile

tanante vegetale sau a uleiurilor eterice, ob

Procesul tehnologic reprezint

obiectului muncii în urma acţ

proprietăţilor, modificarea aspectului etc.) completat

transportul tehnologic.

Procesul de producţie forestier

fondului forestier, a unor operaţ

bază:

- procesul tehnologic de recoltare a lemnului, care cuprinde ca opera

doborârea arborelui; acest proces reprezint

realizează transformarea arborelui din element bioproductiv în materie prim

lucrările se efectuează

parchetul;

23

ţie de bază reprezintă activitatea principală de exploatare al c

scop este realizarea sortimentelor de lemn brut din biomasa pusă în valoare. Acesta poate fi

ţi corespunzătoare celor trei secţii de producţie caracteristice:

procesul de producţie al şantierelor de exploatare,

transportul şi

procesul de producţie al depozitelor centrale şi al centrelor de sortare

preindustrializare a lemnului.

Procesele de producţie auxiliare se concretizează prin activităţ

i reparare a mijloacelor de muncă şi prin producerea şi furnizarea diferitelor

forme de energie. Procesele de deservire, după cum le spune şi numele, sunt constitu

toare, acestea deservind procesele de producţie de bază sau auxiliare (de

exemplu: aprovizionarea, controlul produselor, transportul netehnologic, conducerea

ă şi financiară).

Procesele de producţie anexe pot fi puse în evidenţă atunci când activit

şi asupra altor produse (nelemnoase) ale arborilor sau atunci când se d

ă unor părţi lemnoase ale acestora, transformându-le în produse finite

ea buturilor greu despicabile şi a crăcilor, fabricarea de extracte

tanante vegetale sau a uleiurilor eterice, obţinerea de compost).

Procesul tehnologic reprezintă transformarea directă (cantitativă

obiectului muncii în urma acţiunii mijloacelor de muncă (schimbarea dimensiunilor, a

ilor, modificarea aspectului etc.) completată de eventuala depozitare

ţie forestieră se caracterizează prin efectuarea, pe întreg teritoriul

lui forestier, a unor operaţii specializate grupate în următoarele procese tehnologice de

procesul tehnologic de recoltare a lemnului, care cuprinde ca opera

doborârea arborelui; acest proces reprezintă ansamblul de lucră

transformarea arborelui din element bioproductiv în materie prim

rile se efectuează în pădure (la cioată), iar unitatea tehnico-administrativ

ă de exploatare al cărei

ă în valoare. Acesta poate fi

ie caracteristice:

şi al centrelor de sortare şi

prin activităţi de construire,

şi furnizarea diferitelor

i numele, sunt constituite din

ie de bază sau auxiliare (de

exemplu: aprovizionarea, controlul produselor, transportul netehnologic, conducerea

atunci când activităţile de

i asupra altor produse (nelemnoase) ale arborilor sau atunci când se dă

le în produse finite

cilor, fabricarea de extracte

(cantitativă şi calitativă) a

(schimbarea dimensiunilor, a

de eventuala depozitare şi de

prin efectuarea, pe întreg teritoriul

toarele procese tehnologice de

procesul tehnologic de recoltare a lemnului, care cuprinde ca operaţie principală

ansamblul de lucrări prin care se

transformarea arborelui din element bioproductiv în materie primă;

administrativă este

- procesul tehnologic de colectare a lemnului cu opera

prin care se realizează

cu caracter temporar;

- procesul tehnologic din platformele primare, care are loc la baza parchetelor de

exploatare, la intersecţ

- procesul tehnologic din platformele primare, care are loc la baza parchetelor de

exploatare, la intersecţ

fasonare și prelucrare prin care se realizeaz

materialului lemnos rezultat în urma recolt

- procesul tehnologic de transport forestier ce se desf

centrul de sortare şi preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.);

- procesul tehnologic de preindustrializare prin care s

produsului exploatării prin lucr

precede procesul de industrializare a lemnului. Este de remarcat faptul c

situaţii, transformarea materialului lemnos în sortimente liv

consumatori nu implică

(uneori, produsele lemnoase sunt trimise din platformele primare direct la

consumatori, la fabricile de cherestea, de exemplu, f

tehnologic din centrele de sortare

Indiferent dacă procesul de produc

împărţit sau nu în procese parţ

tehnologice:

- operaţii de transformare

crăci, secţionarea, despicarea, cojirea, tocarea etc;

- operaţii de deplasare sau transport tehnologic: colectarea, înc

propriu-zis (auto, pe că

pe distanţe scurte (transportul interior) etc;

- operaţii de depozitare, control

măsurarea etc.

Prin parchet se înţelegesuprafa

amplasată biomasa lemnoasă destinat

de exploatare a lemnului. Şantierul de exploatare a lemnului cuprinde unul sau mai multe

24

procesul tehnologic de colectare a lemnului cu operaţiile de adunat, scos, ap

prin care se realizează concentrarea progresivă a lemnului utilizând c

procesul tehnologic din platformele primare, care are loc la baza parchetelor de

exploatare, la intersecţia căilor de colectare cu caracter temporar.

procesul tehnologic din platformele primare, care are loc la baza parchetelor de

exploatare, la intersecţia căilor de colectare cu drumul forestier, cu opera

i prelucrare prin care se realizează modificarea formei ș

materialului lemnos rezultat în urma recoltării.

procesul tehnologic de transport forestier ce se desfăşoară între platforma primar

şi preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.);

procesul tehnologic de preindustrializare prin care se dă o form

ării prin lucrări de sortare şi prelucrare în condi

precede procesul de industrializare a lemnului. Este de remarcat faptul c

ii, transformarea materialului lemnos în sortimente liv

consumatori nu implică neapărat aplicarea tuturor acestor procese tehnologice

(uneori, produsele lemnoase sunt trimise din platformele primare direct la

consumatori, la fabricile de cherestea, de exemplu, fără a mai fi supuse procesului

nologic din centrele de sortare şi preindustrializare a lemnului).

ă procesul de producţie de bază al exploatării lemnului se consider

it sau nu în procese parţiale, structura lui cuprinde următoarele categorii de opera

ii de transformare şi de prelucrare primară specifice: doborârea, cur

ionarea, despicarea, cojirea, tocarea etc;

ii de deplasare sau transport tehnologic: colectarea, încărcarea, transportul

zis (auto, pe căi ferate, pe apă sau pe calea aerului), descă

e scurte (transportul interior) etc;

ii de depozitare, control şi livrare: stivuirea sau pachetizarea, sortarea,

ţelegesuprafaţa delimitată în interiorul unui arboret pe care este

biomasa lemnoasă destinată exploatării sau unde se desfăşoară

Şantierul de exploatare a lemnului cuprinde unul sau mai multe

iile de adunat, scos, apropiat

a lemnului utilizând căi de colectare

procesul tehnologic din platformele primare, care are loc la baza parchetelor de

procesul tehnologic din platformele primare, care are loc la baza parchetelor de

ilor de colectare cu drumul forestier, cu operațiile de

modificarea formei și dimensiunilor

ă între platforma primară şi

ă o formă definitivă

i prelucrare în condiţii industriale;

precede procesul de industrializare a lemnului. Este de remarcat faptul că, în unele

ii, transformarea materialului lemnos în sortimente livrabile anumitor

rat aplicarea tuturor acestor procese tehnologice

(uneori, produsele lemnoase sunt trimise din platformele primare direct la

a mai fi supuse procesului

ării lemnului se consideră

toarele categorii de operaţii

specifice: doborârea, curăţirea de

ii de deplasare sau transport tehnologic: colectarea, încărcarea, transportul

sau pe calea aerului), descărcarea, deplasarea

i livrare: stivuirea sau pachetizarea, sortarea,

iorul unui arboret pe care este

ăşoară, deja, o activitate

antierul de exploatare a lemnului cuprinde unul sau mai multe

parchete cu căile de colectare, platformele

muncă active aferente, precum

executării lucrărilor de exploatare a lemnului. Sunt incluse aici

activităţilor auxiliare, de deservire

gestionate în mod unitar. După

de bază din structura de producţ

organizează exploatarea masei lemnoase dintr

exploatare este identificat cu parchetul.

Căile de colectare sunt formate din traseele de acces pentru tractoare

cele ale instalaţiilor cu cablu (funicul

amplasate la intersecţia uneia sau a mai multor c

includ, în acelaşi timp, şi punctele de înc

transport.

Depozitul central este o suprafa

instalaţiişi alte mijloace de munc

materialului lemnos. Dacă depozitul central este situat între dou

se execută cu mijloace diferite, fiindu

numeşte depozit intermediar. Atunci când mijloacele de fasonare clasice sunt înlocuite cu

linii tehnologice semiautomate de sortare

numesc centre de sortare şi preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.). A

sortare şi preindustrializare a lemnului este o sec

cale ferată sau în incinta unei fabrici de cherestea, dotat

pentru fasonarea, sortarea şi preindustrializarea masei lemnoase de la exploat

din zonă (Constantinescu et al., 1981).

Tehnologia de exploatare a lemnului reprezint

a operaţiilor tehnologice dintr

de fasonare şisortimentare a lemnului brut, fiind caracterizat

mijloacelor de muncă, a metodei sau a tehni

în sens restrâns, simplificat, se confund

concept de organizare a lucră

prezintă preponderent biomasa lemnoas

25

ile de colectare, platformele primare, punctele de încărcare ş

active aferente, precum şi toate instalaţiile, construcţiileşi amenaj

rilor de exploatare a lemnului. Sunt incluse aici şi baza tehnico

, de deservire şi conexe. Toate acestea sunt organizate, conduse

gestionate în mod unitar. După Oprea I. (1995), şantierul de exploatare reprezint

din structura de producţie anuală a unui agent economic de profil, în cadrul c

exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet. În sens restrâns,

exploatare este identificat cu parchetul.

ile de colectare sunt formate din traseele de acces pentru tractoare

iilor cu cablu (funiculare). Platformele primare reprezintă suprafe

ţia uneia sau a mai multor căi de colectare cu calea de transport; acestea

şi punctele de încărcare a materialului lemnos în mijloacele de

ozitul central este o suprafaţă de teren special amenajată, dotată

i alte mijloace de muncă ce se utilizează pentru descărcarea, stocarea

ă depozitul central este situat între două căi de tra

cu mijloace diferite, fiindu-i caracteristică operaţia de transbordare, acesta se

te depozit intermediar. Atunci când mijloacele de fasonare clasice sunt înlocuite cu

linii tehnologice semiautomate de sortare şi fasonare în flux continuu, depozitele centrale se

şi preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.). Aş

i preindustrializare a lemnului este o secţie de producţie amplasată

ei fabrici de cherestea, dotată cu utilaje tehnologice specializate

şi preindustrializarea masei lemnoase de la exploat

(Constantinescu et al., 1981).

Tehnologia de exploatare a lemnului reprezintă modalitatea concretă

iilor tehnologice dintr-un şantier de exploatare în vederea obţinerii unui anumit grad

isortimentare a lemnului brut, fiind caracterizată printr

ă, a metodei sau a tehnicii de lucru utilizate. Metoda de exploatare, de

în sens restrâns, simplificat, se confundă cu tehnologia de exploatare, reprezint

concept de organizare a lucrărilor de exploatare exprimat practic prin forma pe care o

biomasa lemnoasă în cadrul operaţiei de colectare.

ărcare şi mijloacele de

ţ şi amenajările necesare

şi baza tehnico-materială a

i conexe. Toate acestea sunt organizate, conduse şi

antierul de exploatare reprezintă unitatea

a unui agent economic de profil, în cadrul căreia se

un parchet. În sens restrâns, şantierul de

ile de colectare sunt formate din traseele de acces pentru tractoare şi atelaje sau

are). Platformele primare reprezintă suprafeţe de teren

i de colectare cu calea de transport; acestea

rcare a materialului lemnos în mijloacele de

ă, dotată cu construcţii,

rcarea, stocarea şi încărcarea

ă ăi de transport forestier ce

ia de transbordare, acesta se

te depozit intermediar. Atunci când mijloacele de fasonare clasice sunt înlocuite cu

în flux continuu, depozitele centrale se

i preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.). Aşadar, centrul de

ie amplasată lângă o staţie de

cu utilaje tehnologice specializate

i preindustrializarea masei lemnoase de la exploatările forestiere

tatea concretă de desfăşurare

ţinerii unui anumit grad

ă printr-o diferenţiere a

cii de lucru utilizate. Metoda de exploatare, deşi

cu tehnologia de exploatare, reprezintă, de fapt, un

rilor de exploatare exprimat practic prin forma pe care o

Din acest punct de vedere, se poate considera c

întreg procesul de producţie al exploat

de specialitate următoarele

definitive (shortwoodsystem); metoda de exploatare în trunchiuri

(treelengthsystem); metoda de exploatare în arbori

de exploatare în tocătură (c

definitive (şi multipli de sortimente) sau cu fasonare definitiv

volum destul de mare de pierderi la recoltare (se ob

utilizată pe scară largă în trecut, atunci când gradul de mecanizare

forestiere erau reduse.

În etapa actuală această

sortimente. Sortimentul definitiv este o pies

(lungime mai mică de 12 m)

beneficiarului pentru un singur sortiment, ob

curăţire de crăci, secţionare, despicare, cojire) efectuate în pa

este o piesă din lemn, fără cră

beneficiarului şi din care se pot ob

sortimente definitive. Piesele rezultate în u

lungimi mici (1÷4 m).

Aceasta conduce la utilizarea sub capacitate a mijloacelor de colectare

transport, deci la o productivitate sc

- operaţiile de transformare au loc pe suprafe

muncitori şiasistenţă tehnic

mari;

- gradul scăzut de mecanizare a lucr

- calitatea sortării este redus

datorate declasării materialului lemnos, ceea ce determin

valorificare a lemnului; la aceasta contribuie

aşchierişi spargeri (ca urmare a utiliz

valorificarea în mică m

despicabile.

26

Din acest punct de vedere, se poate considera că metoda de colectare determin

ţie al exploatării lemnului, fiind cunoscute şi acceptate în literatura

ătoarele metode de exploatare: metoda de exploatare în sortimente

definitive (shortwoodsystem); metoda de exploatare în trunchiuri

(treelengthsystem); metoda de exploatare în arbori şipărţi de arbori (full treesystem); metoda

ă ă (chip system). Metoda de exploatare clasică

i multipli de sortimente) sau cu fasonare definitivă la cioată

volum destul de mare de pierderi la recoltare (se obţine doar 35÷50% lemn de lucru); a fost

ă în trecut, atunci când gradul de mecanizare şireţ

ă această metodă nu se mai aplică decât în varianta multiplilor de

sortimente. Sortimentul definitiv este o piesă de lemn brut, cu caracteristic

ă de 12 m) şi calitative standardizate sau care satisfac cerin

beneficiarului pentru un singur sortiment, obţinută prin operaţii de transformare (doborâre,

ţionare, despicare, cojire) efectuate în parchet. Multiplul de sortimente

ă ă crăci, cu lungimea mai mică de 12 m care satisface cerin

i din care se pot obţine, prin transformări ulterioare, două

sortimente definitive. Piesele rezultate în urma aplicării acestei metode au, în general,

Aceasta conduce la utilizarea sub capacitate a mijloacelor de colectare

transport, deci la o productivitate scăzută a lucrărilor. Alte dezavantaje ale metodei sunt:

de transformare au loc pe suprafeţe întinse şi necesită un num

ţă tehnică de specialitate permanentă, ceea ce implic

zut de mecanizare a lucrărilor;

ării este redusă, în general, cu pierderi mari de biomas

ării materialului lemnos, ceea ce determină un indice sc

valorificare a lemnului; la aceasta contribuie şi deprecierea calitativ

i spargeri (ca urmare a utilizării unor mijloace rudimentare), precum

valorificarea în mică măsură a lemnului din vârfuri şi crăci şi a buturilor greu

metoda de colectare determină

şi acceptate în literatura

metode de exploatare: metoda de exploatare în sortimente

definitive (shortwoodsystem); metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge

i de arbori (full treesystem); metoda

hip system). Metoda de exploatare clasică în sortimente

ă la cioată conduce la un

ine doar 35÷50% lemn de lucru); a fost

şireţeaua de drumuri

decât în varianta multiplilor de

de lemn brut, cu caracteristici dimensionale

i calitative standardizate sau care satisfac cerinţele

ii de transformare (doborâre,

rchet. Multiplul de sortimente

de 12 m care satisface cerinţele

ri ulterioare, două sau mai multe

rii acestei metode au, în general,

Aceasta conduce la utilizarea sub capacitate a mijloacelor de colectare şi de

rilor. Alte dezavantaje ale metodei sunt:

ă un număr mare de

ă, ceea ce implică cheltuieli

ierderi mari de biomasă lemnoasă

ă un indice scăzut de

i deprecierea calitativă prin rupturi,

rudimentare), precum şi

ş ăci şi a buturilor greu

Singurul avantaj al metodei poate fi considerat eficien

volumului relativ mic al fiecă

exploatării, se pot înregistra prejudicii destul de mari pe întreaga suprafa

Metoda de exploatare în trunchiuri

lemnoase sub formă de trunchiuri

Trunchiul, în sensul acceptat în domeniul exploat

arborelui de foioase, fără cră

primei crăci groase.

Catargul este partea din arborele de r

între tăietura de doborâre şi cea practicat

fusului de aproximativ 5 cm). Aceast

de metoda sortimentelor definitive la

transferate din parchet în platforma primar

Prin aplicarea acestei metode s

procentului de lemn de lucru ca urmare

primare şi finale, ştiut fiind că

creşterea gradului de mecanizare a lucr

muncii (creşte capacitatea de colectare prin volume mai mari pe pies

acelaşi timp, la reducerea numă

deprecierilor calitative ale lemnului, ob

masei lemnoase; calitatea sporită

puţine la adunat), cu menţiunea c

Ca dezavantaj se poate considera faptul c

datorită ponderii fasonării în continuare a lemnului m

sub formă de arbori (cu coroan

operaţiei de doborâre a arborilor, celelalte opera

primară sau în C.S.P.L. Trunchiul este necur

secţionare a acestuia pentru propor

metodă se adaptează foarte bine c

exploatării lemnului pentru că

lemnoase puse în valoare (prin darea în produc

crăci şi vârfuri şi prin posibilitatea unei sort

27

Singurul avantaj al metodei poate fi considerat eficienţasilvicultural

volumului relativ mic al fiecărei piese, dar, în condiţiile unei organiză

rii, se pot înregistra prejudicii destul de mari pe întreaga suprafaţă

Metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge presupune colectarea preponderent

de trunchiuri şi catarge.

Trunchiul, în sensul acceptat în domeniul exploatării lemnului, reprezint

ă ă crăci, cuprinsă între tăietura de doborâre şi locul de inser

Catargul este partea din arborele de răşinoase, de asemenea fă ă

şi cea practicată pentru îndepărtarea vârfului (la un diametru al

fusului de aproximativ 5 cm). Această metodă de exploatare a însemnat un pas înainte fa

de metoda sortimentelor definitive la cioată pentru că unele operaţii de transformare au fost

transferate din parchet în platforma primară, pe suprafeţe corespunzător amenajate.

Prin aplicarea acestei metode s-au obţinut următoarele avantaje: cre

procentului de lemn de lucru ca urmare a sortării trunchiurilor şi a catargelor în platformele

tiut fiind că aceste părţiconţin 65÷70% din volumul arborelui pe picior;

terea gradului de mecanizare a lucrărilor, ceea ce duce la o creştere a productivit

capacitatea de colectare prin volume mai mari pe piesă transportat

i timp, la reducerea numărului de muncitori; reducerea pierderilor de exploatare

deprecierilor calitative ale lemnului, obţinând astfel un indice mai mare de valorificar

masei lemnoase; calitatea sporită a lucrărilor şi cu prejudicii mai puţin frecvente (trasee mai

ţiunea că, dacă acestea se produc, au o intensitate mai mare.

Ca dezavantaj se poate considera faptul că valorificarea lemnului nu

ării în continuare a lemnului mărunt la cioată. Metoda de exploatare

de arbori (cu coroană) şipărţi de arbori constă în efectuarea în parchet numai a

iei de doborâre a arborilor, celelalte operaţii (de fasonare) realizându

sau în C.S.P.L. Trunchiul este necurăţat de crăci, dar se execută, eventual, o singur

ionare a acestuia pentru proporţionarea sarcinii, rezultând părţi de arbore

ă foarte bine condiţiilor impuse de necesităţile strict economice ale

rii lemnului pentru că determină o valorificare integrală şi superioar

lemnoase puse în valoare (prin darea în producţie inclusiv a lemnului mă

prin posibilitatea unei sortări superioare). Lemnul trunchiului, al

asilviculturală bună datorată

iile unei organizări defectuoase a

rii, se pot înregistra prejudicii destul de mari pe întreaga suprafaţă a parchetului.

i catarge presupune colectarea preponderentă a masei

rii lemnului, reprezintă partea

şi locul de inserţie a

e, de asemenea fără crăci, cuprinsă

rtarea vârfului (la un diametru al

de exploatare a însemnat un pas înainte faţă

ţii de transformare au fost

ător amenajate.

toarele avantaje: creşterea

şi a catargelor în platformele

in 65÷70% din volumul arborelui pe picior;

ştere a productivităţii

ă transportată) şi, în

rului de muncitori; reducerea pierderilor de exploatare şi a

inând astfel un indice mai mare de valorificare a

ţin frecvente (trasee mai

acestea se produc, au o intensitate mai mare.

valorificarea lemnului nu este integrală

ă. Metoda de exploatare

în efectuarea în parchet numai a

e fasonare) realizându-se în platforma

ă, eventual, o singură

ă ţi de arbore. Această

ăţile strict economice ale

ă şi superioară a biomasei

ie inclusiv a lemnului mărunt provenit din

ri superioare). Lemnul trunchiului, al

coroanelor şi coaja pot fi folosite astfel în întregime, fapt care confer

mai mari avantaje economice.

Alte avantaje ale metodei:

- capacitatea mare de colectare datora

- reducerea duratei de exploatare a parchetelor

mai mare de mecanizare a lucr

- reducerea pierderilor ş

de scos şi apropiat;

- concentrarea exploatărilor

exploatare;

- uşurarea efortului fizic al muncitorilor

accidente de muncă.

Aspectele negative constau în necesitatea utiliz

capacitate mare (tractoare cu ş

forestiere de tonaj ridicat), precum

picior, seminţişuluişi solului datorate dimensiunilor mari ale pieselor colectate. Metoda de

exploatare a lemnului sub formă

mijloace mecanizate mobile, ş

În acest caz, procesul de produc

mai înalt grad de mecanizare a lucr

valorifică integral masa lemnoas

În plus, prezintă avantajul unui nivel moderat al prejudiciilor produse.

Posibilităţile de aplicare sunt, îns

anumitor condiţii: amplasarea parchetelor pe terenuri relativ plane sau cu pante foarte

masa lemnoasă pusă în valoare s

transformarea materialului lemnos în toc

obţinerii, printr-o sortare corespunz

Deseori, datorită diversit

în cadrul aceluiaşişantier de exploatare a lemnului strict numai o singur

exploatare. Prin combinarea tipurilor fundamentale

metode mixte sau intermediare. Este cazul, prezentat anterior, al metodei multiplilor de

sortimente, metodă situată între cea a sortimentelor definitive la cioat

28

i coaja pot fi folosite astfel în întregime, fapt care conferă acestei metode cele

mai mari avantaje economice.

Alte avantaje ale metodei:

capacitatea mare de colectare datorată volumului mare al fiecărei piese de lemn;

reducerea duratei de exploatare a parchetelor şi posibilitatea implement

mai mare de mecanizare a lucrărilor;

reducerea pierderilor şi consumurilor tehnologice de material lemnos în instala

concentrarea exploatărilor şi reducerea numărului de muncitori şi a cheltuielilor de

urarea efortului fizic al muncitorilor şi reducerea cauzelor care pot produce

Aspectele negative constau în necesitatea utilizării unor utilaje puternice

capacitate mare (tractoare cu şasiu articulat, funiculare şi chiar elicoptere, autotrenuri

forestiere de tonaj ridicat), precum şi în nivelul mare al prejudiciilor aduse arbo

şi solului datorate dimensiunilor mari ale pieselor colectate. Metoda de

exploatare a lemnului sub formă de tocătură constă în tocarea lemnului integral la parchet, cu

mijloace mecanizate mobile, şi colectarea în această formă.

În acest caz, procesul de producţie este simplificat la maximum, dar prezint

mai înalt grad de mecanizare a lucrărilor de exploatare. Această modalitate de lucru

integral masa lemnoasă pusă în valoare cu costuri scăzute şi productivita

avantajul unui nivel moderat al prejudiciilor produse.

ile de aplicare sunt, însă, destul de reduse, fiind necesar

ii: amplasarea parchetelor pe terenuri relativ plane sau cu pante foarte

ă în valoare să aibă un volum mic pe fir; să fie justificat

transformarea materialului lemnos în tocătură, în cazul în care ar exista

o sortare corespunzătoare, a altor sortimente din lemn.

ă diversităţiicondiţiilor concrete de lucru, nu este posibil s

şantier de exploatare a lemnului strict numai o singur

exploatare. Prin combinarea tipurilor fundamentale şi aplicarea lor simultan

metode mixte sau intermediare. Este cazul, prezentat anterior, al metodei multiplilor de

ă între cea a sortimentelor definitive la cioată şi cea a trunchiurilor

ă acestei metode cele

ărei piese de lemn;

i posibilitatea implementării unui grad

i consumurilor tehnologice de material lemnos în instalaţiile

rului de muncitori şi a cheltuielilor de

i reducerea cauzelor care pot produce

rii unor utilaje puternice şi cu

i chiar elicoptere, autotrenuri

i în nivelul mare al prejudiciilor aduse arborilor pe

i solului datorate dimensiunilor mari ale pieselor colectate. Metoda de

în tocarea lemnului integral la parchet, cu

ie este simplificat la maximum, dar prezintă şi cel

ă modalitate de lucru

ă şi productivitate mare.

, destul de reduse, fiind necesară îndeplinirea

ii: amplasarea parchetelor pe terenuri relativ plane sau cu pante foarte mici;

ă fie justificată economic

, în cazul în care ar exista şi posibilitatea

iilor concrete de lucru, nu este posibil să se aplice

antier de exploatare a lemnului strict numai o singură metodă de

i aplicarea lor simultană, pot fi create

metode mixte sau intermediare. Este cazul, prezentat anterior, al metodei multiplilor de

ă şi cea a trunchiurilor

şi catargelor. Atunci când biomasa lemnoas

coroane (co) şi trunchiuri (t) în diferite propor

numeştearcotşi este o variantă

punct de vedere silviculturalşi al eficien

În unele ţări, metoda de exploatare sub form

distinct în cele două forme, care constituie metode separate: p

În principiu, la alegerea metodei de

într-o formă cât mai apropiată

posibilitatea mecanizării lucră

necondiţionat, aplicarea metodelor alese trebuie s

prejudiciere a solului, seminţiş

La alegerea metodei de exploatare contribuie

ale sortimentelor de lemn. În ţă

lungime mică fasonat la pădure, pe când în Europa Central

colectarea materialului lemnos cu dimensiuni mari.

Din analiza modului de structurare pe opera

metodelor prezentate se observ

numărul de operaţiicreşte (la fel

metodei de exploatare sub formă

lemn colectate. În acelaşi timp, un num

parchet în platformele primare ceea ce, implicit, înseamn

a gradului de mecanizare a lucră

29

i catargelor. Atunci când biomasa lemnoasă colectată se prezintă sub formă

i trunchiuri (t) în diferite proporţii, metoda mixtă de exploatare se

i este o variantă tehnologică recomandată în situaţii destul de frecvente din

punct de vedere silviculturalşi al eficienţei economice (Copăcean et al., 1983).

ri, metoda de exploatare sub formă de arbori şipărţi de arbori se aplic

ă forme, care constituie metode separate: părţi de arbori ş

În principiu, la alegerea metodei de exploatare se caută ca biomasa lemnoasă

cât mai apropiată de cea obţinută după doborâre, în func

ării lucrărilor prin folosirea celor mai eficiente mijloace. În mod

metodelor alese trebuie să se încadreze în limitele admise de

prejudiciere a solului, seminţişuluişi a arborilor rămaşi în picioare.

La alegerea metodei de exploatare contribuie şi cererea de anumite forme

ale sortimentelor de lemn. În ţările nordice, de exemplu, primează extragerea lemnului cu

ădure, pe când în Europa Centrală se optează preferen

colectarea materialului lemnos cu dimensiuni mari.

Din analiza modului de structurare pe operaţii de transformare elementare a

metodelor prezentate se observă că, pentru această ordonare a metodelor de exploatare,

şte (la fel şi gradul de valorificare a materialului lemnos, cu excep

metodei de exploatare sub formă de tocătură) odată cu majorarea dimensiunilor pieselor din

şi timp, un număr tot mai mare de operaţii sunt transferate de la

parchet în platformele primare ceea ce, implicit, înseamnă creştereaproductivit

a lucrărilor.

ă sub formă de arbori (ar),

ă de exploatare se

ţii destul de frecvente din

cean et al., 1983).

ş ă ţi de arbori se aplică

ţi de arbori şi arbori întregi.

ca biomasa lemnoasă să fie colectată

doborâre, în funcţie, însă, şi de

rilor prin folosirea celor mai eficiente mijloace. În mod

se încadreze în limitele admise de

i cererea de anumite forme şi lungimi

ă extragerea lemnului cu

ă preferenţial pentru

de transformare elementare a

ordonare a metodelor de exploatare,

i gradul de valorificare a materialului lemnos, cu excepţia

cu majorarea dimensiunilor pieselor din

ţii sunt transferate de la

tereaproductivităţii muncii şi

30

Creșterea ponderii

volumului de lemn valorificat în sortimente

Sprijinirea dotării cu tehnică modernă a

unitaților de exploatare și

procesare primară

Informații permanente despre piata

lemnului

Diversificarea categoriilor de

biomasă lemnoasă

utilizabile la producerea de

energie

Biomasa lemnoasă reprezint

arborilor şiarbuştilorsupuşi total sau par

acumulată în permanenţă prin utilizarea energiei solare, a aer

constituie resursele de biomasă

potenţial ce poate fi valorificat în cadrul activit

Ca elemente componente ale fondului de produc

arboretele (unităţi complexe) furnizeaz

echivalentă creşterilor proprii, sub forma cotei normale de t

prin amenajament. Arborii puş

brută, definită ca totalitatea arborilor pe picior sau doborâ

în conformitate cu metodele de estimare în vigoare

procesul de producţie al exploat

Deşicreşterea medie anual

volum estimat de 1,341 miliarde m3 (30,7% r

suprafaţă a fondului forestier de 6,367 milioane

care 339 mii ha fond forestier în proprietate privat

la nivelul anului 1999, la numai 16,5 milioane m3 (fa

m3⋅ha-1 ⋅ 6,367 milioane ha

inaccesibilitatea a 1,9 milioane m3

km) şi, în al doilea rând, prin necesitatea p

m3⋅an-1) sub nivelul creşterilor anuale de biomas

echilibrări a repartiţiei pădurilor pe clase de vârst

dezvoltare a silviculturii române

În funcţie de natură ş

clasifică în: produse principale, provenite din arboretul principal prin t

produse secundare, rezultate din t

produse lemnoase rezultate din exploatarea arborilor dispersa

uscaţi, atacaţi de insecte etc; produse accidentale, provenite din t

unor calamităţi în masă (uscare, doborâturi de vânt, atacuri de insecte); aceste pr

funcţie de volumul arborelui mediu, se împart în produse accidentale I (când rezult

gros în cantitate mare, fiind similare ca sortimenta

31

ă reprezintă substanţa lemnoasă din trunchiul, cră

şi total sau parţial procesului de valorificare. Aceasta este

ţă prin utilizarea energiei solare, a aerului şi a apei din sol

constituie resursele de biomasă lemnoasă sau potenţialul pădurii la un anumit moment,

ial ce poate fi valorificat în cadrul activităţii de exploatare forestieră.

Ca elemente componente ale fondului de producţie, arborii (un

i complexe) furnizează pentru exploatare şi valorificare biomasa lemnoas

terilor proprii, sub forma cotei normale de tăiere (sau posibilitate) stabilite

prin amenajament. Arborii puşi în valoare formează recolta de lemn sau biomasa lemnoas

ca totalitatea arborilor pe picior sau doborâţi al căror volum a fost determinat

în conformitate cu metodele de estimare în vigoare şi care constituie obiectul muncii în

ţie al exploatării lemnului (Furnică, 1981).

terea medie anuală a pădurilor ţării noastre este de 4,09 m3

volum estimat de 1,341 miliarde m3 (30,7% răşinoase 25 şi 69,3% foioase) repartizat pe o

a fondului forestier de 6,367 milioane ha (26,7% din suprafaţa total

care 339 mii ha fond forestier în proprietate privată), posibilitatea pădurilor a fost stabilit

la nivelul anului 1999, la numai 16,5 milioane m3 (faţă de o acumulare anual

6,367 milioane ha ≅ 26,0 milioane m3). Acest fapt se explică

inaccesibilitatea a 1,9 milioane m3⋅an-1 (datorită distanţelor de colectare mai mari de 2,0

i, în al doilea rând, prin necesitatea păstrării cotei anuale de tăiere (15,5 milioane

şterilor anuale de biomasă lemnoasă în vederea realiz

ţ ădurilor pe clase de vârstă (date preluate din lucrarea “Strategia de

dezvoltare a silviculturii româneşti în perioada 2000-2020”).

ie de natură şiprovenienţă, produsele lemnoase destinate exploat

în: produse principale, provenite din arboretul principal prin tăierile de regenerare;

produse secundare, rezultate din tăierile de îngrijire a arboretelor; produse de igien

oase rezultate din exploatarea arborilor dispersaţi care sunt rup

i de insecte etc; produse accidentale, provenite din tăierea arborilor în cazul

ă (uscare, doborâturi de vânt, atacuri de insecte); aceste pr

ie de volumul arborelui mediu, se împart în produse accidentale I (când rezult

gros în cantitate mare, fiind similare ca sortimentaţie dimensională cu produsele principale)

din trunchiul, crăcile şi rădăcinile

ial procesului de valorificare. Aceasta este

şi a apei din sol şi

durii la un anumit moment,

ii de exploatare forestieră.

ie, arborii (unităţi simple) sau

i valorificare biomasa lemnoasă

iere (sau posibilitate) stabilite

recolta de lemn sau biomasa lemnoasă

ăror volum a fost determinat

i care constituie obiectul muncii în

rii noastre este de 4,09 m3⋅ha-1, pentru un

i 69,3% foioase) repartizat pe o

ha (26,7% din suprafaţa totală a ţării, din

ădurilor a fost stabilită,

de o acumulare anuală de 4,09

26,0 milioane m3). Acest fapt se explică, în parte, prin

elor de colectare mai mari de 2,0

ăiere (15,5 milioane

ă în vederea realizării unei

(date preluate din lucrarea “Strategia de

, produsele lemnoase destinate exploatării se

ăierile de regenerare;

ierile de îngrijire a arboretelor; produse de igienă,

ţi care sunt rupţi, doborâţi,

ăierea arborilor în cazul

(uscare, doborâturi de vânt, atacuri de insecte); aceste produse, în

ie de volumul arborelui mediu, se împart în produse accidentale I (când rezultă lemn

ă cu produsele principale)

şi produse accidentale II (când rezult

sortimentaţie dimensională cu produsele secundare). În general, volumul de lemn valorificat

dintr-un arbore este constituit din partea aerian

doborâre, ceea ce reprezintă aproximativ 80% di

Acest volum, înscris în actul de punere în valoare, include volumul trunchiului cu

coajă şi al crăcilor cu diametrul mai mare de 5 cm la r

reprezentând circa 20% din volumul total al arbo

rădăcini, crăci cu diametru redus

energie şi este neeconomică.

Volumul brut pe picior reprezint

este format din volumul arborilor întregi inclusiv coaja. Volumul utilizabil este egal cu

volumul brut pe picior minus volumul cojii pentru lemnul rotund de lucru.

Volumul comerciabil reprezint

sau în centrele de sortare şi preindustrializare sau cel confirmat de beneficiar, în cazul

livrărilor directe din platformele primare. Acesta se ob

tehnologice din volumul utilizabil. În procesul de exploatare, prin opera

a lemnului arborilor puşi în valoare în sortimente de lemn brut se produc diminu

ale volumului iniţial denumite consumuri tehnologice. Indicii de consum tehnologic sunt

reglementaţi prin normative revizuite periodic care iau în considerare ni

tehnologic al momentului când sunt întocmite. Numai dep

tehnologic sunt considerate pierderi

procesului de muncă şi de defec

utilizarea forţei de muncă necalificate, a utilajelor

etc.).

În cadrul operaţiilor de transformare a lemnului, consumurile tehnologice ce se

înregistrează pot fi grupate astfel (Oprea, 1995):

- consum în tăieturi,

- consum în rupturi,

- consum în supradimensiuni,

- consum în putregai.

32

i produse accidentale II (când rezultă un volum redus de lemn gros, fiind similare ca

ă cu produsele secundare). În general, volumul de lemn valorificat

un arbore este constituit din partea aeriană a acestuia situată deasupra nivelului de

ă aproximativ 80% din volumul total al arborelui.

Acest volum, înscris în actul de punere în valoare, include volumul trunchiului cu

cilor cu diametrul mai mare de 5 cm la răşinoaseşi 3 cm la foioase. Diferen

reprezentând circa 20% din volumul total al arborelui pe picior, este repartizat

ci cu diametru redus şi frunze a căror valorificare implică un consum mare de

Volumul brut pe picior reprezintă volumul înscris în actele de punere în valoare

ormat din volumul arborilor întregi inclusiv coaja. Volumul utilizabil este egal cu

volumul brut pe picior minus volumul cojii pentru lemnul rotund de lucru.

Volumul comerciabil reprezintă volumul lemnului recepţionat în depozitele finale

de sortare şi preindustrializare sau cel confirmat de beneficiar, în cazul

rilor directe din platformele primare. Acesta se obţine prin scăderea consumurilor

tehnologice din volumul utilizabil. În procesul de exploatare, prin operaţiile de transformar

şi în valoare în sortimente de lemn brut se produc diminu

ial denumite consumuri tehnologice. Indicii de consum tehnologic sunt

i prin normative revizuite periodic care iau în considerare ni

tehnologic al momentului când sunt întocmite. Numai depăşirile acestor indici de consum

tehnologic sunt considerate pierderi şi sunt cauzate de organizarea necorespunz

ă şi de defecţiuni tehnice (nerespectarea disciplinei tehnologice,

ă necalificate, a utilajelor şi dispozitivelor cu grad înalt de uzur

ţiilor de transformare a lemnului, consumurile tehnologice ce se

pot fi grupate astfel (Oprea, 1995):

consum în supradimensiuni,

gros, fiind similare ca

cu produsele secundare). În general, volumul de lemn valorificat

ă deasupra nivelului de

n volumul total al arborelui.

Acest volum, înscris în actul de punere în valoare, include volumul trunchiului cu

i 3 cm la foioase. Diferenţa,

relui pe picior, este repartizată în cioată,

ă un consum mare de

volumul înscris în actele de punere în valoare şi

ormat din volumul arborilor întregi inclusiv coaja. Volumul utilizabil este egal cu

volumul brut pe picior minus volumul cojii pentru lemnul rotund de lucru.

ţionat în depozitele finale

i preindustrializare sau cel confirmat de beneficiar, în cazul

ăderea consumurilor

ţiile de transformare

i în valoare în sortimente de lemn brut se produc diminuări inerente

ial denumite consumuri tehnologice. Indicii de consum tehnologic sunt

i prin normative revizuite periodic care iau în considerare nivelul tehnic şi

irile acestor indici de consum

i sunt cauzate de organizarea necorespunzătoare a

iplinei tehnologice,

i dispozitivelor cu grad înalt de uzură

iilor de transformare a lemnului, consumurile tehnologice ce se

Consumul în tăieturi cuprinde volumul de lemn consumat prin execu

doborâre şisecţionare (acestea din urm

calupuri de tapă, aşchiişirumeguş

Consumul în rupturi cuprinde lemnul rupt

Consumul în supradimensiuni este specific centrelor de sortare

lemnului, dar poate să apară şi în platformele

definitive.

Reglementările prevă

obţinerii în întreprinderile de prelucrare a lemnului a lungimilor prev

semifinite. În această categorie se încadreaz

se ia în considerare şi un consum în supragrosimi, mai ales în cazul bu

care suferă o contragere accentuat

înregistrează atunci când prin sec

C.S.P.L., sunt descoperite porţ

Volumul iniţial de lemn de lucru trebuie, evident, diminuat cu volumul zonei cu

putregai. În ceea ce priveşte consumurile tehnologice datorate deplas

colectare sau transport tehnologic, acestea depind de specie, de distan

deplasează piesele din lemn, de pant

Se concretizează prin lemn rupt

aflate în mişcare, fie că se elimin

Consumurile tehnologice din aceast

colectării cu funicularele şi cu atelajele, valori medii la colectarea cu tractoarele

ridicate pentru colectarea lemnului prin corh

actuală datorată multiplelor utiliz

privind atragerea în circuitul economic a cât mai mult din biomasa arborilor

valorificarea superioară a acesteia. Datorit

de exploatare a pădurilor, masa lemnoas

brut nu se transformă integral în sortimentele respective, o anumit

sfârşitul procesului de producţ

metode de exploatare corespunz

nu sunt eliminate în totalitate, pot fi reduse considerabil.

33

ăieturi cuprinde volumul de lemn consumat prin execuţ

ionare (acestea din urmă realizate în parchet şi/sau în C.S.P.L.)

şirumeguş.

Consumul în rupturi cuprinde lemnul rupt şi sfărâmat prin că

Consumul în supradimensiuni este specific centrelor de sortare şi preindustrializare a

ă ă şi în platformele primare dacă lemnul este fasonat în sortimente

ările prevăd o mărime a supralungimilor de 1 cm/m necesar

inerii în întreprinderile de prelucrare a lemnului a lungimilor prevăzute pentru produsele

categorie se încadrează şiporţiuneaolărită a buştenilor. Este necesar s

şi un consum în supragrosimi, mai ales în cazul buştenilor de r

o contragere accentuată a lemnului prin uscare. Consumul în putregai se

atunci când prin secţionări ale pieselor din lemn, în platforma primar

C.S.P.L., sunt descoperite porţiunile afectate de putregai.

ţial de lemn de lucru trebuie, evident, diminuat cu volumul zonei cu

te consumurile tehnologice datorate deplasă

colectare sau transport tehnologic, acestea depind de specie, de distan

piesele din lemn, de pantă şi starea traseului de colectare, de mijloacele utilizate.

prin lemn rupt şi sfărâmat sau aşchiat care, fie că se desprinde din piesele

ă se elimină prin retezarea capetelor pieselor respective.

Consumurile tehnologice din această categorie au valorile cele mai mici în cazul

şi cu atelajele, valori medii la colectarea cu tractoarele

ridicate pentru colectarea lemnului prin corhănire. Cerinţa tot mai mare de lemn în perioada

multiplelor utilizări ale lemnului determină o extindere a

privind atragerea în circuitul economic a cât mai mult din biomasa arborilor

ă a acesteia. Datorită condiţiilor specifice de desfăş

durilor, masa lemnoasă pusă în valoare sub formă de sortimente de lemn

ă integral în sortimentele respective, o anumită parte reg

itul procesului de producţie în resturi şi pierderi de exploatare. Prin alegerea unor

metode de exploatare corespunzătoare şi printr-o sortare optimă, aceste pierderi, chiar dac

nu sunt eliminate în totalitate, pot fi reduse considerabil.

ieturi cuprinde volumul de lemn consumat prin execuţia tăieturilor de

i/sau în C.S.P.L.) şi includ

râmat prin căderea arborilor.

şi preindustrializare a

lemnul este fasonat în sortimente

rime a supralungimilor de 1 cm/m necesară asigurării

ăzute pentru produsele

ştenilor. Este necesar să

ştenilor de răşinoase

a lemnului prin uscare. Consumul în putregai se

ri ale pieselor din lemn, în platforma primară sau în

ial de lemn de lucru trebuie, evident, diminuat cu volumul zonei cu

te consumurile tehnologice datorate deplasării lemnului, prin

colectare sau transport tehnologic, acestea depind de specie, de distanţa pe care se

i starea traseului de colectare, de mijloacele utilizate.

ă se desprinde din piesele

prin retezarea capetelor pieselor respective.

categorie au valorile cele mai mici în cazul

i cu atelajele, valori medii la colectarea cu tractoarele şi valori

a tot mai mare de lemn în perioada

o extindere a preocupărilor

privind atragerea în circuitul economic a cât mai mult din biomasa arborilor şiarboretelorşi

iilor specifice de desfăşurare a procesului

ă de sortimente de lemn

ă parte regăsindu-se la

i pierderi de exploatare. Prin alegerea unor

ă, aceste pierderi, chiar dacă

Selecția alternativelor privind dezvoltarea unui sistem eficient de con

Realizarea unor politici de

comunicare în domeniul forestier

Dezvoltarea unor programe de

conștientizare și educație ecologică adresate societății

34

ia alternativelor privind dezvoltarea unui sistem eficient de conș

comunicare publică

Realizarea unor politici de

comunicare în domeniul forestier

Formarea personalului silvic

în vederea unei comunicări adecvate cu societatea

Dezvoltarea unor programe de

conștientizare și educație ecologică adresate societății

Promovarea unei percepții publice

reale asupra domeniului

forestier

ia alternativelor privind dezvoltarea unui sistem eficient de conștientizare și

personalului silvic

Promovarea unei percepții publice

Selecția alternativelor privindcre

învățământului în silvicultur

„Specializarea inteligent

Redusă la esențe, specializarea inteligent

altor mecanisme de sprijin într

concura cu succes pe piețele interna

La baza procesului de specializare inteligent

- un proces bazat pe dovezi (evidence

•Adaptarea învăţământului preuniversitar şi

universitar de specialitate la cerinţele

sectorului forestier

•Creșterea competitivității

unităților silvice din sectorul forestier prin transfer de cunoștințe

/abilități

domeniiilor cu impact ecologic și economic la nivel national în

relație cu domeniile naționale prioritare

de specializare

Asigurarea formării continue a resursei

umane din organizaţiile şi instituţiile sectorului forestier, în consens cu

obiectivele tehnice,

economice prioritare, şi cu standardele europene

35

alternativelor privindcreșterea capacității și calității cercetării

mântului în silvicultură pentru asigurarea unei gestionari durabile a p

„Specializarea inteligentă” reprezintă stindardul politicii industriale europene.

e, specializarea inteligentă vizează concentrarea resurselor financiare

altor mecanisme de sprijin într-un număr limitat de domenii prioritare în care reg

țele internaționale.

La baza procesului de specializare inteligentă se află „descoperirea antreprenorial

un proces bazat pe dovezi (evidence-based), participativ și iterativ (repetat periodic) de

•Susținerea procesului de specializare

inteligentă în domeniul forestier

Identificarea domeniiilor cu impact ecologic și economic la nivel national în

relație cu domeniile naționale prioritare

de specializare inteligentă

Creșterea contribuției cercetării-dezvoltării silvice românești la

sporirea stocului european de cunoaștere în

domeniul forestier

Creșterea capacității de cercetare-dezvoltare și

învățământ

Asigurarea formării continue a resursei

umane din organizaţiile şi instituţiile sectorului forestier, în consens cu

obiectivele tehnice, manageriale şi

economice prioritare, şi cu standardele europene

în domeniu

ării-dezvoltării și

pentru asigurarea unei gestionari durabile a pădurilor

stindardul politicii industriale europene.

concentrarea resurselor financiare și a

r limitat de domenii prioritare în care regiunile pot

„descoperirea antreprenorială”

i iterativ (repetat periodic) de

Susținerea procesului de specializare

inteligentă în domeniul forestier

identificare, la nivel regional, a domeniilor cheie de competitivitate. Acestea urmeaz

susținute financiar în special prin scheme de sprijin pentru inovare. La nivel european,

finanțarea pentru specializări inteligente pentru ciclul 2014

mld euro, ceea ce face din aceast

din istorie (Radosevic et al., 2016).

Cercetarea românească

biodiversității și creșterii eficacit

servicii și la creșterea rolului

Forestier (FTP).

Cercetare - Cercetări privind perfec

modelelor de evaluare, prognoz

utilizare a resurselor forestiere

- Cercetări ecologice inter

ecosistemelor forestiere și a biodiversit

- Optimizarea măsurilor de gospod

baze ecologice pentru obținerea unor produse forestiere durabile provenite din p

certificate și evaluării potențialului.

- Soluții optime și tehnologii specifice rec

forestiere, împăduririi terenurilor degradate inapte pentru agricultur

național de perdele forestiere de protec

- Cercetări în domeniul silvotehnicii r

de drumuri forestiere, amenaj

ecologică.

- Cercetări privind func

- Cuantificarea funcțiilor pr

Argumente economice

activ un număr de 3.771 agen

forestiere, cu un număr de 19462 salaria

productivitate poate fi afectată

- În domeniile CAEN 0230, 0240, 1622, 1623, 1624, 1712, 1721, 1722, în anul

2011 activa un număr de 2397 agen

36

el regional, a domeniilor cheie de competitivitate. Acestea urmeaz

inute financiar în special prin scheme de sprijin pentru inovare. La nivel european,

ări inteligente pentru ciclul 2014-2020 este de aproximativ 120

ld euro, ceea ce face din această politică cel mai mare experiment de politic

din istorie (Radosevic et al., 2016).

Cercetarea românească în domeniul forestier va contribui la asigurarea stabilit

șterii eficacității funcționale a pădurilor pentru generarea de resurse

șterea rolului Platformei Tehnologice Europene pentru Sectorul

ări privind perfecționarea și dezvoltarea procedeelor

luare, prognoză, reglementare a procesului de producție, exploatare

utilizare a resurselor forestiere:

ri ecologice inter-și multidisciplinare pe termen lung privind starea

și a biodiversității acestora.

ăsurilor de gospodărire și a tehnologiilor de exploatare elaborate pe

ținerea unor produse forestiere durabile provenite din p

țialului.

și tehnologii specifice reconstrucției ecologice a terenurilor

duririi terenurilor degradate inapte pentru agricultură și realiz

ional de perdele forestiere de protecție a câmpului și a căilor de comunicaț

ri în domeniul silvotehnicii realizate integrat cu cele specifice construc

de drumuri forestiere, amenajării bazinelor hidrografice torențiale și de reconstruc

ri privind funcționarea și dezvoltarea sectorului forestier privat.

țiilor productive, protective și peisagistice ale pă

Argumente economice - În domeniile CAEN 0170, 0210 si 0220, în anul 2011, era

r de 3.771 agenți economici cu activitate de silvicultur

ăr de 19462 salariați și o cifră de afaceri de 2.354.551.619 lei, a c

productivitate poate fi afectată de reducerea resurselor forestiere.

În domeniile CAEN 0230, 0240, 1622, 1623, 1624, 1712, 1721, 1722, în anul

ăr de 2397 agenți economici de prelucrare primară

el regional, a domeniilor cheie de competitivitate. Acestea urmează să fie

inute financiar în special prin scheme de sprijin pentru inovare. La nivel european,

2020 este de aproximativ 120

cel mai mare experiment de politică industrială

în domeniul forestier va contribui la asigurarea stabilității,

durilor pentru generarea de resurse și

Platformei Tehnologice Europene pentru Sectorul

i dezvoltarea procedeelor și elaborarea

ție, exploatare și de

i multidisciplinare pe termen lung privind starea

i a tehnologiilor de exploatare elaborate pe

inerea unor produse forestiere durabile provenite din păduri

iei ecologice a terenurilor

și realizării sistemului

ilor de comunicație.

ealizate integrat cu cele specifice construcției

ț și de reconstrucție

i dezvoltarea sectorului forestier privat.

i peisagistice ale pădurilor.

În domeniile CAEN 0170, 0210 si 0220, în anul 2011, era

i economici cu activitate de silvicultură și exploatări

de afaceri de 2.354.551.619 lei, a căror

În domeniile CAEN 0230, 0240, 1622, 1623, 1624, 1712, 1721, 1722, în anul

rare primară și industrială a

lemnului cu un număr 29.330 de salaria

productivitate depinde de ponderea materiei prime.

- Extinderea, până în anul 2020, cu cel pu

păduri, în acord cu politicile forestiere ale Uniunii Europene, de cre

450 000 ha.

- Silvicultura prin gestionarea durabil

schimbărilor climatice prin cre

CO2/an, în solurile forestiere

- România dispune în prezent de o suprafa

păduri cu structura naturală

considerate adevărate laboratoare de cercetare ,,în situ”, modele de atins în p

gospodărite.

Biomasa forestieră și de

biomasă energetică al României.

Bioenergie – biogaz, bio

valorificarea potențialului însemnat de biomas

energie ieftină și curată, sub forme variate, care includ biogaz, biocombustibili

combinată de biomasă și combustibili fosili în cogenerare.

Cercetare - Dezvoltarea micro digeratoarelor de biogaz pentru ferme mici

gospodării private.

- Imbunătățirea calităț

- Soluții inovative pentru recuperarea resturilor de

optimizarea lanțurilor de custodii în domeniul biomasei forestiere.

- Soluții de tratare a biogaz

natural și în sisteme de cogenerare.

- Acceptabilitatea și adopta

Argumente economice

considerabilă a României în rafinare, o plaseaz

regional în domeniul biocombustibililor.

Cu inovările tehnologice corespunz

producător/exportator cheie la nivelul Uniunii Europene de biocombustibili conformi

standardelor europene în vigoare.

37

ăr 29.330 de salariați și o cifră de afaceri 7.051.686.639 lei, a c

productivitate depinde de ponderea materiei prime.

ă în anul 2020, cu cel puțin 60 000 ha a suprafe

ri, în acord cu politicile forestiere ale Uniunii Europene, de creștere anual

Silvicultura prin gestionarea durabilă a pădurilor joacă un rol esen

rilor climatice prin creșterea stocurilor forestiere de carbon cu 0.5Gt echivalent

CO2/an, în solurile forestiere și a acumulării de biomasă lemnoasă.

România dispune în prezent de o suprafață considerabilă (peste 250 0000 ha) de

duri cu structura naturală și seminaturală (virgine și cvasivirgine) unice în Europa,

rate laboratoare de cercetare ,,în situ”, modele de atins în p

și deșeurile lemnoase reprezintă peste 23% din poten

al României.

biogaz, biomasă, biocombustibil Cercetare și inovare pentru

țialului însemnat de biomasă lemnoasă și agricolă, pentru ob

ă, sub forme variate, care includ biogaz, biocombustibili

combustibili fosili în cogenerare.

Dezvoltarea micro digeratoarelor de biogaz pentru ferme mici

țirea calității biocombustibililor de producție autohtonă.

ii inovative pentru recuperarea resturilor de exploatare a lemnului ca

urilor de custodii în domeniul biomasei forestiere.

ii de tratare a biogaz-ului pentru inserarea lui în rețeaua existent

i în sisteme de cogenerare.

și adoptarea acestor tehnologii.

Argumente economice - Potențialul agricol ridicat, în combinaț

a României în rafinare, o plasează într-o poziție favorabilă de a deveni un lider

regional în domeniul biocombustibililor.

ehnologice corespunzătoare, România poate deveni un

tor/exportator cheie la nivelul Uniunii Europene de biocombustibili conformi

standardelor europene în vigoare.

de afaceri 7.051.686.639 lei, a căror

in 60 000 ha a suprafeței ocupate cu

ștere anuală a acesteia cu

ă un rol esențial în atenuarea

carbon cu 0.5Gt echivalent

ă (peste 250 0000 ha) de

) unice în Europa,

rate laboratoare de cercetare ,,în situ”, modele de atins în pădurile

peste 23% din potențialul de

și inovare pentru

ă, pentru obținerea de

, sub forme variate, care includ biogaz, biocombustibili și arderea

Dezvoltarea micro digeratoarelor de biogaz pentru ferme mici și

ie autohtonă.

exploatare a lemnului ca și pentru

țeaua existentă de gaz

ialul agricol ridicat, în combinație cu experiența

ă de a deveni un lider

toare, România poate deveni un

tor/exportator cheie la nivelul Uniunii Europene de biocombustibili conformi

- Reziduurile vegetale

resursa etichetată „gunoi” pentru a produce energie verde.

- Cultivarea și exploatarea de culturi energetice ce se planteaz

exploatează anual sau o dată

intensive de păduri.

UE s-a angajat să-și m

cantitate destinată transportului. În ceea ce prive

puținii membrii UE ce posed

exportator de biocombustibili.

Obiectivul strategic al cercet

managementului durabil al pă

a ecosistemelor forestiere și a evalu

mediului natural, social și economic cu influen

ameliorării biodiversității și a poten

Problema restructură

ce se vor produce în etapa urm

pădurilor. Este de așteptat ca

peste 40 % din pădurile pe care le administreaz

comenzile si sprijinul financiar acordat activit

fie preluate imediat si in aceea

Ca urmare a acestui fapt, este de prev

silvice, care, pana la trecerea perioadei de criz

restructurare sau printr-o redistribuire a capacit

amenajarea pădurilor, inventar forestier etc.

În învățământul superior forestier func

- două la Brașov, una de silvicultura

lemnului,

- una la Suceava de silvicultu

- una la Timișoara de silvicultur

Instruirea personalului silvic cu preg

profesionale și postliceale.

Obiectivele strategice ale

38

Reziduurile vegetale și municipale pot fi arse în formă solidă pentru a recicla o

„gunoi” pentru a produce energie verde.

și exploatarea de culturi energetice ce se plantează o singur

anual sau o dată la doi ani, pot permite României să își diminueze t

și mărească ponderea de biocombustibili la 10% din întreaga

transportului. În ceea ce privește biocombustibilii, România este unul din

inii membrii UE ce posedă circumstanțele naționale adecvate pentru a deveni un

exportator de biocombustibili.

Obiectivul strategic al cercetării științifice silvice îl constituie fundamentarea

ădurilor pe baza cunoașterii legilor de structurare

i a evaluării efectelor modificărilor globale care au loc la nivelul

i economic cu influență asupra pădurilor, în vederea conserv

i a potențialului productiv al acestora.

ării cercetării științifice silvice este strâns legat

n etapa următoare în legătură cu structura propriet

teptat ca Regia Națională a Pădurilor, care va pierde prin retroced

durile pe care le administreazăîn prezent, sa-si reduc

comenzile si sprijinul financiar acordat activității de cercetare științifică, f

e imediat si in aceeași măsură de către noii proprietari/administratori de p

Ca urmare a acestui fapt, este de prevăzut un nou recul important al cercet

silvice, care, pana la trecerea perioadei de criză, va trebui depășit de c

o redistribuire a capacității de lucru spre celelalte activit

durilor, inventar forestier etc.

ntul superior forestier funcționează 6 facultăți:

ov, una de silvicultura și exploatări forestiere și una de industrializarea

una la Suceava de silvicultură, una la Oradea de silviculturăși exploat

oara de silvicultură.

Instruirea personalului silvic cu pregătire medie se realizează prin licee

Obiectivele strategice ale învățământului superior silvic sunt:

ă ă pentru a recicla o

ă o singură dată și se

și diminueze tăierile

ponderea de biocombustibili la 10% din întreaga

te biocombustibilii, România este unul din

ionale adecvate pentru a deveni un

l constituie fundamentarea

terii legilor de structurare și funcționare

rilor globale care au loc la nivelul

n vederea conservării și

ns legată de modificările

cu structura proprietății în domeniul

durilor, care va pierde prin retrocedări

si reducă substanțial

, fără ca acestea sa

tre noii proprietari/administratori de păduri.

zut un nou recul important al cercetării științifice

it de către institut prin

ii de lucru spre celelalte activități –

i una de industrializarea

i exploatări forestiere

prin licee și școli

- cresterea eficientei si competitivitatii procesului didactic si adaptarea ofertei

educationale la cerintelepietei muncii,

- asigurarea cadrului administra

activităților didactice

În ceea ce privește procesul de

numărul de absolvenți și capacitatea de absorb

corelații între categoria unit

absolvenții respectivi.

Problemele sunt importante

vizeze redimensionarea unită

punerii de acord a cifrelor de

specialiști cu cerințele actuale si de perspectiva ale

De asemenea, se impune ca, sub raportul structurii sale, respectiv al diverselor

forme si trepte specifice, învă

Scopul este de a perfec

a-l adapta cerințelor impuse de evolu

Cererea de competen

de Silvicultură a evoluat în ultimele dou

rezolva probleme de proiectare tehnic

de apreciere a inginerului silvic,

ce in ce mai mult capacitați si deprinderi in domenii noi, precum: abo

gestionarii silvice, managementul riscului in contextul

o gestionare bazata pe servicii fata de o gestionare bazata pe implementare si control,

managementul serviciilor de stocare a carbonului in

integrarea criteriilor socio-economice in gestionarea forestiera, utilizarea tehnicilor moderne

de dobândire si analiza a informa

si managementul calității.

Evoluțiacunoștințelor

activitatea de învățământ presupune un efort

adaptarea programelor analitice prin activitatea proprie de cercetare.

Prin colaborarea cu facultățile

realizarea unei apropieri conceptuale a

39

cresterea eficientei si competitivitatii procesului didactic si adaptarea ofertei

educationale la cerintelepietei muncii,

asigurarea cadrului administrativ, material si logistic optim pentru desf

ilor didactice și de cercetare-dezvoltare.

te procesul de învățământ se constată o discrepa

i capacitatea de absorbție din sectorul forestier, precum

ntre categoria unităților de învățământ și nivelul de pregă

Problemele sunt importante și se impune ca ele sa facă obiectul unui studiu care sa

ăților de învățământ de specialitate de toate gradele,

punerii de acord a cifrelor de școlarizare si ale particularităților de pregă

actuale si de perspectiva ale unităților din sector.

De asemenea, se impune ca, sub raportul structurii sale, respectiv al diverselor

învățământul forestier sa fie compatibil cu învățământul

de a perfecționa sistemul de învățământ superior de specialitate pent

elor impuse de evoluția societății și economiei.

Cererea de competențe profesionale ale inginerului silvic format î

n ultimele două decenii. Excelența tehnicăși capacitatea de a

probleme de proiectare tehnică a activității in silvicultura sunt criteriile dominante

de apreciere a inginerului silvic, însă absolventului Facultății de Silvicultura i se solicita din

si deprinderi in domenii noi, precum: abordarea

gestionarii silvice, managementul riscului in contextul schimbărilor climatice,

o gestionare bazata pe servicii fata de o gestionare bazata pe implementare si control,

managementul serviciilor de stocare a carbonului in păduri, managementul

economice in gestionarea forestiera, utilizarea tehnicilor moderne

informațiilor asupra ecosistemelor forestiere, certificarea

ș țelor in aceste domenii noi, precum si transmiterea lor prin

presupune un efort susținut din partea cadrelor didactice pentru

adaptarea programelor analitice prin activitatea proprie de cercetare.

țile de profil din tara si străinătate, se urmăre

realizarea unei apropieri conceptuale a pregătirii de specialitate, astfel

cresterea eficientei si competitivitatii procesului didactic si adaptarea ofertei

tiv, material si logistic optim pentru desfășurarea

o discrepanță mare între

ie din sectorul forestier, precum și lipsa unei

ătire cerut pentru

obiectul unui studiu care sa

de specialitate de toate gradele, în vederea

pregătire a viitorilor

De asemenea, se impune ca, sub raportul structurii sale, respectiv al diverselor

țământul european.

nt superior de specialitate pentru

în cadrul Facultății

i capacitatea de a

in silvicultura sunt criteriile dominante

de Silvicultura i se solicita din

rdarea ecosistemică a

climatice, evoluțiacătre

o gestionare bazata pe servicii fata de o gestionare bazata pe implementare si control,

, managementul biodiversității,

economice in gestionarea forestiera, utilizarea tehnicilor moderne

asupra ecosistemelor forestiere, certificarea pădurilor

in aceste domenii noi, precum si transmiterea lor prin

din partea cadrelor didactice pentru

adaptarea programelor analitice prin activitatea proprie de cercetare.

ărește in permanenta

de specialitate, astfel

încâtabsolvențiifacultății noastre sa fie capabili sa

unitățile forestiere din interiorul sau din exteriorul

Programele de studii

or pieței muncii din România

Sunt orientate în direc

imprimată de conjunctura actual

de abilități practice care să le

pe baze egale cu tinerii din

avantajul

corelării între competențele dobândite

de coordonare sau execuție

în administrația silvică sau

carierei profesionale.

Programele de studii

realizarea misiunii facultății

bazei de cunoştințe fundamentale,

silviculturii ş i

interpretarea fenomenelor şi proceselor

echilibrului ecosistemelor forestiere;

rea durabilă a ecosistemelor

forestiere şi a ariilor protejate,

şi utilizarea tehnicilor moderne

deciziilor în activitățile din silvicultur

aplicarea şi dezvoltarea metodologiei

Strategia de tehnologie

- continuarea acțiunilor

ustare a planurilor de

standardele şi cerințele

- flexibilizarea planului

ermită alegerea unui traseu

alocat instruirii;

40

noastre sa fie capabili sa desfășoare o activitate performanta in

forestiere din interiorul sau din exteriorul granițelor tarii.

din domeniile Silvicultură şi Ştiința mediului

România şi în special a celei din regiunea Nord-Est.

direcția

actuală a pieței europene pentru a asigura studen

permită accesul ca specialişti pe piața forței de

din Europa. Absolvenții acestor programe

dobândite şi posibilitățile de integrare pe piața

ție în unitățile cu profil forestier şi de protec

în sectorul privat şi au posibilități variate

studii universitare organizate contribuie

ții prin obiectivele de formare specifice profilului:

fundamentale, aprofundarea conceptelor ş i modelelor

protecției mediului pentru

proceselor din aceste domenii, cu accent pe men

forestiere; promovarea unui management modern

protejate, bazat pe analiza complexă a dinamicii ecosistemelor

moderne de diagnoză, optimizare şi fundamentare a

silvicultură şi din domeniul protecției mediului;

metodologiei de cercetare ş i proiectare în domeniul

tehnologie didactică urmăreşte atingerea unor obiective:

țiunilor de modernizare a conținutului procesului de

învățământ, în sensul restructurării şi alinierii

țele de calitate actuale;

planului de învățământ prin discipline opționale şi facultative

traseu academic diferențiat şi planificarea optimă

o activitate performanta in

mediului răspund realitățil

studenților dezvoltarea

de muncă din UE,

programe beneficiază de

ța muncii pe funcții

protecție a mediului,

variate de dezvoltare a

semnificativ la

profilului: completarea

modelelor specifice

explicarea i

menținerea

modern pentru dezvolta

ecosistemelor naturale

a

mediului; cunoașterea,

domeniul forestier.

obiective:

învățământ, de aj

alinierii permanente la

facultative care să p

optimă a timpului

- analiza conținutului program

i pentru eliminarea

asigurarea rigurozității

- modernizarea procesului

verificare a fixării cunoş

şi asigurarea unui climat

- structurarea modului de

formare şi cu competen

Activitatea de cercetare

n

domeniul cercetării fundamentale

entru

Politici de Mediu şi al Centrului

um şi în

cele trei laboratoare de cercetare,

ogice

Misiunea centrelor de cercetare

inovării în domeniul politicilor

rin

stimularea colaborării în programe

săi

în activități de consultanță

i performanței unei elite a

Perfecționarea personalului

realiza prin: participarea la

continuă, burse de mobilitate

universități de prestigiu din

e.

Cercetarea ştiințifică

- conturarea direcțiilor

resursele existente şi cu

e

41

programelor analitice şi armonizarea acestora

suprapunerilor; actualizarea permanentă a

ții ştiințifice a conținutului;

procesului didactic sub aspectul metodelor de predare,

cunoştințelor; se va urmări promovarea unui învă

climat stimulativ pentru predare, învățare şi evaluare;

de desfăşurare a practicii de specialitate în raport

competențele şi abilitățile solicitate absolvenților pe pia

cercetare ştiințifică în cadrul Facultății de Silvicultură

fundamentale şi cercetării aplicate în cadrul Centrului

Centrului de transfer tehnologic al Facultății de

cercetare, Laboratorul de Geomatică, Laboratorul

fundamentale şi Laboratorul

cercetare ale facultății este cea de promovare a cercet

politicilor de gestionare a resurselor de mediu şi a

programe de cercetare, prin valorificarea experien

ță şi expertiză de specialitate, prin promovarea

a tinerilor specialişti în domeniu.

personalului didactic este şi va rămâne un obiectiv

la programe internaționale de cercetaredezvoltare

mobilitate prin programe specializate, stagii de

din străinătate, participarea la programenaționale

va avea în vedere următoarele obiective:

țiilor de cercetare prioritare ale facultății, în

cu cele ce vor fi atrase prin participarea la competi

la nivelul facultăți

a cunoştințelor ş i

predare, transmitere şi

învățământ interactiv

evaluare;

raport cu nevoile de

piața muncii.

Silvicultură se desfăşoară î

Centrului de Cercetare p

Silvicultură, prec

Laboratorul de Procese biol

Laboratorul de Biometrie.

cercetării şi a

a celor forestiere p

experienței membrilor

promovarea competitivității ş

constant ce se va

cercetaredezvoltare sau formare

de documentare în

ționale de perfecționar

în concordanță cu

competiții de proiect

şi prin stabilirea unor

de protecție a mediului

- dezvoltarea calitativă

or din standardele de

didactice; evaluarea

cuantificării corecte

cercetărilor proprii prin

- stimularea eforturilor

naționale şi internaționale

are să îmbunătățească

- creşterea vizibilității prin

pe plan internațional şi

de anvergură;

- atragerea unor cadre din

condițiile de abilitare

doctorale în domeniul

- implicarea studenților

Cercetările fundamentale

biodiversitate, dendrometrie, silvicultur

Asistenta tehnica este util

- aplicarea rezultatelor cercet

rezolvarea operativa a problemelor din sectorul forestier;

- Consultanta si expertiza pentru problemele specifice sectorului forestier;

- Elaborarea de studii de specialitate pentru fundamentarea deciziilor in administratia

silvica;

- Elaborarea de strategii, norme tehnice si instructiuni pentru sectorul forestier;

- Elaborarea de studii de impact si bilanturi de mediu;

- Elaborarea proiectelor privind: lucrari de investitii, impadurirea terenurilor din

fondul forestier de stat si privat, impadurirea terenurilor productive si neproductive,

amenajarea bazinelor hidrografice t

si constructii silvice, pepiniere, perdele de protectieforestiere,spatii verzi, amenajarea

padurilor de stat si private si a pasunilorimpadurite;

42

parteneriate cu instituții, firme sau organizații

mediului din țară, vizând activități de cercetaredezvoltare;

a activității de cercetare ştiințifică în scopul îndeplinirii

de evaluare şi promovare pentru un număr cât mai

activității de cercetare a fiecărui cadru didactic

a preocupărilor ştiințifice şi de valorificare

prin includere în programele de pregătire ale studen

eforturilor individuale pentru obținerea de finanțări

ționale de cercetare sau prin contracte cu mediul

țească raportul de cercetare al facultății;

prin creşterea numărului de articole publicate

şi participări la evenimente ştiințifice naționale

din cercetare şi promovarea cadrelor proprii care

abilitare pentru conducere de doctorat în scopul

domeniul Silvicultură în vederea acreditării acesteia;

ților în activitatea de cercetare alături de cadrele didactice.

fundamentale se derulează în domeniile: genetic

dendrometrie, silvicultură, entomologie, fitopatologie, cinegetica

este utilă pentru:

aplicarea rezultatelor cercetării in productie pentru domeniile de activitate specifice,

rezolvarea operativa a problemelor din sectorul forestier;

Consultanta si expertiza pentru problemele specifice sectorului forestier;

Elaborarea de studii de specialitate pentru fundamentarea deciziilor in administratia

Elaborarea de strategii, norme tehnice si instructiuni pentru sectorul forestier;

orarea de studii de impact si bilanturi de mediu;

Elaborarea proiectelor privind: lucrari de investitii, impadurirea terenurilor din

fondul forestier de stat si privat, impadurirea terenurilor productive si neproductive,

amenajarea bazinelor hidrografice torentiale, drumuri forestiere, instalatii, amenajari

si constructii silvice, pepiniere, perdele de protectieforestiere,spatii verzi, amenajarea

padurilor de stat si private si a pasunilorimpadurite;

ții cu profil silvic şi

cercetaredezvoltare;

îndeplinirii criteriil

mai mare de cadre

didactic în scopul

valorificare a rezultatelor

studenților;

țări prin programe

mediul socialeconomic c

în reviste cotate

ționale şi internaționale

care îndeplinesc

revigorării Şcolii

didactice.

n domeniile: genetică, ecologie,

, entomologie, fitopatologie, cinegetica.

rii in productie pentru domeniile de activitate specifice,

Consultanta si expertiza pentru problemele specifice sectorului forestier;

Elaborarea de studii de specialitate pentru fundamentarea deciziilor in administratia

Elaborarea de strategii, norme tehnice si instructiuni pentru sectorul forestier;

Elaborarea proiectelor privind: lucrari de investitii, impadurirea terenurilor din

fondul forestier de stat si privat, impadurirea terenurilor productive si neproductive,

orentiale, drumuri forestiere, instalatii, amenajari

si constructii silvice, pepiniere, perdele de protectieforestiere,spatii verzi, amenajarea

- Masuratori si relevee topografice, restitutiefotogrametri

- Realizarea de editari, publicatii si lucrari grafice diverse pe calculator;

- Documentatii tehnice pentru obtinereafinantarilor externe

- Servicii GIS, teledetectie: prelucrare imagini satelitare si aeriene, scanare,

vectorizare planuri si harti, realizar

- Furnizarea de date si informatii diverse, referitoare la sectorul forestier;

- Conditionarea, conservarea si controlul semintelor, puietilor forestieri;

- Analize de laborator: analize de sol, apa din precipitatii, material vegetal, testare

pesticidelor utilizate in combaterea bolilor si daunatorilor forestieri, identificarea

agentilor fitopatogeni si daunatorilor forestieri, analize privind bolile si daunatorii

forestieri.

BIBLIOGRAFIE

Barbu, Gh., Rebedea, C., Tă

depozitare a produselor din industria lemnului, Editura Tehnic

Chiru, V., 1980, Utilaje pentru exploat

Bucureşti; Ciubotaru, A., 1995, Elemente de proiectare

Editura Lux Libris, Braşov;

Ciubotaru, A., 1998, Exploatarea p

Constantinescu, Gh., Dănăilă, Gh., Sm

lemnului, Editura CERES, Bucure

Copăcean, D., Bălănescu, E., Ghica, P., Rusu, Gh., 1983, Tehnologia exploat

Editura CERES, Bucureşti;

Crinu, J., Stan, I., Cotar, I., 1978, Îndrum

Editura CERES, Bucureşti;

Furnică, H., 1981, Exploatarea p

Gheorghe, D., Viclea, V., 1965, Îndrum

forestiere, Editura Agro-Silvică

Ionaşcu, Gh., 2002, Exploatarea

Ionaşcu, Gh., Antonoaie, N., Ignea, Gh., 1982, Instala

43

Masuratori si relevee topografice, restitutiefotogrametrica;

Realizarea de editari, publicatii si lucrari grafice diverse pe calculator;

Documentatii tehnice pentru obtinereafinantarilor externe;

Servicii GIS, teledetectie: prelucrare imagini satelitare si aeriene, scanare,

vectorizare planuri si harti, realizare baze de date GIS;

Furnizarea de date si informatii diverse, referitoare la sectorul forestier;

Conditionarea, conservarea si controlul semintelor, puietilor forestieri;

Analize de laborator: analize de sol, apa din precipitatii, material vegetal, testare

pesticidelor utilizate in combaterea bolilor si daunatorilor forestieri, identificarea

agentilor fitopatogeni si daunatorilor forestieri, analize privind bolile si daunatorii

, C., Tău, E., 1984, Tehnologii moderne de manipulare, transport

depozitare a produselor din industria lemnului, Editura Tehnică, Bucureşti;

Chiru, V., 1980, Utilaje pentru exploatări forestiere, Editura didactică

., 1995, Elemente de proiectare şi organizare a exploat

Ciubotaru, A., 1998, Exploatarea pădurilor, Editura Lux Libris, Braşov;

ă ăilă, Gh., Smădu, G., 1981, Centre de sortare şi preindustr

lemnului, Editura CERES, Bucureşti;

nescu, E., Ghica, P., Rusu, Gh., 1983, Tehnologia exploat

, J., Stan, I., Cotar, I., 1978, Îndrumătorul funicularistului de la exploat

, H., 1981, Exploatarea pădurilor, Universitatea din Braşov;

Gheorghe, D., Viclea, V., 1965, Îndrumătorul fasonatorului mecanic

Silvică, Bucureşti;

cu, Gh., 2002, Exploatarea şi valorificarea lemnului, Editura TRIDONA, Olteni

cu, Gh., Antonoaie, N., Ignea, Gh., 1982, Instalaţii cu cablu, Editura CERES,

Realizarea de editari, publicatii si lucrari grafice diverse pe calculator;

Servicii GIS, teledetectie: prelucrare imagini satelitare si aeriene, scanare,

Furnizarea de date si informatii diverse, referitoare la sectorul forestier;

Conditionarea, conservarea si controlul semintelor, puietilor forestieri;

Analize de laborator: analize de sol, apa din precipitatii, material vegetal, testarea

pesticidelor utilizate in combaterea bolilor si daunatorilor forestieri, identificarea

agentilor fitopatogeni si daunatorilor forestieri, analize privind bolile si daunatorii

u, E., 1984, Tehnologii moderne de manipulare, transport şi

şti;

ri forestiere, Editura didactică şi pedagogică,

i organizare a exploatării pădurilor,

şi preindustrializare a

nescu, E., Ghica, P., Rusu, Gh., 1983, Tehnologia exploatării lemnului,

torul funicularistului de la exploatările forestiere,

de la exploatările

i valorificarea lemnului, Editura TRIDONA, Olteniţa;

ii cu cablu, Editura CERES,

Bucureşti; Ionaşcu, Gh., Constantinescu, Gh., 1987, Exploat

forestiere, vol.I, Editura CERES, Bucure

Ionaşcu, Gh., Iordache, E., Derczeni, R., 1999, Nout

instalaţiilor cu cablu la colectarea lemnului, în „P

trei”- Lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare consacrate anivers

silvic superior la Braşov, Editura Universit

Ionescu, M., 2001, Cercetări cu privire la pa

ferăstrău mecanic pentru recoltarea lemnului, tez

din Braşov; Istrătescu, T., Teodorescu, V., 1981, Valorificarea superioar

în exploatările forestiere, Editura CERES, Bucure

de Meuthiere, N. et al., 1993, Manuel d’exploitationforestière, ARMEFCTBA

Negulescu, E.G., Stănescu, V., Florescu, I.I., Tîrziu, D., 1973, Silvicultura. Fundamente

teoretice şi aplicative, Editura CERES, Bucure

Olteanu, I., Pârjol, G., 1999, Privatizarea agen

oportunităţi, tendinţeşi riscuri, în „P

sesiunii ştiinţifice jubiliare consacrate anivers

Braşov, Editura Universităţii „Transilvania” din Bra

Oprea, I., 1995, Organizarea ş

pedagogică R.A., Bucureşti;

Oprea, I.,Sbera, I., 1999, Tehnologii de exploatare a

„Pădurea românească în pragul mileniului trei”

consacrate aniversării a 50 de ani de înv

Universităţii „Transilvania” din Bra

Pavelescu, I.M., 1966, Exploatarea p

Curtu, L.A., Popescu, S.C., 1998, Aspecte privind mi

agregatelor de elagaj artificial cu autotractare, în Bucovina Forestier

nouă, Câmpulung Moldovenesc;

Rotaru, C., 1974, Tehnologia exploat

Ungureanu, Şt., 1997, Mecanizarea exploat

„Transilvania” Braşov;

Zlate, Gh., Brenndörfer, D., 1985, Bazele culturii, exploat

Editura CERES, Bucureşti.

44

Gh., Constantinescu, Gh., 1987, Exploatări, transporturi

forestiere, vol.I, Editura CERES, Bucureşti;

cu, Gh., Iordache, E., Derczeni, R., 1999, Noutăţi în construcţ

iilor cu cablu la colectarea lemnului, în „Pădurea românească în pragul mileniului

ştiinţifice jubiliare consacrate aniversării a 50 de ani de înv

şov, Editura Universităţii „Transilvania” din Braşov;

Ionescu, M., 2001, Cercetări cu privire la parametrii constructivi şifunc

u mecanic pentru recoltarea lemnului, teză de doctorat, Universitatea „Transilvania”

tescu, T., Teodorescu, V., 1981, Valorificarea superioară a masei lemnoase

Editura CERES, Bucureşti;

de Meuthiere, N. et al., 1993, Manuel d’exploitationforestière, ARMEFCTBA

ănescu, V., Florescu, I.I., Tîrziu, D., 1973, Silvicultura. Fundamente

i aplicative, Editura CERES, Bucureşti;

Olteanu, I., Pârjol, G., 1999, Privatizarea agenţilor economici de exploatare a lemnului,

ţ şi riscuri, în „Pădurea românească în pragul mileniului trei”

ifice jubiliare consacrate aniversării a 50 de ani de învăţământ silvic superior la

ăţii „Transilvania” din Braşov;

Oprea, I., 1995, Organizarea şantierelor de exploatare a lemnului, Editura didactic

Oprea, I.,Sbera, I., 1999, Tehnologii de exploatare a lemnului cu impact ecologic limitat, în

ă în pragul mileniului trei”- Lucrările sesiunii ş

ării a 50 de ani de învăţământ silvic superior la Bra

ii „Transilvania” din Braşov;

Pavelescu, I.M., 1966, Exploatarea pădurilor, Editura Agro-Silvică, Bucure

Curtu, L.A., Popescu, S.C., 1998, Aspecte privind mişcarea pe arborii în picioare a

agregatelor de elagaj artificial cu autotractare, în Bucovina Forestieră nr.1

, Câmpulung Moldovenesc;

Rotaru, C., 1974, Tehnologia exploatării lemnului, C.D.P.T.-M.I.M., Bucureş

t., 1997, Mecanizarea exploatărilor forestiere, Editura Universit

D., 1985, Bazele culturii, exploatării şi valorific

ri, transporturi şiconstrucţii

i în construcţiaşi exploatarea

ă în pragul mileniului

rii a 50 de ani de învăţământ

şov;

şifuncţionali ai unui

de doctorat, Universitatea „Transilvania”

tescu, T., Teodorescu, V., 1981, Valorificarea superioară a masei lemnoase

de Meuthiere, N. et al., 1993, Manuel d’exploitationforestière, ARMEFCTBA-IDF, Paris;

nescu, V., Florescu, I.I., Tîrziu, D., 1973, Silvicultura. Fundamente

ilor economici de exploatare a lemnului,

în pragul mileniului trei”- Lucrările

ăţământ silvic superior la

antierelor de exploatare a lemnului, Editura didactică şi

lemnului cu impact ecologic limitat, în

rile sesiunii ştiinţifice jubiliare

mânt silvic superior la Braşov, Editura

ă, Bucureşti; Popescu, I.,

carea pe arborii în picioare a

ă nr.1-2 anul VII serie

M.I.M., Bucureşti;

rilor forestiere, Editura Universităţii

şi valorificării lemnului,

45