raport la studiu de impact asupra

7/22/2019 Raport La Studiu de Impact Asupra

1/42

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA

MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

PARC EOLIAN ALFA CU 17 TURBINE IDENTICE

Informatii generale1.1. Titularul proiectului:SC KELAVENT ALFA SRL, cu sediul in str. Ipotesti, nr. 7, ap. 1, sector 4,

Bucuresti, reprezentata prin D-ul Michael LASSAGER1.2. Autorul atestat al studiului:STRAINESCU ELENA, reprezentant al S.C. S.M. CONSULTING S.R.L.,

str. Visana nr. 5, bl. 43, et 1, ap. 7, telefon 0744845632, fax 3315262Denumirea proiectului: PARC EOLIAN ALFA CU 17 TURBINE

IDENTICE

Descrierea proiectuluiScopul proiectului consta in construirea a 17 turbine eoliene cu capacitatea

de 1.8- 2.0 MW/turbina.Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din

surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referintafixeaza urmatoarele titluri indicative:

- stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsadin surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;

- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul

surselor regenerabile de energie;- simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a

proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie.Un alt obiectiv este acela de a reduce emisia de noxe n atmosfera, cum ar

fi CO2, SO2 si NOx prin nlocuirea unei par_i din energia electrica produsa determocentrale. Prin aceasta Romnia va putea sa-si atinga angajamenteleasumate prin Contractul de Kioto.

Proiectul de realizare a PARCULUI EOLIAN este n deplina concordan_a

cu politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificata prin H.G.443/2003;H.G. 1892/2004, care stabileste sistemul de promovare a producerii

energiei din surse regenerabile si de asemenea Ordinul ANRE Nr. 39 din 13decembrie 2006 privind Regulamentul pentru calificarea produc_iei prioritare deenergie electrica din surse regenerabile.

Poluarea aerului continua sa fie o problema, mai ales n centrele urbane.Plecand de la premiza cresterii concentra_iei gazelor cu efect de sera natmosfera echivalenta cu dublarea concentra_iei de CO2, fenomen prevazut

pentru nceputul secolului 21, se estimeaza ca se va produce o ncalzire depasindde 4-5 ori limitele variabilita_ii naturale.


2/42

n aceste condi_ii se impun cteva obiective majore care duc la reducereapoluarii aerului, cum ar fi:

- promovarea conservarii energiei;- economisirea energiei n industrie;

- economisirea energiei menajere;- cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate;- imbunatairea calitaii aerului urban prin nlocuirea carbunelui si a

combustibililor fosili grei (pacura) utilizai n centralele termoelectrice;- controlul surselor staionare de emisie a NOx;- reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera prin cresterea eficienei

utilizarii energiei si a proceselor tehnologice.

Din punct de vedere juridic, terenul pe care se doreste realizarea Parcului eolianeste in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL, conform contractelor de inchiriere.

Suprafata totala de teren inchiriata este de cca. 90000 mp, si face parte dintr-un terencu suprafata de 133,94 ha si are folosinta de teren agricol.

Descrierea etapelor proiectuluiProiectul Amenajare Parc eolian compus din 17 turbine eoliene identice

de producere a energiei electrice amenajat n extravilanulul Municipiului Tecuci,judetul Galati, propune realizarea urmatoarelor obiective:

- amplasare 17 turbine eoliene cu putere maxima 2 MW/turbina in limita

ATR de maxim 34 MW;- constructii suport pentru realizarea parcului eolian.Din cadrul-suport al parcului, construciile vor ocupa urmtoarele

suprafee:- fundaii turbine4386 mp (258 mp pentru o turbincu fundaia aferenta)

dincare suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);- platforme de montaj 25636 mp (1508 mp suprafaa ocupata de o

platforma);

- drumuri de acces la turbine14300 mp;- componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care seamplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de undeenergia electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura culinia de inalta tensiune) ;

- traseu conexiune LEA pe distanta de cca. 7 km la statia electrica 110 kVTecuci.


3/42

Graficul desfasurarii lucrarilor de constructie-montaj

Activitate Perioada (luni)

0 1 2 3 4 5 6

Mobilizare sistabiliment alamplasamentuluiAmenajarea

zonelortemporare de

transport si depozitareConstructia

fundatiilorsi retelei electricetransformare/trans

portMontajul/amplasar

eaturbinelor eolieneRealizareaconexiunilor si

punerea infunctiune

Turbinele eoliene care vor fi instalate n cadrul Parcului Eolian, au

principiul de funcionare similar cu cel al morilor de vnt, rotorul acestora fiindprevazut cu trei pale avnd profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel maipuin supuse unor solicitari mecanice importante si avnd costuri mai scazute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face n amonte, aceasta fiind cea maiutilizata, deoarece este simpla si da cele mai bune rezultate pentru puteri mari:nu are suprafee de direcionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o

stabilitate mai buna.Turbinele eolienele montate n amonte mai prezinta un avantaj, respectiv

vntul sufla pe faa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv,dupa direcia vntului. Acest tip de turbina eoliana cu axul orizontal si rotorul tipelice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica lascara industriala.

Turbina eoliana utilizeaza energia cinetica a vntului pentru a antrenaarborele rotorului, aceasta este transformata n energie mecanica, care la rndulei este transformata n energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic laaceasta.


4/42

Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul auviteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unuimultiplicator de viteza.

Energia obinuta astfel, poate fi gestionata n mai multe moduri cum ar fi:

stocata n acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei re_ele electrice,fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si pierderi.(ale generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie), astfel, se poatemeniona un randament de ordinul a 89 - 95 %.

Operarea si ntreinerea parcului eolian este asigurata n perioada degaranie a

echipamentelor de catre producator, acesta asigurnd servicii de ntreineresi reparaii conform programului:

Perioada activitatilor desfasurate in cadrul proiectuluiPeri

oadaActivitati desfasurate

Lun

arVerificari si monitorizarea turbinelor eoliene si a infrastructurii

amplasamentului incluznd echipamentul de control, sistemul electric de transformaresi transport.

Sem

estrialSistemul de lubrifiere si hidraulic. Inspec_ia mecanismelor de frnare, nivel de

ulei, filtre.Colectarea si managementul deseurilor rezultate.

Ann

ualExaminari ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente.

5

ani

Service complet al componentelor turbinei, lucrari anticoroziune.

La

cerereMonitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.

Durata de functionarePerioada de func_ionare a parcului eolian este estimata la 20 de ani,

reprezentand de altfel durata medie de func_ionare a turbinelor eoliene furnizatede producator.


5/42

Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

T

ipulpoluarii

Sursa depoluare

Numarulsurselor

de poluare

P

oluaremaximapermisa

(limita m

axima

admisa

pentru

P

oluareadefond

Poluare calculata produsa de activitate si de eliminare/reducere

Masuri deeliminare/reducere a

poluariiPezona

obiectivului

Pe zone deprotectie/r

estrictieaferente

obiectivului,

conform

legislatieiin vigoare

Pe zone rezidentiale, derecreere sau alte zone

protejate cu luarea inconsiderare a poluarii de

fondFara

masuri de

eliminare/reducere apoluarii

Cu

Implement

are a masurilorde eliminare/reducere a poluarii

Perioada de constructie

Poluareaatmosferica

Traficul rutier(utilaje siAutovehicule

de transport) emisiiSpecifice

activitatilor detransport, particule de

praf

Functie denumarul

utilajelorsi

autovehiculelorcare vor fi

utilizate in cadrulorganizarii

de santier

CMA

STAS

12574-87

Verificarea periodicaa starii tehnice a utilajeloraflate in dotare

Transportul sidescarcareamaterialelor(pulberi, COV) C

MA

STAS

12574-87

Prafantrenat de

curentiiatmosferici in

zonele

vecine

Acoperireamaterialelor in

timpul transportului


6/42

Poluarea

solului

Depozitareanecontrolata amateriilor

prime simaterialelor, adeseurilorgenerate

Ord.

MAPPM

756/1997

Respectareaconditiilor

impuse in urmaorganizarii

de santier, amenajareadepozitelor specifice

fiecarui tip de material,amenajarea unei platforme

betonate pentru operatiunilede incarcare-descarcare

Scurgeri deproduse

petroliere

Functie destarea

tehnica autilajelorsi masinilor

MAPPM

756/1997

Utilizarea unor utilajecu

revizia tehnicarealizata inmod regulat.

Schimburile de ulei se vorrealiza de catre persoaneinstruite/autorizate

Poluarea

fonica

Functionareautilajelor

Functie denumarul

utilajelorutilizate in

cadrulorganizarii

desantier

STAS

10009/88

Monitorizareanivelului de

zgomot

Poluareaapei

Evacuareanecontrolata aapelormenajere

In cazulaparitiei

unorpoluari

accidentale

in perioadaorganizarii

desantier

NTPA

002/2

002

Mentinerea intr-ostare buna de functionare asistemului de colectare aapelor uzate menajere(toalete ecologice)

Acumulari deape pluviale

In functiede

nivelulprecipitatiil

or

Mentinerea/intretinerea

rigolelor pentrudirijarea

apelor pluviale catre


7/42

exteriorul amplasamentului

Perioada de functionare

Poluareasolului

Depozitareanecontrolata adeseurilorrezultate inurmaintretineriiturbineloreoliene

MAPPM

756/1997

Respectareaconditiilor

impuse in timpulfunctionarii instalatiei,amenajarea depozitelorspecifice fiecarui tip dematerial, amenajarea

unei platformebetonate

pentru operatiunile deincarcare-descarcare

Poluarea

fonica

Functionareaturbineloreoliene

Functie denumarul

turbinelorutilizate in

cadrulparcului

eolian

STAS

10009/88

Monitorizareanivelului de

zgomot produs decatre

utilaje la limitaamplasamentului


8/42

Zgomotul in timpul lucrarilor de constructieActivitaile de construcie a Parcului eolian, sunt lucrari de construcii

montaj si

sunt producatoare de zgomote si vibraii.Masuratorile de zgomot se realizeaza de regula _innd cont de trei niveluride

observare :- zgomot la sursa ;- zgomot n cmp apropiat ;- zgomot n cmp ndepartat.Zgomotul n cmp ndepartat depinde de o serie de factori externi cum ar fi

:Condiiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia n aer, topografia

terenului, vegetaia etc.In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele

puteriacustice asociate:

Nr.crt.

Utilajul Puterea acustica asociata(Lw)

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibra_ii este favorizata de calitatea cailor de acces din zona.Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimeaza ca

nsantier vor exista nivele de zgomot de pna la 100 dB (A) pentru anumite

intervale de timp.Avnd n vedere prevederile legislaiei naionale n domeniul zgomotului si

innd seama de diminuarile cu distana, efectul solului, intervale de lucru maimici dect perioada de referina (o zi) se apreciaza ca ncepnd de la distana de100 m fata de santier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioarevalorii de 50 dB (A).

In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul investitieiva trebui sa impuna constructorului sa nu foloseasca utilaje cu grad avansat deuzura care pot emite pe lnga zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe.

in timpul functionarii parcului eolian


9/42

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului,prin

poluarea sonora desi zgomotul chiar si in aceste conditii poate fi considerato problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbineeolieneeste in general cam acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de

turbine au optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (deexemplu pale cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezeitangentiale in extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatieide obtinere a electricitatii.

Cartea tehnica a turbinei Vestas V90-1.8-2.0 MW indica un nivel maxim dezgomot de 95.1 dB la inaltimea de 10 m pentru o viteza a vantului de 4 m/s si103.3 dB la 10 m in cazul rularii la puterea nominala (viteza de peste 10 m/s).

Sistemul OptiSpeed reduce substantial emisia de zgomot deoarece regleazaviteza rotorului functie de conditiile existente ale vantului.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umaneemitsunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri,arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbineleeoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in

general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor desunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in generalcomplet orice sunet de turbina.Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor poatedetermina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percepsunete 24 foarte slabe dinspre turbine.De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de

psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator defenomene sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare

Danish DK Teknik pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asuprazgomotului provenit de la turbine eoliene este mai de graba guvernata deatitudinea lor fata de sursa sunetului, decat sunetul real.Autoritatile din toata lumea folosesc asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A)

pentru a cuantifica masuratorile sunetului.

In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele defrecventa ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului lafrecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce

frecventele sunetelor mai putin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupacare totul este adunat pentru obtinerea unui index.


10/42

Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele produse deturbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice numite(B) si (C), desi sunt putin folosite.Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland presiunea

sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dBcontine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentrumasurarea sunetului in acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetulmai de graba in termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiuneasunetului insasi.Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului. Cualte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va fiun sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dBsa scada la 6.In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o anumitazona si poate modifica rezultatele prezentate aici.Unificarea sunetelor din mai multe surseDaca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi distantade urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va dubla.Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3 dB (A). Patruturbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. Enevoie de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, inordine pentru a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul acrescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practicaIn acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un nivelteoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punctcentral, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbineleeoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista unsingur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba estenecesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele

eoliene.Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eolienemoderne.Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centraleloreoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice.Drept urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul turbineloreste de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este generat de

trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat derelatia dintre viteza palelor si viteza vantului.


11/42

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodinamic poatesemana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate azgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de ladoua sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de

lovitura, efectul Wa-wa.Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecventeintre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea

palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inaltprocent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la vitezemari ale vantului.Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea unregim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la oviteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului sifrecventa componentelor sale.Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitateascalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotuluimecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des laturbinele mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sacontina sunete, tonuri disticte care pot sa provoace iritari.La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al zgomotului,sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul de

fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cuimpact asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate infunctiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multeoportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovadadespre natura cancerigena a acestei tehnologii.Amplasarea parcului eolian la o distanta de aproximativ 550 m fata de casele dinsatul Ivrinezul Mic conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului dezgomot, sub 45 dB(A). Pentru respectarea nivelului de zgomot admis, distantaminima la care poate fi amplasata o turbina eoliana fata de zona rezidentiala este

de 500 m.Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii.Interferentele electromagneticeToate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelorelectromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atatsemnalul direct cat si cel reflectat.Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din douamotive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de

unda a frecventelor proprii ale turbinei.


12/42

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba incazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec defibra de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undeleelectromagnetice.

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mare decatinaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectatesemnificativ.Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila similitara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema care

prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre exemplu,se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se poatefolosi tehnologia prin retea de cablu.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Nu este cazul.

Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru

alternativele la proiectDin punct de vedere geografic, amplasamentul viitorului Parc eolian este situatin Municipiul Tecuci, judetul Galati.Municipiul Tecuci se afla asezat aproape de limita sudica a Colinelor Tutovei(14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoresti, ambele subunitati ale

Podisului Moldovei, la cofluenta rului Brlad cu praul Tecuci, aproape devalea Siretului (10 km), n cuprinsul cmpiei de terase care poart numeleorasului, Cmpia Tecuciului.Amplasamentul analizat este situat intr-o zona agricola. Terenurile apartin inmare parte fermelor din zona si sunt cultivate cu porumb, floarea soarelui, grau,trifoi, lucerna, mazare.


13/42

Turbinele ce vor alcatui viitorul Parc eolian se vor amplasa pe terenuri cuSuprafae cuprinse ntre 5000 si 10000 mp, acestea nsumnd o suprafaa de cca.90000 mp, aflata n folosina beneficiarului conform contractelor de nchiriereanexate.Activitati de dezafectareEchipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectateAvand in vedere faptul ca obiectivul va fi amplasat pe un teren care in acestmoment are statutul de teren agricol, nu vor avea loc nici un fel de activitati de

dezafectare.Investiia analizata se doreste a fi durabila - aproximativ 20 ani, fiind proiectatapentru o perioada de funcionare ct mai lunga, nsa, n momentul n careinvestiia nu va mai satisface necesitaile beneficiarului si se va dori schimbareadestinaiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si demolaren sensul invers de punere n opera a acestora, pentru care se va respectalegislaia de protecia mediului n vigoare la momentul dezafectarii.O mare parte din materialele rezultate din dezafectarea turbinelor pot fireutilizate.Otelul, fonta, cuprul, aluminiul, plumbul, pot fi reciclate.Substante continute / stocate (incluiv azbest si PCB)


14/42

Nu este cazul.Tehnologia de dezafectare aferenta

Nu este cazul.Masuri, echipamente si conditii de protectie

Nu este cazul.DeseuriGenerarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclareadeseurilorPotentialele procese de poluare in ceea ce priveste generarea deseurilor, datorateobiectivului sunt urmatoarele:

- procesul de amenajare a zonei obiectivului;- procesul de montaj;- procesul de functionare.

Managementul deseurilorTipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata peperioada de constructie- deseuri municipale amestecate 20 03 011,0 tone;- deseuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hrtie si carton, 15 01 02ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 ambalajeamestecate.)1,0 tone;- deseuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice1,0 tone;- pamnt excavat (17 05 04 pamnt si pietre)23800 mc.Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata peperioada de constructie- ulei uzat de transmisien perioada de funcionare a parcului eolian rezultauleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de douaori/an si va fi realizata de catre firme specializate n domeniu, cu careadministratorul parcului eolian va ncheia un contract de service si ntreinere.Cantitatea de uleiuri de motor este estimata la aproximativ 360 l/turbina si 6120l/schimb parc eolian.Conform HG 856 din 2002 deseurile rezultate fac parte din categoria 13

deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu excepia uleiurilorcomestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19), grupa 13 02 uleiuri uzate demotor, de transmisie si de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri minerale necloruratede motor, de transmisie si de ungere.- ulei uzat hidraulic n perioada de funcionare a parcului eolian rezultauleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei seface de doua ori/an si va fi realizata de catre firme specializate n domeniu, cucare administratorul parcului eolian va ncheia un contract de service sintre_inere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimata la aproximativ 45

l/turbina si 1350 l/schimb parc eolian.


15/42

Conform HG 856 din 2002 deseurile rezultate fac parte din categoria 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu excep_ia uleiurilorcomestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19), grupa 13 02 uleiuri uzate demotor, de transmisie si de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice

neclorinate.Deoarece societatea deine un numar important de echipamente electrice sielectronice, trebuie sa respecte obligaiile legale din HG 448/2005 privinddeseurile de echipamente electrice si electronice. Astfel n cazul DEEE (deseuride echipamente electrice si electronice) - societatea are ca obliga_ie prevenirea

producerii de deseuri de echipamente electrice si electronice precum sirefolosirea, reciclarea acestora.Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporara a acestora se va facen spaiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.Conform HG nr. 856 din 2002, deseurile rezultate fac parte din categoria 16deseuri nespecificate n alta parte, grupa 16 02 - deseuri de la echipamenteelectrice si electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele dect celespecificate de la 16 02 09 la 16 02 13. n cazul n care pe amplasament vor figenerate astfel de deseuri, societatea va trebui sa ia toate masurile pentru a limitaimpactul acestora asupra mediului.

Prognozarea impactuluiDeseurile rezultate vor fi stocate temporar, n spa_ii special amenajate, pe

platforme betonate, n condiii corespunzatoare, astfel nct sa nu influenezedesfasurarea activitailor pe amplasament.Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza n conformitate cu legislaiaspecifica n vigoare, astfel:- pe platforme betonate si acoperite/descoperite;- spaii special amenajate;- n containere transportabile, butoaie metalice;- n spaii nchise si acoperite.Masuri de diminuare a impactului

Societatea va deine un plan de gestionare a deseurilor, generate peamplasament, n care se va specifica denumirea deseului produs, codul deseului,cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinaia deseului, precum si stoculexistent la sfrsitul anului. Poluarea, datorata generarii deseurilor, se consideraca se va situa n domeniul nesemnificativ.n perioada de construcie ct si n cea de funcionare societatea va lua toatemasurile necesare, astfel nct eliminarea, valorificarea deseurilor sa se realizezecontrolat, fara a duce la poluarea mediului nconjurator, astfel nct nu se

preconizeaza un impact direct si semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar

un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate.


16/42

n cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelteelectrice si electronice, societatea are ca obligaie, reciclarea acestora, conformHG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice.Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a acestora se va

realiza ntr-un spaiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.Colectarea deseurilor periculoase (ulei de transmisie si hidraulic uzat), se varealiza cu o firma specializata/autorizata conform contractului de schimbare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament.Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelormediului si masuri de reducere a acestoraTerenul destinat construciei parcului eolian se afla n extravilanul MunicipiuluiTecuci, judetul Galati conform Certificatului de Urbanism, nr. 90 din26.04.2010.Suprafaa de teren de cca. 90000 mp aferenta proiectului este proprietate privataa diferitelor persoana fizice, si aflata in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL.Pe perioada amenajarii terenului si construciei parcului eolian sunt generateemisii de pulberi, gaze si zgomot de la utilajele care transporta materiale si dinconstrucia propriu-zisa a obiectivului.n perioada desfasurarii lucrarilor de amenajare si construcie a obiectivuluiconstructorul va lua masurile de umectare a cailor de acces astfel nctantrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol sa fie limitata.Racordurile pentru sistemul de distribuie (energia electrica), necesare pe timpulexecuiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajarii/construirii, constructorul va urmari n permanenarespectarea normelor si procedurilor de execuie specifice fiecarui tip de lucraren parte si va asigura respectarea normelor de tehnica securitaii muncii si de

protecie a mediului pentru tot personalul de execuie.Nu sunt generate ape uzate pe perioada construciei/amplasare, dar pot fiantrenate cu apele pluviale particule din sol genernd concentraii relevante desuspensii n ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substane de pe santiercare pot ajunge sa fie spalate de apele pluviale. De aceea vor fi luate masurile dedepozitare separata a materialelor si a substanelor periculoase, care sa asigure

protecia si managementul eficient al acestora.Activitatea desfasurata n cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 5600m de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se nscrie n Lista cuactivitai propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Conven iei

privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontalier.ApaConditiile hidrogeologice ale amplasamentuluiPe suprafata de teren pe care se va amplasa Parcul eolian nu se intalesc ape desuprafatarauri, balti, etc. Cel mai apropiat curs de apa este raul Siret, situat la

cca. 3 km fata de amplasament.Alimentarea cu apa


17/42

Proiectul propus nu necesita realizarea unei surse de apa, si in consecinta nu estenevoie sa fie alimentata cu apa. Pe timpul organizarii de santier se va pune ladispozitia personalului implicat in derularea lucrarilor apa din comert.Managementul apelor uzate

In timpul organizarii de santier singura sursa de ape uzate o va constitui apauzata menajera rezultata de la personalul implicat in realizarea lucrarilor.Managementul apelor uzate menajere va fi asigurat prin amplasarea n zonasantierului a unor toalete ecologice.Functionarea Parcului eolian nu va genera ape uzate.Prognozarea impactului In timpul lucrarilor de constructiiPrincipalele surse de poluare a apelor n faza de execuie sunt reprezentate de:- tehnologiile de execuie propriu-zise;- utilajele terasiere si cele de transport;- activitatea umana.Lucrarile de amenajare a terenului si de execuie a fundaiilor turbinelor eolieneconstituie principalele activitai cu impact direct asupra apelor de suprafaa sisubterane.Miscarile de terasamente prevazute n proiect au n vedere excavarea sidepozitarea unor cantitai de pamnt. Aceste depozite pot fi antrenate de apameteorica.Ca urmare a precipitaiilor, taluzele pot fi spalate de scurgerile de suprafaa careantreneaza fraciuni de material sau mase de pamnt. Deoarece lucrarile deexcavare si pregatire a fundaiilor se vor executa n uscat, cu depozitarea locala a

materialului rezultat din sapaturi, riscul poluarii apelor de suprafaa si subteraneeste minim.Utilajele terasiere si de transportModul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot

provoca n timpul execuiei lucrarilor de amenajare si construcie, poluari aleapelor.Principalii poluani sunt motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge saafecteze calitatea apei prin:- spalarea utilajelor sau a autovehiculelor n spaii neamenajate, direct pe sol;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei n spaii neamenajate;- remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prinlucrarile de excavaii;- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse n depozite sau recipiente improprii.Activitatea umanaActivitatea salariailor din santier este la rndul ei generatoare de poluani cuimpact asupra apelor, deoarece:- produce deseuri menajere care, depozitate n locuri necorespunzatoare pot fiantrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterana;

- evacuarile de ape fecaloid-menajere aferente organizarilor de santier, pot si elesa afecteze calitatea apelor, daca toaletele sunt improvizate.


18/42

Surse de poluani pentru ape n perioada de exploatarePrincipala sursa de poluare n faza de exploatare poate fi reprezentata dedepozitarea necorespunzatoare a deseurilor propriu-zise rezultate dinfuncionarea parcului eolian.

n perioada de funcionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ alaciunii turbinelor asupra factorului de mediu apa, avnd n vedere ca nu existareea de canalizare, nu exista ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale sescurg n mod normal, gravitaional si prin infiltraie.Masuri de diminuare a impactuluiImpactul prognozat asupra componentei de mediuapapoate fi redus, daca ntimpul activitailor se respecta urmatoarele norme de ordin general:- atacarea n etape a obiectivelor cu concentrari minime de utilaje, materiale sifora de munca;- finalizarea execuiei amenajarii terenului n perioade ct mai scurte, dar curespectarea timpilor tehnologici necesari;- realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaii;- ntreinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparaii, schimburile de

piese, de uleiuri, alimentarea cu carburani etc.) numai n locuri specialamenajate;- pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune respectarealimitelor de ncarcare cu poluani a apelor uzate evacuate n reelele decanalizare orasenesti si n staiile de epurare;

- condiiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentrumanagementul apelor din zona pentru a evita poluarea chimica a apelor;- manipularea materialelor, a sterilului, a pamntului si a altor substan e folositese va face astfel nct sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitaii;- utilizarea de toalete tip cabine ecologice n perioada de amenajare/construc ie.AerulDate generaleTeritoriul judeul Galai se afla sub influena maselor de aer continental estice simai puin sudice, lipsind aproape cu totul influena aerului vestic care este oprit

de paravanul Munilor Carpai. Regimul climatic pe teritoriul judeului Galaieste temperatcontinental, cu caracter de ariditate. Se nregistreaza unelediferene ntre unitaile componente, n funcie de relief si de orientarea reeleihidrografice.TemperaturiAceasta zona este delimitata de izoterma anuala de 10C, care intersecteazateritoriul judeului la Sud de Umbraresti, trecnd catre Sud-Est pe la Nord deconfluena Siret-Brlad, pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe laVest de Vnatori, Tulucesti, Frumusia si Foltesti, atingnd Prutul aproximativ

n dreptul localitaii Vladesti.


19/42

n jude exista 3 staii meteorologice (Galai, Tecuci, Beresti), care aparinCentrului Meteorologic Regional Moldova Iasi, si cteva posturi

pluviometrice.Temperatura medie anuala este, calculata pe o perioada de 70 de ani, este la

Galai de 10C si la Tecuci de 9,8C. Temperatura medie a verii este de cuprinsantre 21C la Tecuci si 21,3C la Galai.Temperatura medie lunara este mai scazuta n ianuarie cnd are valori de -34C.Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7C. n timpul anului sunt cca. 210zile cu temperaturi de peste 10C.Radiaia solara variaza ntre 118 si 123 kcal/cm2/an, iar durata medie destralucire a soarelui este de 2235,7 h/an, valoare ridicata, asemanatoare staiilorMedgidia si Sf. Gheorghe Delta (cu 2311,8 h/an, respectiv 2370,3 h/an),distribuite astfel: n semestrul cald se nregistreaza 1579 h iar n semestrul rece656,7 h.Parametrii temperaturii solului urmaresc ndeaproape, dar cu o anumita inerie,ciclul anual al radiaiei solare, avnd n vedere ca pe parcursul anului senregistreaza un maxim, n general n iulie si un minim, preponderent nianuarie. Temperatura medie anuala reprezinta cel mai sintetic parametru altemperaturii solului, care pune n evidena, mai ales, rolul acestuia de sursa decaldura. Faa de temperatura medie anuala a aerului, aceasta este superioara cu2-3C. La staia Galai se nregistreaza valori ntre 11 si 12C, valorile absolutefiind de 65,5C respectiv -30,1C. Durata medie a intervalului anual fara nghe

la sol este un parametru important, att din punct de vedere teoretic (ca indicatoral potenialului termic al diferitelor zone), ct si din punct de vedere practic,diferite ramuri economice, n primul rnd agricultura, fiind influenate de durataacestui interval. La Galai aceasta perioada este cuprinsa ntre 170-180 zile pean.Temperatura medie multianuala a aerului variaza ntre 9,1C n Nord si 10,5Cn Sud (Draguseni 9,3C, Beresti 9,6C, Tecuci 9,9C, Gala_i 10,5C).Datorita interaciunii dintre procesele advective si cele de circulaie localagenerate de bilanul caloric al suprafeei active, temperatura medie a lunii

ianuarie variaza ntre - 3C la Tecuci si -2,6C la Beresti, iar n luna iulie mediamultianuala se ncadreaza ntre 21,2C la Beresti si 22,5C la Galai.Temperatura maxima absoluta nregistrata a depasit 40C pe 11.VIII.1951(40,6C la Trgu Bujor-Moscu) si pe 5.VII.2000 (40,2C la Gala), iartemperatura minima absoluta a fost de -32C (la Draguseni, pe 11.II.1929).Valoarea cea mai mare a amplitudinii termice absolute s-a nregistrat laDraguseni (70,5C).Temperaturile medii lunare si pe anotimpuri nregistreaza aceleasi valori usordiferite ntre partea de Sud si cea nordica. Cea mai rece luna a anului este

ianuarie (-2,2C la Galai, -3,6C la Tecuci), urmata de februarie (-0,4C laGalai, -1,1C la Tecuci).


20/42

Temperaturile medii lunare ale primaverii au treceri aproape brusce: de la 4,1C,media lunii martie la Galai, la 10,9C n aprilie si 16,7C n mai, iar la Tecucide la 3,6C la 9,9C si la 15,9C. Aproape acelasi ritm nregistreaza sitemperaturile medii ale lunilor de toamna: de la 17,1C n septembrie la 11,2 n

octombrie si 5,2C n noiembrie la Galai, respectiv 16,7, 10,5 si 4,4C laTecuci.Temperatura medie anuala este de cca 11C (12,6C s-au nregistrat pe DealulIjdileni n intervalul nov 2008 nov 2009). Iernile sunt reci, nasprite adeseoride criva, iar verile sunt calde si secetoase.PrecipitaiiPrecipitaiile atmosferice nsumeaza pe teritoriul judeului Galai valori dintrecele mai reduse din ara. Acest fapt este nu numai rezultatul influenelor estice,continentale, dar si o consecina a foenizarii maselor de aer care circula dinspreVest si Nord-Vest.Cantitatea medie anuala de precipitaii atmosferice se apropie sau depaseste500 mm n Colinele Covurluiului si Tutovei (564 mm la Baleni, 530,8 mm laDraguseni, 504 mm la Balabanesti, 495,4 mm la Nicoresti), scaznd n Cmpianalta a Covurluiului la 394,4 mm la Pechea si 368 mm la Schela, n Sudul

judeului. Precipitaiile sunt variabile si se produc la intervale mari. Circajumatate din totalul precipitaiilor (53 %) cad n intervalul cald al anului.Precipitaiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind nsaneuniform repartizate, cele mai mari cantitai caznd vara, n luna iunie, iar celemai mici cantitai caznd iarna n lunile ianuarie si februarie.

Fenomenele de uscaciune si seceta sunt posibile n orice perioada din an; dintotalul cazurilor de seceta nregistrate, cele extreme de_in 3,2 % la Tecuci si

1,7 % la Galati, iar cele grave dein 29,1% la Tecuci si 1,7% la Galai. Ceamai ridicata valoare a cantitaii maxime de precipitaii cazute n 24 de ore (205,2mm) s-a nregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.NebulozitateaValorile de nebulozitate medie anuala variaza ntre 5 si 5,25 zecimi, fiind relativridicata, dar apropiata valorilor care se nregistreaza n general n Moldova (ncomparaie cu Cmpia de Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se

nregistreaza si 6 zecimi). Numarul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatemedie 0-3,5 zecimi) este de 127,4 la Galai (maximele fiind n lunile august 18,5; septembrie17,2; iulie16,6) si 126,9 la Tecuci.Presiunea atmosferica si Umiditatea relativa a aeruluiInfluena presiunii aerului asupra celorlali parametri climatici este importanta

prin rolul pe care aceasta l are n deplasarea maselor de aer la nivel local siregional. n zona de amplasare a parcului presiunea atmosferica medie anuala(1961-2000) are valori cuprinse ntre 980 si 1000 hPa, caracteristice suprafeelorde tranziie ntre zona de deal si cea de cmpie. Media multianuala la Galai este

de 1008,2 hPa. Starea higrometrica a aerului este exprimata de variaia anuala,lunara si diurna a umezelii relative a aerului.


21/42

Anual, valoarea medie nregistrata n zona de interes este de 76-78%. n timpulprimaverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77 %, iar n sezonul recede 84- 88 %.Regimul eolian

n cursul anului, la Galai si Tecuci cea mai mare frecvena o au vnturile dinDirecia Nord (23,8%, respectiv 26,6%), iar la Beresti din direcia NV (22 %),cele mai reduse frecvene avndu-le cele din direciile Est (2,1% la Beresti,2,2% la Tecuci) si Vest (5,5% la Galai).Cele mai ridicate viteze medii le au vnturile din direciile Nord (4,7 m/s laBeresti si 5,6 m/s la Galai) si NV (5,1 m/s la Tecuci). Valoarea medie acalmului atmosferic variaza ntre 10 % la Galai si 29,4 % la Beresti. Iarna estespecific Crivaul, iar n unele veri Suhoveiul. n medie, n zona se nregistreazaanual ntre 25 si 50 de zile cu vnt tare (1961-2000), respectiv zile n care vitezavntului a depasit 16 m/s. Pe suprafaa viitorului amplasament al Parculuieolian, valoarea extrapolata a vitezei vntului variaza ntre 6,8 si 7,8 m/s.Fenomene atmosferice periculoaseFrecvena zilelor cu oraje (electrometeori ce constau n manifestari vizibilesi/sau sonore ale electricitaii atmosferice) este medie cca 30-35 de zile.Furtunile cu grindina sunt mai frecvente n lunile iunie-iulie.Bruma se formeaza n medie n cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei,viscol si ngheeste ridicata.Poluarea aeruluiPoluarea atmosferica se produce n zona Galai constnd n aportul n aer a

Substanelor precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi,funingine, fum, cenusi, vapori, iar la Tecuci cu diferite pulberi.Clima, asa cum rezulta din cele prezentate, este temperat-continentala. Climatulcomunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbini siuscate si ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la26C.Surse si poluanti generate

perioada de constructie/amenajareSursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii siprelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane emisii de poluanti).Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse desuprafata.O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie insurse de emisie a prafului.Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbariisuprafetei terasamentului.

Acestea sunt:- sapaturi, incluzand:


22/42

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;- incarcarea pamantului in basculante.- umpluturi, care includ procese ca:- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;- compactarea materialului;-infrastructura - lucrari suplimentare.Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiilemeteorologice.O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomencare insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei,

pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuseactiunii vantului.Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare alucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carorase efectueaza lucrarile:- buldozere;- sisteme de transport.Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele deesapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluantispecific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organicivolatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),

amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburiaromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vordesfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoareleelemente:- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;- cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe categoriide lucrari;- intensitatea lucrarilor;

- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;- durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;- tehnologia de fabricatie a motorului;- puterea motorului;- consumul de carburant pe unitatea de putere;- capacitatea utilajului;- varsta motorului/ utilajului.Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, inmarea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

perioada de exploatare


23/42

n perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie n sursa de poluarea atmosferei.

Nu exista niciun fel de emisii de poluani care pot afecta factorul de mediu aer nperioada de funcionare/exploatare a parcului eolian. Neexistnd emisii de

poluani n aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii sinici modificari ale calitaii aerului.Prognozarea poluarii aeruluin perioada executarii lucrarilor de construcie a parcului eolian impactul asuprafactorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi si gaze deesapament ca urmare a intensificarii traficului auto n zona, a lucrarilor specificeconstruciei si a tranzitului de materii prime si materiale.Avnd n vedere urmatoarele aspecte:- zona nu este sensibila din punct de vedere al poluarii deja existente a aerului;- natura lucrarilor nu presupune utilizarea unor substae toxice si periculoase.Se apreciaza ca poluarea aerului n aceasta perioada, are un caracter localmanifestndu-se doar n zona obiectivului si n perioada derularii lucrarilor, deciimpactul va fi redus.n perioada funcionarii obiectivului si a instalaiilor aferente, nu se vor crea

poteniale emisii semnificative de poluani ai aerului.Masuri de diminuare a impactuluiSursele de impurificare a atmosferei asociate activitailor care vor avea loc n

perioada de execuie n amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Caurmare, nu se poate pune problema unor instalaii de captare - epurare - evacuare

n atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespundacondiiilor tehnice prevazute la inspeciile tehnice care se efectueaza periodic petoata durata utilizarii tuturor autovehiculelor nmatriculate n ara.- utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic n ceea ce privestenivelul de monoxid de carbon si concentraiile de emisii n gazele de esapamentsi vor fi puse n funciune numai dupa remedierea eventualelor defeciuni;- alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport se va face n staii dealimentare carburani;

- procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse n perioadele cu vntputernic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafeelor aflate subaciunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, n special a celornepavate;- drumurile de santier vor fi permanent ntre_inute prin nivelare si stropire cuapa pentru a se reduce praful, sau cu liani chimici pe baza de apa.

Solul si subsolulDate generale

Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecinele poluarii, cuinfluena si asupra subsolului. ntre factorii de mediu, solul are o importana


24/42

majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelorpoluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul deacumulare.Modificarile care se produc n sol, ca urmare a impactului poluanilor, se reflecta

asupra celorlalte verigi ale lanului trofic, vegetaieapaanimaleoameni. nfuncie de natura si intensitatea impactului si de nsusirile native fizice sichimice ale solurilor, amploarea modificarilor este diferita.Surse de poluare a solului si subsoluluiPotenialele efecte de poluare pe perioada activitailor desfasurate n etapa deamenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate deurmatoarele activitai:- decopertarezona construcii fundaie, drumuri si cai de acces;- scurgeri accidentale de produse petroliere;- transport utiliznd utilaje de mare tonaj.Odata cu decopertarea si depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, ocantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrata acestui circuit,

pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea teritoriului,inclusiv a nvelisului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important demenionat este faptul ca aceste modificari ale solului sunt reversibile, putnd fideci readus n starea iniiala dupa expirarea duratei de executie.Pe perioada efectuarii lucrarilor de investiie se produc modificari structurale ale

profilului de sol ca urmare a sapaturilor si excavaiilor prevazute a se executa,proiectantul prevaznd o serie de masuri compensatorii pentru protecia solului

si subsolului:- utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectareacondiionarilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice siale utilajelor tehnologice;- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;- refacerea vegetaiei prin reconstrucia ecologica n zona platformelor defundaie si a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pamnt vegetalsi refacerea vegetaiei specifice habitatelor din zona;Beneficiarul va amenaja caile de acces pe amplasamentul analizat n sensul

mbunatairii parilor carosabile, pna la o laime maxima n linie dreapta de 5m, precum si refacerea infrastructurii, astfel nct sa fie posibil accesul utilajelorimplicate n construcie, dar si ntreinerea facila pentru accesul personalului deverificare pe toata durata de funcionare.Modificarile intervenite n calitatea si structura solului si a subsolului datoraterefacerii cailor de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundailor (din

beton armat) si liniilor electrice de racord la reea vor fi diminuate prin lucrarilede refacere a amplasamentului prevazute n proiect.Un factor ce influeneaza mediul l constituie eroziunea provocata de vnt care

nsoeste n mod inerent lucrarile de construcie. Fenomenul apare datoritaexistenei, pentru un anumit interval de timp, a suprafeelor de teren neacoperite


25/42

expuse aciunii vntului. Praful generat de manevrarea materialelor deconstrucii si de eroziunea vntului este, n principal, de origine naturala(particule de sol, praf mineral).Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul negativ,

pregnant se manifesta asupra vegetaiei prin depunerea pe aparatul foliar,genernd nchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselorfiziologice si biochimice ale plantelor. Impactul activitaii de construcie aobiectivului asupra solului si subsolului va avea o perioada limitata n timp.Prognozarea impactuluiAmenajarea/construcia si funcionarea parcului eolian, se va desfasura ncondiii de sigurana, nu constituie surse de poluare pentru sol prin masurileluate nca din fazele de proiectare si construcie.Realizarea investiiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:- deseurile rezultate vor fi eliminate conform legislaiei n vigoare;- s-a limitat zona de contaminare poteniala a solului n perioada deconstrucie/montaj;- apele uzate sunt evacuate corespunzator.Masuri de diminuare a impactuluin urma aprecierilor facute n subcapitolele anterioare a rezultat ca emisiile de

poluani n atmosfera, apa, pe sol, generate de santier n perioada de execu ie au,n cea mai mare masura, valori inferioare concentraiilor, respectiv limitelormaxime admise.n faza de execuie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat

prin:- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santiercorespunzatoare din punct de vedere al facilitailor;- prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctele delucru;- n incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelormeteorice, care spala o suprafaa mare, pe care pot exista diverse substane de laeventualele pierderi,- pentru a nu se forma bali, care n timp se pot infiltra n subteran, polund solul

si stratul freatic;- evitarea degradarii zonelor nvecinate amplasamentelor si a vegetaieiexistente, din perimetrele adiacente, prin staionarea utilajelor, efectuarii dereparaii, depozitarea de materiale etc.;- colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de construcii,valorificarea tuturor deseurilor rezultate.BiodiversitateAmplasamentul obiectivului propus este situat n afara perimetrului sit-ului deImportana Avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior cu

importana speciala din punct de vedere a speciilor de pasari ce cuibaresc si seafla in pasaj in arealul ariei naturale protejate.


26/42

Situl de importana avifaunistica Lunca Siretului Inferior ROSPA0071, se

ntinde si in zona administrativa a comunei Furceni si Movileni urmarind albiamajora a raului Siret fiind situata la aproximativ 2,2 km de amplasamentul

proiectului.LOCALIZAREA SITULUICoordonatele sitului

Latitudine Longitudine

N 45 52' 42'' E 27 16' 58''Suprafata totala a ariei naturale38 496.0 hectareRegiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO021 4.5 % BrailaRO024 66.4 % GalatiRO026 29.1 % Vrancea

Descriere:Lunca Siretului Inferior se ntinde pe raza jude_elor Gala_i, Braila, Vrancea.Arii naturale protejate de interes naional, din judeul Galai, incluse n LuncaSiretului Inferior:Balta Potcoava si Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs

parasit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat n urma actiunii de

ndiguirea luncii Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare sidatorita legaturii stranse cu stratul de apa freatica. ntre balta Potcoava si raulSiret se afla paduri de lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intensreprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha,

Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona de o deosebitaimportanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat n calea migratieinumeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egrettagarzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus,Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula,

Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta,Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride(Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.Al te caracter istici ale situ lui :

Este o zona de subsidena cu altitudini reduse (aprox.5m). Se ntalnesc paduri delunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatiivegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si

altele. Este o zona aflata n calea migratiei numeroaselor specii de pasariacvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea


27/42

purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa

limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundorustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Lista habitatelor prezente in Situl Lunca Siretului InferiorCodul Denumirea situluisitului

1- 3160 Lacuri distrofice si iazuri2- 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul

campiilor, pana la cel montan si alpin3- 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatiedin

Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea4- 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention5- 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba6- 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenionminoris)

7- 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sauHydrocharition

8- 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorbaofficinalis)

Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentatede:

_ terenuri arabile neirigate (34,2%);_ pasuni (7,6%);_ paduri de foioase (21,3%);

_ zone cu vegetaie ierboasa naturala (3,9%);_ zone de tranziie paduri - tufarisuri (7,7%);_ mlastini (4,7%);_ cursuri de apa (12,1%);_ ape statatoare (3,5%).Desemnarea ariei natural protejateBalta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privindinstituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetuluiGalati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a - zone protejate, publicata n M. Of. 152/2000,pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind


28/42

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei sifaunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001,

publicata n M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala: DirectivaPasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile

internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelorsocio-economice locale Balta Talabasca: Hotararea Consiliului Judetean Galatinr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zonede pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului deamenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata nM. Of. 152/2000, pozitia 2.412. O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of.nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prinLegea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana siinternationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora siFauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica sidezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale Managementul sitului- organismul responsabil pentru managementul sitului:- Balta Talabasca se afla n custodie S.C. NEGRO S.R.L.;- ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior custode - Asociatia pentruConservarea Diversitatii Biologice.

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente n perimetrul implicat ndezvoltarea planului si n zona nvecinata a planului, pe lnga informaiile pe

care le ofera despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelormasuri de management activ, face posibila si identificarea timpurie a unortendine dinamice avnd un rol important n predicia modificarilor structurale sifuncionale, fapt ce permite luarea unor masuri, n timp util, pentru conservareaacestora.Cunoasterea bazata pe informaiile obinute n cadrul programelor demonitorizare asigura o mai buna nelegere a problematicii analizate, fapt cedetermina o mbunataire a sanselor ca deciziile luate sa fie bine documentate sicorecte. Pe lnga aplicaiile practice, monitorizarea ecologica are si o importana

teoretica, informaiile obinute avnd un rol deosebit de important n descifrarealegitailor care determina structura, funciile si dinamica ecosistemelor.Aciunile de monitorizare a habitatelor si a speciilor nu s-au facut la ntmplare,ci sau realizat ntr-o maniera standardizata. Planificarea aciunilor demonitorizare a reprezentat o etapa importanta a programului de monitorizare.Monitorizarea habitatelor si a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea si analiza datelorntr-o forma standardizata, astfel nct datele colectate de persoane diferite laintervale de timp diferite sa fie comparabile ntre ele si sa aiba aceeasi valoare

informaionala.Obiectivele urmarite au constat n:


29/42

- monitorizarea parametrilor si indicilor care caracterizeaza fitocenozele din celemai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelormodificari ale factorilor de mediu globali (schimbari climatice, modificari alefactorilor de mediu (apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiie);

- cunoasterea mai buna a biodiversitaii floristice a regiunii ecologice, asociaiivegetale, tipuri de ecosistem si speciile determinante ale ecosistemelor prezente;- schimbarile pe termen lung a factorilor globali si locali de mediu;- evidenierea prezentei si evoluiei florei endemice din ecosistemele prezente;- evidenierea prezentei speciilor de plante si animale.In zona studiata, destinata realizarii proiectului au fost identificate habitate de tipagricole si asociatii ruderale semi-naturala degradata, cu conservare redusa din

punct de vedere a diversitatii speciilor intalnite. Amplasamentul este in mareparte utilizat ca teren agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea siprezenta in numar mare a speciilor ruderale fara importanta conservativa. Dinpunct de vedere faunistic amplasamentul nu reprezinta o zona propicedezvoltarii faunei caracteristice ariei naturale protejate (specii de pasariacvatice), prezenta activitatilor antropice in zona (ferme, asociatii agricole,facand imposibila cuibarirea si colonizarea speciilor de pasari migratoarecaracteristice ariei naturale protejate de interes avifaunistic ROSPA 0071.n urma evaluarii si investigatiilor realizate in zona studiata amplasamentul

proiectului s-au identificat specii de flora si habitate ce nu apartin speciilor deplante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/ CEE .n urma investigatiilor n teren, pe intreaga suprafata studiata destinata realizarii

proiectului Amenajare parc eolian cu 17 turbine identice nu au fostidentificate habitate de interes conservativ.Habitatele prezente de importanta redusa au fost indentificate dupa cumurmeaza:- Terenurile agricole cultivate intensiv si asociatii sagetale;- Tufarisuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de exploatare, margini deterenuri agricole: Crataegus monogyna (Paducel) siRosa canina (maces).- Padure de foioase - stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si salcam(Robinia pseudacacia)Padurea Nemteanca limitrofa amplasamentului studiat.

Specii de plante identificate pe terenuri agricole (specii invazive siruderale):Releveele studiate in cadrul amplasamentulu identifica prezenta speciilorinvazive si ruderale in special in zona drumurilor si a canalului de irigatii:Eryngium campestre L.( scaiul dracului); Vicia villosamazariche; Convolvulus arvensisL. - Volbura;Datura stramonium (matraguna);

Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);


30/42

Setaria pumila (mohor roscat);Asociatiile ruderale dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a

parcelelor agricole si in principal de-a lungul drumului judetean DJ 252 H careleaga orasul Tecuci de localitatea Furceni.

Speciile de plante observate sunt: Agropiron repens; Artemisia vulgaris; Capsella bursa-pastoris; Carduus acanthoides; Cichorium intybus; Cirsium arvense; Linaria vulgaris; Plantago media; Papaver sp.; Taraxacum officinale;

Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general: porumb(Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum),rapita (Brassica rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de

plante segetale si de cele ruderale care convietuiesc cu plantele cultivateprofitand de conditiile speciale (irigatie, ingrasaminte, prelucrarea solului) ce secreaza in agroecosisteme.Asociatile segetale dezvoltate in zona sunt caracteristice fitocenozelor Stachyoannuae-Setarietum pumilae (Felfldy 1942 em. Mucina1993) ce se dezvolta pe

miristi, culturi de paioase. Plantelor segetale le sunt caracteristice gradul inalt deadaptibilitate, proliferare si un ritm accelerat de crestere ce se face indetrimentul culturilor agricole astfel fiind considerate nedorite sau chiardaunatoare, iar printre masurile de combatere avegetatiei segetale se numara sifolosirea erbicidelor ce pot sa afecteaza si zonele limitrofe suprafetelor cultivate.Tufarisurile - Reprezinta habitate secundare important care furnizeaza hrana(fructe), adapost si loc de cuibarit pentru pasari si adapost si loc de hranire

pentru unele mamifere.Speciile de arbusti observate n zona sunt:

- Crataegus monogyna (paducel);-Rosa canina (maces);

Nici una dintre speciile identificate n acest tip de habitat nu face parte dintrespeciile listate n anexele legilor nationale si directivele europene cu obiectconservarea naturii.AvifaunaAvand in vedere vecinatatea proiectului propus cu aria naturala protejataROSPA 0071 Lunca Siretului s-a fost realizat monitorizarea efectivelor de

pasari aflate in diferite stagii ecologice (migratie, popas, hranire si cuibarire) pe

amplasamentul propus proiectului in scopul stabilirii efectelor semnificativeasupra avifaunei existente in zona.


31/42

Motivele observatii lor avifaunistice in zona proiectului au fost reprezentate

de:

1. Existenta pasarilor de talie mare si medie (conform fisei sitului ROSPA

0071), care n timpul migratiei se deplaseaza fie grupate n stoluri fie migrandindividual si zboara de obicei la naltime de peste 150 m utilizand un culoar dezbor superior.2. Evaluarea globala in mod corelat a populatiilor de pasari prezente, din punctde vedere calitativ si cantitativ, precum si evaluarea eventualului impact

provocat de dezvoltarea parcului asupra pasarilor existente in zona n mai alesperioada de santier si n cea de exploatare.Migratia de primavara si toamna

Migratia de primavara, perioada (prevernalvernala) a populatiilor de pasari afost studiata n perioada dintre nceputul lunii martie si sfarsitul lunii mai.S-a constatat astfel ca activitatea avifaunistica in migratia de primavara este slabreprezentata, amplasamentul proiectului nefiind reprezentat de o ruta de migratie

permanenta sau nepermanenta (secundara) nefiind semnalati indivizi ai speciilormigratoare consemnate si in fisa sitului de importanta comunitara ROSPA 0071

LuncaSiretului Inferior. In general efective mari ale pasarilor migratoare prefera rutelede migrare in lungul apelor si zonelor de lunca caracteristice zonei LuncaSiretului aflata la o distanta de aproximativ 3,2 km de zona proiectului.Inexistenta unor zone umede, precum si existenta zonelor locuite satele

Movileni, Furceni, Furcenii Noi.In urma observatiilor au fost observate in special specii de paseriforme. Numarulmare a acestor specii nu a putut stabili modele constante privind direcia de zbor,acestea trecand in pasaj repede peste zona neavand o directie precisa.Interesul principal al acestor observatii l-a reprezentat migraia speciilor acvaticecaracteristice ariei de importanta comunitara invecinata (speciilor mari si medii)si a speciilor rapitoare caracteristice amplasamentului care au zbor planat si carear putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene(posibil risc de coliziune).

Din lista speciilor mari a fost observata specia Barza alba (Ciconia ciconia) cuun numar de indivizi observai n timpul migraiei - 7 de indivizi. Specia a fostobservata migrand la inaltimi mari de peste 150 m la periferia zonei vestice aamplasamentului pe directia zonelor locuite.Altitudinea medie de zbor in perioada de migratie a speciilor observate pedeasupra parcului a fost n cele mai multe zile mai mare de 150 m. Altitudinea afost apreciata cu ajutorul structurilor de nalime cunoscuta (stlpi electrici.).n migraia de toamna au fost observate in special specii de rapitoare (sorecariicomuni (Buteo buteo)) si paseriforme pe directia nord-sud la limita vestica a

amplasamentui. De asemeni numarul mic al exemplarelor observate au


32/42

concuzionat ca este o ruta utilizata in special de speciile imature acesteadepartandu-se de ruta principal de migratie.I ernarea avifaunei n zona proiectului

n timpul iernii au fost observate specii de pasari care ierneaza in zona

amplasamentului si in special in zona padurii Nemteanca. Au fost luate nconsiderare pasari observate cu deosebire din perimetrul parcului dar si din zonade limita a parcului eolian.Dintre speciile care ierneaza in perimetrul acestea nu prezinta o oarecareimportana din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene.S-a constat

prezenta in numar mai mare a corvidelor Corvus frugilegus si Pica pica inspecial in zona terenurilor agricole.In urma monitorizarii avifaunei in perioada de iarna concluzionam:- nu au fost observate stoluri de gste (in special Branta Ruficollis), zona

proiectului nefiind propice ca zona de odihna sau de hranire pentru acesta specien concluzie potenialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din

parcul eolian analizat este nul;- numarul pasarilor care se ntlnesc aici, cu excepia corvidelor (Corvusfrugilegus) este foarte mic n special datorita faptului ca terenurile agricole pecare s-a efectuat aratura de toamna sunt sarace n hrana;- pasarile care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fara a se constata locuri

preferate sau de acumulare.Cuibarirea speciilor de pasari in zona proiectuluiAu fost observate 9 specii cuibaritoare apartinand in majoritate ordinului

Passeriforme (specii mici).Au fost luate n considerare att speciile din perimetrul analizat ct si dinimediata apropiere dar care au legatura directa cu zona parcului, folosind

perimetrul proiectului uneori ca loc de hranire. In vecinatatea proiectului localitatea Furceni au fost observate 2 cuiburi populate ale specie CiconiaciconiaBarza alba.Metodologia utilizata pentru studierea populaiilor cuibaritoare a fost cea aobservaiilor din punct fix pe transect precum su ruta de observatie (mars-rut).Transectele folosite au fost transecte proporionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultura intensiva, tufisurile, zone forestiere etc.

Majoritatea speciilor cuibaritoare din zona (Lanius collurio, Lanius minor,Alauda arvensis), cuibaresc n zonele habitatelor de tufarisuri si habitateforestiere semnalate in afara zonei de constructie a parcului eolian.Speciile ca ciocrlia de cmp folosesc ca teritorii de cuibarit si hranire habitateledeschise, de genul pajistilor cu vegetatie nalta sau joasa, dealurile, terasele,coastele, fsiile de vegetatie din cadrul terenurilor agricole, terenurile agricole.Ca urmare a particularitatilor speciilor de pasari identificate, lipsa unor colonii

de pasari in zona studiata nu stabilit niciun traseu semnificativ de deplasare ntrezonele de cuibarit si hranire.


33/42

Singurele specii care n zona de studiu au o buna reprezentativitate suntreprezentate de ciocrlia de cmp (Alauda arvensis) care cuibareste la limitazonei de studiu, rndunica (Hirundo rustica) prin populatia care cuibareste nlocalitatile Movileni, Furceni, Tecuci si care se hranesc n zona de studiu,

precum si speciile din Familia Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune auo raspndire uniforma pe tot teritoriul tarii, astfel ca populatiile de aici suntnesemnificative fata de populatiile la nivel national.Specii de fauna identificate in zona proiectuluiLa nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate sivertebrate) este specifica tipurilor de habitate identificate (asociati ruderale,terenuri agricole, zona forestiera). Dintre nevertebrate cele mai multe specii suntdin grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa pasarilor este cea mai binereprezentata.Entomofauna

Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogata - influenta lucrarilor agricolefiind un factor determinant al diminuarii speciilor. Majoritatea insectelor suntintalnite in zona ruderala si a canalului de irigatie cu ierburi seminalte (30-50cm), unde domina populatiile de orthoptere (lacuste, cosasi), alaturi de speciicomune Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipodacaerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarus,

Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima,

Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente in zonele cu

vegetatie ierboasa nalta (habitate ruderale), identificandu-se exemplare deAnisoplia austriaca si Anisoplia lata (carabusei ai cerealelor, Malachiusbipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus,Chlorophorus varius (croitori).Lepidoptera (Fluturi) este reprezentata prin specii diurne dePieris brassicae(fluturi de varza), Pontia daplidice (albinita rapitei), Melanargia galathea(frumosul alb), Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Vanessa atalantai (amiralulrosu).De asemenea la limita dintre habitatelor (terenuri agricole si padure de foioase

stejar), au fost identificate n exemplare de gasteropode de Cernuela virgata,Monacha carthusiana siHelicilla obvia, specii xeroterme.Prin implementarea proiectului in zona studiata nu vor fi afectate speciile denevertebrate semnalate. Datorita prolificitatii speciilor identificate, mobilitateamare a acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarilede constructie ce se vor realiza in cadrul planului nu va fi afectata semnificativentomofauna zonei.Herpetofauna

In perimetrul studiat ce este reprezentat de habitate ruderale, tufarisuri si terenuri

agricole au fost identificate specii de herpetofauna apartinand unei clase mari:Clasa Reptila:Lacerta viridis (gusterul),Podarcis taurica (soparla de camp);


34/42

Clasa Amphibia - Amfibieni: (Pelophylax esculenta) - broasca mica de lacidentificata sezonier in canalul de irigatii - perioada estivala;Ecologia speciilor prezente in zona studiata si influenta planului propus

_ Lacerta vir idis (gusterul)

Specie comuna este inclusa n categoria risc redus cu preocupare de conservareminima conform IUCN Red List, consemnata n anexa II a Conventiei de laBerna si anexa IV a Directivei Habitate.Descriere: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 seriitransversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu lagat; gulerul (colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi.Solzii dorsali carenati, egali mai mult sau mai putin mari. Coada cilindrica lamascul, latita la baza, mai lunga la femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii,dorsal, cafenii sau cafenii-cenusii, cu o banda dorso-laterala alba sau galbena sisub ea un sir de puncte galbui mai mult sau mai putin distincte, care pot persista.Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulti verzi cu nuante pana la albastruisau albastru, pe cap si gat cu pete negre (var. punctata).Femelele adulte mai mult cenusii cu diferite nuante pana la cafeniu, cafeniuntunecat si negru, de obicei cu doua siruri de pete mai albe (var. maculata) saucorespunzand cu dungile longitudinale de pe fiecare parte a trunchiului (var.

bilineata), ce dispar treptat pe coada. Alte femele verzui cu liniile egale si cudungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var. concolor).La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei batrani verde, ca sitrunchiul.Reproducerea:prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua n nisip sau pamantmoale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar,lungi de 15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, n functie decaldura si umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni.Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)Habitat: Destul de comun n tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de stejar sau pe malurile nsorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitiaunor factori perturbatori. Avand n vedere localizarea n teren unde a fost

observata specia, respectiv zona canalului de irigatii (in zonele cu vegetatiesemi-inalta), precum si cerintele ecologice ale acesteia, consideram ca impactulasupra populatiei speciei ca urmare a realizarii parcului eolian vanesemnificativ.Podarcis taur ica (soparla de camp). Raspandita n Dobrogea, sudul Munteniei sial Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri nierbate, stepe,regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere,

paduri rare. Specie Inclusa n Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de laBerna.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)


35/42

Habitat: Destul de comuna n tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierelepadurilor de foioase sau pe malurile nsorite si cu vegetatie.Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat la limitaterenurilor agricole in zona canalului de irigatie cu ierburi semi-inalte ce ii

asigura speciei habitatate de hrana si adapost. Realizarea parcului eolian nu vaafecta semnificativ habitatul limitrof canalului de irigatie si implicit specia nceea ce priveste aria de distributie si hranire a acesteia nefiind perturbata deactivitatea antropica.Statutul (din punct de vedere al legisla_iei n vigoare) speciilor de reptile

prezente in zona este urmatorul:- soprla de iarba (Podarcis taurica): specie strict protejata (nominalizata nAnexa 2 a legii 13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar carenecesita protec_ie stricta (nominalizata n Anexa 4A a Ordonanei de Urgena a

Guvernului nr. 57 / 2007 [***, 2007]);- gusterul (Lacerta viridis): specie strict protejata (nominalizata n Anexa 2 alegii 13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesita proteciestricta (nominalizata n Anexa 4A a Ordonanei de Urgen_a a Guvernului nr. 57/ 2007 [***, 2007]);Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate si integritatii situluiImpactul generat prin implementarea planului n zona este caracterizat printr-oserie de efecte:- modificarea suprafeelor biotopurilor de pe amplasament;- restrngerea suprafeelor habitatelor existente fara afectarea suprafeei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;- modificari a populaiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interescomunitar sau a unor specii cu regenerare dificila.Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de90000 mp pe teritoriul municipiului Tecuci, avnd folosinta actuala ca terenagricol, conform Certificatului de Urbanism 90 din 26.04.2010.Din cadrul-suport al parcului, construciile vor ocupa urmatoarele suprafee:- fundaii turbine - 4386 mp (258 mp pentru o turbina cu fundaia aferenta) dincare suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);

- platforme de montaj - 25636 mp (1508 mpsuprafaa ocupata de o platforma);- drumuri de acces la turbine14300 mp;- componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care seamplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de undeenergia electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura culinia de inalta tensiune);- traseu conexiune LEA pe distanta de cca 7 km la statia electrica 110 kVTecuci.Pentru organizarea de santier (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc

auto) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materialeva ocupa o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje (elefant si


36/42

betoniera sau pentru macara) o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa peo platforma realizata din pietris.Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat n perioadade preconstrucie. Evidene clare cu privire la impactul produs au aparut de

obicei dupa construirea si operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat simasuri de diminuare a impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioadede timp respectiv demontarii unora care creau mari probleme.Cu toate ca estimarea impactului este foarte dificila totusi am ncercat saidentificam nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversitaii.Pentru o mai usoara urmarire a concluziilor vom prezenta pentru fiecarecomponenta impactul n faza de construcie, cea de operare.Impactul prognozat asupra habitatelor localeImpactul n faza de construcieDatorita inexisteni habitatelor naturale cu valoare ridicata de conservare si a

plantelor de importana conservativa nu exista impact asupra acestora.Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor si a fertilizatorilor este mult maimare.Toate turbinele se instaleaza exclusiv n terenuri agricole cultivate intensiv iarsanurile pentru cabluri vor fi acoperite dupa instalarea acestora.Un impact deosebit de important a carei monitorizare trebuie sa fie facuta este

posibila apariie si dezvoltare populaiilor a plantelor alohtone invazive, mai alesn perioada de organizare de santier.Impact n faza de operare

n faza de operare este nul pentru habitate, flora si vegetaie.ConcluziiAvnd n vedere distanele mari faa de ariile naturale protejate si specificullucrarilor realizate n cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu vaafecta integritatea siturilor Natura 2000.Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare,suprafaa afectata se modifica pe termen lung, ceea ce reprezinta un impactdirect negativ, de lunga durata, parial ireversibil, local, dar de foarte micaamploare.

Consideram ca habitatele prezente nu sunt de referina si au valoare conservativaredusa, neadapostind specii de plante si animale de interes comunitar, prinurmare exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala.Vegetaie specifica perimetrului se regenereaza foarte bine n condiiile de sol siclimatice date.Avnd n vedere inexistena habitatelor cu valoare de conservare mare si afaptului ca nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale

protejate mai sus menionate, apreciem ca impactul asupra lor va finesemnificativ.

Impactul prognozat asupra populaiilor de plante si animale


37/42

Modificarea/reducerea spaiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere,sunt determinate n general prin modificarea habitatelor si se diferen iaza

punctual la fiecare grup de fauna.Odata cu cresterea impactului asupra habitatelor si speciilor prezente n zona, o

Reacie normala a acestora a fost de retragere catre zonele mai puin afectate dinapropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenei omului si aactivitailor industriale pe care acesta le desfasoara, astfel ca n habitatele dinzona se evideniaza prezena speciilor cu capacitate de regenerare mare siconservare redusa.Mobilitatea speciilor este un factor foarte important n stabilitatea acelor

populaii de flora si fauna supuse presiunii antropice si impactului.In faza de implementare a planului, pe suprafaa afectata vor fi supuseimpactului speciile de flora si de nevertebrate ce ocupa n prezent suprafaaamplasamentului, mai puin ornitofauna si mamiferele mici si mari, deoarece nus-au semnalat cuiburi de pasari, vizuini ale mamiferelor n perimetrulmonitorizat.Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinataproiectului nu afecteaza populaiile de plante si animale ce se regasesc nlista speciilor de interes comunitar.Avnd imaginea biodiversitaii si habitatelor din prezent de pe amplasamentul

perimetrului destinat implementarii proiectului putem prognoza impactul asuprabiodiversitaii locale n 2 etape: faza de construcie si faza de operare.Impactul prognozat n asupra nevertebratelor

n faza de construcie se va nregistra un impact negativ minor asupranevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrari dedecopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat n etapade reabilitare si renaturare a habitatelor afectate.Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, n special asupracelor nezburatoare sau a celor cu mobilitate redusa va fi punctual, nu va afectadect o mica fraciune a populaiilor, care de altfel aparin unor specii comunecu valoare conservativa redusa si capacitate de nmulire mare a indivizilor. Cum

populaiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate n zona de impact sau

dependente de un habitatul ce se va fi restrnge la nivel local sau region

raport la studiu de impact asupra

Documents